ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

Facultatea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Programul: Analiză Financiară şi Evaluare
Anul I (2011-2012)

Proiect la disciplina Standarde

InternaŃionale de Contabilitate

Temă poriect:
“IAS 7 - SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR”

Student: Barbu Mirela-Rodica

 IAS 7 „SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR”

Standardul InternaŃional de Contabilitate IAS 7 defineşte fluxurile de trezorerie

(denumite şi fluxuri de numerar sau cash-flow) drept intrări sau ieşiri de numerar şi
echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6].
Sursa principală pentru analiză o constituie „SituaŃia fluxurilor de trezorerie“,
întocmită în conformitate cu prevederile IAS 7.
Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaŃiilor financiare din cadrul
cărora face parte şi „situaŃia fluxurilor de trezorerie“ stipulează că obiectivul acestora
„este de a furniza informaŃii despre poziŃia financiară, performanŃele şi modificările poziŃiei
financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor
economice“ [7, Cadrul general, par. 12]. Privitor la „situaŃia fluxurilor de trezorerie“, IAS 7
consideră că aceasta oferă informaŃii utile pentru evaluarea capacităŃii întreprinderii de a
genera numerar, precum şi a necesităŃilor întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar,
respectiv a momentului şi siguranŃei generării lor [7, IAS 7].
În România, situaŃia fluxurilor de trezorerie era considerată (până la intrarea în
vigoare de la 1 ianuarie 2006 a OMFP Nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, care abroga OMFP Nr. 94/2001) o
componentă a situaŃiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile OMFP Nr. 94 din
29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a
IV-a a ComunităŃilor Economice Europene şi cu Standardele InternaŃionale de
Contabilitate [5, par. 3.2.].1
Odata cu intrarea în vigoare a OMFP Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor
Economice Europene şi reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a
ComunităŃilor Economice Europene, subunităŃile fără personalitate juridică, cu sediul în
străinătate, care aparŃin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, precum
şi subunităŃile din România care aparŃin unor persoane juridice cu sediul ori domiciliul în
străinătate au obligaŃia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit acestor
reglementari, iar:
- persoanele juridice care la data bilanŃului depăşesc limitele a două dintre
următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime):
- total active: 3.650.000 euro,
- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,
- număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50
întocmesc situaŃii financiare anuale care cuprind:
- bilanŃ,
- cont de profit şi pierdere,
- situaŃia modificărilor capitalului propriu,
- situaŃia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situaŃiile financiare anuale.
- persoanele juridice care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două dintre
criteriile de mărime prevăzute, întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate care
cuprind:
1
Eugeniu MERCE – Analiza fluxurilor de trezorerie, http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf

2
 - bilanŃ prescurtat,
- cont de profit şi pierdere,
- note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate.
OpŃional, ele pot întocmi situaŃia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaŃia fluxurilor
de numerar.2
SituaŃia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte, conform IAS 7, fie utilizând metoda
directă, fie metoda indirectă [5, par. 4.29; cap.III].
În cadrul situaŃiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcŃionale a activităŃilor
întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:
– fluxuri provenite din activităŃtile de exploatare (operaŃionale);
– fluxuri provenite din activităŃi de investiŃii;
– fluxuri provenite din activităŃi de finanŃare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităŃi este utilă pentru:
corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităŃilor care implică numerar
de cele care nu implică numerar; evaluarea capacităŃii întreprinderii de a-şi îndeplini
obligaŃiile de plăŃi cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activităŃile viitoare (cash-
flow strategic). Utilitatea analizei este dată de faptul că variaŃia globală a trezoreriei este
reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de
exploatare) şi prin cel rezultat din operaŃiunile de capital care privesc investiŃiile şi
finanŃările.3
Tabloul fluxurilor de trezorerie este, în fapt, varianta europeană a “Statement of
Cash-flow” din literatura anglo-saxona. Principalul său atu informativ este de a explica,
fără echivoc care este contribuŃia operaŃiunilor de gestiune curentă şi cea a operaŃiunilor
de capital la variaŃia trezoreriei întreprinderii.4

A. Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informaŃii cu
privire la istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităŃi, prin
intermediul situaŃiei fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul
perioadei în fluxuri din activităŃi de exploatare, investiŃie şi finanŃare.
InformaŃiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei entităŃi sunt utile pentru
utilizatorii situaŃiilor financiare în procesul luării de decizii economice, deoarece constituie
o bază de evaluare a capacităŃii entităŃii de a genera numerar şi echivalent de numerar,
precum şi a utilităŃii acestor fluxuri.
Utilizatorii solicită aceste informaŃii pentru a-si putea forma o opinie cu privire la
modificări ale activelor nete, structura financiară a întreprinderii, solvabilitatea şi
lichiditatea întreprinderii, capacitatea întreprinderii de a influenŃa valorile şi momentul de
apariŃie a fluxurilor de numerar, capacitatea întreprinderii de a genera numerar, valoarea
actualizată a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor întreprinderi (cu ajutorul
modelelor).

2
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, EMITENT: Ministerul FinanŃelor Publice, PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766
din 10 noiembrie 2009.
3
Eugeniu MERCE – Analiza fluxurilor de trezorerie, http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf
4
Ion STANCU – FinanŃe. Teoria pieŃelor financiare. FinanŃele întreprinderilor. Analiza şi gestiunea finaciară,
Editura Economică, Bucureşti 1997, pag. 490–491.

3
 Chiar dacă multe întreprinderi, în special din anumite ramuri de activitate cum ar fi
serviciile financiare consideră irelevantă redactarea unor asemenea situaŃii, standardul
cere tuturor întreprinderilor să prezinte o situaŃie a fluxurilor de numerar pentru fiecare
perioadă pentru care sunt iîntocmite situaŃiile financiare.
Principiile/ politicile contabile trebuie să Ńină cont de prezentarea fluxurilor de
numerar, incluzând echivalentele de numerar, clasificate în functie de:
- activităŃile de exploatare (care sunt principalele activităŃi producătoare de venituri
ale întreprinderilor, precum şi alte activităŃi ce nu sunt activităŃi de investiŃie sau de
finanŃare);
- activităŃile de investiŃie (constau în achiziŃionarea şi cedarea de active pe termen
lung, precum şi alte investiŃii);
- activităŃile de finanŃare (constau în schimbări ale dimensiunii şi compoziŃiei
capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi).
Fluxurile de numerar sunt definite ca intrări şi ieşiri de numerar şi echivalente de
numerar. Astfel, o situaŃie a fluxurilor de numerar explică modificările acestor elemente pe
durata exerciŃiului financiar. ActivităŃile de exploatare se referă la principalele activităŃi
care aduc venituri pentru întreprindere şi includ toate acele activităŃi care nu sunt activităŃi
de investiŃie sau de finanŃare. Cu alte cuvinte, se identifică mai întâi acele activităŃi care
intră în categoria activităŃilor de finanŃare sau de investiŃii, ceea ce rămane fiind activităŃile
de exploatare.
Echivalentele de numerar reprezintă investiŃii financiare pe termen scurt ce sunt
cumpărate şi vândute, în general, ca parte a gestiunii numerarului unei întreprinderi, şi nu
ca parte a activităŃilor de exploatare, de investiŃii sau de finanŃare ale acesteia. IAS 7
arată faptul că o investiŃie se consideră, în mod normal, echivalent de numerar doar dacă
este uşor convertibilă într-o sumă prestabilită de numerar şi, atunci când este
achizitionată, are o scadenŃă mică (de maximum 3 luni). Acest lucru este în contradicŃie
cu practica din anumite Ńări de clasificare a tuturor investiŃiilor pe termen scurt (investiŃiile
ce au scadenŃă la mai puŃin de 12 luni de la data bilanŃului) ca echivalente de numerar.
Se cere ca echivalentele de numerar să fie subiectul unui risc nesemnificativ al schimbării
valorii lor şi ca ele să fie păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe termen scurt.
Aceasta nu se aplică în cazul investiŃiilor ce au o scadenŃă mai mare de trei luni.
Modificările valorii investiŃiilor în titluri de creanŃă, altele decât modificările în ceea
ce priveşte solvabilitatea, rezultă din schimbările ratei dobânzii. O estimare precisă a
fluctuaŃiei ratei dobânzii este rareori posibilă. În mod evident, cu cât este mai scurtă
scadenŃa unui titlu de creanŃă, cu atât mai mic este efectul asupra valorii lui datorat unei
modificari în ratele dobânzii. IAS 7 presupune că modificările ratelor ar avea în mod
normal un efect nesemnificativ asupra valorii unui titlu ce are o scadenŃă de trei luni sau
mai puŃin de la data achiziŃiei lui de către întreprindere. Cu toate acestea, cele 3 luni ale
standardului nu trebuie văzute ca o cerinŃă absolută. Se poate adopta o politică de
includere a investiŃiilor cu scadenŃă initială mai mare de 3 luni, dacă circumstanŃele o cer.
Un exemplu în această privinŃă ar fi stabilitate ratei dobânzii, cu variaŃii nesemnificative
ale acesteia pe termen lung. În astfel de circumstanŃe, o întreprindere poate justifica o
politică de considerare a unei investiŃii într-un titlu de creanŃă, cu o scadenŃă iniŃială (adică
scadenŃa la data achiziŃiei de către întreprindere) puŃin mai mare de trei luni, ca
echivalent în numerar. O întreprindere trebuie să prezinte componentele numerarului şi

