1

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
la disciplina
 Construcția europeană și politicile Uniunii Europene

cu titlul
Brexit. Etimologie, istoric, cronologie, efectele asupra învățământului
(superior) și analiză

Coordonator:
Cercet. șt. gr. I dr. Cătălin Turliuc

Masterand:
Gălățanu Vlad-Dan
 2

Planul referatului (cuprins)

Introducere.....................................................................................................................................3
Etimologia cuvântului Brexit........................................................................................................3
Istoricul Brexit sau cum s-a ajuns în situația unei rupturi dintre Regatul Unit și Uniunea
Europeană.......................................................................................................................................3
Cronologie.......................................................................................................................................5
Q&A publicat de Ministerul Educației privind Brexit...............................................................5
Efectele Brexit asupra universităților din Marea Britanie........................................................8
Implicațiile Brexit asupra studenților........................................................................................11
Concluzie – analiză Brexit...........................................................................................................13
Bibliografie...................................................................................................................................16
Anexă.............................................................................................................................................17
 3

Brexit. Etimologie, istoric, cronologie, efectele asupra învățământului

(superior) și analiză
Introducere
Consider că înainte de a prezenta efectele Brexit asupra învățământului, tema aleasă
pentru acest referat de la disciplina Istoria construcției europene, este absolut necesar să
zugrăvesc în linii mari, pe scurt, etimologia acestui cuvânt, ”Brexit”, să prezint istoricul și să
aștern pe această hârtie electronică o sumară cronologie. După ce voi prezenta cronologia, vor
trece în revistă efectele Brexit asupra învățământului superior, îndeosebi asupra tinerilor români,
studenților și asupra universităților din Marea Britanie. Cu toate că nu arată legătură cu
chintesența acestui referat, ”efectele Brexit asupra învățământului”, sunt de părere că trebuie
facută o scurtă analiză a Brexitului, analiză care va fi și o concluzie a acestui referat.

Etimologia cuvântului Brexit

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este cunoscută sub numele de BREXIT, un
joc de cuvinte între Britania (BR) și EXIT (ieșire).
Istoricul Brexit sau cum s-a ajuns în situația unei rupturi dintre Regatul Unit și
Uniunea Europeană
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord era membru UE de 43 de ani, timp în
care s-a remarcat ca fiind unul dintre statele puternice ale comunității. În plus, și-a păstrat unele
avantaje, precum posibilitatea de a refuza eliminarea controalelor la frontiere sau moneda unică
europeană. Cu toate acestea, britanicii nu au fost de acord cu mai multe aspecte economice sau
cu modul în care au fost aplicate anumite decizii la nivel comunitar, mai ales în ceea ce privește
migrația forței de muncă, iar euroscepticii au început să devină tot mai populari.
În ianuarie 2013, premierul David Cameron a transformat posibilitatea organizării unui
referendum care să decisă viitorul Marii Britanii în interiorul Uniunii într-o promisiune
electorală.
Rezultatul referendumului din iunie 2016 a relevat divizarea existentă la nivelul societății
britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția
Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au
votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat
 4

