Sunteți pe pagina 1din 6

5.c) Mijloacele de învățământ: definiție, clasificare, integrare în activitatea didactică.

Noile Tehnologii de
Informare și Comunicare (NTIC) și posibilități de utilizare a lor în cadrul procesului de învățământ.

MIJLOACELE DIDACTICE
– reprezintă ansamblul instrumentelor materiale, naturale tehnice, selectate și adaptate pedagogic la nivelul
metodelor și a procedeelor de instruire pentru realizarea mai eficientă a sarcinilor proiectatela nivelul activității
instructiv-educative.
– se referă la ansamblul materialelor naturale sau realizate intenționat care sprijină atingerea obiectivelor
instructiv-educative (Ionescu)
!!! Nu trebuie să se confunde mijloacele de vehiculare a informației (dischetă, film, folii) care aparțin tehnologiei
didactice cu aparatele tehnice care le prezintă (calculator, proiector, retroproiector) care aparțin tehnicii didactice.
De aceea unii autori fac deosebirea dintre materiale didactice și mijloace tehnice de învățământ. Joița face
următoarele nuanțări : mijlocele de învățământ aparțin lumii tehnice (de la cretă, carte până la computer),
mijloacele didactice, în sens funcțional, aparțin tehnologiei didactice având valoare formativă și deservind
procesul instructiv-educativ.
Există numeroase clasificări după criterii diverse.
Clasificare
I. După Cerghit:
1. Mijloace didactice informativ- formative :
- Instrumente informative naturale: ierbar, insectar, metale, roci, etc.
- Instrumente tehnice: obiecte, instalașii tehnice
- Instrumente elaborate ca substituite ale realității de tip tridimensional, bidimensional sau de tip simbolic
2. Mijloace didactice de exersare - formare a deprinderilor: jocuri tehnice, instrumente de laborator, cabinet,
atelier, etc.
3. Mijloace didactice de raționalizare a timpului didactic: hartă-contur, șabloane, ștampile didactice, grile, tablă
inteligentă, dispozitive automate de instruire.
4. Mijloace didactice de evaluare a rezultatelor: teste decimologice, grile, șabloane pentru evaluare, etc.
II. După baza lor senzorială:
1. Vizuale: imagini, ilustrate, proiecții
2. Auditive: radio, Cd-uri
3. Audio-vizuale: Filme, televiziune, etc.
III. După criteriul istoric:
1. Generația I – tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu (exemple de suporturi pentru vehicularea cunoștințelor) – sunt
utilizate direct în acțiunea comună profesorului și elevului (descriere)
2. Generația II – Tiparul (Gutenberg), manulae, texte imprimate – determină o acțiune mediată a profesorului,
prin intermediul unui cod: scrisul
3. Generația III – fotografia, diapozitivul, ănregistrările sonore, filmul și televiziunea – comunicarea interumană
se realizează prin intermediul mașinilor
4. Generația IV – tehnici moderne, mașini de instruire – se realizează un dialog mașină-elev
5. Generația V – Computerul – se realizează un dialog elev-computer
6. Generația VI – Noile Tehnologii de Informare și Comunicare (NTIC):navigatoare internet – se realizează un
dialog direct între computer-elev-internet
IV. După funcția pedagogică dominantă:
1. De informare : materiale naturale, modele obiectuale, figurative, simbolice
2. De ilustrare și demonstrare : materiale, graafice, mijloace audio-vizuale, aparatură de laborator
3. De investigare experimentală: instrumente, dispozitive, truse de laborator, instalații
4. De raționalizare a eforturilor profesorului și elevului : hărți, șabloane, stampile didactice, mașini de
multiplicat
5. De verificare și evaluare a rezultatelor : teste, mașini de evaluare, calculatoare
V. După natura obiectuală:
1. Naturale : reale și originale (propriu-zise și confecționate)
2. De substituție: obiectuale fizice, reprezentări imagistice, grafice, iconice, audio-vizuale

