Fișă de prezentare a unei activități de învățare la CDP

Grup țintă: elevi ai clasei a VIII-a

Tema activității: Stima de sine – cheia succesului școlar

Competențe generale
1. Adoptarea atitudinilor pozitive față de sine și a unui stil de viață sănătos și echilibrat
3. Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare

Competențe specifice
1.1. Reflectarea critică asupra resurselor personale și a modelelor de reușită în raport cu
aspirațiile educaționale și de carieră
3.1. Gestionarea eficientă a motivației, timpului și efortului pentru învățare în contexte variate
3.2. Manifestarea interesului pentru învățare, ca proces personal, autonom și continuu, în
contexte formale, nonformale și informale

Strategii didactice:
a) Metode și procedee: conversația, brainstormingul, Gândiți!/Lucrați în perechi!/Comunicați!,
jurnalul reflexiv
b) Mijloace didactice: laptop, videoproiector, fișe de lucru
c) Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi

Desfășurarea activității
Evocare
Se vizionează următorul filmuleț: https://www.youtube.com/watch?v=aTBXfwKTBkI&t=427s
Prin utilizarea metodei brainstormingului, profesorul le cere elevilor să exprime sentimente,
emoții, atitudini referitoare la materialul vizionat. Apoi, le adresează întrebarea: Care credeți că
sunt momentele în care Hugh Newman (personajul principal) a procedat greșit? Le va cere
elevilor să lucreze în perechi pentru a răspunde la această întrebare, folosind metoda
Gândește!/Lucrați în perechi!/Comunicați!
Realizarea sensului
Elevii din fiecare grupă le prezintă colegilor concluziile la care au ajuns. Prin intermediul
conversației, se abordează principalele aspecte care trebuie reținute de către elevi:
- încrederea în sine garantează reușita în viață, pe toate planurile;
- eșecul nu trebuie să ne demoralizeze, ci să ne motiveze să muncim și mai mult pentru
a ne îndeplini visurile;
- fiecare persoană poate contribui la consolidarea stimei de sine a celorlalți, prin
rostirea unor aprecieri la adresa acestora, la momentul potrivit.
Fiecare elev lucrează apoi individual, completând o pagină de Jurnal reflexiv, prin care încearcă
să răspundă la următoarele întrebări:
 Consideri că există anumite discipline de studiu la care ai putea obține rezultate mai
bune dacă ai avea mai multă încredere în capacitățile tale de învățare?
 În cazul unui eșec școlar, apelezi la persoane care pot să te ajute (profesori, părinți,
colegi, consilier școlar)?
 Ai tratat vreodată cu superioritate un coleg pentru că obține rezultate mai slabe decât
tine la învățătură? Dacă nu, ai încercat să-l ajuți?
  Ai învățat ceva nou din activitatea desfășurată pe parcursul acestei ore? Dacă da,
oferă exemple concrete prin care ai putea să-ți schimbi atitudinea față de sine și față
de ceilalți în urma discuțiilor care au avut ca punct de plecare filmulețul vizionat la
începutul orei. Dacă nu, sugerează pentru următoarele ore de Consiliere și dezvoltare
personală alte activități care ți s-ar părea utile pentru a învăța lucruri noi, aplicabile
în viața de zi cu zi.
Răspunsurile elevilor se discută frontal, cu întreaga clasă, doar în măsura în care aceștia se simt
confortabil și doresc să își împărtășească gândurile profesorului și colegilor. Niciun copil nu este
forțat să răspundă. Important este ca fiecare să reflecteze la faptul că dispune de abilități care îl
transformă într-o persoană capabilă să realizeze lucruri mărețe în viață și că ceea ce pare la prima
vedere imposibil se poate transforma în realitate.
Reflecție
La finalul activității, se trag concluziile. Se scoate în evidență faptul că filmulețul poate fi
interpretat în multe feluri și reprezintă un punct de plecare pentru realizarea unor dezbateri
interesante. Profesorul le stârnește elevilor curiozitatea cu privire la următoarea activitate,
solicitându-le să își imagineze ce ar scrie într-o scrisoare adresată propriei persoane, ce are o
vârstă cu patru ani mai mare decât cea din prezent.

Evaluarea
Se realizează pe parcursul întregii ore prin observare sistematică și aprecierea răspunsurilor.
Profesorul completează fișe de evaluare a competențelor atitudinale pentru câțiva elevi selectați
încă de la începutul orei (pe parcursul următoarelor ore se vor evalua alți elevi), urmărind modul
în care ascultă aceștia indicațiile, respectă regulile, au intervenții adecvate, au grijă de materiale,
colaborează armonios cu ceilalți colegi. Permanent, copiii evaluează răspunsurile colegilor.
Profesorul îi încurajează să se exprime politicos, să scoată în evidență în primul rând aspectele
pozitive, pentru a nu-și inhiba colegii, astfel încât aceștia să simtă că pot comunica deschis orice
opinie pe parcursul orelor de Consiliere și dezvoltare personală, fără teama de a fi ridicoli.
Jurnalul reflexiv reprezintă o modalitate foarte bună de autoevaluare. În plus, imediat după
vizionarea filmulețului, elevii pot completa o fișă de autoevaluare, folosind metoda cadranului,
conform exemplului următor:

