2 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ
USIA
(thimeljlu, njedzlu icâ ncurpi-
ljeatlu) alushtui numir:1 (23) 2001
Redactsia,V.Dzega,Chira Mantsu......2
Bana Armâneascâ - 5anji (S. Lazãr). 3
Congreslu a Armânjloru dit Gârtsii,
C.Colimitra.....................................4/5
Di zboru cu Nasi al Yiuryitsa..........6/7
Declaratsia Universalâ, I.A.Ceara..8/9
Hâpsânirea al Sotir Bletsa.................10
Câbatea s-hii Armânu (Caciandoni) 11
Cândroveanjlji sh-Lazareanjlji...12/13
Priimnari...L.Rãdulescu, V.Bardu14/15
Istoria a Machiduniiljei (T.Babali),
R.R.I - yiurtii ...........................16/17
Protlu oaspi (A. Fuduli, M.Gospodin.18
Padzina a ficiuritsloru.....................19
Mãrtiriljea al Kekaumenos.............20
Gicâ Hagi.......................................21
Ferfelis, unu armânu.. (M.Bara).....22
Lilicea di primuvearâ...(I.Paris)”, E-
mail di la Mr. James.....................23
Apandisi al D.Lascu...............24/25
Hâbãri......................................26/27
Rebus, ( D.Piceava)....................28
Ncljinari, Poezii (M.Shutsu, T.Gica) 29
Padzinji di pi Internet ...............30/31
REVISTA “BANA ARMÂNEASC”
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ”
Tipusearea a revistâljei s-fatsi cu Consultant icunomic: Dima GRASU,
agiutorlu a Fundatsiiljei “Moscopole”, Consultant juridic: Mihai TUGEARU.
a “Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ” Tehnuredactari: Tacu Babali, Stefan
shi a yivâsitorlorù a ljei. PICEAVA.
Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi
numir, 1(23), 2001 (1.000 cumãts), Internet la adresa:
furâ fapti di editoru cu agiutoru di la www.geocities.com/armaneasca
tinjisitlu patriotu Oani Nicolae. E-mail: piceavad@cmb.ro
Redactsia efhãristiseashti a tutulorù piceavad@k.ro
atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s- Adresa a redactsiiljei:
putemu sâ scutemu tru migdani aestâ Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
revistâti sh-yini cu pârâcâlseara câtâ sc.D. et.6, ap.241, cod 73559,
tuts Armânjlji cu vreari ti fara sh- Bucuresti. Telefon: 01/628 27 86 shi
cultura armâneascâ s-nâ agiutâ sh-di 093/609266.
aoa shi nclo. Mash ashi va s-putemu Abonamentili s-facù la adresa a
sh-noi, tu aradha a noastâ s-lji- Redactsiiljei.
agiutãmu Armânjlji. Tinjisits yivâsitori,
PAREIA REDACTSIONALÂ: Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits
Marilena BARA, Mariana CACIAN- continuarea a colectsiiljei a revistâljei
DONI, Ilie A.CEARA, Alexandru “Bana Armâneascâ” armâni abona-
GICA, Sasho YERÂNDÃ (Lazovo- mentul! Pâhãlu a lui ti un an easti: Ti
Machidunii), Aura PASHA, Aurica yivâsitorlji di România: 90. 000 di lei.
PIHA, Mihaela SHUTSU, Willy Ti yivâsitorlji ditu xeani: - 20 $ SUA
Wisoshenschi, Justin TAMBOZI, Gh. icâ 35 D.M.
ZBUCHEA.

Carti di la Vanghiu Dzega
di Italia
Doamne Dumitru,
Lu tsàn tu mànà numirlu di tu soni di
rivista "Bana Armãneascã".Escu
arushunatù! Nji easti arshini tsi nji
vinirà ahtàrì minduerì ti tini shi
redactsia a ta.
Nu am zboarà ti atsea tsi vidzui
nàuntru. Ahtari lucru serioz shi cu inimà
di multu nu am vidzutà. Cvalitetlu tsi
easti tu rivistâ; Limba cari u ufulisits;
Gica, Caceandoni shi altsà. Tsi sà scriu?
Armashù fàrà zboarà! Lucrats ashi shi
anclo tu yinitlu Doamne Dumitru!
Ahtàrì armànj ca Voi suntu putsànj.
Ari ficiori di la noi tsi anveatsâ la voi
Bucureshti. Va s-mutrescu s-pitrecù
niheamà agiutor. Tora voi s-tsà spun
mash andauà zboarà. Tini ti ai dusà la
noi. Vidzush. Tu ahurhita earam
niheamà shi mini. Ma, di vàrà motiv la
noi nu s-agiumsi pi livellu (nivellu) cari
lu avets Voi (rivista). Escu nàfoarà di
10 anj. Nu shtiu tsi s-fatsi. E, anda easti
ashi, cu nishteari, s-fatsi alatusi. Li
dipsii protili dauà strofi di "Dimàndarea
pàrinteascà". Vrei s-tsà li pitrecù?
Cu tinjii shi ancliniciunj,
Vanghiu Dzega
Notâ editoru: Haristo tinjisite Vanghiu
ti musheatili zboarâ aspusi andicra di
revista a noastâ. Ashtiptãmu atseali doauâ
strofi cumu shi alti nali di la tini.
Carti di la
Chira Iorgoveanu-Mantsu
Durute Tacu,
Prota: Vidzuiu tu Internetu nr. 22 di
Bana Armâneascâ. Tsâni-nj 2-3 numiri
ta s-li-ancupâru cându va s-yinu
Bucureshti la Pânâyirlu di carti, ca
daima. Nâ pari multu arau câ nu va s-
putemu s-yinimu shi noi la durusirea a
premiiloru di la “B.A”. Tu Martsu easti
multu greu s-n-arupemu di la lucru ...
Poati va vâ minduits ca di anlu tsi yini
s-li durusits cama-nclo cându va s-
poatâ s-yinâ shi ma multsâ ditu xeani...
Ma, cumu tsi s-hibâ, va nâ hârsimu shi
cu suflitlu va s-himu cu voi.
Deftura: tu aestu ditu soni chiro, cu
furnjia alu Bletsa vidzumu câ la multi
organismi internatsionali s-fatsi unâ
urutâ mintâturâ cu noi shi Yiftsâlj
...Tutâ mintâtura yini di la atsea câ noi
nu fumu nica acshi tra s-n-aspunemu
12345678901234567890123
tu lumi cu numa tsi lipseashti ... Nâ
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
12345678901234567890123
deadirâ numâ mash xenjlji shi nâ loarâ
numa Vâryarilj shi noi armasimu
oarfânj shi-agiumsimu s-nâ si dzâcâ
12345678901
Yiftsâ! Easti unâ problemâ di nai ma
marili sinferu la cari12345678901
lipseashti s-mindu-12345678901
12345678901
imu tuts shi s-lomu12345678901
unâ apofasi. Numa12345678901
12345678901
“vlahu” easti multu12345678901
12345678901
urutâ adzâ shi nu12345678901
mata ari conotatsia12345678901
12345678901
tsi u-avea tu etili12345678901
tricuti - zburâtoru di12345678901
limbâ latinâ.
Vidzuiu câ la ONU Declaratsia a
Ndrepturiloru a Omlui adusâ pi-
armâneashti easti tricutâ anamisa di
300 di limbi, la limba Vlahâ! Câ tse
nu la ARMÂNA? Cari pitricu aestu
textu tsi undzeashti ma multu
mucâneshti?..Easti ghini s-n-azburâmu
unu cu-alantu cându pitritsemu ahtari
texti di mari sinferu trâ fara a noastâ...
Adzâ adyivâsiiu la unu situ italianu-
câ Bletsa easti unu riprizintantu ROM
shi di minoritatea ROM di limbâ vlahâ.
S-plâscâneshtsâ di cripari! Amu
umutea s-adaru unu textu oficialu di
la ULCA tra s-lu pitritsemu iutsido...
Tsâ dzâcu aesti câ vidzuiu tu “B.A”
unâ multu musheatâ apridutseari pi-
armâneashti ali Declaratsia trâ-
Ndrepturili-a Omlui. Ma s-u-avets tutâ
s-nj-u pitrets tra s-u pitritsemu oficialu
di la ULCA shi di la Univ. Freiburg.
Cu tinjii, Kira Mantsu
 BANA ARMÂNEASCÂ
Suntu psâni
documenti
shi mãrtirii
a culturâljei
a Armânj-
lorù. Nâpoi,
tãpinusitili
sh-minutili
ânyrâpseri
al Cavalio-
tti (cari tu
anlu 1770
tipusea
Ve n e t s i a
prota “carti di yivâsiri” tu grailu
armânescu, tsi purta titlulù di
“Protopiria”), Daniilj Moscopioleanlu
(cu a lui “ânvitsâturâ introducâtoari”)
shi Ucuta (cari tipusea tu anlu 1797, tutù
Venetsia, “Noaua Pedagogii”, dit
prefatsa a curi easi tru migdani câ si-
ndridzea ta s-bagâ grailu armânescu ca
limbâ di predari tu sculii) armânù ca
dealihea mãrtirii ali unâ apreasâ minari
culturalâ niavdzâtâ pânâ tu atselù chiro
tu Hamunisia Balcanicâ.
Ansârindalui pisti ets, s-cadi s-
adutsemù aminti tu peisagilu
publicisticù dit ahurhita a etâljei XX
bana ali unâ vârtoasâ presâ armâneascâ
tu România di adzâ, a curi thimiljiusitori
eara, namisa di altsâ, Tache Papahagi,
Pericle Papahagi, Nicolae Batzaria,
C.Ucuta, Nushi Tuliu, C. Belimace, G.
Ceara etc. “Grai bun”, “Gazeta
Macedoniei”, “Deshteptarea”, “Frãtsilia
ntru ndriptati”, “Foaia macedoromânã”,
“Ecoul Macedoniei”, “Calendarlu
armânesc”, “Aromânul”, “Almanahul
macedoromân”, “Flambura” suntu mash
ndauâ di publicatsiili - cu banâ ma lungâ
icâ ma psânâ - tsi si-ncljinarâ a
pâstrariljei niaspartâ a limbâljei shi a
adetslorù armâneshtsâ.
Dupâ unù ahurhitù di seculù ahâtù di
avutù atselji dit soni dzatsi anji a
mileniumlui doi s-pãrãstisea oarfânù,
ditù punctu di videari publicisticù.
Aestu golù s-duchi borgi ta s-lu aumplâ
yeatrulu Dumitru Piceava. Sculptor,
poet, dishcljisù a artilorù di itsi turlii,
dumniljea a lui s-apufâsi tu anlu 1996
“s-analtsâ” ti comunitatea a Armânjlorù
di România - shi nu mash - unâ revistâ
tu cari aeshtsa s-poatâ sâ-sh aspunâ
minduierli tu grailu pârintescu. Ma nâpoi
cu tsintsi anji alâncea, dicara, protlu
numir dit “Bana Armâneascâ”,
avândalui ca thimeljiu vrearea a editorlui
“ta sâ zuyrâpseascâ catandisea a
Armânjlorù di România shi dit alanti
craturi dit Balcanj, ta s-creascâ grailu
Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu.
“BANA ARMÂNEASC” - 5 ANJI
Continued from page 3
armânescu”. Revista s-vru ta s-hibâ, dit
ahurhitâ, “unâ cronicâ a Shutsu, poeta Chira Iorgoveanu-Mantsu
prudhipseariljei a limbâljei armânea-
scâ; unâ urminii, unâ anãngãsãiri ti
Armânji ta sâ-sh tinjiseascâ shi sâ-sh
creascâ limba, cultura, adetsli, areurli,
ta s-bâneadzâ tu spiritù armânescu” -
nâ spunea dr. Dumitru Piceava.
Ânyrâpsitâ tu grailu armânescu, revista
sh-pripusi s-apudixeascâ identitatea ali
unâ etnii “cari tu aestu seculù cunuscu
unù ascurù protsesù di
deznatsionalidzari, di multi ori
Armânjlji sh-agârshirâ pânâ shi sâ
zburascâ shi sâ-nyrâpseascâ tu grailu
a strâpãpânjlorù a lorù”. Cilâstâsirli ta
s-aducâ pi-armâneashti mãrli
capodoperi a lumiljei - Biblia shi nai ma
cunuscuti ânyrâpseri a ortodhoxiiljei:
ama shi Odiseea, Iliada, Cidlu, Divina
Comedii, poeziili al Eminescu shi
Arghezi etc. - suntu thimiljiusiti tamam
di aestu scupo.
Problemili di identitati natsionalâ sh-
atseali ligati di limbâ shi pisti, adets,
culturâ, istorii shi politicâ, informatsiili
tu tsi mâtreashti bana culturalâ shi
sotsialâ, masti shi interviuri cu
personalitãts - cum shi eseuri,
fotoreportaji, plãsãri (creatsii) nali shi
fârâ uidii, problemi di Rebus etc. - tuti
sh-aflâ loclu tu padzinjli a revistâljei.
“Atsea tsi easti nai ma importantu easti
câ apruchemù multi debuturi literari shi
publicistitsi, dishtiptândalui ashi
vrearea a tinirlorù ta sâ-nyrâpseascâ tu
grailu armânescu” - nâ spuni
thimiljiusitorlu a publicatsiiljei, cari s-
pãrãstãsi mãyipsitù di faptulù câ, tu anjlji
dit soni, fu inimusitâ spudhâxirea a
grailui armânescu - ca distsiplinâ
facultativâ, la alidzeari - tu ânvitsã-
mântulù preuniversitar, publicândalui-si
chiola shi unù abâcâdarù (abecedar,
abetsedar) shi unâ carti di yivâsiri.
Printrã tinirlji cari debutarâ tu “Bana
Armâneascâ” s-aflâ Alexandru Gica
(doctor tu shtiintsi matematitsi), poeta
Aura Pasha icâ preftulù Sasho Iãrandã
(dit Machidunii). Priningâ aeshtsâ multu
tiniri suntu sh-numi importanti a banâljei
culturalâ, shtiintsificâ shi politicâ, ca
prof. Gheorghe Zbuchea (Universitatea
Bucureshti), poetlu Dina Cuvata
(Skopje, Macedonia), Justin Tambozi
(ex-senatorù), Jane Gusho (redactor la
revista “Frãtsia” di Tirana, Albania,
acad. Kopi Kycyc (membru ali
3
Academia di Albania, prof. la
Universitatea Bucureshti, poeta Mihaela
(autoarea a thâmâsitâljei antologhii a
poeziiljei popularâ armâneascâ) etc.
