Macheta =Metoda fundamentală în învăţarea tehnologiei prin experiment

Profesor Andrei Aura

Profesor Marinescu Elena
Colegiul Tehnic “Dimitrie Dima” - Piteşti

Definiţia experimentului conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Romane (DEX) este:

“Experimentul este un procedeu de cercetare în ştiinţă, care constă în provocarea intenţionată a unor
fenomene în condiţiile cele mai propice pentru studierea lor şi a legilor care le guvernează; observaţie
provocată, experienţă”.
Experimentul este considerat un “pilon” de susţinere a metodelor active din şcoală. Profesorul
de la clasă trebuie să atragă elevii şi să-i antreneze nu numai în observarea directă a unui experiment, ci
şi în executarea individuală a acestuia, în căutarea soluţiilor existente şi descoperirea celor moderne, în
parcurgerea etapelor de realizare în ordinea cronologică şi, de ce nu, în folosirea materialelor locale. Nu
este îndeajuns să indici elevilor ce să realizeze, ci este important să arăţi cum, sau ce trebuie îndeplinit,
ca acel lucru - ca produs finit- să fie util şi de calitate.
Implementarea experimentului în activităţile şcolare solicită elevii determinându-i să înveţe mai
mult, să citească tot ce apare în domeniu şi nu numai, să descopere, să lucreze cu mâinile, cu imaginaţia
şi cu gândirea. Pe parcursul desfăşurării experimentelor elevii vor deveni mai interesaţi de şcoală,
dezvoltându-şi calităţi necesare vieţii, cum ar fi: răbdarea, perseverenţa, imaginaţia, spiritul de
observaţie, perspicacitatea, gândirea logică, lucrul în echipă, comunicarea, luarea unor decizii, etc.
Experimentul poate fi rezolvat într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în funcţie de anul de
studiu, de domeniul studiat şi de tema aleasă de elevi.
Acest tip de învăţare este relevant prin faptul că, nu este important ceea ce cunoşti sau ce
informaţii deţii ci importante sunt acele lucruri ce pot fi realizate de către oameni. Ceea ce a fost
utilizat la crearea lucrărilor este clar vizibil şi uşor de implementat în cadrul altor proiecte.

În învăţământ se pot folosi următoarele tipuri de experimente:

- cel demonstrativ - întâlnit atunci când profesorul demonstrează anumite fenomene întâlnite în
practica construcţiilor;
- cel aplicativ - întâlnit atunci când elevii pun în practică ceea ce au învăţat la partea de curs,
teorie;
- cel care conduce la formarea de abilităţi şi deprinderi practice – în care se urmăreşte
îndemânarea elevilor, folosirea instrumentelor, a metodelor de îmbinare;
- cel de cercetare şi descoperire - care foloseşte ipoteze ştiinţifice prin care elevii sunt puşi în
situaţia de a lua decizii, de a acţiona, de a observa, de a verifica tot ceea ce ţine de executarea
lucrării şi de a găsi soluţii mai bune pentru următoarea etapă a proiectului.

La sfârşitul experimentului, profesorul trebuie să evalueze:

- în ce măsură elevii au fost implicaţi în activitatea practică;
- dacă în urma efectuării lucrării practice elevii au înţeles tehnologia studiată;
- dacă a existat o succesiune logică a lucrării;
- dacă ar trebui făcute modificări în instrucţiunile de lucru;
- dacă volumul de informaţie sau de muncă a fost peste puterile elevilor.
 Etapele parcurse pentru realizarea unei construcţii civile – Casă de locuit
(faza de proiect şi faza de execuţie a machetei) – clasa a XII-a

I. Achiziţia (actualizarea) cunoştinţelor teoretice de specialitate

Obiective operaţionale:

 Să conceapă proiectul unei construcţii;

 Să reprezinte la o scară convenabilă toate planurile necesare unei clădiri;

 Să utilizeze calculatorul în realizarea planurilor;
 Să construiască macheta casei concepute în funcţie de planurile realizate.

Dirijarea activităţii Activităţi ale elevilor

 Solicităm elevilor să conceapă proiectul
unei case punând în aplicare cunoştinţele
dobândite la orele de teorie
 Pentru realizarea proiectului la o scară
convenabilă cerem elevilor să încadreze
desenele pe un format A3. În funcţie de
dimensiunile clădirii se alege scara la care
desenele vor fi reprezentate.
 Cerem să utilizeze calculatorul la
realizarea desenelor. Profesorul aminteşte
etapele pe care trebuie elevii să le parcurgă
pentru stabilirea formatului şi a unităţilor
de măsură folosite în realizarea planurilor.
 Elevii, într-o primă fază, realizează schiţele
aferente tuturor secţiunilor (orizontale şi verticale)
construcţiei, a planului de fundaţie, a planului
acoperiş, a faţadelor clădirii şi a încadrării în zona
din care face parte construcţia.
 În a doua fază elevii trebuie să stabilească
dimensiunile interioare ale camerelor, ale uşilor şi
ferestrelor şi să calculeze cotele inter-ax şi cotele
generale ale clădirii, atât pe direcţie orizontală, cât
şi pe verticală.
 În acest moment elevii ştiu că ceea ce au de
desenat se poate face doar alegând din
următoarele scări: 1:50 sau 1:100. Elevii au de
transformat la cele două scări dimensiunile clădirii
astfel încât să stabilească la care scară se
încadrează cel mai bine desenele pe formatul
solicitat de către profesor.
 Elevilor nu le este deloc greu să rezolve această
problemă deoarece stăpânesc foarte bine comenzile
programului AutoCAD şi sunt foarte încântaţi să
pună în aplicare cele învăţate.