I. Ilustrează printr-un emoticon starea pe II. Numește o calitate a lui Hugh Newman
care ți-a indus-o filmulețul vizionat (de pe care o consideri esențială pentru a reuși
exemplu: încântare, satisfacție, tristețe, în viață.
nedumerire...)
III. Numește o ocazie din viața ta în care IV. Acordă o notă de la 1 la 10 filmulețului,
poți folosi ceea ce ai învățat în urma apreciind măsura în care a contribuit acesta
vizionării filmulețului. la consolidarea încrederii tale în propriile
capacități de învățare.

În cazul elevilor aflați în situații de risc din cauza unor perioade dificile din viața lor
socială sau familială, această activitate este mai mult decât binevenită, însă consider că nu e
suficientă. Pentru a nu se ajunge la abandon școlar, e nevoie ca profesorii, părinții și consilerul
școlar să colaboreze pentru a identifica în stadiu incipient dificultățile de învățare, stresul socio-
emoțional, pierderea interesului. Filmulețul poate fi utilizat ca punct de plecare în cadrul unor
ședințe individuale sau în grupuri mici de elevi, consilierul școlar urmând să desfășoare apoi cu
aceștia diverse activități, care să le dezvolte încrederea în sine și să îi ajute să înțeleagă rolul
școlii în formarea personalității individului. Consilierul poate utiliza metode pe care elevii le
cunosc, precum: jocul de rol, brainstormingul, dezbaterea, studiul de caz, având abilitatea de a
asculta activ, de a utiliza întrebările în mod constructiv, de a oferi un feedback eficient,
manifestând, totodată, o atitudine de empatie și acceptare necondiționată.

În cadrul orelor de limba și literatura română, activitatea se poate desfășura cu scopul

formării competențelor de comunicare orală și redactare de text. Elevii vizionează filmulețul,
discută pe baza acestuia, își exprimă părerea, se autoanalizează din perspectiva încrederii pe care
o au în capacitățile proprii. Profesorul îi familiarizează apoi cu elementele specifice argumentării
și structura unui text argumentativ. Se pot organiza dezbateri ce presupun argumentarea unui
punct de vedere pornind de la materialul vizionat și negocierea acestuia în cadrul discuției cu
ceilalți colegi. Unii elevi au rol de evaluatori, completând o fișă de evaluare ce conține diferiți
parametri: calitatea argumentelor și a argumentării, limbajul (corectitudine, fluență, adecvarea la
partener, folosirea elementelor nonverbale și paraverbale). Astfel, elevii învață să manifeste și
anumite comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv. Se iau în calcul și
atitudinile comunicative: flexibilitate, asertivitate, disponibilitate la negociere. Inteligența
emoțională joacă un rol important în realizarea unei comunicări eficiente cu ceilalți, mai ales
atunci când se confruntă puncte de vedere opuse. Altă metodă care se poate utiliza în cadrul
lecțiilor de comunicare orală este jocul de rol, prin care elevii exersează capacitatea persuasivă.
Aceștia pot interpreta rolul unui personaj din filmul vizionat, elaborând un discurs prin care să își
justifice comportamentul în diferite situații, apelând la argumente raționale (fapte, exemple,
dovezi), la patos (emoție), la etos (valori morale). Pentru ca acest discurs să le capteze atenția
celorlalți, este necesar să se facă apel la aspecte din realitatea cotidiană care le sunt cunoscute,
facilitând astfel empatizarea cu ,,personajul”. În acest mod se valorifică și strategiile de ascultare
activă: elevii înțeleg și evaluează punctul de vedere al colegilor, prin raportare la ceea ce știu sau
în relație cu propriile opinii.
 După ce are loc familiarizarea cu modul în care se realizează o argumentare, profesorul
poate solicita realizarea unui text argumentativ în scris. Filmulețul utilizat ca resursă
educațională oferă posibilitatea formulării unor ipoteze multiple. Astfel, elevii filtrează ceea ce
vizionează prin propria sensibilitate și formulează opinii personale și argumentate. În cazul
textului scris, aceștia trebuie să respecte normele de redactare : așezare corectă în pagină,
coerență, vocabular adecvat, ortografie, punctuație, lizibilitate. Se solicită apoi redactarea
computerizată a textului scris de mână, deoarece în societatea contemporană competențele
digitale sunt esențiale pentru viața profesională și participarea activă în societate. Se mai pot
aborda aspecte legate de prezentarea textului în fața unui public (grafica poate fi o modalitate de
a capta atenția) și etica redactării (originalitatea, respectarea drepturilor de autor).