Ahurhindalui cu anlu 1997, “Bana
Armâneascâ” duruseashti cafi anù
Premiul “Omlu a Anlui”, cari
tinjiseashti ahâtù gãiretsli a Armânjlorù
- oaminji di shtiintsâ, di culturâ, ama
shi dit alti tsercljiuri - cari s-alumtarâ
ti pâstrarea a areurlorù shi a adetslorù
a miletiljei a lorù, câtù shi a niscânorù
inshi cari nu tsânù di aestâ etnii, ama
cari “lji-agiutã Armânjlji cu zborlu sh-
cu fapta”. Ashi, aestu premiu fu durusitù
tu anlu 1997 al Vasile Barba shi a
portughezlui Luis Maria de Puiq
(Prezidentul a Adunariljei Parlamentarâ
a Comunitatiljei Ivrupeanâ cari andrupã
pricunushtearea a limbâljei armânea-
scâ). Tu anlu 1998, premiul fu amintatù
di Ionel Zeanâ (ti tradutsirea al
Eminescu pri armâneashti), Gheorghe
Zbuchea (ti spudhãxirli a lui di istorii a
Armânjlorù), Emil Bratu shi Gicã Hagi;
iara tu anlu 1999 premiul fu durusitù al
Iancu Perifan, Ilie A.Ceara shi a
vâsâljelui Mihai I.
“Avui totna ligâturi aleapti cu comuni-
tãtsli a Armânjlorù dit ântreaga lumi.
Pisti tutù iu suntu Armânji - pi-ntreglu
continentu ivrupeanù, cumù sh-tu
Americhii shi Australii, “Bana
Armâneascâ” agiundzi tu mânjli a lorù,
ta sâ-lji âmbãrbãteadzâ, s-lâ aducâ
aminti faptulù câ Armânjlji au adets,
unâ istorii shi unâ culturâ, unâ limbâ
tsi nu lipseashti s-hibâ agârshiti.”
Simona LAZAR
Revista “EXAMENE”, Nr.3, an VI,
17-23-li di Yinarù, 2001, Bucuresti.
Adusu pi-armâneasht di: Redactsia
“Bana Armâneascâ”
 4 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu.
PROTA EDITSII A CONGRESLUI A
ELINISMOLUI VLAHOFON DI SÂRUNÂ
Tu dzâlili di 8,9 shi10 di Andreu, s-
tsânu la Universitatea “Makedhonia” di
Sârunâ, tu Gârtsii, protlu Congres a
“elinismolui vlahofon”. Andreptu di
1234567890123
Uniunea a Oaminjlor di Shtiintsâ
1234567890123Armânj, amintatâ
1234567890123tu anlu 1998 shi a
1234567890123
1234567890123curi prezidentu
1234567890123
1234567890123easti Dhimitrios
1234567890123Tsaktanis, con-
1234567890123
1234567890123greslu avu thema:
1234567890123“Elino-vlahilji–
1234567890123
1234567890123aprucheri istori-
1234567890123tsi sh-culturali”.
Lipseashti nica s-dzâtsem câ ti
organizarea alushtui congres deadi
agiutor shi Ministerlu ti Apârari ali
Gârtsii. Loarâ parti vârâ 600 di inshi
vinits nu mash dit Gârtsii ama sh-dit alti
stati dit Evropa. Ashi dit Austrii eara
vinit cunuscutlu profesor Max Demeter
Peyfuss di la Universitatea di Viena, dit
Ghirmânii vinirâ poeta Kira Iorgoveanu-
Mantsu di Frankfurt sh-profesorlu
Thede Kahl di la Universitatea di
Münster. Dit Ripublica Machidhunia
vini Kleanti Liaku Anovska di la
Institutlu di Cercetãri etnografitsi di
Skopje cum sh-unâ delegatsii di partea
a Ligâljei a Armânjlor dit Machidhunii
shi a Sutsatâljei a Armânjlor di Bitula.
Unâ altâ delegatsii di Armânj eara vinitâ
sh-dit Albanii, ân cap cu Hristo Goci.
Nai ma multili sutsati armâneshtsâ dit
Gârtsii furâ reprezentati la congres di
câti unâ delegatsii. Cu tuti câ fu unâ
manifestari internatsionalâ ti Armânj,
limba armâneascâ s-avdzâ multu putsân
la congres. Singura cari prezentã
aproapea giumitati di lucrari pi
armâneashti fu Kleanti Liaku-Anovska.
Sh-deapoa ndoauâ zboarâ pi
armâneashti dzâsirâ shi Thede Kahl shi
Hristo Goci. Ama, poati câ va vâ
ciudusits – ti tsi Elino-Vlahi sh-nu
Armânj? Di itia câ azâ, tu Gârtsii nica
ari ânvitsats tsi u andoapirâ idheia câ
“Armânjlji suntu Elinj tsi ânvitsarâ limba
latinâ di la Romanj”. Un di atselj tsi
andoapirã nai ma sertu aestâ idhei easti
profesorlu Achille Lazarou, Armân di
Samarina, cari arâspândi la congres, fârâ
pâradz, multi di cãrtsâli a lui.
Tutunâoarâ, dit aradha atsilor aproapea
25 di profesori di la ma multi universitãts
dit Gârtsii, tsi loarâ parti la aestu
congres, niscântsâ u andruparâ aestã
BANA ARMÂNEASCÂ
2-3 anj shi va s-hibâ ti simasia a
Armânjlor tu dunjeauâ. Pânâ atumtsea
ama, organizatorlji tâxirâ s-facâ, poati
tu aestâ primuvearâ, nica unâ andamusi
idhei, prit lucrãrli a lor. Cu tuti aesti, s- pi themi armâneshti.
duchi unâ dishcljideari la aistâ Marilena BARA
manifestari. Lucãrli ljea di s-alâxescu!
Aestâ fu sh-minduita a niscântor Congreslu di Sârunâ vidzutu di
participantsâ. Tut ma multsâ suntu atselji
Thede Kahl
tsi-lj criticâ istoritslji di turlia al Lazarou. Dzâtseam totânâ câ cându vrem s-
Oaminjlji vor s-avdâ sh-alti idhei. Sh- adrãm tsiva susto ti Armânjlji nu
aestu lucru s-duchi poati nai ma ghini lipseahshti s-lji-aghârshits atselji ditu
cându shi spusi lucrarea profesorlu Eladha, aclo easti bana! Amârtii câ
Thede Kahl. Nâs aleapsi sâ zburascâ ti multsâ anamisa di voi nu para vrets
“amintarea ali unâ conshtiintsâ vlahâ icâ epafii (contact) cu elji, câtse minduits
armâneascâ shi evolutsia a ljei azâ tu ma ca tuts cari dzâc "Kalimera" suntu
multi stati dit Balcan sh-diaspora”, grecomanj - cum alantsâlj minduescu ca
lucrari faptâ dupu unâ ma mari cercetari tuts cari nu ânyrâpsescu cu "j" suntu
pit horli armâneshtsâ sh-prit câsâbadzlji mucanomanj... AMAN!
iu bâneadzâ Armânj, dit Balcan. Thede Congreslu tu Eladha s-tsânu di la 8.12.
Kahl sh-ahurhi cuvenda cu ndoauâ pânâ la 10.12.2000. Fu organidzat di
zboarâ armâneshtsâ. Dupu tsi prezentã Enosi Vlachon Epistimonon (Sutsata
documentili ma veclj di limbâ Vlahilor di Shtiintsa) cari s-adrâ 1998
armâneascâ tsi furâ aflati pânâ tora, Sârunâ, shi fu agiutat di ministiriulu di
Thede Kahl sh-ahurhi zborlu ti apârâri (ypourgeio amynis).
identitatea a Armânjlor. Nu dupu multu Thema eara "isturie shi politismoulu
chiro fu stâmusit shi “pâlâcârsit” s- armânjiloru".
Di la 25-lji di zburâtori vinirâ mash 23
bitiseascâ ma-ntroarâ. S-advgãm sh-câ
(Ev. Avdikos shi A. Koukoudis eara
tu prezidiu eara shi Achille Lazarou.
lândzâts). Fu realidzatâ tu Universitatea
Ama, interesantâ fu apandisea a (Panepistimiulu) Makedonias tu unâ salâ
oaminjlor adunats tu salâ, aproapea tuts mari sh-multâ mushatâ. Organidzarea fu
Armânj. Tuts grirâ s-hibâ alâsat sâ multu bunâ, tuts loarâ programuri,
zburascâ. Puteai s-vedz tu oclji a rezumati (perilipsi) shi multsi cãrtsâ
oaminjlor dit salâ, vinits la aistu congres geaba.
vrearea sâ-nveatsâ noi lucri, vrearea s-u Sighurâ câ furâ nâscânti lucri cari pot
cunoascâ istoria. Poati câ shi-a lor lâ si s-hibâ criticati. Di paradhigma easti di
aurâ di ahântâ “roumaniki propagan- arâdeari cându unâ soi ântreagâ tsâni
da” ti cari lâ si zburâ anj aradha. zboru tu un cungres. Tutâ fumealjea al
Antonios Buzbukis, profesor la A. Lazaru zburâ: nâs, nicuchira a lui,
Universitatea “Aristotelis” di Sârunâ tsi hilju shi hilja a lui - cathi un cu unâ
zburâ ti “lexiclu agricol la 2 idiomuri omilie! Nitsi nu eara ghini câ eara doauâ
armâneshtsâ” nâ dzâsi câ aestu congres i trei themi ti propagandha româneascâ,
easti unâ bunâ anchisitâ ti lucurlu ti shi nitsi un zbor di alti propagandi tsi s-
Armânami, tu Gârtsii. Sh-câtse thema a featsirâ la Armânj. Iasti shi amârtii cându
congreslui fu orighinea a Armânjlor, tu un "diethnes synedrio" (cungres
Dhimitrios Tsaktanis nâ dzâsi câ internatsionalu) organidzatorlji dzâc câ
“Armânamea yini di aua, di la Epir, di singurlu zburâtor cari zburâ
la Pindu sh-di aua s-curmarâ tu tut anglicheashti (dl. Peyfuss di Viena),
Balcanlu. Limba easti latinicheascâ dzisirâ câ lipseashti sâ zburascâ
ama cu mãri influentsi gârtseshti. Ama elinicheashti! E, traducâtorilji (metafra-
cu anjlji va s-agârsheascâ câtse nu sâ stilji) nu avea zori shi ashi sh-featsirâ
zburashti.” Siyura câ, pi aradhâ, cathi anglicheashti. Deapoa sigurâ câ nu-i
unâ limbâ cheari i, ma ghini dzâs, s- mushat câ cându zburâi mini ti protili
tucheashti tu altâ limbâ tsi s-amintã ama, ducumenti ânyrâpsiti pi armâneashti,
noi iara avem nãdia câ nu va nâ chearâ multu aghonyea oamenjlji di la
limba ahât ayonjea, ashi cum nitsi organidzari vrurâ sâ-nji talji zborlu.
Armânamea nu va s-chearâ cât ari nica Altâ critichii poati s-hibâ câ limba
oaminj tsi s-alumtâ ti a lor mileti – armâneascâ eara zburâtâ multu psân.
armâneascâ. Singurâ umilii (cuvendâ) pi armânea-
Sh-tu soni s-vâ spunem câ alantâ shti eara di la Klianthi Liaku. Altsâ cari
editsie aishtui congres va s-tsânâ pisti dzâsirâ doauâ zboarâ shi armâneashti
eara mash mini shi Hristu Goci ditu

BANA ARMÂNEASCÂ
Arbinushii. Shi, ca atsea dit soni
critichii, themili di sinedrulu eara unâ
turlii multu mari. Cându va s-ma adarâ
un ahtari cungres, va s-hibâ ghini sâ s-
apufâseascâ ti unâ themâ nitheamâ ma
cuncretâ. Ama cum shi s-hibâ, di ma
multu chiro ânji si pari câ tsiva s-
alâxeashti tu Gârtsii. Mintsâli s-
dishcljisirâ. Istoritslji nãi criticheadzâ
pi-atselji veclji. Ishirâ oamenj cari nu
mata vor s-avdâ tut idyili lucri cari li
cunoscu câtse suntu ânyrâpsiti di una
njili di ori. Nâscânti ori s-ancâciarâ
multu tu cungres. Shi tsi ghini fu! Ashi
shi lipseashti! Eara chirolu s-easâ
nâscânti luyurii tru migdani! Eara prota
oarâ câ furâ cljimats tu Eladha oamenj
di shtiintsâ shi di Scopie-Machidunii,
Ghirmânii, Românii, Avstrii ta s-avdâ i
ta s-azburascâ ti Armânj! Cându a njea
ânj fu tâljeat zborlu, tutâ sala aurlâ s-
mi alasâ sâ zburãscu. Aclo s-videa cât
mari easti seatea la oamenj s-avdâ tsiva
nãu. Tuts au sinfer sâ-nveatsâ nali ti
Armânj. Nu mash faptlu câ sala atsea
mari eara totânâ âmplinâ! Iu ma adrarâ
Armânjlji un congres iu vinira ma
multsâ ca 800 di oamenj, dhimarchlu
di câsâbâ, ministirlu di apârâri
(ypourgos amynis), 5 revisti, televizie
(tileorasi) etc.? Oamenjli vor s-avdâ! Au
sinfer di congresi sh-di cãrtsâ! Cathi
carti cari fu scoasâ tu chirolu dit soni ti
Armânj tu Eladhâ, tu "chiro-zero" s-
vindu! Nu ea-sti un semnu mushat?
Mini am nãdia câ va s-ma adarâ ahtari
cungresi tu Eladhâ.Organizatorili
dzâsira câ vor s-adarâ unu sh-ma
dishcljis tu primuveara 2001.
Notâ editoru:
Ti furnjia câ aestu Congresu fu prota
andamusi a Armânjloru dit Gârtsii, di
unâ ahtari importantsâ shi axii,
Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu.
luyursim câ easti ghini ta s-publicãmu
tutu programlu shi s-lji-adutsem aminti
tuts atselji ânvitsats armânji cari pârâ-
stisirâ lucrãrli a loru shtiintsifitsi cu
themâ armâneascâ, ashi cum fu adusu
pi armâneashti dit gârtseashti di Dr.
Sotir Galanis shi datu pi Internetu di
Vanghiu Dzega, a curi, cu aestâ apuhii,
lâ efhãristusimu ti tutu pidhimolu tsi-lu
featsirâ ti buna informari a noastra, a
tutlor:
Sambata 9 di Andreu 2000
Prezidiu: Papastathis Haralambos-
Tsitsis Nikolaos. Lucrari: - “Dodecaloglu
a Vlahilor- unâ altâ mutritâ, cama noauâ
a limbâljei shi a orighinâljei a Vlahilor”
- Katsanis Nikolaos. - “Cercetarea a feno-
menului de ordine a articolului a
idiomului lingvistic armânescu (elino-
vlah)”-Ahilleas Lazarou. -“Terminologhia
tru agriculturâ la douâ idioami vlahi” -
Busbukis Antonios. - “Vlahesstile din
Metsova-Concluziili ali unâ cercetari
socio-lingvisticâ”. Dupâ prândzu:
Prezidiu: Katsanis Nikolaos-Liakos
Mihalis. Lucrari: -“Nali mutrinda Vlahilj
tru lucrarea a Mitropolitului Ioannis
Apokafcos (sec.13-lea)” - Katsaros
Vasilios. - “Anâchisearea romanâ dit
punctul di videari a nomurlor
(leghislatsia) shi a terminologhiilhei
ligatâ di romanizari. Cazlu Macedoniei”-
Lazarou Panagaki Agoro-Elisabeta. -
“Cercetãri ghenealo-ghitsi shi demogra-
fitsi la bânâtorlj di Metsovo” -Hagisava
Ecaterini-Hlorocosta Evanghelia. -
“Cercetari antropologhitsi Samarina” -
Xyrotiris Nikolaos. Discutsii
Prezidiu : Nascu-Peraki Paroula-Dimas
Ioannis. Lucrari: - “Vlahi: Metropola si
Diaspora”- Koukoudis Asterios. -
“Educatia tu vlahuhorili di Tarcol tru
chirolu anâchiseariljei anturtseascâ
(sec.18-19)”-Nimas Theodoros.- “Fumea-
lji, Icunumii shi societati urbanâ Monastir
la ahurhita a sec.20" - Gounaris Vasilios
-“Vlahi si Ortodoxie” -Tritos Mihalis.