pentru ieșirea din UE. În urma acestui rezultat, Guvernul britanic a declanșat, la 29 martie 2017,
procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform Articolului 50 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene. Primul pas a fost notificarea formală a intenției Regatului Unit
de a părăsi Uniunea Europeană.
Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), negocierile pentru stabilirea termenilor de
retragere a Regatului Unit pot dura maximum doi ani. Astfel, la 30 martie 2019 – în timpul
Președinției române a Consiliului UE – UK urmează să devină o țară-terță față de UE.
Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii au durat aproape doi
ani ca acest stat piardă statutul de membru al blocului comunitar. Nu a fost așa. Negocierile
prelungite cu UE și eșecul tentativelor fostului premier britanic Theresa May de a obține
aprobarea parlamentarilor britanici pentru acordul încheiat de ea au dus la amânarea Brexitului.
Nici următorul premier, Boris Johnson, nu a avut inițial succes în a obține acordul parlamentului
britanic pentru ieșirea ordonată din UE. A fost nevoie de declanșarea alegerilor anticipate, care i-
au oferit lui Johnson majoritatea necesară pentru aprobarea acordului și stabilirea termenului de
31 ianuarie 2020, pentru Brexit.
Este primordial de menționat faptul că la 31 decembrie 2020, s-a încheiat perioada de
tranziție pentru retragerea Regatului Unit din UE. Aceasta înseamnă că, în prezent, Regatul Unit
este în mod oficial o țară terță și că legislația UE nu i se mai aplică.
În scopuri vamale, Regatul Unit este tratat ca orice altă țară din afara UE începând cu 1
ianuarie 2021. Mai exact, în prezent comerțul dintre Regatul Unit și UE face obiectul
procedurilor și formalităților vamale.
Cu toate acestea, în conformitate cu Protocolul convenit privind Irlanda și Irlanda de
Nord, normele și procedurile vamale ale UE continuă, în general, să se aplice mărfurilor care
intră și ies din Irlanda de Nord.
 5

Cronologie

Evenimentele majore ale Brexit-ului cuprind și cele de mai jos:

- 2016 - 23 iunie: are loc referendumul în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de
Nord

- 2017 – 29 martie: Theresa May activează Articolul 50 al Tratatului privind Uniunea

Europeană și demarează procesul de ieșire din UE
- 2019 - 15 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit respinge prin vot
acordul negociat de Theresa May
- 2019 - 12 martie: Camera Comunelor respinge pentru a doua oară acordul de retragere
- 2019 - 29 martie: este respins prin vot acordul de retragere
- 2019 - 20 decembrie: acordul de retragere negociat de Boris Johnson a fost adoptat
de Parlamentul britanic
- 2020 – 31 ianuarie: Regatul Unit părășește oficial Uniunea Europeană.

După această scurtă introducere, trecem la problema acestui referat, și anume efectele
Brexit asupra învățământului, cum se răsfrâng aceste efecte asupra tinerilor români,
universităților din Marea Britanie și asupra studenților.

Q&A publicat de Ministerul Educației privind Brexit

Ministerul Educației a publicat un Q&A (întrebări și răspunsuri) cu privire la efectele

Brexit asupra studiilor în relația România – Marea Britanie.
Astfel, principalele reguli notate de MEC sunt:
- Despre recunoașterea, în România, a diplomelor de studii obținute post-Brexit la o
universitate din Marea Britanie: Diplomele se vor recunoaște, din punct de vedere academic,
în România, în conformitate cu Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în
învățământul superior în statele din regiunea Europei, Lisabona, 1997, semnată și de Marea
 6

Britanie, având statutul unui tratat internațional și nu al unui act încheiat la nivelul Uniunii
Europene. Calificările profesionale obținute în Marea Britanie post-Brexit vor fi recunoscute în
România, în vederea accesului pe piața muncii, potrivit legislației naționale, raportat la aceeași
Convenție, precum și la bunele practici și recomandări internaționale în materie, în condițiile în
care acordul de retragere nu prevede dispoziții în acest sens.

- Despre recunoașterea automată a diplomelor: Centrul Național pentru Recunoașterea

și Echivalarea Diplomelor (CNRED) recunoaște automat, fără a dispune susținerea de examene
de diferenţă sau alte măsuri compensatorii, actele de studii obținute la universități din UE
și universități de prestigiu din alte state, inclusiv din state non-UE. 

- Ce se întâmplă cu recunoașterea celor care nu au studiat la o universitate de

prestigiu din Marea Britanie: CNRED recunoaște actele de studii emise de orice instituție de
învățământ recunoscută, cu respectarea prevederilor legale naționale și internaționale în materie,
dar în cazul în care se constată diferențe substanțiale se pot dispune examene de diferenţă sau
alte măsuri compensatorii.