 Vrem să punem în aplicare proiectul  Elevii sunt foarte ingenioşi în alegerea

conceput de elevi prin construirea unei
machete care să respecte întocmai datele
din proiect.
materialelor folosite la realizarea machetelor. Au
propus ca material pentru structura casei: lemn şi
produse obţinute din lemn (OSB, PFL, PAL,
placaj), carton, polistiren expandat sau extrudat, iar
ca finisaje materiale ca: acuarele, beţe de chibrit,
scobitori, autocolant care să imite lemnul sau cel
colorat, materiale textile care să imite piatra de râu
 etc. Asamblarea elementelor s-a realizat prin lipire,
prin prindere în cuie sau prin coasere.
 Profesorul îşi arată admiraţia atunci când  Elevii îşi arată îndemânarea în realizarea practică a
constată că realizarea machetelor respectă machetelor dar şi plăcerea lucrului bine făcut.
proiectul conceput de elevi iar folosirea
atât de diversă a materialelor este apreciată
de către acesta.

II. Înţelegerea

Obiectiv operaţional:

 Să pună în practică, prin construirea unei machete, a proiectului casei gândite de ei, până în cele
mai mici amănunte. Această machetă poate constitui mai târziu casa construită de ei ca viitori ingineri
constructori.

 Profesorul propune ca elevii să stabilească  Elevii notează materialele pe care ar putea să le

materialele din care casa poate fi realizată în pună în operă pentru casa proiectată.
realitate. În acest sens îi roagă pe elevi să
calculeze un deviz estimativ cu privire la
cantităţile de material necesare acestei
lucrări.
 Profesorul le pune la dispoziţie prescripţiile  Elevii calculează în funcţie de volumele şi
tehnice în vigoare pentru calculul solicitat suprafeţele din proiect cantităţile de material
necesare la lucrare întocmind un tabel conform
prescripţiilor tehnice în vigoare.

III. Evaluare

Obiectiv operaţional:

 Să facă corelarea între proiect, contruirea unei case şi materialele de care au nevoie în şantier.

 Evaluarea s-a realizat la finalizarea  Fiecare elev a avut de realizat întregul proiect
fiecărei etape de lucru, deoarece proiectul ca şi concepţie proprie
necesită un volum mai mare de muncă

 Profesorul cere să se argumenteze  Elevii explică ce a stat la baza alegerii

alegerea soluţiei de construire a clădirii
 Profesorul îi solicită pe elevi să facă
aprecieri pe baza proiectelor colegilor
lăsând loc unei dezbateri
proiectului propus de ei.
 Elevii îşi exprimă părerile asupra lucrărilor
colegilor punând întrebări în legătură cu
materialele folosite, cu găsirea soluţiei de
compartimentare a clădirii, cu amplasamentul
 acesteia, făcând aprecieri referitoare la estetică.

În concluzie învăţarea prin experiment trebuie să fie determinată de: experimentul propriu-zis,
împărtăşirea experienţei, analiza şi aplicarea tehnicii în viitor. Efectuarea experimentelor în disciplina
Tehnologii în construcţii capătă o tot mai mare importanţă odată cu dezvoltarea materialelor şi a
tehnologiilor utilizate.

Considerăm că experimentul, ca o metodă activă, are mai multă putere de convingere decât
celelalte metode şi oferă posibilitati sporite în vederea formării elevilor pentru cunoaştere, cercetare,
aplicare şi realizare prin dezvoltarea spiritului de observaţie, a capacităţilor de analiză şi sinteză, de
generalizare, de comparare, de descoperire, de investigare şi de a trage concluzii.

Machete realizate de elevi în cadrul experimentului

BIBLIOGRAFIE:

1. NICOLA, Ioan. Pedagogie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.1994

2. CERGHIT, Ioan. Metode de învăţământ, ediţia a III-a. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A.1997
3. CUCOŞ, Constantin. Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom. 2002
4. NICOLA, Ioan. Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Editura Aramis, 2000
5. STANA I. C. Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – manual clasa a IX-a. Bucureşti: Editura
CD Press, 2010
6. PEŞTIŞANU C. Construcţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1979
7. Colecţia de reviste de specialitate – Planul casei mele