Discutii-Pauza
Prezidiu: Xirotiris Nicolaos-Busbukis
Antonios. Lucrari: - “Simasia a zborlui
Vlah tru civilizatsia oralâ popularâ”-
Afdikos Evanghelos - “Yiatsrâ
elinovlahi dit diaspora tru protili secoli
di anâchiseari anturtseasca ”- Lazarou
Georgios. - “Nandoauâ aspecti sotsiali a
folclorului Vlah” -Liakou Anovska
Kleanti.-“Biblografie Armâno-Vlaho-
logicâ dupa normili ali icunumii di
vivlioteca”- Lykouri-Lazarou Eleni
Dumanica 10 di Andreu 2000
Prezidiu: Lazarou Ahileas-Tsoungas
Mattheos. Lucrãri: - “Amintarea ali unâ
conshtiintsâ vlahe/armâneascâ shi
evolutsia de adzâ la craturli dit Balkani
shi Diaspora”. - Thede Kahl - “Armânj
avuts tru reghiunea a Banatului (aproapi
Constantin Colimitra
5
1800)”- Max Demeter Peyfuss
- “Propaganda Uniata Klisoura”-
Toussimis Georgios. -“Propaganda
Românescâ Klisoura ” - Boukoufaris
Periklis. - “Shtiintsa shi Politica- Cazlu
a Vlahilor”- Xiroiris Nikolaos
Discutie. Pauza Prezidiu: Tritos
Mihalis-Dinas Konstantinos. Lucrãri: -
“Puntea di Arta”- Exarhos Georgios. -
“Identitet tru giocuri la Vlahilj dit
Pindu”- Dimas Nikolaos. -“Turlii di
interpretari shi achicâseari a culturâljei
muzicalâ tru spatsiul antic elen dupâ
studiul shi analiza a muzicâljei vocalâ a
Vlahofonjlor eleni dit Nordul a
Pindului”- Katsavenaki Athina
- “Turismu alternativ- politica ti
andridzearea diznou icunomicâ si
culturala a Comunitatii vlahofone de la
munte”. Discutii.Tseremonia di bitisita a
Congresului.Dimitrios Tsaktanis
(proedru) shi grammatea Eleni
Gerokosta. Enosi Vlachon Epistimonon
Elladas. (Sutsata Vlahilor/ Armanjilor di
Shtiintsa ditu Gartsii).
Constantin COLIMITRA
Tu dzua di Njercuri, 14-li di Shcurtu
2001, tu câsâbãlu Bridgeport dit
Ami-richii s-asteasi dit banâ
cunuscutlu poet, scriitoru cumu sh-
marli patriotu armânu Constantin
Colimitra. S-avea amintatâ tu anlu
1910, tu hoara Pleasa ditu Arbinishii,
tsi s-aflâ namisa di cunuscutili hori
armâneshtsâ: Moscopole, Gramu-
stea, Gabrova, Nicea. Thâmâsitili
aesti locuri cumu sh-oaminjlji di
aoatsi, tsi-lji mãyipsirâ suflitlu a lui
di poetu, furâ zuyrâpsiti di
C.Colimitra tu musheati poezii dit
cari dãmu una dit eali niheam ma
nghiosu.
Dumnidzã s-lu ljeartâ!
EARATS
Earats, cându bânats,
Pârintsâ alâvdats,
Di tuts, e, di tuts
Pârintsâlji-a mei vruts1
O, tate, analtu,
Ca tini, vârâ altu
Tu sinurù aua!
Vahi apa durnjea
Ma tini, shtiu. Nu!
Lãi tate, cât-iu,
Ntrebù: Boia ts-u portsâ?
- Tu lumea di mortsâ!
O, dadâ livendâ;
Nâ vearâ, nâ tendâ
Scuteai dit arâzboiù
Sh-multi-alti, ti noi!
Lea dadâ, sâ shtiu:
Cât-iu, lea, cât-iu
Buneatsa ts-u portsâ?
- Tu lumea di mortsâ!
 6 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
va s-amù sânâtati, s-li bagù pi unâ altâ
Di zborù cu lali Nasi al Yiuryitsa casetâ. Cântitsli tsi li cântu suntu mash
ti istoria, ti bânaticlu a Armânjlorù shi
cântitsi patriotitsi.
Una di mãrli personalitãts cari s- neasimù di lucramù lucri di cratù. - Lali Nasi easti unlu di
alumtâ ti pricunushtearea a Vidzumù câ nu aveamu yinitorù aclo thimiljiusitorlji a sutsatâljei “Pitu
ndrepturlorù a Armânjlorù tu shi tu anlu 1960 fudzimù Skopia. Ghini Guli” di Skopia. Tu tsi anù shi cumù
1234567890123 s-thimiljiusi
Machidunii easti lali Nasi al ma noi earamù ânsimnats ca Armânji 1234567890123
1234567890123 a e s t â
Yiuryitsa. Ti aestâ ispeti neasimù la shi nu puteamù s-aflãmù lucru bunù shi 1234567890123
nâs ta s-nâ spunâ ma multu ti bana lucramù ca lucrâtori. 1234567890123 sutsatâ?
1234567890123 -Ninti di
a lui shi ti pidimadzlji tsi-lji avu prit - Di cându lali Nasi duchi câ ari 1234567890123
1234567890123 thimiljiusirea
anjlji cându s-alumta ti pâstrarea a talentu ta s-cântâ shi desi vârâ altu 1234567890123
1234567890123 a Sutsatâljei
limbâljei shi a farâljei armâneascâ. dit fumealjea a lui cânta? 1234567890123
1234567890123 noi aveamù
-Lali Nasi, spunets-nâ prota, vâ - Cântarea a njia nji-armasi di la
1234567890123 adratâ unâ altâ
pârâcâlsimù, ndauâ zboarâ di taifa pâpânjlji shi strâpâpânjlji a melji. Tuts 1234567890123
1234567890123 njicâ parei di
a voastâ. lãlânjlji, pâpânjlji shi pârintsâlj a melj 1234567890123
1234567890123 folclorù a cu
- Mini escu dit soia a Yiuryitsanjlorù, cânta shi giuca multu ghini. Cându s- 1234567890123
cari easti unâ fumealji cânâscutâ tu dutsea la vârâ numtâ canâ nu putea ta atsea grupâ nu
Machidunii, nicuchiri di etâ, Armânji s-cântâ shi s-gioacâ ca elji. Avea talentu puteamù s-nidzemù multu ninti, câ tuts
avuts cari bâna cu tutipâtâ. Paplu-a meu datù di Dumnidzã. Mini avdzâi pi ra- avea ânchizmâ. Nu aveamù unù udã iu
s-cljima Yiuryitsâ - numâ cari noi cama dio cântitsi mash pi limba vâryâreascâ s-nâ adunãmù, iu s-adrãmù shi ashitsi
amânatù u bâgãmù ca paranumâ tu shi cându mi purtai Skopia dzâshù câ aestâ sutsatâ s-asparsi. Ghini ma dupâ
fumealji -, sh-avea tsintsi ficiori di cari protlu lucru cari va-lu adarù va s-negù unù chiro vinimù la idheia s-adrãmù
tatâ-nju avea numa Coli, a dada a mea ta s-cântu la radio Skopia pi limba unâ ma mari sutsatâ cari s-aibâ ca scupo
avea numa Maria. Mini escu faptu tu armâneascâ. Ashi, tu meslu Xumedurù, s-lji organizeadzâ Armânjlji ta s-lu
18-li di Yinarù, anlu 1932 tu hoara anlu 1960 neshù la radio Skopia shi lâ dishteaptâ sentimentulù natsional.
12345678901234567890
12345678901234567890 dzâshù câ voi s-cântu dau cântitsi pi Videamù câ s-adra mari asimilatsii
12345678901234567890 limba armâneascâ. Oaminjlji cu chefi pisti Armânji; multsâ di elji u alâsa
12345678901234567890
12345678901234567890 mi apruchearâ shi ashitsi li ândrepshu limba, nu s-cunushtea un cu-alantu etc.
12345678901234567890
12345678901234567890 cântitsli “Unâ nauâ sh-unâ bunâ tsi nâ shi ashitsi, tu meslu Sumedru 1970, u
12345678901234567890
12345678901234567890 vini dit Sârunâ” shi “Piha sh-caftâ thimiljiusimù sutsata folcloricâ “Pitu
12345678901234567890 câshcâvali”.
12345678901234567890 Guli” tu Skopia. La thimiljiusirea a
12345678901234567890 - Textulù shi muzica li adrash tini? Sutsatâljei noi aveamù cljimatâ multsâ
12345678901234567890
12345678901234567890 - Da eara a meali mash elj cântarâ pi Armânji ma vinirâ psânji di elji ti
12345678901234567890
12345678901234567890 laterni (instrumenti muzicali). Ti prota furnjia câ lâ eara fricâ. Protlu lucru cari
12345678901234567890
12345678901234567890 oarâ aesti cântitsi li silighirâ pi radio tu acâtsãmù s-lu adrãmù fu organidzarea
12345678901234567890 Agustu 1961, tu chirolu cându s-triira. a serlorù armâneshtsâ iu va s-poatâ
12345678901234567890
12345678901234567890 Multsâ di Armânji avea avdzâtâ câ va oaminjlji sâ s-cunoascâ.
12345678901234567890
12345678901234567890 s-da cântitsi pi limba armâneascâ la ra- - Desi avutù cripãri dupâ
12345678901234567890
12345678901234567890 dio shi cându vini oara ta s-acatsâ thimiljiusirea a sutatâljei?
12345678901234567890 emisia multsâ di elj arcarâ yilili, alâsarâ - Cându s-fundã sutsata mini earamù
12345678901234567890
12345678901234567890 triiratlu shi s-dusirâ acasâ ta s-ascultâ. aleptu ca protù prezidentu. Dupâ atsea
12345678901234567890
12345678901234567890 Cându avdzâi ti aestu lucru mini multu vinirâ di multi ori la mini acasâ oaminji
12345678901234567890
12345678901234567890 mi hârsii shi aestu lucru mi featsi ta s- di la militsii, ânji grea la consultatsii
12345678901234567890 adarù shi alti nãi cântitsi. Cama
12345678901234567890 shi totna ânji bâga zori cumù s-
12345678901234567890 amânatù, cu featili a meali adrãmù shi aspârdzemù sutsata shi s-armânâ mash
12345678901234567890
12345678901234567890 unù “trio Yiuryitsa” shi cântãmù unâ grupâ folcloricâ. Ânji dzâtsea:
ândauâ cântitsi. “cumù, mash tini ti aflash sâ
Ubova iu bânai pânâ tu anlu 1960. Tu -Avdzâmù câ scuseshi unâ casetâ! zburãshtsâ armâneashti shi s-adari
anlu 1946 loclu di vârnâ 2000 di hictãri - Mini aveamù mari mirachi sâ scotù sutsatâ?” Ari multsâ oaminji ma
cari lu-avea paplu a meu lu acâtsã unâ casetâ shi cu agiutorlu a Ligâljei a ânvitsats di tini cari lucreadzâ tu
reforma ayrarâ, shi comunishtsâlji di Armânjlorù di tu Machidunii, tu meslu institutsiili di statù...”.
atumtsea nâ-lu loarâ. A, dupâ doi anji Brumarù a anlui 1999, s-axi aestu lucru. Mini lâ dzâshù câ ashitsi easti: câ
nâ loarâ shi vârnâ 12.000 di oi shi 300 Mini amù nica alti multi cântitsi shi, suntu ma multsâ di noi tsi nu sh-u vorù
di calji. Armasimù fârâ tutipâtâ shi voi, cu agiutorlu al Dumnidzã shi cara limba a lorù di dadâ ama io nji-u voi
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu. 7
limba a mea di dadâ. Dupâ aesta elji mini la Congresù shi tsi sâ zburâ aclo. Liga câ tuti idheili tsi mini li aveamù
ânji dzâsirâ: “noi dipisimù cu limba a Mini lâ dzâshù câ aclo io u alâvdai Yu- ca tinirù, tora, dupâ vârnâ 40 di anji,
voastâ tu anlu 1941, a Armânjlji goslavia, dzâshù câ ea s-alumtâ ti pot ta s-easâ tru migdani. Ashi noi
loarâ limba vâryâreascâ shi ma multu ndrepturli a omlui, shi nu dzâshù tsiva adrãmù sutsãts shi prit alantsâ
123456789012345678901234567890121234567
123456789012345678901234567890121234567
nu ari tsi s-caftâ!” Cându avdzâi ti ciurucù ti ea. Deapoia ânji dzâsirâ câ câsâbadz, sutsãts cari lucreadzâ multu
123456789012345678901234567890121234567 la mini
123456789012345678901234567890121234567 a c a s â ghini, shi cari cafi anù adarâ câti unâ
123456789012345678901234567890121234567
123456789012345678901234567890121234567 y i n e a searâ armâneascâ iu Armânjlji potù sâ
123456789012345678901234567890121234567
123456789012345678901234567890121234567 m u l t s â s-veadâ shi sâ s-cunoascâ.