- Procedura de recunoaștere automată nu se aplică și diplomelor care oferă acces la

exercitarea unei profesii reglementate sectorial (medic, medic dentist, farmacist, asistent
medical generalist, moașă, medic veterinar, arhitect). În aceste cazuri se verifică respectarea
prevederilor minime obligatorii stabilite prin legislația europeană și națională. 

- Cetățenii britanici cu diplome obținute în Marea Britanie, înregistrați pe teritoriul

României până la data de 31 decembrie 2020, vor fi tratați în continuare ca cetățeni UE,
respectiv vor urma procedura descrisă aici, cu condiția prezentării dovezii de înregistrare.
Cetățenii britanici care se vor înregistra pe teritoriul României după 31 decembrie 2020 vor fi
asimilați cetățenilor terți, respectiv vor urma procedura descrisă aici pentru accesul pe piața forței
de muncă. În vederea continuării studiilor, vor trebui să achitate taxele de școlarizare aplicate
cetățenilor terți, respectiv vor urma procedura descrisă aici.
 7

CNRED pune la dispoziția publicului un instrument de recunoaștere online a

diplomelor, prin Punctul de Contact Unic electronic (PCUe) – https://edirect.e-guvernare.ro, fără
a exclude posibilitatea transmiterii solicitării și a documentelor aferente prin poștă sau curier
rapid.

În cazul în care cetățeanul britanic este membru de familie al unui cetățean UE, Spațiul
Economic European sau Confederația Elvețiană, acesta beneficiază de aceleași drepturi
aplicabile cetățenilor UE.

- Pentru cetățenii britanici care doresc să se înscrie, de anul viitor, la o universitate

din România: Cetățenii britanici care sosesc pe teritoriul României până la data de 31 decembrie
2020 vor fi tratați în continuare ca cetățeni UE, în calitate de beneficiari ai acordului de retragere,
cu condiția prezentării dovezii de înregistrare de la Inspectoratul General pentru Imigrări din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceștia trebuie să obțină certificatul de
recunoaștere/echivalență a documentelor de studiu de la Centrul Național de Recunoaștere și
Echivalare a Diplomelor (CNRED. Cetățenii britanici care vor sosi în România după 31
decembrie 2020 – finalizarea perioadei de tranziție – vor intra sub incidența regulilor aplicabile
cetățenilor terți în ceea ce privește condițiile de înscriere la universitate și vor putea urma
procedura descrisă pe pagina de internet a MEC.

Regulile-cheie pentru cetățenii români care vor să se înscrie la universitate în Marea

Britanie:

Cetățenii  români care sosesc în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020 sunt
eligibili să aplice la Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE până la data de 30 iunie 2021. De
asemenea, aceștia sunt eligibili pentru taxe de școlarizare și sprijin pentru taxe, pe durata
programului de studii, asemeni cetățenilor britanici, cu condiția înregistrării în
sistemul EU Settlement Scheme. Aceste prevederi se aplică studenților români care încep
programe de studii înainte de sfârșitul lui iulie 2021.
 8

 Cetățenii români care sosesc în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 și încep programe de
studii înainte de sfârșitul lui iulie 2021 sunt eligibili pentru taxe de școlarizare și sprijin
pentru taxe, pe durata programului de studii, asemeni cetățenilor britanici, cu condiția
îndeplinirii cerințelor privind șederea pe teritoriul britanic, conform prevederilor noului
sistem de imigrație britanic. Aceștia trebuie să aplice pentru viză, înainte de sosirea în
UK.

 Cetățenii  români care sosesc în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 și încep cursurile
după 1 august 2021 trebuie să aplice în prealabil pentru viză și nu sunt eligibili pentru
taxele de școlarizare și sprijinul pentru taxe acordat cetățenilor britanici.