1
3. Logico-matematice: concepte, judeăți, simboluri, formule
4. Acționale: lucrări de laborator, modele lucrative, informatice
5. Mixte: culegeri, ghiduri, manuale
6. Informatice: softuri, baze de date
7. De evaluare a cunoștințelor : modele de evaluare orală, scrisă, practică
Caracteristici:
 Sprijină cunoașterea aspectelor realității inaccesibile
 Oferă / vehiculează informații variate, în forme diverse
 Realizează mai eficient obiectivele concrete, ca surse practice de activizare a metodelor didactice
 Reflectă pătrunderea în domeniu a nivelului dezvoltării științei și tehnicii, de la obiectele naturale inițial
utilizate până la mijloacele audio-vizuale și media de astăzi
 Reprezintă o sursă materială prin esență, dar prin funcționalitatea îndeplinită devin instrumente ale
profesorului sau elevului, devin tehnici de învățare activă
Funcții:
a) Informativă: „comunică” informații despre obiectelor, fenomenelor, proceselor greu accesibile, evidențiază
elementele esențiale, asigură conexiunea inversă sau posibilitatea de revenire pentru aprofundare sau
comparare
b) Formativ-educativă: dezvoltă gândirea și operațiile acesteia, antrenează realizarea obiectivelor afectiv-
atitudinale și a celor psihomotorii
c) De activizare a elevilor în predare-învățare : prin stimularea spiritului de observație, a curiozității. Interesului,
orientarea efortului cognitiv, a participării active, afirmarea inițiativei sau creativității, susținerea ilustrativ-
demonstrativă a învățării independente sau de grup
d) Organizatorică: sprijinirea raționalizării efortului și a timpului în învățare, combaterea supraîncărcării,
monotoniei și oboselii, structurarea stilului de învățare atât pentru profesor cât și pentru elev
e) Stimulativă: dezvoltă motivația pentru studiu, interesul epistemic, dorința de cunoaștere
f) Ilustrativă și demonstrativă : substituie realități, se prezintă ca materiale demonstrative
g) De investigare experimentală : pot fi utilizate în contexte educaționale experimentale
h) Ergonomică : asigură raționalizarea eforturilor profesorilor și elevilor
i) Substitutivă : înlocuiesc anumite obiecte/fenomene/procese realizate la distanță în timp/spațiu
j) De evaluare : unele pot servi drept instrumente de verificare și evaluare
k) Estetică: este asigurată în contexte educaționale în care elevii receptează și evluează frumosul
l) De orientare a intereselor: le oferă elevilor informații în legătură cu anumite profesii, comentarii, imagini,
etc.
Valențe formative:
- Se relevă în condițiile experimentale, cu prilejulfolosirii lor de către subiecți în procesul de formare a
deprinderilor și priceperilor
- Contribuie nu numai la optimizarea randamentului școlar al elevului, dar și la dezvoltarea capaității acestuia de
a înregistra, preluca și interpreta mesajul informațional emis de obiectul stimul
- Ameliorează operațiile perceptive de fizare, operare, comparare, precum și caracterul rațional al acțiunilor
perceptive
- Asimilarea și consolidarea structurilor perceptive opeartorii necesită organizarea experienței senzoriale,
motorii sau psihointelectuale a elevilor, ceea ce mijloacele de învățământ sunt capabile să ofere
Valoarea pedagogică a fiecărui este condiționată de factori diferiți:
- Nivelul motivației școlare
- Nivelul cunoștințelor anterioare
- Capacitatea psihointelectuală generală a elevului
- Modul de structurarea a curriculumului
- Caracterul relevant, sistematic și logic alideilor de desprins și de asimilat
- Caracterul activ și complementar al predării-învățării
- Adresabilitate largă
- Verificarea activității, asigurarea feed-backului, a repetiției și exersării

