MINSTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

UNIVERSITATEA,,DUNĂREA DE JOS’’,GALAŢI

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE DE LICENŢĂ

VALENȚE ETICE ȘI SEMNIFICAȚII ESTETICE

ÎN NUVEA LUI IOAN SLAVICI

Coordonator stiinţific: Student:

Prof. univ.dr.Ifrim Nicoleta Matei Silvia-Adriana

GALAȚI

2016
 VALENȚE ETICE SI SEMNIFICATII ESTETICE

ÎN NUVEA LUI IOAN SLAVICI

ARGUMENT

CAPITOLUL I CONTEXT LITERAR

1.1 PERSONALITATEA LUI IOAN SLAVICI

1.2 ,,JUNIMISTUL”

CAPITOLUL II CONCEPȚIA ARTISTICĂ

2.1 ,, ARTISTUL” LITERAR

2.2 ETICUL SI ESTETICUL LA SLAVICI

CAPITOLUL III SLAVICI – NUVELISTUL

3.1 ,,MOARA CU NOROC’’

3.2,,POPA TANDA”

3.3,,BUDULEA TAICHII”

3.4 ,,SCORMON”
 ARGUMENT

Marele scriitor realist,Ioan Slavici,se afirmă în societate la sfâ rșitul

secolului al XIX-lea și marchează în istoria culturii româ ne,o nouă epocă
ală turi de alți întemeietori ai clasicismului,precum I.L Caragiale,Mihai
Eminescu și nu în ultimul râ nd , Ion Creangă .În scrierile lui se reflectă
îndeseobi lumea satului transilvă nean ,un univers stă pâ nit de reguli
patriarhale ,în care echilibrul este asigurat de elementele de
tradiție.Încă lcarea regulilor presupune dezechilibru care are drept consecință
sancțiunea.

Cercetarea analitică în lucrarea de față ,propune în centru atenției două

principii fundamentale:eticul și esteticul ,promovate în operele sale
literare.Scopul cercetă rii este acela de a evidenția valorile morale tradiționale
dobâ ndite de-a lungul vieți, atitudinea autorului față de scrierile sale și că
opera sa este marcată de un sistem artistic care conturează ,,frumosul”
însoțit de cele mai pregnante derivate ale lui,binele și adevă rul.

Datorită scrierii sale,Slavici a depă șit granițele româ nești și se remarcă o

mare concurență cu marii scriitori europeni.În ceea ce privește progresul
literar al autorului ,identifică m un paralelism dintre tradiție și
modernitate,acesta debutâ nd în cariera sa prin publicarea unor povestiri cu
tentă de basm pâ nă la romane și în mod special nuvele ,pentru cele din urmă
manifestâ nd un deosebit interes.În urma multitudinii de cercetă ri,din diferite
concepții ale criticior,se concretizează o perfectă îmbinare :viața lui Slavici din
leagă nul ruralită ții care se reflectă în operele literare puse în funcționalitate
prin coordonatele esteticului.

Putem afirma că Slavici a devenit un maiestru contemporan prin

capodopere de genul:povestiri,nuvele, romane,scrieri istorice și
etnografice,memorialistică ,studii didactice.
 CAPITOLUL I

PERSONALITATEA LUI SLAVICI

Ardeleanul Ioan Slavici este unul dintre adepții realismului clasic care
se afirmă în societate prin capacitatea intelectuală dovedită de-a lungul vieții
sale si datorită cercetă rilor realizate.

Nă scut într-o familie modestă , de la țară ,iubind poporul româ n și

spiritualitatea care-l definește,Slavici tră iește un sentiment de împlinire a
dorinței față de neam și înfă ptuirea binelui care îi aduc satisfacție propriei
vieți și conștiințe.Deși, afectat de greutatea vremurilor din perioada lui,nu se
lasă copleșit de ele, deoarece pentru el conceptul de dreptate este asociat ideii
de sacrificiu,care luptă pentru promovarea literaturii româ ne.Ideea unei
,,Româ nii corupte”1,în viziunea scriitorului este o dramă , simțindu-se
,,incapabil de a se adapta acestei lumi”2,și cei ca ,,Ioan Slavici se cred datori de
a lua biciul în mâ nă și încerca pedepsirea unei societă ți putrede”.3

Universul creației lui Slavici se îmbină cu viața cotidiană ,fiind inspirat de

realitatea înconjură toare și creează cele mai bune personaje aflate într-un
mediu autentic,lipsit de artificialitate.În acest sens, rezultă o proză realistă și
obiectivă care respectă limitele tradiției promovată în operele sale.