Despre mobilitate Erasmus+: după 31 decembrie 2020: În temeiul acordului de retragere,

Marea Britanie rămâne țară participantă la Programul Erasmus+ până la 31 decembrie 2020,
context care se traduce prin faptul că schimburile prin Erasmus+  vor putea continua în anul
academic 2020 – 2021.

Efectele Brexit asupra universităților din Marea Britanie

Prin ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană efectele asupra cercetării
universitare și învățământului superior sunt importante. Un raport al Comisiei Europene notează
faptul că după acest „divorț” nicio universitate din Uniunea Europeană nu mai este în top 25 cele mai
bune universități din lume. Practic, Marea Britanie era cea care avea 5 universități în „liga I” a
învățământului superior mondial, ligă dominată de instituțiile americane.

Acordul de Retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost aprobat miercuri
seara de către Parlamentul European cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri.

Ieșirea Regatului Marii Britanii din construcția comunitară înseamnă ieșirea Ununii
Europene din topul învățământului superior mondial.
 9

„Deși primele universități au fost înființate în Europa, cele mai bune universități din lume
nu mai sunt tot europene”, se arată în raportul citat. Topul celor mai bune universități din
lume este dominat de universitățile americane și de câteva universități din Marea Britanie. Dar
nicio universtate din UE 27 nu se află în vârf (vezi fotografia de la pagina șapte, fotografia va fi
disponibilă și la anexă).
10
 11

Implicațiile Brexit asupra studenților

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, de la etapele de studiu mai timpurii şi până la
învăţământul universitar, sunt în aşteptarea efectelor Brexitului. Pe termen scurt se pare că nu vor
fi multe schimbări, dar următoarea generaţie de europeni îşi va vedea instruirea şi viitorul
profesional condiţionate de divorţul dintre Regatul Unit şi UE, comentează într-un reportaj
agenţia EFE.

Conform unui interviu apărut pe site-ul economica.net, Nando Sigona, un italian căsătorit
cu o britanică şi care locuieşte la Oxford, este profesor de studii privind migraţia şi refugiaţii la
universităţile din Birmingham şi Oxford. El crede că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie,
sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ. Conform evaluărilor sale,
Brexitul va afecta viitoarea generaţie de copii ai străinilor din Regatul Unit, ce reprezintă circa
12% din elevii britanici. Experienţa sa personală şi a multora din cele 170 de familii europene cu
care a discutat timp de doi ani pentru a vedea cum vor aborda incertitudinile legate de această
ruptură şi impactul ei asupra copiilor le-a sintetizat în cartea ''În umbra Brexitului''. ''Studiul
nostru se axează pe impactul asupra copiilor pentru că Brexitul va transforma ţara în următoarele
decenii. Deja sunt unii copii care le spun părinţilor lor ''nu îmi vorbi în germană în public'''',
explică profesorul italian, care speră că cei doi copii ai săi nu vor ajunge să-i ceară să nu
vorbească cu ei în italiană.

Dar în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul ''puternicul
sentiment anti-imigraţie'' existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni
şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando
Sigona. ''Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de
grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au
fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze'', a constatat el. Totuşi, pe
Nando Sigona ieşirea Regatului Unit din UE l-a făcut să se simtă precum un imigrant, ''forţat'' să
ceară cetăţenia britanică pentru a-şi asigura statutul legal şi a-şi proteja unitatea familiei. ''Am
devenit britanic cu o lună în urmă. Am participat la ceremonie, cu fotografia Reginei alături,
numai zâmbete. A fost o experienţă inconfortabilă. Persoana care o oficiază îţi spune că acesta
 12