2
Creșterea eficienței procesului de predare-învățare are ca substrat asigurarea interactivității profesor-elev-
mijloc didactic prin :
- Aprofundarea proceselor de analiză-sinteză
- Clarificarea aspectelor puțin sesizate prin utilizarea mijloacelor didactice
- Integrarea noilor cunoștințe în sistemul cognitiv al elevului
- Formarea unor competențe stabile
Modernizarea mijloacelor de învățământ promovează inovația pedagogică, didactică. Domeniile și
subdomeniile care contribuie la modernizare sunt:
Ştiinţele educaţiei Generaţiile Ştiinţele exacte
mijloacelor de
învăţământ

Mecanismul învăţării –condiţionare clasică Generaţia I Chimia: hârtie, cerneală

Mecanismul învăţării –condiţionare Generaţia a II-a Fizica, Mecanica: tipăritul, litografii


instrumentală Generaţia a III-a Fizica, Optica: Fotografia, imagini
Teorii bazate pe prelucrarea algoritmică fixe proiectate
sau euristică a informaţiilor

Programarea pedagogică tehnici Generaţia a IV-a Electronica: Filmul, televiziunea,


tradiţionale şi tehnici modern calculatoarele

Sisteme expert Generaţia a V-a Inteligenţa artificială

Accesare de informaţii multimedia din Generaţia a VI-a Realitate virtuală


Internet

Societatea modernă cunoaște astăzi o dezvoltare rapidă a calculatoarelor personale, sistemelor de operare și a
aplicațiilor create special pentru acestea. Acest lucru implică crearea de noi tehnologi informatice pentru domenii
tot mai diverse.
Cu pași mărunți, calculatorul și-a făcut intrarea și în școli, astăzi mulți profesori, elevi, părinți, cercetători
implicându-se în programe educaționale cu utilizare a calculatorului. Educația modernă trebuie să se îndrepte
către o educație continuă care să ajute omul în pregătirea sa se va afla și fără limită de timp.
Sistemele educaționale din întreaga lume folosesc tot mai mult noile tehnologii de informare și comunicare
pentru a-i pregăti pe elevi pentru societatea modernă predilect informațională. De aceea este importantă
dezvoltarea abilităților tehnologice a tinerilor, și nu numai, formarea de aptitudini de utilizare a tehnologiilor,
concomitent cu formarea unei atitudini deschise față de nou și și de abordare corectă a noilor informații. Scopul
este acela de a-i învăța pe tineri să învețe.
Reformele în domeniul educației privind utilizarea noilor tehnologii au luat amploare și la noi în țară în urma
raportului la Conferința mondială UNESCO din 1998 („Profesorii și predarea într-o lume în schimbare”). Sunt
menționate 4 revoluții în dezvoltarea societății d. p. d. v. al mijloacelor de instruire și educare:
- Trecerea de la educația în familie la educația în școală
- Adoptarea cuvântului scris ca mijloc de instruire și autoinstruire
- Apariția tiparului și folosirea cărților
- Dezvoltarea electronicii (radio, Tv, calculatoare)
Această trecere la ultima etapă a fost posibilă în ultimii ani printr-o pregătire permanentă a profesorilor în
domeniul folosirii noilor instrumente informatice pentru predare-învățare-evaluare. Calculatoarele, laptopurile,
tabletele, videoproiectoarele au fost introduse în sălile de clasă ca instrumente moderne și interactive de predare,
învățare și evaluare.
Experții în educație profită de această dependență și încearcă să crească nivelul învățământului dezvoltând
platforme online de învățare pentru elevi.
Într-o societate care se deplasează rapid de la industrie către informație, pregătirea forței de muncă pentru noile
meserii apărute, care nu existau în urmă cu zece ani, este astăzi o prioritate pentru școala românească.