123456789012345678901234567890121234567 Deapoa acâtsãmù cu yiurtiserea a
123456789012345678901234567890121234567 A r m â n j i
123456789012345678901234567890121234567 Dzuâljei Natsionalâ tu 23-li di Maiu,
123456789012345678901234567890121234567 ca Vasile
123456789012345678901234567890121234567 câftãmù shi nâ deadirâ emisii di cafi
123456789012345678901234567890121234567 B a r b a ,
123456789012345678901234567890121234567 dzuâ la radio câti unâ sâhati, a la
123456789012345678901234567890121234567 I a n c u
123456789012345678901234567890121234567 P e r i f a n , televizii la ahurhitâ unâ dzuâ tu stâmânâ
123456789012345678901234567890121234567
123456789012345678901234567890121234567 Nacu Zdru câti giumitati di sâhati a tora di dauâ
123456789012345678901234567890121234567
123456789012345678901234567890121234567cari nu au ori tu stâmânâ, a tu ma nãulu chiro
123456789012345678901234567890121234567 acãtsãmù shi cu sculia facultativâ la
123456789012345678901234567890121234567unâ bunâ
123456789012345678901234567890121234567 sculii pi limba armâneascâ, tsi easti unù
123456789012345678901234567890121234567mindueari
123456789012345678901234567890121234567 lucru mari shi ti tuti aesti lucri voi ta s-
123456789012345678901234567890121234567andicra di
123456789012345678901234567890121234567 efhãristusescu la tuts ma tinirlji Armânj
123456789012345678901234567890121234567Yu g o s l a - cari deadunù cu mini scoasimù aesti lu-
aestu lucru multu mi nârâii sh-lâ dzâshù via, shi cumù mini lji-aprucheai ân cri tu migdani.
ashitsi: Titu dzâsi câ Yugoslavia nu acasâ. Mini lâ dzâshù câ ti atselji - Cumù u videts Armânamea azâ
poati ta s-capituleadzâ, mea mash Armânji mini dau garantsii, shi cara s- shi tu chirolu cari yini?
populu poati ta s-capituleadzâ. adarâ vârâ câbati putets nica mâni s-mi - Adzâ Armânamea easti giumitati
Atumtsea cari mi ântreabâ mini ta s- bâgats ahapsi. Deapoa ânji dzâsirâ: tsi dishtiptatâ. Tu chirolu a comunizmolui
capituledzù shi sâ-nji alasù limba a mea ândrepturi câftats voi cându voi Armânjlji multu chirurâ. Adzâ ma
di dadâ? Canâ! Armânjlji li-avets tuti ândrepturli? multu di giumitati di Armânji suntu
Sâ shtits câ mash Armânjlji potù Tsi ândrepturi avemù noi, dzâshù, mea dishtiptats shi vorù ta s-toarnâ tu
ta s-capituleadzâ di limba a lorù, ma sculii nu avemù, bisearicâ, multi lucri Armânami, sâ s-alumtâ ti limba cari u
atsea nu va s-hibâ vârnâoarâ!” Shi nu avemù. Noi nu nâ alumtãmù isa-isa avea chirutâ pânâ tora. Lipseashti shi
ashitsi mi alâsarâ arhati. tu polimù ca tuti miletsli, adzâ ti tsi atselji alantsâ tsi nica nu s-dishtiptarâ
Dupâ aesta, dupâ niscântsâ anji mini ândrepturli nu li avemù isa-isa bre frate, ma ayonjea s-dishteaptâ câ chirolu
âlu cânâscui domnulù Vasile Barba cari lâ dzâshù mini.
treatsi. Tu soni voi s-dimându a tutulorù
avea vinitâ la unù festivalù di poezii Gushi di gushi mi acâtsamù cu elji, Armânjlorù sâ sh-u tsânâ limba, adetsli,
tsi s-tsânea Struga. Aclo aflã Armânji nu mi aspâreamù ici. Shi ashi, cându
Armânjlji sâ s-ansoarâ cu Armâni, tuts
shi cându-lji spusirâ câ ari unù omù cari vidzurâ câ nu mi aspâreai câ nu avea
acasâ sâ zburascâ cu ficiorlji a lorù
cântâ la radio cântitsi pri limba tsi s-nji-adarâ, mi alâsarâ s-fugù acasâ.
armâneashti câ cara s-nu zburascâ nitsi
armâneascâ, vru ta s-mi cânoascâ. Deapoia asculta telefonea ama shi di Dumnidzã nu poati ta s-nâ agiutâ. Tu
Ashitsi vini la mini acasâ, nâ aclo vidzurâ câ io nu dzâshù tsiva
chirolu cari va s-yinâ lipseashti ca
cânâscumù shi dupâ ndoi anji ânji ciurucù.
sculia, cari easti tora facultativâ, s-hibâ
pitricu calezmatâ s-negù la Congreslu - Dzâsitù câ avutù multi cripãri tu cafi dzuâ shi Armânjlji s-poatâ ta s-
armânescu di Freiburg. Cu tutâ ama nu dânâsitù s-vâ alumtats ti
anveatsâ ti istoria a lorù, ti geografia a
mirachea mi sculai mini sh-mi dushù pricunushtearea a ndrepturlorù a
lorù, ti limba a lorù, ti adetsli a lorù.
la atselù congresù. Cându mi turnai Armânjlorù. Earats shi tu comitetlu
di initsiativâ tsi u fundã Liga a Tu soni pistipsescu câ nu-ari s-treacâ
acasâ alantsâ dzuâ vini la mini militsia Armânjlorù di tu Machidunii.
multu chiro shi tu bisertsâ va s-
shi ânji grirâ s-negù cu elji la militsii - Di cara u fundãmù sutsata “Pitu ascultãmù shi gheavâsa pi limba
shi s-lâ dau tuti documentili shi cãrtsâli Guli” di Skopie s-fundarâ nica vârâ 5-
armâneascâ cu preftsâ armânji.
tsi li amù la mini. Neshù aclo shi elji, 6 sutsãts shi nâ minduimù câ easti ghini
-Haristo multu lali Yiuryits ti
ca s-mi asparâ ânji dzâsirâ câ escu s-nâ organizãmù tu unâ ma mari sutsatâ,
musheatili shi mintimenili zboarâ tsi
giudicatù s-dormu 7 dzâli ahapsi, ama tu unâ Ligâ. Ashitsi u fundãmù Liga a
nâ li spusitù sh-tsâ urãmù banâ
mini nu mi aspâreai câ nu aveamù Armânjlorù di tu Machidunii tu meslu
lungâ.
adratâ vârâ stepsu, vârâ lucru nibunù. Andreu, anlu 1990, Bituli.
Sashu Yerândã
Ashi acâtsarâ s-mi ântreabâ tsi câftamù Mini mi hârsii multu cându u fundãmù
 8 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
Pricunuscutâ shi
12345678901234567890123456789012123456789012
DECLARATSIA UNIVERSALÂ
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
proclamatâ di Adunarea gheneralâ
12345678901234567890123456789012123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012 12345678901234567890123456789012123456789012
TI-NDREPTURLI A OMLUI
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012
a Natsiunjloru Uniti cu apofasea
12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
217A (III), tu 10-li di Andreu 1948.
12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
(Continuari dit numirlu tricutu) invocatù (câftatù ca agiutorù) tu 12345678901234567890123456789012123456789012
12345678901234567890123456789012123456789012
ARTICOLU 9 catandisea a niscântorù avinãri penali 12345678901234567890123456789012123456789012

thimiljiusiti pi fâtsearea a niscântorù

Canâ nu poati ta s-hibâ acâtsatù shi-
ncljis, hâpsânitù icâ suryiunipsitù prit
catahrisi (abuz).
ARTICOLU 10
Itsi insu ari ndreptulù, tu tutâ uidisirea,
s-hibâ ascultatù tu unâ cearei dealihea
shi-ndreaptâ shi public di un tribunalù
independentu shi ndreptu, cari va s-
apufâseascâ as pisupra a ndrepturlorù
shi a borgilorù a lui, as pisupra a
tãcatiljei ali itsido câtiyursiri tu usii
(fond) penalâ ndriptatâ contra a lui.
ARTICOLU 11
1. Itsi insu câtiyursitù di unâ câbati
easti luyursit ca nistipsitù pânâ cându
câbatea a lui va s-hibâ apudhixitâ tu unâ
bicimi (formâ) ashi cum aspuni zâconlu
tu cursul ali unâ giudicatâ publicâ tu
tsercljiulù a curi-lji si asiyuripsirâ tuti
chifaletsli (garantsiile) ananghioasi ti
apârarea a lui.
2. Canâ nu va s-hibâ cãtãdhicãtsitù
(condamnat) ti lucri icâ ascâpãri cari,
tu oara tu cari furâ adrati, nu eara unâ
faptâ alãthipsitâ uidisitù a ndreptului
natsional icâ internatsional. Tutnâoarâ,
nu va s-bagâ tu practichii nitsi unâ
culâsiri ma ascurâ dicâtù atsea cari eara
ufilisitâ tu oara tu cari fu adratâ fapta
alãthipsitâ.
ARTICOLU 12
Canâ nu va s-hibâ luyuria a niscântorù
misticãri di catahrisiri (abuzare) tu bana
a lui particularâ, tu fumealjea a lui, tu
casa a lui icâ tu corespondentsâ, nitsi a
niscântorù cârtiri a tinjiiljei icâ a
nãmuziljei a lui. Itsi insu ari ndreptulù
la apârarea a zâconlui contra a
niscântorù ahtãri misticãri icâ cârtiri.
ARTICOLU 13
1Itsi insu ari ndreptulù s-urdinâ filcu
shi sâ-sh aleagâ loclu iu sâ sta tu
interiorlu a unui cratù.
2.Itsi insu ari ndreptul ta s-
apâryiseascâ itsi duvleti, chiola shi dit
vâsilia a lui, shi ta s-xanayinâ tu
duvletea a lui.
ARTICOLU 14
1. Tu catandisea a nduchiriljei
(persecutsie), itsi insu ari ndreptulù s-
caftâ azil shi sâ s-hârseascâ di apanghiu
tu alti vâsilii.
2 Aestu ndreptu nu poati ta s-hibâ
crimi di ndreptu chino icâ pi fapti adrati
contra a sinferurlorù shi a printsipiilorù
a Natsiunjlorù Uniti.
ARTICOLU 15
1. Itsi insu ari ndreptulù la tsitãtsenii.
2. Canâ nu poati ta s-hibâ alâsatù prit
unâ cali di catahrisi (abuz) di tsitãtsenia
a lui, nitsi di ndreptulù ta sâ-shi
alâxeascâ tsitãtsenia.
ARTICOLU 16
1.Ahurhundalui di la ilichia nubilâ
(ilichia la cari poati ta sâ si-ncurunâ),
bârbatlu shi muljearea, fârâ nitsi unâ
ngârdiri tu tsi mâtreashti dâmara,
tsitãtsenia icâ pistea, au ndreptulù sâ si-
ncârunâ shi s-thimiljiuseascâ unâ
fumealji.Elji au ndrepturi isa la
ncljidearea a ncurunariljei, tu chirolu a
ljei shi la disfâtsearea a ljei.
2. Ncurunarea nu poati ta s-hibâ dicât
cu vrearea filcâ shi ntreagâ a yinitorlorù
nicuchiri.
3. Fumealjea easti elementul natural
shi di thimeljiu a sutsatâljei shi ari
ndreptulù la apârari dit partea a
sutsatâljei shi a duvletiljei.
ARTICOLU 17
1. Itsi insu ari ndreptulù la mulchi
(proprietate), ahâtù singurù câtù shi tu
sutsatâ cu altsâ.
2. Canâ nu poati ta s-hibâ alâsatù prit
unâ cali di catahrisi (abuz) di mulchea
a lui.
ARTICOLU 18
Itsi insu ari ndreptulù la libertatea di
mindueari, a sumenjljei (conshtiintsei)
shi a pistiljei; aestu ndreptu ncurpiljea-
dzâ libertatea ta sâ-sh alâxeascâ relighia
icâ cândâsirli, cum shi libertatea ta sâ-
sh aspunâ, sâ-sh pãrãstiseascâ relighia
icâ cândâsirli a lui, individual (ca insu)
icâ gheneral, ahâtù tu public câtù shi
privatù, prit nvetsù, practichii, cult shi
axirea di rituri (pisti).
ARTICOLU 19
Itsi insu ari ndreptulù la libertati di
opinii shi di exprimari (zburâri), atsea
tsi-ncurpiljeadzâ ndreptulù ta s-nu hibâ
cuturburat ti opiniili a lui shi atsea ta s-
caftâ, ta s-dixeascâ shi ta s-
arâspândeascâ, fârâ s-hibâ loati tu
luyurseari sinurli, informatsii shi idhei
prit itsi cali di exprimari.
ARTICOLU 20
1. Itsi insu ari ndreptulù la libertati di
adunari shi di adunari tu sutsatâ
irinipsitâ.
2. Canâ nu poati ta s-hibâ ipuhriusitù
(obligat) s-facâ parti dit unâ sutsatâ.
ARTICOLU 21
1.Itsi insu ari ndreptulù s-ljea parti la
cumândusearea a huzmetslorù publitsi
a duvletiljei a lui, as ndreptu, as prit
calea a niscântorù reprezentantsâ filcu
aleptsâ.
2.Itsi insu ari ndreptulù di intrari, tu
catandisi isa namisa di eali, la tesili
publitsi a duvletiljei a lui.
3. Vrearea a popului easti thimeljlu a
puteariljei di duvleti, aestâ vreari
lipseashti s-hibâ exprimatâ, aspusâ prit
alidzeri tinjisiti cari lipseashti s-aibâ
locù cu tahticâ (periodic, regularitate),
prit vot universal isa shi prit vot
mistiryiu icâ dupâ unâ mithodâ (cearei)
uidisitâ cari s-asiyuripseascâ libertatea
a votlui.
ARTICOLU 22
Itsi insu, tu harea di membru a
sutsatâljei, ari ndreptulù la siyurlichi
sotsialâ; el ari ndreptulù s-dixeascâ, s-
amintâ axirea a ndrepturlorù
icunomitsi, sotsiali shi culturali
anânghioasi ti axita, nãmuzea shi filca
prudhipsiri a personalitatiljei a lui, prit
pidimo natsional shi cooperari
internatsionalâ, hiindalui loatâ tu
luyurseari organizarea shi avutsâljea ali
cafiunâ duvleti.
ARTICOLU 23
1.Itsi insu ari ndreptulù la lucru, la filcâ
alidzeari a lucrului, la catandisi
ndreapti, di thimeljiu shi efhãristisitoari
di lucru, cum shi la apârarea contra a
shomajlui.
2.Tuts oaminjlji au ndreptulù, fârâ nitsi
unâ discriminari, la salariu isa ti lucru
isa.
3.Itsi omù cari lucreadzâ ari ndreptulù
la unâ pâlteari thimiljiusitâ pi aver shi-
ndriptati shi efhãristisitoari cari sâ-lji
asiyuripseascâ a lui, cum shi a
fumealjiljei a lui, unâ banâ ashi cumù
easti axita, nãmuzea umineascâ shi
adâvgatâ, ca s-hibâ catandisea, cu alti
cearei di apârari sotsialâ.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu. 9
4.I tsi omù ari ndreptulù ta s- 2. Cafi unù ari ndreptulù la apârarea a
thimiljiuseascâ cu altsâ inshi sindicati shi sinferurlorù morali shi materiali cari yinù
ta sâ s-afiliadzâ la sindicati ti apârarea a dit itsi operâ shtiintsificâ, literarâ icâ CÂNTICÙ BAROCÙ
sinferurlorù a lorù. artisticâ a curi autorù easti. Si-ncljinâ a d-ljei
ARTICOLU 24 ARTICOLU 28 Irina PARIS
Itsi insu ari ndreptulù la arihati shi la Cafi unù ari ndreptulù sâ s-ufiliseascâ Lea nicuchirâ!…
chiro filcu shi ma multu la unâ shi sâ s-hârseascâ, pi planù sotsialù shi S-hii alâvdatâ
mãrdziniri, scâdeari fronimâ a chirolui internatsionalù, di existentsa ali unâ Multu-ambugatâ,
di lucru, cum shi la concediu periodic aradâ cari sâ-lji da cali ca ndrepturli shi Cu ghela adratâ
pâltitu. libertãtsli aspusi tu aestâ Declaratsii s-
Haidi! Nu ti njirâ!