este un loc magnific, te felicită. Dar, în timp ce-i priveam pe ceilalţi europeni, mă întrebam de ce
trebuie să fiu fericit. Simţeam că ne-au obligat'', povesteşte italianul.
Începând din 2016, precizează el, peste 130.000 de europeni au cerut paşaport britanic,
unii dintre ei văzând în acest document ''un mecanism de apărare'' sau ''o poliţă de asigurare
împotriva nebuniei care ne înconjoară''. Ca urmare a Brexitului, copiii din şcoala primară încep
să pună întrebări ''pe care nu le-ar fi pus niciodată înainte'', întrucât uneori şcoala acţionează cu
foarte puţin tact, susţine mai departe Nando Sigona. La rândul ei, Bella Schiavo, o studentă
britanică în vârstă de 20 de ani care urmează studii hispanice la Universitatea Alcalá de Henares
din Madrid, spune că este stresată de Brexit pentru că nu ştie ce se va întâmpla cu bursa ei de
studii obţinută prin programul Erasmus şi cu cardul european de sănătate, după ce parlamentul
britanic a respins un amendament prin care guvernul lui Boris Johnson ar fi fost obligat să
negocieze cu UE rămânerea completă a Regatului Unit în acel program european de schimburi
universitare. Secretarul de stat britanic pentru învăţământ universitar a amintit că apartenenţa la
UE nu este o condiţie indispensabilă pentru participarea la Erasmus, ţări precum Turcia sau
Serbia făcând de altfel parte din acest program, asigurând că executivul de la Londra va continua
să susţină demersul rămânerii în Erasmus. Dar Bella tot nu este liniştită: ''Vom fi afectaţi foarte
mult. Dacă nu am fi decis să ieşim din UE eu aş fi avut mult mai multe oportunităţi de a trăi şi
studia în 28 de ţări diferite'', regretă ea. Dincolo însă de programul Erasmus sunt mulţi studenţi
comunitari care optează pentru universităţile britanice datorită ofertei lor bogate de studii,
remarcă tânărul spaniol Fernando Casamayor, care doreşte să studieze Arheologia şi a găsit
pentru această specializare mai multe opţiuni în Regatul Unit decât în UE. Spre deosebire de
cazul evocat anterior, el este liniştit, întrucât guvernul britanic a garantat condiţiile de acces şi
finanţare pentru tinerii comunitari care sunt deja în Regatul Unit sau vor veni acolo înainte de 31
decembrie 2020. Costul mediu pentru a urma studiile în Regatul Unit este de circa 10.000 de
euro pe an, atât pentru localnici cât şi pentru străini, conform estimării din reportajul agenţiei
EFE. Guvernul britanic pune în prezent la dispoziţia oricărui student un împrumut acordat în
condiţii speciale. Însă nu se ştie ce se va întâmpla cu această facilitate după Brexit, costurile
generate de acest împrumut putând creşte sau poate chiar sistarea programului de ajutor
financiar. Această stare de incertitudine i-a determinat de pildă pe numeroşi liceeni spanioli, care
urmează cursuri pentru obţinerea Bacalaureatului Internaţional şi al căror obiectiv este o facultate
în străinătate, să se reorienteze. Directorul British Council Spania, Mark Howard, recunoaşte
 13

existenţa acestei incertitudini, dar este optimist. ''Legăturile educaţionale între Spania şi Regatul
Unit sunt foarte puternice şi vor continua'', asigură el, amintind că în Regatul Unit sunt în prezent
peste 13.000 de studenţi spanioli. Howard este convins că, indiferent ce s-ar întâmpla odată cu
Brexitul, studenţii străini vor fi în continuare atraşi de calitatea sistemului de învăţământ britanic,
de flexibilitatea acestuia - peste 45.000 de specializări - şi de conceptul său de educaţie
internaţională.
Diplomele vor continua să fie recunoscute şi în viitor, iar rata de angajare a absolvenţilor
este de circa 86%, insistă optimistul director al British Council. Privind din perspectiva
instituţiilor de învăţământ, el crede că universităţile britanice vor continua să fie interesate de
atragerea studenţilor europeni. Dar comunitatea educaţională se împotriveşte Brexitului, întrucât
de măsura în care acesta îi va afecta pe studenţii britanici şi comunitari depinde foarte mult
viitorul relaţiilor între Regatul Unit şi UE, notează în concluzie agenţia EFE.