3
Este deci nevoie ca profesorii, educatorii, psihologii, experții în educație să se alinieze acestei schimbări, să
profite de oportunitățile oferite de noile tehnologii, să adapteze noile metode de predare-învățare, astfel încât noile
tehnologii digitale să creeze medii eficiente de învățare, în care elevul să fie implicat în propriul proces de
învățare.
Pentru a face față acestor provocări învățământul trebuie să fie pionul principal în promovarea tehnologiilor
informaționale pentru a le face cât mai accesibile tuturor categoriilor de elevi și pentru a-i pregăti pentru
integrarea cu succes pe piața muncii.
Cadrele didactice trebuie să se preocupe constant de autoinstruire și de formare continuă pentru a se putea
orienta mai ușor în torentul fluxurilor noi informaționale care influențează procesul de învățământ.
Rolul calculatorului în viața elevului
Calculatorul oferă acces la un număr impresionant de surse informatice: site-uri web, biblioteci virtuale, muzee
online, platforme de învățare, rețele sociale. Acest avans se reflect și asupra elevilor. Dotarea școlilor cu
calculatoare devine necesară pentru ca elevul să beneficieze de programele interactive, cu atât mai mult cu cât
există categorii de elevi care nu au acces la tehnologie de acasă, scoala devenind singura lor șansă de reușită.
Desfășurarea orelor în laboratoare dotate sau chiar prin existența în sala de clasă a unui calculator schimbă
modul de percepție al elevilor față de învățare, iar jocurile educative interactive oferă elevilor au ocazia de
a învăţa şi a comunica la nivel înalt, altul decât în mod obișnuit și mai distractiv.
Profesorii, împreună cu familia, trebuie să pregătească elevii pentru navigarea în siguranță pe internet, să poată
recunoaște site-urile corespunzătoare, să selecteze informațiile potrivite, comportamentul pe care îl pot adopta în
cazul informațiilor nepotrivite, necorespunzătoare vârstei sau dăunătoare. Folosirea calculatorului trebuie să ducă
la îmbunătățirea calitativă a procesului didactic.
Folosirea în momente nepotrivite, fără un scop anume, poate duce la instalarea plictiselii, monotoniei. Învățarea
ar putea devein ineficientă prin neparticiparea active a elevilor la lecție, iar obiectivele propuse să nu fie atinse.
Excesul duce la diminuarea abilităților practice, acelor de calcul sau de investigare a realității, chiar și la
deteriorarea comunicării dintre partenerii educaționali.
Prin valențele sale formative calculatorul a devenit o necessitate a prezentului cât și al viitorului. Folosirea în
procesul de predare-învățare-evaluare contribuie la modernizarea strategiilor, a tehnicilor , rolul profesorului
modificându-se substantial. Calculatorul nu trebuie privit ca un mijloc care va înlocui cadrul didactic, ci ca un
sprijin.
Instruirea asistată de calculator
Devine una dintre metodele de învățământ des folosite în procesul de predare-învățare-evaluare.
Succesul este sigurat în egală măsură de professor-elev-calculator. Profesorul nu mai este doar o sursă de
transmitere de cunoștințe, el dirijând întregul process instructive-educativ, consultă, coordonează,
verifică. Sursa clasică de obținere a informațiilor (manualul) se completează cu sursa digital. Baza este
deci învățarea centrată pe elev.
Trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
 Resurse harware: dotare cu calculatoare, instalarea softului, gestionarea și întreținerea lor, asigurarea
asistenței tehnice, acest lucru necesitând pregătire/competențe în folosirea acestora.
 Resurse software: instalarea unor softuri educaționale specifice nivelului de studiu predat.
 Locație corespunzătoare: mediu organizat necesar implementării unei astfel de metode (laboratoare).
Elevii și profesorii pot îndeplini funcții și roluri diferite:
Elevului :
- îi este testat, evaluat nivelul inițial de cunoștințe.
- Rezultatele evaluării sunt adunate într-o bază de date.
- Prin intermediul procesului informatizat este îndrumat, folosește informațiile din biblioteca virtuală și
primește informațiile necesare.
- În cadrul grupului de studiu care se formează, fiecare elev își aducecontribuția proprie la proiect, ceea ce
sporește coeziunea acestuia, stimulând colaborarea și competiția.
Profesorul:
- este în permanentă interacțiune cu elevul/elevii, colaborează, îndrumă și evaluează, iar prin stocarea datelor
contribuie la completarea bazei de date, putând face predicții și planificând activități ulterioare ameliorative.