ARTICOLU 25 poatâ sâ-sh aflâ unâ ntreagâ axiri.
1. Itsi insu ari ndreptulù la unâ scarâ ARTICOLU 29 Dã-nâ s-mâcãmù!
di banâ cari sâ-lji asiyuripseascâ 1. Insulù ari borgiuri andicra di
sânâtatea a lui, avutsâljea a lui shi a chinotitâ, mash tu tsercljiulù alishtei Io amù gâljinâ
fumealjiljei, ncurpilândalui hrana, poati sâ s-facâ prudhipsirea filcâ shi Tu dzamâ heartâ,
stranjili, casa, mutrirea medicalâ, cum shi ntreagâ a personalitatiljei a lui. Cu multâ artâ!
agiutoarli sotsiali anãnghioasi, ari 2. Tu bâgarea tu practichii a Tu tingiri-arcatâ
ndreptulù la asiyuripsirea tu catandisea ndrepturlorù shi a libertãtslorù a lui, cafi Friptâ trâ tsinâ,
di shomaj, di lângoari, di invaliditati, un insù easti ncljinatù mash a
Nostimâ multu.
veduvù (â), ausheaticù icâ alti catandisi ângârdirlorù dati di zâconù tu scupolu
di chireari a ceareilorù di banâ ca torù a mash a asiyuripsiriljei a pricunu-
niscântorù catandisi independenti di shteariljei shi a tinjiseariljei a ndreptur- Dã-nâ sh-trâ beari
vrearea a lui. lorù shi a libertãtslorù a alantorù shi tu Unâ-arâchii,
2. Mama shi ficiorlu au ndreptulù la videarea a axiriljei a anãnghilorù Si-avemù ifchii
agiutorù shi apârari sotsialâ. Tuts ndreapti a moralâljei, a aradâljei publcâi Pânâ tu hâryii
ficiorlji, adyeafurù macâ s-amintarâ tu shi a avutsâljiljei gheneralâ, tu unâ S-nâ da puteari
tsercljiulù icâ nafoara a ncurunariljei, s- sutsatâ democraticâ. Tutâ si-u bemù.
hârsescu di idyea apârari sotsialâ 3. Aesti ndrepturi shi libertãts nu va s-
ARTICOLU 26 poatâ, tu nitsi unâ catandisi, s-hibâ bâgati
Amù sh-unâ patâ
1.Itsi insu ari ndreptulù la tirbii tu practichii contra a scupadzlorù shi a
(tirbieti - educatsii), la carti, la prâxeari. printsipiilorù a Organizatsiiljei a Grasâ, haminâ,
Tirbia lipseashti s-hibâ pi virisii, nai Natsiunjlorù Uniti. Carnea ruminâ,
psânù tu tsi mâtreashti nvetslu ARTICOLU 30 Si-u vedz…ca masinâ,
elementarù shi di thimeljiu. Nvetslu Nitsi unâ pruvideari a alishtei Filii tâljeatâ
elementarù easti ipuhritico (obligatoriu). Declaratsii nu poati ta s-hibâ achicâsitâ Pristi cuceanù!
Nvitsâtura tehnicâ shi profesionalâ câ unâ duvleti, unù grupù icâ unù insu
lipseashti s-hibâ dishcljisâ a tutulorù, ari ndreptulù ta s-facâ vârâ lucru icâ ta Yinù!…câ nji-u seati!
intrarea la nvetslu anotir (superior) s-adarâ vârâ faptâ cari s-ducâ la
Botsa sirinâ,
lipseashti s-hibâ dishcljisù a tutulorù pi chirearea a ndrepturlorù shi a
thimeljlu a ntreagâljei uidii, dupâ axitâ libertãtslorù dati tu aestâ Declaratsii.
Chelchea amplinâ
(merit). Adusù pi-armâneashti di: Etimâ si-ncljinâ
2.Tirbia, prâxearea lipseashti s-avinâ Dumitru PICEAVA Cu sânâtati
1234567890123456789012 Si-u arcutimù!
prudhipsearea ntreagâ a personalitatiljei
1234567890123456789012
umineascâ shi nvârtusharea a tinjiiljei ti 1234567890123456789012
1234567890123456789012
ndrepturli a omlui shi ti libertãtsli di
1234567890123456789012 Am tsi lai miscâ!
thimeljiu. Ea lipseashti s-anãngãsãeascâ 1234567890123456789012
1234567890123456789012 Si-u vedz mash teasâ
achicâsearea, tolerantsa shi uspitstljea 1234567890123456789012 Ruminâ, streasâ,
namisa di tuti miletsli shi namisa di tuti 1234567890123456789012
1234567890123456789012 Cumù sheadi pri measâ
grupurli di dâmarâ icâ di pisti, cum shi 1234567890123456789012
prudhipsearea a activitatiljei a 1234567890123456789012 Anatâ, fiscâ,
1234567890123456789012
Organizatsiljei a Natsiunjlorù Uniti ti 1234567890123456789012 Pristi pâtãts!
1234567890123456789012
tsânearea a iriniljei.
1234567890123456789012
3. Pârintsâlji suntu atselji tsi au protslji 1234567890123456789012 N-ambitâtsâlji
1234567890123456789012
ndreptulù ta s-aleagâ turlia di prâxiri cari
1234567890123456789012 Dupâ adeti
lipseashti ta s-hibâ datâ a ficiorlorù a 1234567890123456789012 Fârâ sicleti
1234567890123456789012
lorù.
1234567890123456789012 S-fâtsemù ziafeti
ARTICOLU 27 1234567890123456789012
1234567890123456789012 Sh-nâ avyiulii
1. Itsi insu ari ndreptulù s-ljea parti tu 1234567890123456789012
unâ bicimi, tu unâ turlii filcâ la banâ 1234567890123456789012 S-nâ cântâ, focù!…
1234567890123456789012
culturalâ a chinotitâljei, sâ s-hârseascâ 1234567890123456789012
di arti shi s-ljea parti la prudhipsirea 1234567890123456789012 Ilie A. CEARA
1234567890123456789012
shtiintsificâ shi la bunâteatsa cari s- 1234567890123456789012
amintâ dit aesta. 1234567890123456789012
 10 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu.
Armânù dit Gârtsii,
âncljisù ti “arâspândirea
di informatsii psefti”
Greek Helinski Monitor (GHM),
organizatsii ti ndrepturli a omlui cu
chentrulù Atena, suntu niefhãristisiti shi
protesteadzâ andicra di cãtãdicãtsirea
(condamnarea) al Sotiris Bletsas, mem-
bru a “Sutsatâljei di Culturâ a Armânj-
lorù dit Gârtsii”, di cãtrã unù tribunal
di Atena, tu ahurhita a meslui Shcurtu,
la 15 di meshi di ahapsi shi la ghizai di
500.000 di drahmi (vârâ 1.400$).
Caplu di cãtiyursiri contra a lui fu
“arâspândirea di informatsii psefti”.
Tu anlu 1995, elù âmpârtsâ la unù
festivalù a Armânjlorù unâ publicatsii
a Uniuniljei Ivrupeanâ tu cari eara adusi
aminti minoritãtsli lingvistitsi cari
bâneadzâ tu Gârtsii (Armânjlji,
Turtsâlji) shi dit alti craturi. Cãtiyursirli
(acuzatsii) contra a lui furâ pãrãstisiti
di reprezentantulù a pãrtidhâljei conser-
vatoari “Noaua Democratsii”, Eugene
Haitidis. Gârtsia pricunoashti ghioam
(doar) unâ singurâ minoritati relighioasâ
shi lingvisticâ - muslimanjlji dit Trachia.
Organizatsiili tu a curi titlu easti pãrãsti-
sitù shi existentsa ali unâ minoritati
natsionalâ nu potù ta s-hibâ ânreghistrati
ofitsial, aspuni GHM. A câ nai ma mul-
tsâ di Armânji (dit Gârtsii n.a n.) s-pri-
cunoscu ndreptu Grets, aplo spuneari a
tsiva tsi ari ligâturâ cu identitatea a lorù
lingvisticâ spetsialâ fu cãtãdicãtsitã di
exusiili (autoritãtsi) gârtseshtsâ, s-
aspuni tu comunicatlu a organizatsiiljei.
(A.D.) Jurnalu “ZIUA”, Martsâ 13
Shcurtu 2001.
Notâ: Jurnalu “Ziua” easti singurlu
jurnal dit mass-media româneascâ, dit
câti cunushtem noi, cari ânyrâpsi tsiva
di catandisea al Sotir Bletsa.
Mass-media gârtseascâ
sh-cazlu Sotir Bletsa
Iavea tora niscânti zboari loati di
Thedhe Khal dit jurnalili
elinicheshtsâ ti cazlu Bletsa.
Apofasea eara loatâ di la a -10- a
judecâtorii di prima instantsâ la Athena
dit itiia câ ufilisirea shi arâspândirea di
altâ limba dicâtu atsea elinicheasca easti
unu “piniko adikima” (nedreptu cari
poati s-hibâ culâsitu). Acudzatoru fu
Evgenios Chaitidis, sh-apârâtor
Lambros Baltsiotis (di la KEMO).
Efimiridha (rivista) Politiki la
HÂPSÂNIREA AL
SOTIR BLETSA shi mass-media
3.2.2001 ari un articul mari:15 meshi
hapsi ti limbi minoritari! Ari tutâ isturia
a protseslui. Zburashti ti actsiunji
natsiunalisti, câtse procurorlu dzâsi
mash “tin glottan mou edosan ellinikin”
- ânj deadirâ limba elinicheascâ.
Elevtherotypia (una di nai ma mãrli
efimiridhi di tu Gârtsii), 5.2.2001 ari 2
mãri articuli ti Bletsa: La themi polititsi
cu titlu “Ashi tsiva nu s-featsirâ
ânyrâpseashti tu cazlu shi da informatsii
ti Biroulu EBLUL (European Bureau
for Lesser Used Languages). Nai ma
importantu pasaj: hartea cari easti
arâspânditâ chiola di la 1994 eara
publicatâ tu nai ma multi efimiridhi -
revisti tu Gârtsii shi vârnu nu reactsionã
atumtsea, vârnu nu acudzã avtorli.
Zboarili “hartâ scandalicheascâ” shi
“paranom” suntu tu ghilimeli. Defturlu
articul easti di la KEMO shi ari multi
dati shi bibliografie.
Tu efimiridha IOS ari (6.2.2001) un
articul cari anyrâpseashti ma multi
detalii ti ahurhita a cazlui cum fu Bletsa
tu Andamusea a Armânjilor tu Nausa a
anlui 1995. Bitiseashti cu zboarili: sh-
ashi culâseashti cu 15 meshi filichii shi
500.000 di dhrachmadzi ti un aplo
(simplu) uz ti idiomului mitrichescu -
dip ashi cum adarâ shi Turcaladzlji cu
limba curdâ cari nu existâ.
Elliniki Enosi gia ta Dikaiomata tu
Anthropu (Sutsata Gârtseascâ ti
Ndrepturi a Omlui, 6.2.2001): Ahtari
protses nu avem vidzutâ, nitsi tu dzâlili
di natsiunalismu tu anjlji 1992-1993.
Peri nyrâpseashti tutâ isturia cum
hãrtsâli agiungu la Foti Kilipiri shi la
Evgenios Chaitidis.
Ipothesea putea s-hibâ vidzutâ dip ti
arâdeari, câtse easti zborlu di limbi
minoritari; existentsa a lor easti siyura
fârâ di alta. Aoa easti tipusitu shi tut
textlu di la EBLUL a curi-lji si dzâtsea
câ easti shi eara itia ti acudzari: Greece:
Greek is the official State language.
There are six lesser used regional lan-
guages: Arvanite (...), Aroumanian
(Armâneashti) in the mountainous ar-
eas of Thessaly, Epirus and Pindus, Bul-
garian (...), Slav-macedonian (...), Turk-
ish (...). There is also a rather large
Gypsy community.
Tu Elevtherotypia (di la 10.2.2001):
Un riportaj njicu ti congreslu di Sârunâ
BANA ARMÂNEASCÂ
shi paralel unâ critichii ti cazlu Bletsa.
Tu idyia Elevtherotypia (di la
10.2.2001): Nica un riportaj njicu ti
actsiunea di la Gesellschaft für bedrohte
Völker (Asociatsiunea tsi veaglji mileti
fuvirsiti) cari protesteadzâ ti apofasea
ti Bletsa (u-avui infurmat ti cazlu patru
dzâli nâinti).
Efimiridha Avghi (di la 11.2.2001)
un articul mari di tutâ isturia di Bletsa
cu titlu: Ki omos yparchei ethnikismos
- i elevtheria tis ekfrasis se krisi, tsi va
dzâcâ Ama-ari natsiunalismu - Crisea
cu libertatea a exprimariljei a
pâreariljei.
Aseara dl. Zülch, proedru di la Asocia-
tsiunea tsi veaglji miletsli fuvirsiti,
deadirâ un intirviu lungu cu Deutsche
Welle tu cari zburâ ti Bletsa shi catasta-
sea a Armânjilor tu Gârtsii.
Emisia eara avdzâtâ tu tuti craturli
ghermanofoni.
Anlu 2001 fu exiyisitu di la EU câ-i
Anlu a Limbilor minoritari. Tu dzua
di Luni cari yini va s-hibâ organidzatâ
prota manifestari (discljidearea) tu
câsâbã.
Lund tu Suidii (Sverige/Sweden) ti
Anlu a limbilor minoritari tu Evropa.
Va s-ducâ sh-unâ diligatsii di la
Gesellschaft für bedrohte Völker ta s-
tsânâ shi un rifirat critic ti catastasea
provlimaticheascâ a limbilor minoritari
tu Ghalie (Frantsa) shi tu Eladha.
Sh-nica unâ hâbari bunâ.
Asociatsiunea tsi veaglji mileti fuvirsiti
scoasi una rivistâ multu cunuscutâ shi
arâspânditâ cu numa pogrom cari easi
tu cathi doi meshi shi anyrâpseashti ti
provlimili a minoritãtslor tu tutâ
dunyeaua.
Mini zburâi cu sindaxea (redactsie) s-
dzâc idyea s-adrãm unâ editsii spetsialâ
mash ti Eladha, shi dupâ unâ shedintsâ
tu sindaxi loarâ apofasea s-tipuseascâ
unâ editsii mash ti Gârtsii.
Sighur câ Armânjlji shi cazlu Bletsa
va s-hibâ zburâtu aclo.
P-S.= Apel-Protest-Bletsa
Ti Bletsa s-alumtâ shi doi parlamentari
evrupeanji (evrovulevtadzi). GfbV
zburâ cu O Riagán tu Dublin cari dzâtsi
câ dupâ tsi s-veadi ari nãdia câ dhichea
(protseslu) va lipseascâ s-hibâ adrat
nica unâ oarâ.