Ioan Slavici nu s-a fă cut remarcat doar în țara natală ,ci ,operele și
cariera literară , au depă șit granițele româ nești. Debutează în 1881,cu lucră ri
în limba germană precum,,La crucea din sat’’, ,,Popa Tanda’’, ,,Doi feți cu stea
în frunte’’, după care mai tâ rziu, cu,,Gura satului’’ și ,,Budulea Taichii’’.Operele
sale au fost apreciate și catalogate:,, Popa Tanda,, că ,,e demnă de nivelul unei
înalte culturi’’; ,,este un mă rgă ritar al că rții chiar din punctul de vedere al
operei de artă în sine’’.,,Crucea din sat’’ și ,,Popa Tanda’’ stau pe aceeași
treaptă cu cele mai bune nuvele germane de felul lor’’,Slavici fiind considerat
unul dintre marii povestitori europeni.
1
Călinescu,George,Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Ediția a II-a,Ediție și prefață de AL.
Piru,Editura Minerva,București,1985,pag.506
2
Idem.pag 506.
3
Idem. Pag. 506
 Un fapt cu adevă rat marcant în istoria literaturii româ nești a lui Slavici,
este publicarea volumului ,,Novele din popor ‘’ în anul 1881,sub îndrumarea
marelui poet, Mihai Eminescu,în care criticii au observat în primă fază
autenticitatea viziunii sale artistice asupra ruralită ții. Acesta a fost omul din
spatele lui care l- a sfă tuit întotdeauna pe parcursul literar al lui Slavici,
finalizat cu mare succes: ,,E, înainte de toate,un autor pe deplin să nă tos în
concepție;—spune Eminescu-problemele psihologice pe care le pune sînt
desenate cu toată finețea unui cunoscă tor al naturii omenești. Fiecare din
chipurile care tră iesc si se mișcă în novelele sale e nu numai copiat de pe
ulițele împodobite cu arbori ale satului, nu seamă nă numai exterior cu ță ranul
româ n în port și vorbă ,ci au fondul sufletesc al poporului și gâ ndesc ți simt ca
el.’’4

Ioan Slavici , cultivă în volumul să u, datorită că ruia și-a câ știgat o

solidă reputație printre nuveliștii europeni, teme cu valori tradiționale
româ nești,cercetâ nd lumea monografică a satului ardelean și mentalită țile
rurale.

Veridicitatea și realismul sunt tră să turi fundamentale ale autorului,care

observă o lume așa cum este ea, în vremea respectivă ,punâ nd accent pe clasa
socială de jos şi mica burghezie, reprezentată de oamenii ,,stă pâ niți de gâ ndul
că e bine să fii om în lumea lui Dumnezeu’’ 5.Întreaga lui activitate literară a
fost umbrită de acești factori întrucâ t a dus la publicarea celor mai interesante
nuvele şi povestiri.

Slavici se afirmă puternic spre sfâ rșitul secolului al XIX-lea,ca fiind cel
de-al doilea mare scriitor, după Creangă ,dar,care primează prin gâ ndirea la
utilizarea limbajului tipic din popor.