4
Instruirea este bazată pe o definnire clară a obiectivelor, urmărindcompetențele profesionale, conținutul didactic,
aplicarea metodologiei și o evaluare formative a întregii activități.
Avantaje:
Elevii au ocazia:
– să-și consolideze abilitățile de investigație științifică;
– să conștientizeze utilitatea noțiunilor învățate;
– să-și întărească motivația pentru învățare prin feed-back-ul primit;
– să-și dezvolte gândirea logică și imaginația;
– să se familiarizeze cu un stil de muncă independent și mai cognitiv;
– să fie competitivi și să se autodepășească;
– să-și dezvolte cultura vizuală și să-și perfecționeze deprinderile practice utile.
În funcție de feed-back, profesorul:
– poate reprograma activitatea;
– realizează mai ușor prelucrarea datelor (calcule, afișare a rezultatelor, grafice, tabele);
– folosește strategii cât mai diferite, adecvate rezolvării unor exerciții și aplicații diferite;
– poate determina o schimbare de atitudine a elevilor față de materia studiată, evidențiind valorile morale,
spirituale și culturale ale societății;
– poate ajuta elevii cu deficiențe să se integreze mai bine în colectivele de elevi, respectiv în societate.
Dezavantaje:
– achiziționarea componentelor hardware este dificilă din cauza costurilor ridicate;
– softurile costisitoare și de multe ori nu sunt testate corespunzător înainte de achiziționare;
– există încă profesori și elevi insuficient pregătiți
– în programa școlară nu sunt prevăzute suficiente ore instruirii asistate de calculator (în învățământul primar sunt
cele mai puține sau deloc);
– primează exercițiile practice, iar comunicarea, argumentarea, dezbaterea au de suferit;
– interacțiunile dintre elevi și chiar dintre elevi și profesor sunt diminuate și ele;
– stilurile de învățare fiind diferite, nu toți elevii preferă acest tip de instruire.
(TIC) în învăţămantul primar
Învățământul primar reprezintă baza educației formale, punctul de început. Dotarea sălilor de clasă și folosirea
tehnologiei în această perioadă de învățământ este necesară și răspunde cerințelor actuale într-un mod unic,
deoarece școala primară are caracteristice sale.
În primul rând învățătorul predă toate disciplinele la aceeași clasă întreaga zi, ceea ce a impus o pregătire mai
amplă a acestora în utilizarea tehnologiei.
Accentul cade pe competenţele esențiale: de la cum să manipuleze obiecte foarte mici, la ținerea corectă în
mână a unui stilou, la citire, scriere şi nu în ultimul rând aritmetică.
În anul 2010, un studiu realizat de Centrul pentru Inovare şi Educaţie, la cererea producătorului Intel, releva
faptul că 63% dintre profesorii participanți la studiu susțin că utilizarea calculatoarelor în învățământul
primar a dus la obținerea unor rezultate crescute în rândul elevilor. De asemenea, mai mult de jumătate dintre
profesori (61%), susțin că elevii și-au îmbunătățit capacitatea de a lucra în echipă iar abilitățile în rezolvarea
problemelor s-au îmbunătățit și ele, învățarea devenind personală și personalizată.
Un număr foarte mic de profesori, circa 30%, folosesc în lecțiile de predare calculatoarele existente în sălile de
clasă sau laptopurile în predarea lecțiilor, majoritatea lor fiind proiectate pe ecrane. Niciunul dintre ei nu folosește
sistemul un elev un calculator/laptop.
Cauze:
 lipsa aplicațiilor, a conținuturilor digitale/softurilor
 rezistența întâmpinață din partea colegilor sau conducerii,
 lipsa conexiunii la internet,
 fonduri insuficiente pentru achiziționarea calculatoarelor
Utilizarea calculatorului duce la progrese vizibile ale creșterii motivației pentru învățare, îmbunătățirea
relațiilorr de cooperare și colaborare, creșterea rezultatelor școlare, pozitivismul și responsabilitatea elevilor.

