Înv. GOGOESCU B.

GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
APLICAŢII

Materialul are caracter practic conceput în conformitate cu noile modalităţi de evaluare –

itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi, urmărind nu numai înţelegerea noţiunilor de limba
română, ci şi abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care
contribuie la formarea competenţelor de comunicare vizate de programa şcolară.
Materialul cuprinde, spre exersare, exerciţii analitice – de identificare, de grupare,
diferenţiere, exerciţii de tip sintetic – de modificare, de completare sau de construcţie şi modele de
teste pentru concursuri.

1. Construiţi propoziţii în care cuvântul deschis să aibă următoarele valori morfologice: verb,
substantiv, adjectiv.
2. Se dă textul :
“Pe cât era de odihnitor cu genele plecate, în clipele când statura lui era dominată de
albul părului, pe atâta devenea de obositor când te privea. Când privea astfel, ochii deveneau
atât de intens negri, în contrast cu părul, încât Gabriela îi simţea şi când nu-i privea. Parcă
nu erau numai în faţa ei, în nişte orbite adânci, acolo numai, ci în toate părţile, ca zborul
hipnotic al păsărilor de pradă“ (Ionel Teodoreanu)
 Cerinţe:
a. Numeşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: “te privea “, “când nu-i privea “, “în
nişte orbite adânci“.
b. Alcătuieşte enunţuri în care aceleaşi cuvinte să aibă o altă valoare gramaticală. Precizeaz-o.
c. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul lui să fie articol.
d. Precizează valoarea gramaticală a cuvântului subliniat din structura “cu genele plecate “.
3. Transformă substantivul tăcere în adjectiv- genul feminin, numărul plural şi verb, la persoana
a III-a, număr singular, timp viitor.
4. Indică partea de vorbire din care au provenit substantivele:
 roşul →
 dusul →
 suferindul →
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
 citirea →
 treimea →
5. Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele greu, iarnă, leneş să aibă două valori morfologice
diferite. Precizează aceste valori.
6. Ilustrează în enunţuri valori morfologice diferite ale cuvintelor: senin, limpede, chibzuit.
7. Cuvintele puşcă, foc, buştean, ochi, turtă sunt substantive, dar, prin conversiune, pot deveni
şi altă parte de vorbire. Alcătuieşte enunţuri astfel încât ele să aibă aceste valori.
8. Cuvintele subliniate din propoziţii sunt în ordinea în care apar, următoarele părţi de vorbire.
Alege varianta corectă:
Amintirile erau încă vii.
În vii sunt struguri copţi.
Ţi-am spus să vii la noi.
a. substantiv, verb, adjectiv
b. verb, adjectiv, substantiv
c. adjectiv, substantiv, verb.
9. Precizează valorile morfologice ale următoarelor cuvinte şi alcătuieşte propoziţii în care vei
ilustra aceste valori:
 a …………………………………………………………………
 i …………………………………………………………………
 o ………………………………………………………………….
 un ………………………………………………………………..
 iar ……………………………………………………………….
 car ………………………………………………………………..
10. Precizează valoarea gramaticală a cuvintelor subliniate:
 Nu ai citit revista literară.
 O fată citeşte, două scriu.
 Dimineaţa aceasta e răcoroasă.
 El are nouă creioane noi.
 Pare că are un mers uşor.
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
 Primise în dar un frumos avion ambalat frumos.
 Binele făcut ţi se va întoarce.

