Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa: I
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Dezvoltare personală
Subiectul lecției: “Prietenia”
Tipul lecției: predare-învățare
Scopul lecției: familiarizarea elevilor cu atitudini și comportamente de amiciție; manifestarea prieteniei și a
toleranței față de cei din jur ;
Obiective operaționale:
O1- să definească în limbaj propriu termenul prietenie, bazându-se pe informațiile acumulate până în
prezent;
O2: să numească minim trei caracteristici ale unui bun prieten;
O3: să precizeze minim trei responsabilități asociate cu relația de prietenie;
O4: să realizeze rețeta prieteniei, scriiind elemente esențiale ale unui comoprtament prietenos sub forma unor
ingrediente.
Diferențiate :
O1 :
O2 :
O3 :
Bibliografia:
1. Genoveva Aurelia Farcaș, Constanța Cristea, Loredana Dima, “Proiecte didactice pentru învățământul
primar-Abordare integrate.”
2. Dumitru, Gherghina, Mihaela, Madoran, “Metodica activităților instructiv-educative ’’, Editura
Didactica Nova, 2008
Durata: 45 de minute
SCRIEM CU ROȘU CUM FOLOSIM ACELE METODE DIFERENȚIATE
Trăia în vremuri de mult apuse, într-o pădure verde și bogată, un iepuraș. Era cunoscut printre animalele
pădurii.
Într-o zi, iepurașul auzi lătratul puternic al unor câini sălbatici care îi luaseră urma. Se înspăimântă
foarte tare și decise să ceară ajutor. Fugi la cerb și îi spuse:
- Dragul meu, câțiva câini sălbatici mă fugăresc. Îi poți repezi cu imensele tale coarne?
Cerbul ii raspunse:
- Este adevarat că aș putea face asta, dar acum sunt ocupat. De ce nu îi ceri ajutorul ursului?
Iepurașul alergă și mai înfricoșat la urs:
-O puternicule urs, te rog, ajută-mă! Pe urmele mele se află niste câini fioroși. Te rog, alungă-i!
Ursul îi răspunse:
- Îmi pare rău, dar sunt obosit și lihnit. Trebuie să găsesc neapărat ceva de mâncare. Roag-o pe surata vulpe
să te ajute. Micuțul nostru iepure fugi iute la vizuina vulpii.
-O cumătră vulpe,ajută-mă! Păcălește-i pe câinii sălbatici, poate așa mă lasă în pace,sau măcar lasă-mă în
vizuina ta până trec!
-Și să risc să îmi murdăresc blănița? Pleacă de aici până nu te mănânc chiar eu!
Iepurele dezamăgit continuă să fugă. Dintr-o dață auzi un sunet ascuțit.Câinii sălbatici o luă la fugă speriați.
Iepurele nedumerit se uită prin jur. După câteva secunde se auzi un glăsucior.
-Hei, aici în frunze! Era ariciul. Am văzut că ai nevoie de ajutor, știu că sunt mic dar țepii mei sunt ascuțiți.
-Mulțumesc! Am cerut ajutor până acum dar nimeni nu m-a ajutat!
-Îmi pare bine că am putut să te ajut! Când o să mai ai nevoie să știi că mereu voi fi aici!