Metoda fonetică, analitico-sintetică presupune o participare activă şi conştientă a elevilor la lecţie.

Analiza şi sinteza elementelor fonetice care compun cuvintele şi propoziţiile cer un efort intelectual din
partea elevilor, efort care îi conduce spre conştientizarea activităţii de învăţare.
Acestă metodă prezintă următoarele etape:
- desfăşurarea unei conversaţii după diferite suporturi, ilustraţii din manual sau alte surse, fotografii,
mulaje, diapozitive, etc.;
- desprinderea propoziţiei în care se află un cuvânt ce conţine sunetul nou;
- stabilirea locului cuvintelor în propoziţie şi separarea cuvântului în care se află sunetul nou
- despărţirea cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor ce compun fiecare silabă;
- separarea sunetului nou
- exemplificări de cuvinte care conţin sunetul nou aflat în poziţii diferite (pronunţia sunetului nou);
-jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte;
- intuirea literei de tipar corespunzătoare sunetului (litera este semnul scris al sunetului)
- recunoaşterea literei în abecedar şi în diferite surse (ziare, reviste, cărţi);
- compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului
- convorbiri pe baza ilustraţiei din manual, conducerea discuţiilor în aşa fel încât să se asigure
pronunţia corectă a cuvintelor noi care se vor întâlni în coloanele de cuvinte şi în text
- citirea coloanelor de cuvinte în şoaptă şi cu voce tare (pe silabe şi integral)
- desfăşurarea unei scurte convorbiri în vederea înţelegerii textului
- citirea textului în şoaptă şi cu voce
- citirea textului de către elevi
- redarea conţinutului textului cu ajutorul întrebărilor
- citirea integrală sau povestirea
- citirea selectivă sau pe roluri
-citirea model, de către învăţător, a coloanelor de cuvinte şi a textului, în ritmul clasei
- conversaţia de încheiere (exerciţii de dezvoltare a exprimării)
Scrisul se relizează ca orice deprindere prin aplicarea în practică a unor cunoştinţe care constau în
reguli tehnice şi grafice. Sursele de cunoştinţe care urmează să fie aplicate în practica scrisului sunt oferite
de modelele semnelor grafice respective, însoţite de explicaţiile învăţătorului.
Etapele lecţiei de scriere pot fi:
- intuirea literei de mână (stabilirea elementelor componente);
- scrierea model a literei pe tablă, cu explicarea fiecărei mişcări a mâinii;
- scrierea literei pe tablă de către elevi, cu explicarea fiecărei mişcări a mâinii;
- scrierea literei în aer, pe bancă(cu creion), pe podul palmei;
- exerciţii pregătitoare pentru sriere;
- scrierea literei de trei ori;
- verificarea scrierii;
- elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalţi exersează împreună cu învăţătoarea;
- exerciţii de scriere a literei un rând intreg, până la maxim 3 rânduri;
- scrierea cuvintelor;
a) copierea cuvintelor după modelul scris pe tablă;
b) transcrierea cu litere de mână a cuvintelor după un model scris cu litere de tipar;
c) dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor;
- scrierea propoziţiilor;
Predarea disciplinei Limba şi literatura română în viziune integrată presupune alternarea
etapelor menţionate mai sus, după o structură fixă, prezentată la finalul acestui suport de curs! Am
considerat necesară şi prezentarea etapelor de mai sus din raţiuni de înţelegere clară a etapelor
obligatorii de parcurs, pentru cele 2 componente: citit şi scris!
 EXEMPLIFICAREA UTILIZĂRII METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE:
Pentru cunoaşterea modului concret în care se derulează etapele procesului de învăţare a unui sunet
nou şi literei corespunzătoare, vom lua un caz particular : sunetul şi literele l (mic de tipar), L (mare de
tipar), urmărind etapele procesului învăţării sunetului şi literei respective.
- Se prezintă elevilor o planşă care înfăţişază un cal şi se pune întrebarea: “ Ce este acesta?” , un elev
va răspunde: “ Acesta este un cal.”
Î: “ Ce este ce ai spus tu?”
E: “ Aceasta este o propoziţie.”
După cum se constată , este vorba de separarea propoziţiei din vorbire. Această secvenţă poate fi
realizată şi pe baza unei scurte povestiri, din care se extrage propoziţia care conţine cuvântul cu sunetul nou.
- Se repetă propoziţia în cor, apoi de către câţiva elevi, individual, după care se analizează:
Câte cuvinte are propoziţia? (patru cuvinte)
Care sunt în ordine: primul, al doilea, al treilea, al patrulea cuvânt?( analiza)
- Se rosteşte propoziţia în întregime ( sinteza)
- Se înteabă apoi “ Care este ultimul cuvânt?” ( cal)
“Ce sunet se aude la sfârşitul cuvântului cal?” (l ). In paralel cu analiza verbală se realizează şi
schema grafică, utilizând creioane colorate, cretă colorată
________________________________________ . (notarea propoziţiei)