Ioan Slavici este întemeietorul unui ,,realism poporal’’ care marchează

opera lui Slavici,curent care,în cultura româ nă avea în vedere conturarea
veridică a vieții poporului,cu tradiții și obiceiuri româ nești.În

4
M.E.[minescu].Novele din popor de Ioan Slavici,în Timpul ,nr.69 din 28.III.1882(Articol retipărit de G.Kirileanu in
Mihai Eminescu.an.VIII (1932),nr.15,p.10-13.).apud Breazu, ,Ion,,STUDII DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI
COMPARATĂ’’,VOL.I,Editura Dacia Cluj,1970.(p. 484).
5
Breazu,Ion, STUDII DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ȘI COMPARATĂ’’,Vol.I. Ediție îngrijită,bibliografie si indice de nume
Mircea Curteanu,Editura Dacia Cluj,1970.(p.488).
articolul,,Literatura româ nă și stră ină tatea”,Maiorescu îl situează pe Slavici în
curentul poporal european prin faptului că Slavici construiește personaje
inspirate din popor,devenind,inevitabil,o umbra mentalită ților și judecă ților
oamenilor,unde moralitatea este așezată mai presus de orice,pe o treaptă
superioară în scara valorilor etice.Perioada vieții scriitorului a fost marcată și
de evenimente mediocre, cuprinzâ nd o lume înverșunată ,caracterizată de
lașitate și lipsită de principii morale unde se manifestă doar propriile
interese.

Critica lui G. Că linescu,propune o gamă largă de caracteristici ale

oamenilor din opera lui Ioan Slavici:,, egoiști,avari,îndă ră dnici,dușmă noși și
totdeodată iertă tori și buni,adică cu acel amestec de bine și ră u ce se află la
oamenii adevă rați ”6,preluați și după modelul lui Rebreanu.

În opera literară ,,Lumea prin care am trecut’’ , a lui Slavici , propune prin
propriile idei să ofere un model demn de urmat în viață ,prin toate acțiunile
sale. Satul natal îi dezvoltă în adâ ncul sufletului o mare satisfacție și un mare
devotament pentru oamenii care l-au îndrumat să manifeste un deosebit
interes pentru bine ,frumos și dreptate.Acestea din urmă sunt valori morale
dobâ ndite, în mod special, de la persoana care i-a dat viață ,mama sa. Într-o
cercetare din ,,Istoria Literaturii Româ ne’’, apare un cuvâ nt des întâ lnit la
Slavici și anume ,,omenia’’7 considerată de acesta, ,,o lege morală
nescrisă :Acesta e gâ ndul luminos pe care-l dă pe față româ nul prin vorba
omenie,ceea ce va sa zică viețuire potrivită ,în toate amă nuntele ei cu firea cea
omenească .A omenii pe cineva va să zică a-l trata ca pe semen socotit
deopotrivă cu orișicare membru al societă ții și om de omenie e cel ce nu se
abate și nu suferă ca alți să se abată de la rînduiala morală a societă ții din care
face parte’’.8

Exponent al literaturii europene,controversatul Slavici realizează

diferite cercetă ri,afirmâ ndu-se și în domeniul folosofiei.În acest
context,aducem în temă filosofia lui Shopenhauer ,despre care afirmă că ar fi
6
Călinescu,George,Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Ediția a II-a,Ediție și prefață de AL.
Piru,Editura Minerva,București,1985,pag.512.
7
Cioculescu,Șerban,Piru,Alexandru,Ștefănescu,Cornelia, Istoria Literaturii Române III,Ed,Academiei Republicii
Socialiste Române,București,1973,pag,400.
8
Ibid.,pag,400.
o artă care,după citirea ei,poți simți o ușoară renaștere și care a avut un
puternic impact asupra lui.De asemenea, amintim și de autorul doctrinei etice
și filosofice,de Confucius, ale că rui concepte au fost promovate și de
Slavici,care și-a creat în acest sens,un nou sistem de reguli asupra
principiilor moralită ții care sunt:preferința pentru adevă r,pentru dreptate ,cu
în general,pentru bine .

Vocaţia de scriitor şi-o descoperă la Universitatea din Viena ,unde face

cunostință cu marele poet româ n,Mihai Eminescu,un geniu al tuturor
timpurilor,cu care devine prieten.Neavâ nd același potențial lingvistic ca
aceluia care ii devine mentor în activitatea literară pe parcurs vieții și care îl
formează ,reușește facă să -l să renunțe la stilul marcat de un puternic și un
autentic etimologism utilizat în lumea ardelenească . Totuși,această modalitate
ță ră nească nu trebuie privită din postura de ,,incult’’,că ci acesta reușește prin
propriile idei să contureze o ,,icoană ’’ monografică a lumii satului ardelenesc.