11. Realizează transformarea cuvintelor următoare în alte părţi de vorbire şi daţi şi sinonimele
acestora: încremenite, aţintite, măreaţă.
12. Identifică diferenţele de natură morfologică dintre cuvintele:
a) Merge încet. b) Avea un mers încet.
13. Subliniaţi substantivele din expresiile: prost bâtă, îngheţat bocnă, singur cuc, gol puşcă, alb
colilie, frumos foc, plin ochi, a adormi buştean, a intra buluc, a tăcea chitic, a lega fedeleş, a
curge gârlă, a pleca/a veni glonţ, a lustrui lună, a se ţine scai, a-i merge strună.
14. Găsiţi cuvinte „înrudite” ale următoarelor cuvinte : a repara, a scrie, a învăţa.
15. Alcătuieşte enunţuri în care părţi de vorbire să devină substantive.
16. Alcătuieşte enunţuri în care părţi de vorbire să devină adjective.
17. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte şi expresii: numai, nu mai, l-aţi, laţi, deoparte,
de o parte, cumsecade, cum se cade, altfel, alt fel.
18. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele date să aibă valori morfologice de substantive şi verbe :
toc, par.
19. Scrieţi în dreptul cuvintelor următoare ce pot fi, ca părţi de vorbire, în diferite enunţuri:
- tânăr.....................................................................
- vii..........................................................................
- vin.........................................................................
- poartă...................................................................
- nouă....................................................................
- sare......................................................................
- car.......................................................................
- dar.......................................................................
20. Specificaţi funcţia sintactică pe care o are cuvintele subliniate:
a. Hotărârea celor doi e decisivă.
b. Cei doi merg la spectacol.
c. Cartea este pentru cei doi.
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
d. Aştept pe cei doi.
21. Citiţi cu atenţie strofa din “Oaspeţii primăverii” de Vasile Alecsandri, pentru a răspunde
cerinţei:
„Ah! Iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!
În lume-i veselie, amor, speranţă, viaţă
Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări
Prin raze aurite şi vesele cântări.”
a. Precizaţi ce sunt ca părţi de vorbire cuvintele subliniate – cu sînu-i, în lume-i.
b. Construiţi enunţuri în care cuvântul primăvară să răspundă succesiv întrebărilor cine?, când?.
Precizează funcţia de fiecare dată.
22. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul port să aibă valori morfologice diferite.
23. Transformaţi substantivul floare în verb, apoi alcătuiţi cu ajutorul acestuia o propoziţie
exclamativă.
24. Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul cuvintelor bineînţeles, bine înţeles, deloc, de loc, aşadar, aşa
dar.
25. Se dau versurile:
“ Cu voi vin florile-n câmpie
Şi nopţile cu poezie
Şi vânturi line, calde ploi” – George Coşbuc, „Vestitorii primăverii”
a. Treceţi la numărul singular, genul masculin adjectivele din text;
b. Transformaţi adjectivele găsite în substantive;
c. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele vin, lin să aibă înţelesuri diferite.
26. Se dă strofa:
“Când strălucesc subt rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea,
Şi singură ca mine“ – “Cântec”, George Topârceanu
Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul „mine” să aibă alte înţelesuri, în afara celui din text.
27. Transformă următoarele verbe în substantive potrivite: adie, strălucesc.
28. Alcătuiţi cinci enunţuri în care cuvântul ochi să aibă înţelesuri diferite.
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
29. Înlocuiţi expresiile subliniate cu altele care să nu schimbe înţelesul propoziţiei:
Juraserăm să fim prieteni pe viaţă.
Un prieten în viaţă mi-a sărit în ajutor.
M-am distrat cu nişte prieteni de viaţă.