Thodorlu (Dr. Thede Kahl)
 BANA ARMÂNEASCÂ
“CÂBATEA CÂ ESHTSÂ ARMÂNÙ”
- Sotir Bletsa -
Vinjiri searâ, 2-li di Shcurtu, asunâ
tilifonlu. Mutaiù receptorlu shi avdu
unâ boatsi tsi yini di diparti, multu
cunuscutâ. Eara Sotir Bletsa dit Gârtsii.
- Bunâ seara featâ armânâ, cu poala
di lânâ!
- Bunâ Sotir! Mi hârsescu câ ti avdu.
- Tsi fats, tini Marianâ?
- Tsi s-facù, ghini escu. Mi-
ampulisescu cu examenli. Hiu tu
sesiuni.
- Avdzâshi tsi s-featsi adzâ tu
Gârtsii?
- Nu more, nu-avdzâi!
- Shtii tsi s-featsi cu Kurdzâlji tu
Turchii?
- Shtiu Sotir. Tutâ lumea shtii.
- Idyiulù lucru s-featsi adzâ sh-cu
Armânjlji tu Gârtsii!
- Aide more, cumù ashitsi?
- Adzâ avui procesù. Ânji deadirâ 15
di meshi di ahapsi!
- Cumù?
- Avdzâshi ghini! 15 di meshi di
ahapsi ti furnjia câ azburãscu limba
armâneascâ. Ama Sotir nu s-aspari. Va
negù tu ahapsi sh-va mi tornu, câ nu au
tsi s-nji-adarâ!
Cându avdzâi boatsea al Sotir tu
telefonù mi hârsii multu di multu ti itia
câ nu aveamù azburâtâ di Andreu cu
nâs. Nu shteamù câ hâbarea cari va nji-
u da, va nji-aducâ sâhãts di siclets, va-
nji facâ suflitlu sâ-nji plângâ shi s-
treamburâ. Mi vidzu mama lai tu fatsâ
sh-mi antribã, tsi s-fatsi, cu cari zburâi
la telefonù?
- Cu Sotir Bletsa dit Gârtsii, a curi
procesù s-tsânu adzâ. Sotir easti acuzatù
di Eugenios Haitidis, membru a
Pãrtidhâljei di ndreapta “Nea
Democratsia” shi Fotis Kilipiri - ex-
prezidentulù a Ligâljei a a Elino-
Vlahilorù (Armânjlorù) dit Gârtsii.
- Ti tsi-lu acuzarâ Bletsa?
- Ti activitati anti elenâ. Avea datâ
s-hibâ vidzutâ, la unâ andamusi
armâneascâ, unâ hartâ a Ivropâljei cu
limbili minoritari sh-iu eara tricutâ sh-
limba armâneascâ. Ti aestâ furnjii
Bletsa fu giudicatù sh-dixi 15 di meshi
di ahapsi! Aestâ hâbari - 15 di meshi di
ahapsi - ânji ciucutea tu minti. Cumù
s-poati, tora tu anlu 2001, tu Gârtsii,
cratù tsi fatsi parti dit Uniunea
Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu.
Europeanâ, ca unù omù s-hibâ âncljisù
tu-ahapsi ti itia câ easti Armânù? Shi
cari easti arshinea nai ma mari? Arshini
easti câ unù Armânù vatâmâ unù altu
Armânù. Aestu Kilipiri, tsi easti
Armânù di tatâ sh-di mamâ shi ex-
prezidentu a Ligâljei a Eleno-Vlahilorù,
featsi arãu nu mash al Sotir Bletsa, unù
mari sh-gioni Armânù, cari-lù pitreatsi
tu scutidi mea featsi arãu la tutâ
Armânamea. “MARI CIUDII!?!”.
Tsi s-fatsi tora, tu aestu chiro cu
Armânjlji dit Gârtsii mi pitreatsi cu
mintea la cãlugãrlu Cosma tsi pit anlu
1777 alâga pit horili armâneshtsâ shi
anãngãsãia Armânjlji ta sh-alasâ limba
a lorù varvarâ, portulù shi adetsli a lorù
natsionali, câ al Dumnidzã lji-ari hari
mash limba gârtseascâ. Ashi aspunea
unù cãlugãrù armânù - câ al Dumnidzã
ljui-ari hari mash limba gârtseascâ, elù,
cãlugãrlu, nicunuscândalui zboarâli a
Hristolui: “Cafi unù populù pi limba a
lui sâ s-lunjineadzâ”. Di la cãlugãrlu
Cosma shi pânâ tu dzua di adzâ furâ
multsâ tsi s-alumtarâ ti chirearea a
limbâljei shi a farâljei armâneascâ, ama
furâ shi multsâ dit pâpânjlji a noshtsâ
tsi s-amintarâ cu unù suflitù shi cu unâ
conshtiintsâ dealihea armâneascâ sh-cu
tuti cheaditsli shi lâietsli tsi li avurâ tru
banâ, nu sh-agârshirâ vârnâoarâ limba
a lorù di dadâ. Ma multu di ahâtù elji
virsarâ sândzâ tra s-tsânâ limba
armâneascâ yii, s-alumtarâ shi âsh
deadirâ bana ti Armânami. Sh-cându ti
mindueshtsâ la catandisea a Armânjlorù
dit aestu chiro va ti ântreghi câtse s-
alumtarâ sh-murirâ pâpânjlji a noshtsâ?
Sh-va s-apândâsescu tutù mini. Sh-
deadirâ bana ca noi , bârnulù di adzâ,
s-putemù s-azburâmù armâneashti, sh-
ma multu di ahâtù, s-putemù s-
azburâmù ti Armânami - s-ascultãmù
unâ emisiuni tru limba armâneascâ la
Radio, s-putemù s-yivâsimù revisti sh-
cãrtsâ ânyrâpsiti pri limba armâneascâ,
s-putemù s-nâ pitritsemù ficiuritslji la
sculii s-anveatsâ unù grai dultsi shi
musheatù tsi s-cljeamâ limba armânea-
scâ, s-putemù s-nâ adunãmù cu sotslji
tu hani iu s-cântãmù shi s-giucãmù
armâneashti.
- PÂPÂNJLJI A NOSHTSÂ S-
ALUMTARÂ CA NOI TINIRLJI DI
11
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
12345678901234567890
ADZÂ S-PUTEMÙ S-ASPUNEMÙ
LIMPID - HIU SHI VA S-HIU
ARMÂNÙ ETA TUTÂ!
- Di la cãlugãrlu Cosma sh-pânâ adzâ
tu anlu 2001 nu s-alâxirâ multu di multu
lucrurli ti miletea armâneascâ.
Dyeafuraua mari easti câ tora himù tu
mileniumlu III, unù mileniumù cari va
s-hibâ a bunâljei achicâseari a tutulorù
miletslorù sh-cu tuti aesti Armânamea
easti “Astreasâ shi aputrusitâ” tu tuti
locurli iu bâneadzâ. Aoa România, s-
aspuni câ nu suntu Armânji - sh-tsi mi
doari nai ma multu, easti câ suntu ndoi
“patriots” armânji tsi ândrupãscu aestu
lucru tu mass-media. Idyea ca tu Gârtsii
apitrusearea yini tutù di la Armânji. Tu
Arbinishii, nu s-ari avdzâtâ vârnâoarâ
di Armânji. Cratlu arbinezù nu-lji
pricunoashti Armânjlji ca etnii ahpryea.
Ama nai ma lai catandisi u au
Armânjhlji dit Gârtsii. Tu Românii, tu
Arbinishii, tu Machidunii Armânjlji, cu
tuti câ nu suntu pricunuscuts (mash
Machidunia âlji pricunoashti
Armânjlji), elji s-hârsescu di niheamâ
libertati sufliteascâ shi moralâ - potù s-
anyrâpseascâ tu limba armâneascâ, au
emisii pi limba armâneascâ la radio shi
televizii, potù s-pitreacâ ficiuritslji la
sculii - cursuri tsi s-tsânù tru limba di
dadâ etc. Mash Gârtsia, tsi easti
leagãnlu a Democratsiiljei nu pricunoa-
shti nitsi unù ndreptu a Armânjlorù. Tuti
miletsli dit Gârtsii suntu Grets shi ahâtù.
Tu Gârtsii bâneadzâ mash Grets - nu
suntu nitsi Turtsâ, nitsi macedo-slavi,
nitsi Arbineshi sh-nitsi ARMÂNJI. Tuts
Armânjlji suntu Grets. Ashi tsiva nu s-
ari faptâ shi nu s-ari avdzâtâ. Adzâ,
cându bânãmù tu unâ Europâ dishcljisâ,
tu unù Europâ a curi protâ hari easti
atsea câ lipseashti s-hibâ unâ diversitati
etnicâ shi culturalâ, cratlu gârtsescu n-
aspuni pi unâ boatsi fuviroasâ câ nâs
nu cunoashti icâ nu va s-cunoascâ
zboarâli “diversitati culturalâ”, “mileti”,
12 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
“arâvdari shi izini” (tolerantsâ)” shi ma
VUIVUDADZLJI
multu “TINJIA”.
Câmâshiclu easti prota cearei ufilisitâ A CÂNDRUVEANJLORÙ SHI A
ti ândridzearea a Democratsiiljei tu LAZAREANJLORÙ
Gârtsii, cratù tsi fatsi parti dit Uniunea
Europeanâ. Gârtsia ncalcâ tuti nomurli Vuivudãlu a eara ficiuricu coleganjlji âlu diznjirda cu
dati di aestâ Europâ tsi va s-tsânâ tru Cândruveanjloru numa di Bufuticù. Nitsi a dumniljei a lui
banâ culturli tsi tora suntu tu piriclulù Lu-ncljima Hristu Custica ama, di nu lji-avu hari numa clirunumsitâ di la
atumtsea di cându agiumsi s-hibâ pâpânji shi u alâxi tu atsea di ma nsus,
a chireariljei. Pit pitritsearea al Sotir
cunuscutù tu câmpulù a nyrâpseariljei, cu iho, taha, ma gârtsescu. Sh-ca
Bletsa tu ahapsi Gârtsia n-aspuni nica
ti furnjia a mariljei vreari tsi lji-u purta, uidisearea cu fratili atselu bliznaclu di
nâoarâ câ nu aproachi nomuri fapti di
taha, a hoarâljei iu s-avea amintatã sh- Bucureshti s-hibâ ma mari tsâni sh-nâs
altu vârâ.
u alâxi musheata-lji numâ armâneascâ
Dit 8 tsitâtsenji grets unlu easti tu una cu iho ma rumâneascu: Hristu câpestrulù ali unâ parei cari ândrupashti
Armânù. Mash unlu di elji fu pitricutù Cândroveanu. shcljioapa idhei câ Armânjlji nu suntu
tu ahapsi ama lipseashti s-pricunu- Prit multili hãri, buni sh-arali, tsi-lji Armânji mea Grets latinidzats - “Grets
shtemù câ Armânjlji tsi suntu dealihea furâ ahârziti di bunlu Dumnidzã vlahofoñi” iara limba armâneascâ easti
Armânji tu Gârtsii bâneadzâ tu ahapsi. agiumsi s-hibâ, nica dit chirolu a comu- unu idiomu di casâ cari nu easti irbapi
Bânedzù tu unâ ahapsi sufliteascâ, tu nismolui, unlu di nai ma cunuscutslji s-hibâ anyrâpsitu.(!?!)
unâ ahapsi a mindueariljei shi a nãdii- scriitori Armânji dit Romnânia. Idyealui, doilji bliznats scotu cãrtsâ
dupâ cãrts, cu pâradz di la chivernisili a
lorù. Tsi poati s-hibâ ma zori tu banâ? Dinâoarâ dupâ surparea a comunismo-
s-ti amintsâ, s-bânedz shi s-nedz tru lui nâs bâgã mâna pi revista “Deshtepta- loru sh-iu aspun babageanu sh-cu
niarshunari idyealui idhei: Armânjlji
lume alantâ cu caimo sh-dureri tru rea” - revistâ tsi easti scoasâ cu agiutor-
suflitù, câ miletea tu cari ti-amintashi lu a chivernisiljei româneascâ -, sh-nu cumu sh-limba a
bâneadzâ tu chisâ. Iu? Tu loclu a tãu di u alâsã dit mânâ pânâ tu dzua di adzâ. loru nu suntu tsi
daima, acasâ la tini. Paplu a meu Pânâ aoatsi tuti lucrili suntu buni sh- suntu mea altu
Caciandoni s-amintã Seres sh-bânã tsiva (!?!). Tsi
la loclu a lorù. multu sh-ghini s-
aoatsi pânâ la ilichia di 15 di anji cându
Taxiratea ama yini dit altâ parti. Nica uidisescu, la
vini tu România. Lu avdzamù di anda
dit ahurhitâ, tu padzinjli alishtei revistâ, prota videari,
earamu njicâ cumù dzâtsea: Fudzimù di
acasâ, nâ alâsãmù ciuflichea sh-bana di chiro di 10 (dzatsi anji), pri ningâ doilji bliznats!
pânâ atumtsea sh-vinimù tu xenji iu niscânti lucri buni sh-dealihea publicã Ca doauâ bufi,
ahurhimù unâ banâ nauâ. Ânji easti numiru di numiru luyurii cari featsirâ mascuru sh-
multu dorù di hoara a mea shi amù nãdia unâ vârtoasâ sh-nicurmatâ propagandâ feaminâ! Mash
câ voi, nipotslji a mei, va mi loats sh-va antiarmâneascâ. Di anda bâgã mâna pi- arâzga a Armânj-
mi dutsets Seres”. Dorlu di Seres, di aestâ revistâ (di la doilu numir), nu putu loru nu potu sâ
locurli tsi azburãscu di populu s-alânceascâ vârâ numir fârâ ca nâs s- sh-u uidiseascâ.
armânescu ânji fitrusi shi a njia tu suflitù. nu aspunâ cu sârpitsâlji sh-niacumti- Nu avdzâmu pâ-
Avdu zboarâli al papù: “Vdzimù di acasâ natu câ Armânjlji suntu Românji sh-câ nâ tora disi doilji
shi vinimù tu xeani” sh-nu potù ta s-nu limba armâneascâ nu easti altutsiva bliznats, dolji
mi-antrebù: Tsi easti ma ghini - s-bânedz dicâtù unù dialectu a limbâljei românâ. vuivudadz (ashi
acasâ tu unâ ahapsi a suflitlui icâ s- Cu ahtãri videri, ligati di arâzga a Ar- cumù s-luyurse-
bânedz tu xinâtati, tu unâ lumi iu pots s- mânjloru, Hristu Cândroveanu nu easti scu dumniljili a
tsâ spunji minduerli fârâ frixi, iu suflitlu singurlu mea suntu sh-altsâ, ama nâs loru) pisti câti nâ
poati s-tsâ sumarâdâ, iu yisili potù s-hibâ easti atselsu di prota. Ti atsea, aestâ mnatâ di pisti-
dealihea. parei cari ndrupashti ahtãri idhei poartâ menji, avurâ vârâ
Suntu oaminji tu Gârtsii ca Sotir Bletsa numa di “Cândruveanji” ashi cum andamusi iu sâ sta di zboru unu cu-
tsi vorù s-ascapâ di ahapsea sufliteascâ poartâ numa di “Lazareanji” tuts atselji alantu shi s-agiungâ la vârâ idyea
sh-di aestâ furnjii elji alasâ nanâparti Armânji tsi andrupãscu idheia câ mindueari salami, tu tsi mâtreashit
frica shi ahurhescu sâ sh-aspunâ Armânjlji suntu Grets iara limba arâzga a Armânjlor shi s-aflãmu sh-noi,
minduerli ligati di fara a lorù. Tsi easti armâneascâ easti unâ turlii di dialectu di la ncrutsiljeatili a loru mintiminilji,
ma lishorù di arâvdari? S-bânedz tutâ a limbâljei gârtseascâ. disi him Cândruveanji mea Laza-
bana tu ahapsi icâ s-nedz shi s-fats 15 Vuivudãlu a Lazareanjloru reanji!?! Nu shtimù câtse nâ alasâ s-
di meshi di ahapsi dealihea shi s-ai Unu frati, bliznacu, al Hristu hirbemù ahâtù?