Dacă Eminescu este, prin excelenţă , poetul, Creangă îndeplinește toate

însușirile unui mare povestitor, iar Caragiale atestat ca geniul dramatic în
literatura româ nă , Ioan Slavici este nuvelistul de excepţie.

Deosebitul talent intelectual a lui Slavici s-a remarcat prin opera de

mare însemnă tate,în care autorul a creat modele estetice în specii și genuri
literare promovate de el.Referitor la cele spuse,prin operele de mare
success,în mod special,nuvelele,creatorul dezvă luie o lume încă rcată de
energii,de patimi,de mari probleme sociale,conturâ nd astfel,un schelet al lumii
transilvă nene.

Fundamentală în cultivarea valorii moralizatoare,față de caracterele umane

chiar și față de cititori,este tradiția,cultivată încă de la începutul prozei
transilvă nene,mai concret,din epoca maieștrilor, Gheorghe Ș incai și Petru
Maior.

Atitudinea realistă și populară din proza lui Slavici,nu este

întâ mplă toare,ci este o urmare a stră daniei intelectuale:,, Scriind, îmi dă deam
toată silinţa să mă potrivesc atâ t în plă smuire, câ t şi în formă ,cu felul de a
vedea şi cu gustul acelora pe care îi aveam în vedere.Așa se adeverea, în ceea
ce mă privește că lucrarea literară se desfă șura sub înrîurirea publicului
cititor ”.9Astfel, A.D. Xenopol,observă un paralelism între modul realist cu care
lucrează Slavici și scrisul cu mare strictețe din proza lui Stendhal. Caracterul
psihologic și literar al nuvelelor scriitorului este abordat în revistele literare
ale perioadei respective.Astfel,au loc dezbateri critice asupra universului
creator a lui Slavici.Reprezentativă în acest sens este observația fă cută e
G.Că linescu în ,,Istoria literaturii româ ne de la origini și pâ nă astă zi”:„Dacă ar
fi avut mai multă capacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umană a
satului”.10

Asemă nat de că tre același Că linescu, cu geniul romancier francez,Balzac,un

pictor creator de moravuri și caractere bine individualizate, ,Slavici denotă și
el calită ți colosale de bun cunoscă tor al conștiinței umane,cu potențial ridicat
în crearea unor personaje incredibil de bine conturate, cu calită ți și
defecte,plasate în diferite situatii dramatice.

1.2 ,, Junimistul ”

Vrâ nd să ,,intre în lume’’ 11,Slavici este încâ ntat de propunerea lui

Eminescu de a colabora cu programul ,,Junimea’’ lui Maiorescu,unde devine
tot mai atras de activitațile culturale și,susținut să -și finalizeze studiile.Acesta
i se adresa Ministrului de Instrucție, Titu Maiorescu cu mare demnitate și
respect ,evidențiat prin formulă ri de genul:,,stimate domnule’’.

La un moment dat Ioan Slavici intră în dezacord cu ideea

junimistă a lui Maiorescu cu privire la esteticul promovat de el,susținâ nd că
literatura trebuie sa conțină o puternică moralitate și consideră că,,tendența

9
Marcea,Pompiliu, Ioan Slavici ,Ediția a II-a,Editura Pentru Literatură,[f.o],1968.
10
Călinescu,George,Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Ediția a II-a,Ediție și prefață de AL.
Piru,Editura Minerva,București,1985,pag.508.
11
Iorga, Nicolae,Studii literare,Vol.I.,Ediția îngrijită și studio introductive de Barbu Theodorescu, Editura
Tineretului.,[f.o],[f.d].apud.Torouțiu,o.c.,p.234.
în nuvelă ca și în orișicare gen de poezie,este un defect.’’12 Conducatorul
programului junimist vede în Slavici un mare potențial creator și un cadru
organizator de mare putere care va lucra pentru viitori povestitori și nuveliști
ai Ardealului.