5
Dotarea multor școli este totuși insuficientă. Mîiestria cadrelor didactice compensează lipsa acestora în sălile de
clasă care oferă posibilități de învățare interactivă pwentru a spori interesul elevilor față de actul educational și de
a avea o partcicipare active la activtatea de învățare.
Tehnologia contribuie la îndeplinirea obiectivelor educaționale, dar și a celor sociale și economice.
Rezultatele se văd în comportamnetul dezirabil al elevilor, moralul crescut alpartenerilor educaționali, cee ace
facilitează egalitatea de șanse, indifferent de mediul economic, etnie sau sex.
O analiză SWOT a influenței mijloacelor TIC și a tehnologiilor multimedia în procesul educativ, poate fi
reprezentată astfel:
PUNCTELE TARI
 se dobândește o eficientizare a procesului educațional;
 programele de formare continuă a cadrelor didactice includ folosirea echipamentelor noi, a
calculatoarelor, familiarizarea cu platformele educaționale (AEL, Moodle), fapt care duce la modernizarea
modului de lucru al profesorilor;
 lărgirea orizontului cunoașterii, elevul nu se mai limitează la cunoștințele pe care i le transmite cadrul
didactic, are posibilitatea de a găsi argumente pentru a-și susține propriile idei, păreri, opinii;
 cunoașterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoștințe într-o perioada mult mai scurtă, decât
prin modalități care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
PUNCTELE SLABE
 majoritatea cadrelor didactice şi manageriale din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor
TIC în educaţie;
 lipsa motivaţiei profesorilor pentru utilizarea TIC la orele de curs;
 teama de nou care poate produce refuzul cadrelor didactice de a-și înlocui propriile metode conservatoare
cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
 imposibilitatea desfășurării în cele mai bune condiții a lecțiilor din diferite cauze (lipsa temporară a
energiei electrice, lipsa sau insuficiența mijloacelor tehnice de instruire,
 aprofundarea unor noțiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele TIC și tehnologiile multimedia.
OPORTUNITĂŢI
 o nouă generaţie iniţiată în utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.
 colaborarea cu alte unități școlare din țară sau chiar din alte țări; realizarea unor parteneriate interșcolare;
 posibilitatea efectuării procesului de predare-învățare între mai multe persoane din locații diferite
 efectuarea unor cursuri on-line
 TIC sporește libertatea de a fi informat.
AMENINŢĂRI
 persistă discrepanţe între mediul urban şi rural, între diferite categorii sociale, nu există acces la
tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii pentru toată populaţia ţării în egală măsură (mai ales școlile
din mediul rural);
 preţul este destul de ridicat, ceea ce împiedică achiziționarea lor
 lipsa unui calculator pe care să îl poată folosi acasă (atât elevul cât și cadrul didactic), sau lipsa conexiunii
la Internet;
 cadrele didactice de vârsta a doua și a treia sunt prea puțin informate în domeniul respectiv, nu
conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă libertatea de a-și alege informația dorită;
 fondurile alocate sunt insuficiente;
 dacă este folosită prea des aceeași metodă, plictiseala, neînțelegerea noțiunilor, va îngreuna procesului de
predare-învățare;
 obținerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacității elevilor de a folosi corespunzător
mijloacele TIC;
 diminuarea capacității de exprimare orală.