30. Realizaţi propoziţii în care să valorificaţi scrierea următoarelor cuvinte : cai, c-ai, ai, a-i, car,
v-ar, mai, m-ai.
31. Ce este ca parte de vorbire i în propoziţiile de mai jos?
Dă-i bineţe!
Bunicu-i pe prispă.
Cada-i plină cu apă.
32. Transformaţi cuvintele următoare în verbe după model:
alergare, fugă, floare, verde, rană, învăţătură.
Model: trai – a trăi
33. Formaţi substantive de la următoarele cuvinte după model: a dansa, a învăţa, frumos, a
înălţa, a grăi, a îngheţa.
Model : a juca – joacă
34. Transformaţi următoarele adjective în substantive: vişiniu, leneş, conştiincios, călduroasă,
tristă, gălăgios.
35. Construiţi câte două enunţuri cu ajutorul cuvintelor : masa, par, mai, poartă, în care să se
ilustreze valori morfologice diferite.
36. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul pui şi vin să fie, pe rând, substantive şi verbe.
37. Alcătuiţi propoziţii în care –i să fie, pe rând, pronume şi verb.
38. Tăiaţi cu o linie ceea ce este greşit:
 Băiatul este cam/c-am nedumerit.
 Monica nu ştie c-au /cau plecat verişorii.
 George a spus cai/c-ai minţit.
 A văzut doi cai/c-ai superbi.
 Nu se vede car/c-ar pe drum.
 Nu vede car/c-ar da semne de îndreptare.
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.
 Am constatat căi /c-ăi schimbat totul.
 A descoperit căi/c-ăi de rezolvare a problemei.
 Un copil deal/de-al său porni pe un deal de-al din apropiere.
39. Alcătuiţi propoziţii în care o să fie, pe rând, pronume şi numeral.
40. Încercuiţi cuvintele, dintre cele subliniate, care sunt numerale:
 Am o haină nouă.
 Nouă ne place în excursie.
 Am nouă creioane colorate.
 Mia e neatentă la lecţii.
 Mi-a restituit mia de lei.
 Am vazut o mia albă.
 Are peste o mie de cărţi.
 Mie îmi place să înot.
41. Alcătuiţi propoziţii în care ei să fie pronume personal şi altă parte de propoziţie.
42. Descoperiţi ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate, de fiecare dată:
 vin → Ei au băut un vin dulce. Copiii vin de la serbare.
 lin → Lebăda plutea lin pe apă. El a pescuit un lin şi doi crapi.
 car → Pe uliţă trecea un car cu boi. Eu car lemne din pădure.
 mare→Noi vom pleca la mare. Primise cadou o minge mare.
 sare → Am cumpărat sare de bucătărie. Iepurele sare din tufiş.
 nouă →Nouă ne place îngheţata. Nouă zile au călătorit prin ţară. Mama i-a cumpărat
băiatului haină nouă.
 minte → Băiatul minte de îngheaţă apele. Fata are o minte bine organizată.
 curios → Avea un mod curios de a se uita. Curiosul era fratele meu.
43. Formulaţi exemple în care nouă să fie, pe rând, pronume, numeral şi adjectiv.
44. Formaţi adjective de la următoarele substantive:
 primăvară →
 primejdie →
 vişină →
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.

 glumă →
45. Scrieţi câte două propoziţii în care cuvintele un, o, mie să fie numerale.
46. Alegeţi varianta corectă, barând-o pe cea greşită:
 Am vrut să se termine odată /o dată cu comentariile.
 Trăia odată/ o dată un împărat.
 Zmeul a încercat odată/ o dată, de două ori, dar n-a izbutit.
 M-ai /Mai prins că nu mai /m-ai citeam de mult.
 Mirela la/ l-a ajutat pe fratele ei să meargă la/ l-a şcoală.
 În luna mai/ m-ai se coc cireşele.
 N-am m-ai /mai mâncat cireşe de multă vreme.
 Nu mi-e /mie clar ce a vrut să spună.
 mie/ mi-e de lei nu mai /m-ai valorează nimic astăzi.
 Nu ştiu cea /ce-a fost la serbare, dar cartea cea /ce-a nouă la /l-a încântat.
 Niciodată /Nici o dată nu i s-au sau părut cireşele mai /m-ai dulci.
 Niciodată/ Nici o dată, nici de două ori n-a reuşit să ajungă în vârful cireşului celui mai/
m-ai înalt.
47. Scrieţi adjectivele care provin de la următoarele substantive:
 floare →
 înălţime →
 frumuseţe →
 prietenie →
 curiozitate →
 simpatie →
48. Formaţi substantive din adjectivele:
 priceput →
 rapid →
 iubitor →
 lemnos →
 vestit →
Înv. GOGOESCU B. GEORGIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GEORGE TOPÂRCEANU MIOVENI

Materialul – fise de lucru - se adreseaza clasei a IV-a, pentru elevii capabili de

performanta si acopera sfera curriculara si extraccuriculara.

 colorat →
49. Arătaţi substantivele de la care s-au format adjectivele: luminos, prietenos, somnoros,
stâncos, curajos, ceţos, muntos, friguros, prăpăstios, arămiu.
50. Specificaţi ce parte de vorbire e, de fiecare dată, cuvântul bătrân:
 Nucul bătrân s-a uscat.
 Un bătrân trecea pe uliţa satului.
 Bunicul Mariei e bătrân.
 Mioara nu-l mai cunoaşte pe bătrân.