Slavici manifestă deosebit interes pentru nuvele,în special,pentru

cele care au tentă moralizatoare unde este evidențiată ironia dar și aceea
perioadă tulbure în care a fost pă ră sit,cu sufletul 13 întunecat de durere.Una
din sursele de inspirație în nuvelele sale este reconstituirea copilă riei în
spiritul ruralită ții.

Lâ ngă Creangă ,Eminescu și Caragiale ,Ioan Slavici intră în lumea

marilor junimiști datorită talentului să u,deși are înca tentă de ,,ță ran’’care n-a
renunțat la limbajul încă rcat de regionalisme. Împreună ,sub îndrumarea lui
Titu Maiorescu,lucrează la ziarul ,,Timpul’’.Activitatea ziaristică a lui Slavici
capă tă ambiguitate în 1884,câ nd ,,Timpul ”‚ încetează să mai apară și este
numit să organizeze ,,Tribuna’’,însă activitatea îi este întreruptă de perioada
de detenție.Stă rile sufletești din această perioadă l-a fă cut întemeietor de
publicații referitoare la viața națională , concepții exprimate
în:,,Corespondența româ nă ”(1893-1894),,Vatra”(1894-1895),
,,Minerva”(1908-1914) și volumul ,,Închisorile mele”în 1921.

Dovedește spirit practic,deschis la nou,devotament și iscusință ,ca

președinte al societă ții studenților româ ni din Viena, România jună ,pe care o
conduce ală turi de Eminescu,acesta din urmă ,ocupâ nd funcția de secretar.În
ceea ce privește organizarea acestui demers, putem afirma că este marcată de
un puternic simț de ră spundere îmbinat cu o deosebită calmitate.

Pentru publicare ideilor junimiste se înființează o mișcare literară

marcantă pentru viața lui Slavici ,și anume ,,Tribuna”.Înainte de această
revistă sibiană ,au existat și altele,însă aceasta are rol important în cultivarea
unor idei inovatoare fiind numită și ,,centru de lucrare literară ”14 în special
12
Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, vol. I(de la origini pâna la 1900).Ed. Minerva,București,1971,pag.483.
13
V.scrisoare din februar 1874:,,Sânt asemenea unui ostaș care este atacat de sute de
vrăjmași’’.Torouțiu,o.c.II,P.227,231,259.Pentru amănunte bibliografice,ibid.,pag.229. apud.Iorga,Nicolae,Studii
literare, Vol. I.,Ediție îngrijită și studiu introductiv de Barbu Theodorescu,Edutura Tineretului,[f.o],[f,d].
14
Vatamaniuc D.,,IOAN SLAVICI și lumea prin care a trecut”,EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA,1968.pag 328.
în ,,direcția populară ”15. Tribunistul,Ioan Slavici afirmă că :,,Una dintre cele
mai de seamă preocupă ri ale noastre ,și va fi pe viitor,de a contribui pe câ t ne
iartă puterile la întă rirea vieții noastre literare,intrate în timpul din urmă într-
un stadiu de întristă toare stagnațiune.Vom stă rui dar și mai departe să facem
cu încetul din ,, Tribuna”,un centru de lucrare literară în care se întâ lnesc
talente de la noi,lucrează împreună ,se încurajează unele pe altele și stabilesc
prin lucrarea lor punctul de plecare și dezvoltă rii noastre literare nu poate fi
decâ t în poezia noastră poporală ’’. 16

Revista constă în valorificarea tradițiilor culturii nționale și a manifestat o

vastă activititate pentru inovarea literaturii româ ne.Slavici construiește
aici ,,realismul popular în literatura româ nă ,cultivâ nd creațiile care se inspiră
din viața satului și a omului simplu,din bucurii și necazurile acestui”17.Există și
o parte negativă referitoare la renumitul scriitor și anume că ,deși a contribuit
la dezvoltatrea realismului ,nu a fost menționat deloc în acest sens.De
asemenea,despre Eminescu,I.Lazariciu a afirmat că : ,, a murit cam pe la
1890”18 în sens literar.