______________ _________ _____ _________ . (delimitarea cuvintelor)

_________ (delimitarea silabelor din cuvinte)

... (delimitarea sunetelor în silabă)

- Învăţătorul îl rosteşte clar: vârful limbii lipit de cerul gurii, în apropierea dinţilor, dar nu lipită de
aceştia, gura uşor întredeschisă.
- Sunt puşi elevii să-l rostească individual şi se fac aprecierile de rigoare.
- Se pronunţă cu toată clasa.
- Se dau exemple de cuvinte care conţin sunetul învăţat (la începutul, în interiorul sau la sfârşitul
cuvântului): lac, vale, mal etc.
S-a parcurs deci etapa : separarea şi studierea sunetului nou.
Se comunică elevilor că vor învăţa literele de tipar l şi L.
- Se arată literele de l şi L de tipar, se intuiesc, se arată din ce elemente sunt formate, se face
comparaţie între litera mică şi litera mare.
- Se fac comparaţii cu alte litere învăţate.
- Se recunosc noile litere pe o planşă sau pe un afiş ( identificarea este însoţită de pronunţia lor cu
voce tare), se recunosc literele în alfabetar.
- Se discută imaginea din abecedar
- Se compun cuvinte cu ajutorul alfabetarului decupat (ex: Laura- pentru a reaminti scrierea cu
majuscule)
- Se scriu propoziţii la lafabetar (ex: Nelu are un cal. - se insistă asupra scrierii cu majusculă la
început de propoziţie)
- Se citesc literele de tipar
- Se citesc independent coloanele de cuvinte din abecedar ( lac, Nelu, Laura ); selectiv ( cuvântul
care arată nume de băiat).
- Se citesc propoziţiile din manual ( independent, cu voce tare).
 - Se citesc propoziţiile selectiv (propoziţia în care se arată unde se află Nelu).
- Se poartă o discuţie referitoare la conţinul textului din abecedar ( Cine este Nelu? Ce are el? )
- Intuirea literei de mână l ( bucla mare, bastonaş cu întorsătura în jos)
- Scriera model pe tablă- litera l mic de mână (se porneşte de la jumătatea liniei de jos a rândului ,
facem bucla mare pe jumătatea spaţiului dintre liniile oblice până la linia punctată a suprarândului şi ne
întoarcem pe linia oblică continuăm cu bastonaşul cu întorsătura spre dreapta jos);
- Scrierea literei l mic de mână de către elevi pe tablă, în aer, pe bancă, în podul palmei cu explicarea
fiecărei mişcări a mâinii;
- Jocuri de încălzire a mâinii (“Mişcă vântul frunzele”, “Ne jucăm cu degeţelele” etc.);
- Scrierea literei l mic de mână pe caiet şi verificarea scrierii;
- Scrierea cuvintelor (legarea literei noi de celelalte litere învăţate ex: cal, luna, Nelu);
- Dictare sau scriere din memorie a cuvintelor (ex:lan, Alin, mal)
- Scrierea propoziţiilor (se insistă asupra scrierii cu majusculă la început de propoziţie, folosirea
semnelor de punctuaţie şi respectarea spaţiului dintre cuvinte);