putearea s-aspunji cu pirifanji itsido sh- Cândroveanu bâneadzâ tu Gârtsii sh- Unâ dyeafurauâ namisa di elji doilji
tu itsi locù: “Hiu Armânù”! poartâ tutu unâ numâ a la Cândroveanu, bliznats easti atsea câ Lazareanlu câpii
Cându Armânjlji dit Gârtsii va s- tsi va dzâcâ, alâxitâ: Ahile Lazarou. ari puititâ doi zâpits câpii, pri numa a
achicâseascâ aestu lucru, atumtsea nãdia Numa alushtui ânvitsatu Armânu dit loru Fotis Kilipiris shi Eugenios Haiditis,
câ nipotslji a mei va s-aspunâ “Himù Gârtsii - cari tu tutâ bana-lji, dit câti cari-lji hãpsânescu tuts atselji cari nu
Armânji”! va s-hibâ dealihea. avdzâmu noi, câftã ta s-cândâseascâ andrupãscu strâmbili shi jibâgoaisli a
Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã! dunjeaua câ Armânjlji nu suntu Armânji loru idhei. Shi nafimatslji a lui zâpits nu
Mariana CACIANDONI mea Grets -, eara Ahile Bufa. Cându shidzurâ multu cu mânjlji ncrutsiti shi
 BANA ARMÂNEASCÂ
hâpsânirâ unulu di patriotslji a noshtsâ
Armânji. Easti zborlu di Sotir Bletsa cari
fu cãtãdicãtsitu la 15 di meshi ahapsi ti
furnjia câ sh-zburashti limba pârinteascâ.
Andicra di aestu patriotu armânu iavea tsi-
aspunea la protselu a lui unlu di zâpits,
Evgenios Haitidis: “ Pãpãnjlji a melj nu
shtea nitsi un zbor gãrtsescu, mea mash
ânturtseashti“ (!?!), sh-deapoaia adâvgã
cu pirifanji: “mini ama, nu ânvitsai nitsi
un zbor di atsea limbã shi zburãscu
mash gãrtseashti“. Dimi ânvitsarea di
limbi xeani nu easti unã hari umineascâ
ama unâ amârtii di cari omlu lipseashti s-
aibã arshini! Amârtii s-tsâ nvets limba
pârinteascâ!? Si-apârâ Dumnidzã! Vahi
zâbitslji a noshtsâ nu au avdzâtâ di atselu
vecljiu zboru cari aspuni câ: atselu tsi
seaminâ vimtu di cheameti va s-aibâ
parti!
Vuivudãlu di Bucureshti
S-nâ turnãmu tora la pseftulu vuivudã
di Bucureshti cari, niscânti ori, dzâtsi câ
l i m b a
armâneascâ nu
easti nitsi
dialectu mea
mash unù aplo
s u m ù -
dialectu!?!
Pri ningâ
a e s t â
niacumtinatâ
propagandâ
a n t i -
armâneascâ tsi
u dusi tu
padzinjli a re-
vistâljei
“Dishti-
ptarea” (a
Armânjloru) -
a curi ma
uidisitâ vrea-
lji eara numa
d i
“Adurnjirea a
Armânj-loru”, tu tutù aestu chiro di dzatsi
anji, Hristu Custica, allias Cândroveanu,
andrupatu vârtosu di filiala cân-druveanâ
dit Americhii, cumândusitâ di Ciufecu &
Panâ, aspurtuche cu lãschi di zboarâ tuts
atselj Armânji cari mutarâ niheamù caplu
sâ sh-aspunâ punctul a lorù di videari
ligatu di problema armâneascâ.
Nu ascâparâ di hulia a lui nai ma
inimartsâlji sh-pihlivanjlji a noshtsâ
alumtâtori ti amintarea a ndrepturlorù a
Armânjlorù: Iancu Perifan, Vasile Barba,
Tiberius Cunia, Chira Iorgoveanu sh.a. Nu
ascâparâ di cãtiyursitoarli shi
ânfârmâcoasili a lui zboarâ nitsi
profesorlji Matilda Caragiu shi Nicolae
Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu. 13
Saramandu. ndreptu spe-tsialistu sh-tu a isturiiljei,
Sumù scrumlu alushtorù ânyrâpseri ama apufâseashti ca dzuâ natsionalâ a
nu mata ipuyrâpseashti cu alâxita-lji Armânjlorù 22 Maiu, câtse atumtsea
numâ mea cu altili. Atumtsea cându va s u l t a n l u
ta s-hiba, taha, niheam ma fronimù shi- Hamid II-
ndreptu ipuyrâpseashti cu atsea di Iancu lu deadi
Paticina, iarâ atumtsea cându va ta s-parâ unâ Iradei
câ easti ascurù, ama ndreptu, cumù eara prit cari
anticlu critic shi filoloy alexandreanu, pricunushtea
Aristarh di Samothrace, sh-aspuni aplo: câ shi
Aristarh. Românjlji
Iavea tsi dzâtsi di revista “Bana (sic) dit
Armâneascâ”: “aesta (B.A)… arâspân- Amirãriljea
deashti idheia câ Armânjlji nu suntu a lui suntu
Românji, aestu hiindalui rebilipsitorù sh- unâ etnii,
cari ntreatsi itsi mardzini! Averlu di isa cu alanti etnii dit amirãrilji, Grets,
Armânji poati ama s-hibâ aflatù dit eftihii Vâryari, Arbineshi etc. S-nu shtibâ D.
tu revistili “Deshteptarea shi Piceava câ sultanlu ipuyrãpsi aestâ Iradei
Dimândarea”(!?!). Aestâ frazâ, tsi s-aflâ dupâ rebilipsirea contra a Turtsâlorù dit
tu articolu “Cultura oralã”, al Emil Bratu anlu 1903, ditù Machidunii, shi sum
sh-publicatù tu “Dimândarea”, nr.3,2000, strândzearea a chivernisiljei ali
nu fu ânyrâpsitâ di autor mea fu scrisâ Românii…? Di iu sh-pânâ iu atumtsea,
sh-bâgatâ aclo, ca unù implantu pseftu, atsea datâ, ca “yiurtii natsionalâ a
di câpia a revistâljei cu numa alâxitâ, ashi Armânjlorù? Di psânù chiro, dl. Piceava,
cumù aspunea isãsh autorlu, E.Bratu, alãturea di dl. N.Saramandu - lucru
atumtsea anda vini s-nji-aducâ s-u vedu pondu shi lâhtârosù - organidzarâ
ciudisita fimiridhâ. yiurtisearea a atsiljei Dzuâ, ohi sh-cu
Tu idyealui numir di revistâ camele- “hlamburâ natsionalâ” armâneascâ,..”
onlu tsi ipuyrâpseashti cu numa di S-nu shtibâ ...câ Armânjlji, Macedo-
I.Paticina, di aestâ oarâ, da unù citatù dit românjlji suntu tutù Românji shi nu altâ
“Bana Armâneascâ” nr.2/20, 2000: Tu etnii, dicara niscântsâ xenji? Avyiulgeadz
Gârtsii sh-tu Românii Armânjlji nu suntu dupâ ureaclji”. (!?!)
pricunuscuts câ suntu unâ etnii ahoryea Ari ndriptati I.P. cându aspuni câ
shi câ au unâ limbâ ahoryea di atsea D.Piceava lo parti la organizarea alishtei
româneascâ icâ di atsea gârtseascâ…”, yiurtiseari a Dzuâljei Natsionalâ a
”...di iu anvitsã yeatrulu stomatolog Armânjlorù di Bucureshti, lucru ti cari nu
ahtãri turbati glârinji? Câ …grailu s-arshuneadzâ ici mea s-pirifânseashti.
armânescu nu vrea s-hibâ unù dialectu Tora, noi nâ ântribãmu: s-nu shtibâ
românescu, mea unâ limbâ ahoryea! pseftsâlj vuivudadz di Bucureshti sh-di
“…yeatrulu “bati câmpurli”, (tsi va Atena câ vini “Oara a Armânjlorù” sh-
dzâcâ, imnâ urgheashti n. a n.) shi ma câ “calea câtâ Ivropa treatsi prit limba
arãu ama, ma largu, ânyrâ-pseashti: armâneascâ iara yinitorlu a Ivropâljei va
“Tora unâ parti di aesti stati nu mata s-hibâ apufâsitù di problema
lucreadzâ contra a Armânjlorù ca armâneascâ”, ashi cum aspunea cu multâ
unâoarâ, prit bandi armãtusiti mea-lji mintiminilji ânvitsatlu avstriacù Karl-
avinâ shi-lji vatâmâ intelecualji armânji, Marcus Gauss? Ma multu di ahâtù
prit intelectualji armânji armãtusits cu ânvitsatlu avstriacù aspuni câ limba
cundilji sh-cu videri filogârtseshtsâ, armâneascâ ari tuti hãrli tra s-hibâ “limba
filovâryâreshtsâ shi filoromâneshtsâ.” francâ” a nauâljei Ivropâ. Atumtsea s-
Ma largu I.P. da urnechea cu Sotir bagâ ntribarea: câtse s-nu nâ u zburâmu
Bletsas dit Gârtsii, cari easti purtatù prit shi s-nu nâ alumtãmù ti avutsârea sh-
tribunali:...Shi aoa tu România avemù ma prudhupsirea a limbâljei a noatâ
multsâ “Armânji chilipireanji”, dit cari- armâneascâ? S-nu achicâseascâ elji,
l da ca paradigmâ unlu di elji: avucatlu pseftsâlj vuivudadz, câ nu easti ananghi
Ionel Hashoti pi numâ, cari s-poartâ ca ta s-lâ dzâcâ a Armânjlorù tsi suntu elji
unù Fotis Chilipiris andicra di fratslji a icâ desi au unâ limbâ icâ nu! Nica nu
lui….”. Tsi va dzâcâ, Armânjlji suntu avdzârâ elji di Dimândarea 1333, nomlu
ghioam unâ minoritati tu România”! s- ofitsial (24 Cirishar 1997) prit cari Ivropa
njirâ mintimenlu vuivudã. Andicra di pricunoashti grailu armânescu ca limba a
atseali di ma nsusù I. Paticina yini cu Armânjlorù? Mash ahâtu sh-easti ca baea
niscânti zboarâ urâti cari nu putemù s-li ta s-poatâ sâ s-apândâseascâ câ Armânjlji
dãmù aoatsi. Ma largu I.P. aspuni: suntu Armânji sh-tsiva altutsiva!
“Idyiulù domnu Dumitru Piceava, alâxitù ARISTONICOS
14 Nr.1 (23), 2001, Yinaru, Shcurtu, Martsu.
PRIIMNARI PRIT VLÃHIA MARI - ADZÂ, AIERI SHI…NÃOARÂ
(Continuari dit numirlu tricutu)
Vizitãmù mânâstirlu Sâmtul Varlaam -
njicâ shi ca nauâ, dit eta XVI- shi Marea
Meteora, un mânâstirù ca dealihea
fiyurat. Nâinti ta s-agiungu la ea, dupâ
tsi alinai chiola ma multi scãri, nâ-
ncljinãmù ivlavios la unâ troitsâ shi
adiljemù niheamù. Dianvârliga a mea
featili nica au puteari s-facâ moabeti; io
nu! Un cãlugãrù bitârnu, cu perlu sh-
barba cairù, nâ-avdi shi yini cãtrã noi: “
Hits di România, nu easti ashi?” - Da,
shi voi?” - “Nu, io escu Viryiotù! Ama
tu giunaticù, fui tu Românii!”. Nâ vluisi
tuti shi nâ durusi câti unâ njicâ icoanâ.
Io armashù ma nâpoi, cu vreari ta s-ma
zburãscu cu elù.
-“Avui sh-io tu facultati unù profesorù
viryiotù. Shtiu câ Veryea easti tsitati mari
armâneascâ”, adavgu dupâ atsea pri
armâneashti. Cãlugãrlu sumarâdi, âlji
feciù unâ harauâ. Zburashti musheatù
româna literarâ, câtse anvitsã liceulu pri
limba românâ, ama s-hârsi câ shtiu
armâneashti shi câ-lji pirmithusescu di
bana culturalâ cari easti… Nji-aspuni câ
ari 85 di anji - âlji poartâ ghini… “ maca
va s-ma yinji prit Gârtsii, vrea s-
lipseascâ s-vedz shi Veryea”, mi
urminipseashti tu soni. Ehe, maca vrea
s-potù, io vrea s-voi s-vedù tutâ Gârtsia,
ama cum?
Tora di oarâ, nâ continuãmù alinarea
cãtrã Marea Meteora. Da, dupâ tsi
chindruimù tu aestâ cohi leghendarâ a
Vlãhiiljei Mari, âncârcatâ di istorii, tu
cuibulù di aslanji fârshirots di cari avea
frixi pânâ sh-Turtsâlj, ahurhimù s-
alinãmù Pindul atselù vrutlu al George
Murnu, ânchisindalui cãtrã alti dzãri
spirituali - cãtrã unâ lumi tu cari nu mata
s-veadi fliturarea a hlamburâljei albâ-
njirlâ, mea ali unâ altâ, galbinâ,
relighioasâ. Naca tu suflitli a oaminjlorù,
aclo, ma fliturâ shi alta? Atsea a stealiljei,
sorâ a soarlui, cari stâtu marturâ a
apiritâljei shi a ascâpitatâljei a pri
multorù entipusi?