O altă revistă ,,Vatra”,inițiată de I. L . Caragiale,are rol important

și în activitatea lui Slavici care pare să se fi perfecționat în conturarea satului
transilvă nean.Acesta publică 4 nuvele in ,,Vatra”:,,Hanul ciorilor”19, ,,Gogu și
Gogușor”20, ,,Ceas ră u”21, ,,Mitocanul”22, dar care,nu țin de viața monografică a
satului.În aceeași direcție, Slavici, ală turi de Gh. Coșbuc și I.L. Caragiale își
publică propriile creații în revista ,,Vatra”.Aceasta are o tentă semă nă toristă ,
unde se urmă rește o oarecare evoluție culturală a poporului.Pentru întă rirea

15
I.E. Torouțiu, ,,Studii și documente literare,III,București,1932,p.159.apud Vatamaniuc D.,IOAN SLAVICI și lumea
prin care am trecut,EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,1968.(pag 328).
16
,,Tribuna”,I(1884),.nr.201(21 decembrie/2 ianuarie 1885). Apud Vatamaniuc D.,IOAN SLAVICI și lumea prin care
am trecut, EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,1968.(pag 329).
17
Bălan,Ion,Dodu,Ioan Slavici, Monografii, Coperta colecției Teodor Bogoi,Editura Albatros,București,1985,pag.214.
18

19
. ,,Vatra”,II(1895),nr.1-2. ). Apud Vatamaniuc D.,IOAN SLAVICI și lumea prin care am trecut, EDITURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,1968.(pag 329).
20
Idem,nr.3-4.
21
Idem ,nr. 5-6.
22
Idem, nr.7-9.Slavici publică în ,,Vatra” în cei cîțiva ani de apariție a revistei,(1894-1896),și alte lucrări , îndeosebi
istorice(Familia lui Mihai Viteazul,Nepotul lui Mihai Viteazul).Apud. (Vatamaniuc D.,,IOAN SLAVICI și lumea prin
care a trecut”,EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,1968.pag 405).
celor afirmate ,este drept de menționat faptul că Slavici publică că rți de etică
și de educație prin care urmă rește concilierea între naționalită ți,între clase
sociale,că ci observă ușoare conflicte de diferite ordine:fie de ordin politic, fie
social sau cultural.Conclusivă este ideea că arta slaviciană devine un mijloc de
moralizare a oamenilor,vazută ca un instrument de educație socială și civică .

La una din ședințele Junimii,Slavici se prezintă cu opera

literară ,,Popa Tanda” ,la care , Maiorescu observă din nou,o aceeași tenacitate
a ideilor și scrisului care îi oferă creației, un statul înalt al existenței
sale.Că linescu …….

Studiul literar ,,Estetica” ,conceput în anii petrecuți în învă ță mâ nt,ca

pedagog, la Azilul Elena Doamna,care cuprinde noțiuni de etică și estetică ,este
îmbinată cu teoria junimistă a artei.Se constată că Slavici nu are mari
cunoștințe generale,însă premiază prin ,,bunul simț popular față de partea
artstică ”23. Slavici ,, pă strează dicotomia obișnuită ,nu numai la Junimea dar și
în atmosfera epocii,la noi,fond și formă .”24Avâ nd în vedere ,, cercetă rile fă cute
asupra simțimintelor omenești”25, ,,estetica e pentru Slavici ,,știința inimii”,așa
cum logica ar fi ,, știința minții” iar morala a ,,voinței”.26

Relația lui Ioan Slavici cu Junimea i-a trezește marele interes pentru
cultură , fiind și domeniul în care a activat scriitorul aproape întreaga
viață .Această mișcare l-a ajutat Slavici să se ridice la rangul de mare scriitor de
diferite specii literare,fiind un talent descoperit și îndrumat de Mihai
Eminescu.