Concluzie – analiză Brexit

Marea Britanie se va confrunta concomitent, în 2021, cu cele mai mari crize sociale şi
economice pe timp de pace din ultimii ani: una anticipată - Brexitul - şi cealaltă, venită pe
neaşteptate, provocată de pandemia de coronavirus. Cele două crize combinate ar putea provoca
o aşa-numită „furtună perfectă” care să ducă în final la destrămarea Marii Britanii, odată cu
creşterea mişcărilor de independenţă din Scoţia şi a noului statut post-Brexit al Irlandei de Nord,
care ar putea deveni tot mai apropiată de UE şi tot mai îndepărtată de Regatul Unit.

Ieşirea Marii Britanii din UE, concomitent cu criza provocată de pandemia de COVID-
19, nu a făcut decât să mărească şi mai mult „distanţa politică” dintre guvernele ţărilor care
formează Regatul Unit: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord.

Mişcarea de independenţă din Scoţia a crescut în amploare, după referendumul pentru

independenţă din 2014. Atunci, 55% dintre scoţieni acceptau să rămână în Marea Britanie.

Acum, conform celor mai recente sondaje de opinie, 58% dintre scoţieni susţin ruptura de
UK, cel mai mare procent pro-independenţă înregistrat până în prezent.
 14

Creşterea numărului celor care susţin independenţa Scoţiei este legată direct de Brexit:
dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoţienii s-au opus în
proporţie de 62%.

Recent, premierul scoţian Nicola Sturgeon şi-a exprimat speranţa că Scoţia îşi va obţine
independenţa şi că va putea „să se alăture” Uniunii Europene.

„Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil,
în mijlocul unei pandemii şi al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul
partidului său pro-independenţă SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi
uniunea vamală.

Decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris

Johnson, care refuză cu fermitate. Totuşi, o victorie detaşată a Scottish National Party (SNP),
principalul partid din această ţară, la alegerile locale din mai 2021 ar întări presiunea asupra
Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.

Problema Irlandei de Nord şi statulul ei special în Regatul Unit post-Brexit

O situaţie specială întâlnim în Irlanda de Nord, care a reprezentat, de altfel, un punct

delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi
Irlanda de Nord (parte a UK) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. 

Perspectiva unei „vămi dure” între Irlanda şi Marea Britanie a provocat îngrijorări
referitoare la posibila revenire a violenţelor din regiune din anii 1970-1980.

Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi UK îi permite Irlandei de Nord să

rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică
europeană.

Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele
referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în
Irlanda de Nord. Se evită astfel orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda.
 15

„Practic, acest lucru pune Irlanda de Nord într-o postură diferită de restul UK”, a declarat
pentru CNN Katy Hayward, profesor de sociologie politică la Queen's University din Belfast.

„Astfel, cu cât Marea Britanie se îndepărtează mai mult de UE, cu Irlanda de Nord va
avea mai multe lucruri în comun cu UE şi, implicit, Irlanda”.

„Naţionaliştii moderaţi pro-europeni şi chiar unioniştii moderaţi se întreabă, în aceste

condiţii, ce este Irlanda de Nord şi ce ar trebui să devină”, a declarat Matthew O'Toole, membru
în Adunarea Legislativă a Irlandei de Nord.

„Brexitul scoate acum la iveală chestiuni despre care se credea până acum că sunt
rezolvate şi le repune pe agenda ”, a adăugat O'Toole.
 16

Bibliografie

Site-uri Internet

https://ec.europa.eu/
https://www.economica.net/
https://www.edupedu.ro/
https://www.digi24.ro/
https://www.hotnews.ro/
https://www.mediafax.ro/
 17

Anexă