Dzua tricu fârâ ta s-bâgãmù oarâ,
mplinâ di personaji, locuri shi thimisiri
intirisanti. Himù iara tu avtobuz,
stribâtândalui dipârtãrli tu calea
anapuda. Di aestâ oarâ himù singurlji
cãlãtori pânâ la Tricala, iu s-ma alinâ
BANA ARMÂNEASCÂ
Lelia Elena Rãdulescu
nu ai nitsi unâ borgi andicra di elù…” “
vârâ ndoi. Shoferlu easti harishù. Shi elù
Ageaba pi lumea aesta tutù s-fatsi dit
nâ-ntreabâ di iu himù shi, tu-aradha a
borgi? Adarù tsi duchescu io câ
lui, aspuni cu pirifânilji câ “easti Vlahù”.
lipseashti - sâ spelù, io, Rumâncâ, ahâtù
Pirifãnilji, altâ turlii, nindrupatâ shi pritù
câtù potù sh-cumù potù, amârtiili
anvitsarea a limbâljei maternâ! Ânji pari
ahântorù Armânji cari agârshirâ s-ma
arãu tora câ nu ânvitsai armâneashti”,
hibâ Armânji shi nu-au zori!”
nji-aspuni Costa, “tora duchescu câ eara
Cumù potù s-exiyisescu a ljei unù
importantu. Vrea s-puteamù s-mi
pirmisù vecljiu, dit giunaticù - di Kira
achicâsescu sh-cu Românjlji, sh-cu
Iorgoveanu, una dit apostalji a culturâljei
Italieanjlji… Ghini câ tini zburãshtsâ
armâneascâ, a curi-lji portu unâ mari
gârtseashti!”. Câtse au nu mata mi-njirù?
tinjii shi cu cari avui apuhia sâ stau di
Câtse ahâtù tu duca di “aeri”, câtù sh-tu
zborù, fatsâ n fatsâ, di “fântâna a
atsea di “adzâ”, mi-andâmusii cu
farâljei” cari avea ahurhitâ sâ s-
paramultsâ ca elù...Ari unâ casetâ cu
usucâ…Eara cu ndoi mesh nâinti di
miludhii armâneshtsâ, cari u bagâ, ti
vdzearea a ljei ti totna tu Ghirmânii - shi
apilipsirea a featilorù, avdzândalui câ sh-
prit atsea tsi nji-avea spusâ atumtsea, a
io escu curyioasâ s-u ascultu - ama
njia shi la alanti soatsâ cari nâ anvârliga,
zboarâli suntu pri limba greacâ!
nji-avea alâsatâ shi a njia, tru unâ turlii,
Pricunoscu, di ghini, di arãu, “Armâna”
fântâna clirunumii…
shi “Vanghilitsa a mea”. Al Costa,
Amù stribâtutâ shi alti cãljiuri cu
muzica ljiu-ari hari, ânji da entipusea câ
fântânji uscati di multu, cãljiuri pisti cari
vrea s-va, canda, sâ s-mutâ mprostu di
nu s-ma avdza stihurli al Nushu Tulliu:
pi scamnu shi s-tragâ corlu. Da, shi a njia
“<E, e!> tu munti strigâ
vrea-nji avea hari s-lu vedù n caplu a
Musheata Sârcâceanâ,
corlui, sh-mini ningâ elù, pistipsescu câ
Shi cãprili s-alinâ
easti unù agiucâtorù bunù…Ca sh-cumù
Anarga-anarga.ndzeanâ.
vrea s-hibâ nai ma importantu lucru, lu-
La stani picurarlji
ntrebù naca shtii s-gioacâ “paidushca”.
Trâ nâsâ tutù zburãscu,
(Oflu a meu, câ io tutù nu cãturthusescu
Tr-arusa Sârâcâceanâ
s-anvetsù, cându s-alâxeashti ritmulù, mi
Câsharlji ma-shi glârescu.”
birdhipsescu.) “Siyura shi alanti
Elù stribâtu unâoarâ tutâ naia, tu
agiocuri!”. Tsi va dzâcâ, unâ chicutâ dit
chirolu cându Sârâcâceanjlji nica ma
suflitlu a soiljei lji-armasi…âlji
zbura unù dialectu armânescu… tora, di
pirmitusescu di calea di tahina shi di
cãbili, ma pricunoscu câ suntu
Samariotlu a curi-lji dedù unâ casetâ.
Sârâcâceanji - ama ahâtù..
Nji-aspuni câ-lu cunoashti, shi va-lji
Calea treatsi prit hoara Velestin,
caftâ caseta, s-u ascultâ. Tsâ dau adresa,
unâoarâ armâneascâ. Nu putemù s-
sâ-nji pitrets shi a njia unâ casetâ
dânâsimù, ama duchescu cumù s-
armâneascâ, icâ doauâ!” Âlji tâxii câ va-
pãrãstiseashti tora - ghioam amù
lji pitrecù, sh-va mi tsânù di zborù - vahi
avdzâtâ, ahântsâ anji di-aradha, di
nu va u ascultâ siyurù, mea sh-cu altsâ
Vanghilismo, tu cuvendzâ di thimisiri,
Armânji cari ma shtiu sâ zburascâ limba
câ Rigas Velestinlis Fereos easti Grecù
a lorù… Nji-ascrii adresa shi, tu idyiulù
(ashi cumu suntu Karaiskakis shi altsâ
chiro, u yivâseashti cu boatsi cadârâ, s-
alumtâtori ali Eteria) tsi, maca nu shtiu
hibâ siyurù câ lji-achicâsescu
io averlu, cama câ vrea s-pistipsescu…
nyrâpsearera: “Ayios Yioryios
Agiundzemù Volos, unù câsâbã
Farsalon..” “Pânâ tu soni”, ântreabâ unâ
thâmâsitù, aflatù la andamusea a
di feati, “lu-ncljeamâ Costa icâ Yioryios?
muntilui cu amarea. Muntili Pilio,
“Nu, bre, hoara s-cljeamâ Ayiu Yioryi a
armasù di firfiridzarea a pâdurlorù shi
Fârshirotslorù! Nu mata avdzâsh tu
cânticlu a izvurlorù, canda vrea s-va sâ
Gârtsii hori cu numa di ayi?” “Cum nu…
s-alâxeascâ elù isãsh tru unù izvurù shi
Shi chiola va-nji pitrets caseta, mash
sâ s-vearsâ tu ambrãtsitarea a Egeeiljei
ashi, câtse tsâ u câftai?” “Da, tsâ tâxii
- cari aclo, la mardzinea a golfului, easti,
am! “Tutù nu achicâsescu… Tu naevea,
cându njirlâ, aspumatâ, mplinâ di dãldzâ
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (23), 2001, Yinarù, Shcurtu, Martsu. 15
di la munti, hiindalui, tu idyiulù chiro,
cari ti tragù la agiocù, as veardi, subtsâri, taxidhii prit Ellada, patrida a zeilorù -
shi di armãtusiri.
alâsânda-ti s-nu alashi dit mutriri ama pi sucãchili ngusti a cartierlui Plaka,
Shoferlu a autobuzlui a nostu sh-
minarea ndilicatâ a meduzilorù umflati unù tugearù di pischeshi nâ zburâ
cunoashti ghini zânatea, altâ turlii nu
shi nâintarea di baletù lunjinoasâ a armâneashti, spunânda-nâ câ easti di
vrea s-putea s-lu cumânduseascâ ahâtù
multorù dâmãri di peshtsâ. Edessa shi câ - lumea-i njicâ! - ari soi
di ghini prit sucãchili ngusti, tu-anifurù..
Pisupra a câsâbãlui, ndauâ biserits Cunstantsa. Shi cumù, pi lumea aesta,
Mi njirù cumù di nu “cãturthusi” s-lu
musheati sta ca siyurlichi namisa di tserù itsi yisù sh-ari dishtiptarea a lui, itsi lucru
parcheadzâ tu vârâ magazinù! Maca va
shi locù, ti câshtiga atsilui dit unâ ahurhitâ shi unâ bitisitâ, tru unâ
s-dishcljidù geamea, vrea s-hibâ ca baia
soni…Ama Sârâcâceanjlji nu mata suntu bunâ dzuâ lipseashti sâ stribâtemù
s-tindu unâ mânâ ta s-ljeau dit arafili a
dicâtù istorii. Elji suntu aclo, pisti tutù Vlãhia Mari disnou, tu calea anapuda,
duchenjlorù itsido.
sh-iuva, câtse cafi unù ficiorù ari nai ma câtâ tsitatea tsi poartâ numa a surorâljei
Shi la Delfi fâtsemù idyili minãri,
psânù unâ strimai ca atsea cântatâ di a amirãlui Alexandru atselù Marli,
câsâbãlu hiindalui anãltsatù dupâ idyili
Nushu Tulliu. Iara postulu di radio dit alâsândalui nâpoi Câmpulù ali Thesalii.
tipuri cu Arahova, tu chirolu cându canâ
câsâbã sh-ahurheashti emisia, tahina, cu Disnou intrãmù tu tricâtoarea Tembi shi
nu s-minduea câ va s-agiungâ unù
unâ miludhii armâneascâ cari u amù mutrimù, pisti muntsâ, ndauâ cupii di oi
autobuzù pri aclo.
avdzâtâ sh-io unâoarâ. Tu atseali stihuri, shi cãpri. Naca picurarlji vrea s-hibâ
Dipunemù, sh-nâ ândridzemù ti unâ
musheata Sârâcâceanâ apândâsea, tu Armânji? S-poati, Cola Caratana
andamusi cu Pythia. Maca aumbra a ljei
soni: aspunea câ Olimpulù atselù iu unâoarâ
vrea s-nji-alânceascâ n fatsâ, vrea u
“Mini Gioga va-nj lu ljeau avea chendrâ zeilji fu, dupâ atsea, multu
ântribamù di mira a Armânjlorù; ama
Cu elù va-nj mi mâritù!” chiro loclu a celnitslorù…
cari shtii maca vrea s-amù ca baia tãcati
Varianta gârtseascâ zburashti di trei “Muntsâ pristi muntsâ sh-analtsâ
ta shi s-lji-ascultu apandisea fârâ ta s-
ficiori di Volos, cari u furarâ Anula Sumù vimturi shi livâ muntslj suntu
morù di inimâ arauâ…
sârâcâceanâ… Canda nu mi njirù ahântu psaltsâ
Beau apa aratsi, limbidi, dit cunuscuta
di multu nitsi di faptulù câ “tuti cântitsli Muntsâlji a noshtsâ facù polimù
fântânâ ali Castalia. Di aclo bea shi
suntu populari gârtseshtsâ”..“ tu maxus Câ eta atsea veaclji dit Muntili Elimb
muzâli, unâoarâ; barim di vrea-nji da
interpretãri…oportunisti! Shi câtù di Prindea s-aibâ locù pi-unù munti
fotisea s-potù si-nyrâpsescu cu hari tutù
multu averù aspunea bitârnâlji la armânescu.”
tsi amù duchitâ tu taxidia (duca) prit
Cenaclu George Murnu”! Noi, Olimpulù nâ-apruche anvâlitù tu
Vlãhia Mari!
Nâ turnãmù cãtrã Lamia, tsitati cari neguri, cu unâ câciulâ di cãtãhnii
Aproapea s-analtsâ doauâ importanti
adutsi aminti di leghendili tratsi a niacumtinatâ, di cari achicâsimù câ
cohi di Pindu, unlu di vârâ 2450 m.,
lamnjljei cari vigljea aesti locuri shi s- multu arar s-disparti sh-tu atseali ma
alantu di 2550 m.: loclu cunuscutù a
alâxea niscânti ori tu featâ, ta s-arâdâ ânsurinati dzâli di vearâ. Dinâoarâ cu
muzilorù, Parnasulù, shi muntili
cãlãtorlji, cari-lji dutsea ta sâ-lji mâcâ elù, canda nâ lomù sânâtati shi di la
Giona, pâtidzatù ashi ti tinjia cari shtii
tu cohea a ljei. vacantsa a noastâ musheatâ, shi di la tuti
a curi tinirâ fârshiroatâ. Poati câ oili cari
Calea tsi s-shutsâ di multi ori s-dutsi locurli shi oaminjlji cu cari nâ
pascu pi câmpurli a lorù ma shtiu
prit tricâtorli a muntsâlorù, cãtrã andâmusimù.
pirmisi cu pirifanjlji celnits…
Livadia. Câtse au am cândisirea câ, Arcãmù unã dit soni mutriri di sânâtati
…Tuti cãljiurli pritù Gârtsii ducù, fârâ
unâoarâ, locurli aesti si-ncljima Livãdz? câtâ plaiurli a Pindului shi Armânamea
di alata, câtâ Atena, shi nitsi noi nu
Tora, da, easti dicutotalui gârtseascâ… dit Gârtsii - câtâ Românjlji atselj ma dit
fâtsemù altâ turlii. Pi la giumitatea a
iara pi measa cu caseti a unui tugearù, Not a Dunâljei - nishtiindalui câtù chiro
caliljei namisa di Livadia shi Atena,
alti “cântitsi populari gârtseshtsâ dit nai atselj dit Njeadzânoaptea a Dunâljei va
tritsemù pritù Avlona, iara io, fârâ ta s-
cari intrâ..siyura, “Pedia tis Samarinas” s-ma poatâ s-lji-aflâ ca frats ntru limbâ
aflu a câsâbiclui vârâ hari esteticâ
shi “Vlaha ap’tin Karpenisi”. Tsi shi culturâ traco-latinâ.
ahoryea, nji-aducù aminti câ, unâoarâ,
amintatic vrea s-aibâ s-amù alti Mi acâtsã unâ jali cu ma multi fãts,
fu punctu strategic a alumtilorù
moabets? namisa di cari shi dorlu di Vlãhia Mari
armâneshtsâ. Cola Caratanâ ashtipta cu
Vini autobuzlu shi anchisimù cãtrã unâ di unâoarâ, atsea cântata di Nushu Tulliu
niarâvdari ca di Avlona s-anchiseascâ
andamusi cu altsâ muntsâ a Pindului, shi di alantsâ poets - câtse, mutrindalui
unâ noauâ minari di apârari a
marturi a civilizatsiiljei strâveaclji. unù cairù di fumù alâncit pi-un munti,
latinitatiljei fârshiruteascâ:
Tritsemù pritu Arahova, di cari am nji-aducù aminti di stihurli a lui, cari
“Lale Ndona, lale Ndona,
avdzâtâ, omnjea, câ unâoarâ eara zuyrâpsescu dicutotalui catandisea di
Cându va s-creapâ topa Avlona?
ashtirnâmintu armânescu. Nu shtiu câts adzâ: Tu plaiurli ditù Pindu
Tutù ashteptu sh-nu voi s-morù…”
zburãscu tora armâneashti - shi, dupâ S-analtsâ fumlu nsusù,
Nu, di Avlona nu s-ma trapsi di multu,
ahâti tihisiri arâditoari, canda nitsi nu Câ ardi vatra a noastâ
a bitârnjlorù lâ s-aurâ ashtiptândalui shi
escu curyioasâ ta s-aflu. Mi efhãristu- Shi grailu nâ i dusù!”
anchisirâ câtâ Amirãriljea Nishtiutâ.
sescu s-mutrescu cu mirachi, dit
Dinâoarâ cu elj, sicã fântâna sh-pi aesti
autobuz, câsâbiclu di oaminji nicuchiri, Armânipseari:D.S.P.
locuri…Tsitatea cari easti di njilji di anj
nijcù, ama chischinù. Duchenjli
a bufâljei sâmtâ, Atena, fatsi parti ditù
pãrãstisescu tipuri di cashù shi chilinji
altu pirmisù - atselù a unui jurnalù di
tsâsuti cu micami, s-lji apurâ di arcoarea