CAPITOLUL II

CONCEPȚIA ARTISTICĂ
23
Cioculescu,Șerban,Papadima,Ovidiu,Piru,Alexandru plus colectiv,Istoria Literaturii Române, Academia Republicii
Socialiste Română,III,Epoca Marilor Clasici,Editura Academiei Socialiste România,București,1973.(pag.401).
24
Ibid.,pag 401
25
Ibid.,pag. 401.
26
Ibid.,pag 401.
2.1,,Artistul” literar
Ioan Slavici,ală turi de Ion Creangă și I.L Caragiale,clasiciști convinși și
mari creatori de limbă , adoptă în scrierile sale,un stil fascinant,că rora le oferă
un statut aparte în înalta societate și care, împreuna constituie un contur
simbolic al spiritualită ții româ nești.Debutâ nd în literatură cu povești și
basme,nici nuvelele autorului nu sunt lipsite de aceeași lume,,de vis limpede a
basmelor”.27

De-a lungul vieții sale,talentul să u s-a manifestat într-o multitudine de

domenii,fiind autorul unor manuale si studii istorice,ca filosof,gazetar,studii
sociologice,de gramatică ,de etică și estetică , memorii,în pedagogie,dar și
translator cunoscâ nd mai multe limbi precum: limba
maghiară ,italiana,franceza și germana.Criticul Ion Rotaru afirmă că :„Ar fi
devenit scriitor chiar și în cazul cînd nu l-ar fi întâ lnit pe Eminescu pe care îl
pune în contact cu Junimea ;dar ar fi ră mas ,probabil,numai la nivelui unui
culegă tor și reproducă tor de folclor,un harnic lumină tor apostol cu pana cam
în felul lui Ion Pop Reteganul. ”28Totuși,are un interes aparte pentru
valorificarea scrierilor populare astfel încâ t el însuși explică :„Fiind ea pentru
mine un suvenir de zile fericite, motivele scrierii mele nu au putut fi decît
estetice…A fost ce-a fost?Pentru ce a fost cum a fost?De acestea nu ne-am
interesat de fel!Nu am cercetat:nu am fă cut știință ;nu am voit să studiez,ci să
reproduc gîndirea poporului româ n. ” În ciuda celor de mai sus,Slavici,modest
din fire nu se consideră suficient de ,, culegă tor și studios al folclorului.”29

Cariera și-o începe prin publicarea diferitelor specii

literare,basme,povestiri, snoave scrise,în care Slavici, ca și Eminescu,fac
eforturi să pă streze același stil popular.

Scriitorul excelează ,în mod deosebit,în domeniul nuvelisticii unde

talentul să u de prozator se potențează într-un larg orizont de creații artistice.
Concepția artistică a lui Slavici este evidentă în studiile:,,Literatura
poporană ”,,,Estetica”, ,,Poporanismul în artă ”, ,, Ce e național în artă ”(articol
27
Cioculescu,Șerban,Piru,Alexandru,Ștefănescu,Cornelia, Istoria Literaturii Române III,Ed,Academiei Republicii
Socialiste Române,București,1973,pag.412.
28
Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, vol. I(de la origini pâna la 1900).Ed. Minerva,București,1971,pag.485.
29
Ibid.,pag.. 485.
publicat în semă nă torul din 1906).Pe lâ ngă aceste studii,Slavici a avut o vastă
colaborarea,încă din perioada studenției, cu revista lui Iacob Negruzzi, ,,
Convorbiri literare”.

Viziunea artistică se subordonează caracterului

moral,intelectual,promovâ nd ideea ca arta este un mod moralizator, prin
intermediul că ruia are loc educarea poporului.Moralismul lui Slavici provine
din aceeași obâ rșie ardelenească .Semnificativă în acest sens este publicarea
îm articolul ,,Româ nii din Ardeal”,o întâ mplare cu tentă morală :o femeie de
rele moravuri că reia i-a murit soțul,a fost prinsă cu un bărbat că să torit,în
utma că rui fapt a fost batjocorită de primar și de preot,aceștia din urmă au
fost și ei sancționați pentru fapta lor.În această direcție,pentru,,conservarea
bunei rînduieli morale”30,se poate recurge la orice fapte.

Considerat moralist în toată puterea cuvâ ntului,totuși în literatură nu

exagerează foarte mult în acest context.Slavici consideră că o națiune morală
trebuie să fie capabilă să lupte pentru evidențierea și afirmarea ei.Existența
morală indică forță și unitate.De aici,se constată că scriitorii ardeleni trebuiau
să transforme activitatea lor în faptă ,iar acest demers consta în afirmarea
națională a româ nilor din Transilvania. Prin activitatea lor,au promovat o
ușoară înstră inare față de arta pură ,propriu-zisă , și față de doctrina
esteticului.Reprezentativi în acest context sunt:Ioan Slavici,I.Pop.Reteganul și
Agîrbiceanu.

Publicistul,Ilie Tră ilă ,îi anchetează nuvelele preferatului scriitor a lui

Slavici,Nicu Gane, constatâ nd că sunt lipsite de moralitate,și afirmă că ,,novela
trebuie să cuprindă o învă ță tură ”31.Ca ră spuns la această critică Slavici
intervine să amelioreze această critică afirmâ nd că ,, Tendința în nuvelă ,ca și
ă n orișicare gen de poezie,este un defect” și că lipsa de această intenție,,nu
este un defect,ci o calitate a nuvelelor lui Ganea” fiind în aceeași mă sură cu
,,adevă rul estetic”.32

30
Marcea,Pompiliu,Ioan Slavici ,Ediția a II-a,Editura pentru literatură,[f.o],1968, pag. 179.

31
Marcea,Pompiliu,Ioan Slavici ,Ediția a II-a,Editura pentru literatură,[f.o],1968, pag. 179.
32
I. Slavici, ,, Novele” de N. Ganea,Familia,an.Xviii,1882,nr.21,pag. 254-255, apud Marcea,Pompiliu,Ioan Slavici,
Ediția a II-a,Editura pentru literatură,[f.o],1968, pag. 180.
 Caracterul nuvelei lui Slavici este întregit de o deosebită plă cere
pentru studiul sociologic și etnografic.Astfel,crează adevă rate capodopere de
artă care stau sub semnul dualită ții:o primă categorie de creații fac parte din
perioda de creație,caracterizată de juvenilitate(,, Scormon, ,,La cruce din
sat”, ,,Gura satului”, ,,Popa Tanda”, ,,Budule Taichii”, ,,Crucile roșii”).Cea de-a
doua parte de creație este marcată de un puternic realism critic și tragism
(,,Moara cu noroc”, ,,Pă dureanca”, ,,Comoara”).Pentru susținerea acestei
idei,putem adă uga,că prin operele sale umbrite de ingeniozitate
creatoare,Slavici dezvă luie o lume încă rcată de energii,de patimi și de mari
probleme sociale,conturâ nd artistic un schelet al lumii transilvă nene.

Fundamentală în cultivarea valorii moralizatoare față de tipurile umane și

față de cititori este tradiția,cultivată încă de la începutul epicismului
ardelean,cu precă dere,din epoca maieștrilor,Gheorghe Ș incai și Petru Maior.

Valorificarea poporului de că tre Slavici, nu constă doar în ceea ce oferă el

poporului, ci și în ceea ce știe și poporul să dă ruiască .Cu alte cuvinte este
scoasă în relief aprecierea folclorului.Vrednic de prețuit este realismul
popular evident în ,,Tribuna” și ,,Telegraful româ n” care a pledat pentru
menținerea contactului cu poporul,principala sursă de inspirație a operelor.

Principalul obiectiv al lui Slavici a fost să promoveze o literatură pe placul

poporului.Astfel , în studiul ,, Literatură poporană ”,Slavici îl are în vedere pe
Alecsandri, afirmâ nd că ,,poetul adevă rat simte că -n poporul româ n este
izvorul poeziei româ ne și că punctul de plecare pentru dezvoltarea noastră
literară nu este nici Omer,nici Orațiu, nici Shakespeare,nici Voltaire,nici
Goethe,ci literatura noastră poporană .”33

Se considerau elemente distincte cele două concepte:,,poporul,care tot mai

pă strează o parte din individualitatea sa națională ” și ,, clasele dominante,care
în genere nu mai țin de legea ță rii,au pă ră sit obiceiurile,și vederile
tradiționale.”34Poporul este cel de care se apropie pașoptiștii,, tot în scopul
unită ții naționale și independenței”.35
33
Marcea,Pompiliu,Ioan Slavici ,Ediția a II-a,Editura pentru literatură,[f.o],1968, pag. 180.

34
Ibid, pag 181.
35
Ibid,pag 181.