4
ale echivalentelor în numerar şi efectul oricărei modificări în politica de determinare a
componentelor acestora.
Chiar dacă o investiŃie are o scadenŃă iniŃială mai mică de trei luni (incluzând
acŃiunile preferenŃiale recent achiziŃionate cu o dată specificată de răscumparare), nu
trebuie considerată echivalent de numerar dacă există o îndoială că entitatea emitentă va
rascumpara în întregime garanŃia la scadenŃă. În anumite circumstanŃe, descoperirile de
cont pot fi considerate ca o parte integrantă a gestiunii numerarului unei întreprinderi şi,
de aceea, pot fi incluse în numerar şi în echivalentele de numerar mai degrabă decât să
fie considerate ca activităŃi de finanaŃare.
Nu întotdeauna este clar în ce condiŃii un element poate fi clasificat ca o activitate
de exploatare, de investiŃii sau de finanŃare. În general, acest lucru depinde de natura
activităŃii care este considerată a fi sursa predominantă a fluxurilor de numerar pentru
elementul respectiv.
O singură tranzacŃie poate include fluxuri de numerar ce sunt clasificate în mod
diferit. IAS 7 descrie clasificarea sumei iniŃiale rambursării unei datorii ca flux de numerar
din activitatea de finanŃare şi dobânda ca flux de numerar din activitatea de exploatare.
PlăŃile în numerar făcute de un beneficiar al activului închiriat pe baza unui contract de
leasing operaŃional trebuie incluse în fluxurile de numerar ce provin din activităŃi de
exploatare. Cu toate acestea, proporŃia plăŃilor făcute conform unui contract de leasing
financiar ce reduc datoria trebuie clasificate în concordanŃă cu politica întreprinderii în
ceea ce priveşte clasificarea plăŃii dobânzii.
Fluxurile de numerar ce provin din activităŃi de exploatare sunt, în general,
determinate de efectele tranzacŃiilor şi altor evenimente ce intră în determinarea profitului
sau pierderii nete. Totuşi, anumite tipuri de tranzacŃii ce intră în determinarea profitului
sau pierderii reprezintă fluxuri de numerar din activităŃi de finanŃare sau de investiŃii ce
trebuie clasificate ca atare. În IAS 7 impozitele pe venit sunt, în general, clasificate ca o
activitate de exploatare, cu excepŃia situaŃiei în care ele pot fi direct atribuite perioadelor
curente corespunzătoare activităŃilor de finanŃare sau de investiŃii, asa cum sunt cele
descrise mai sus. Atâta timp cât fluxurile de numerar generate de impozite apar adesea
într-o altă perioadă decât cea a tranzacŃiei în cauză, sau astfel sunt imposibil de
determinat, impozitele sunt, de obicei, considerate ca fluxuri de numerar ale activităŃii de
exploatare.
ActivităŃile de investiŃii includ plăŃi în numerar pentru achiziŃionarea terenurilor şi
mijloacelor fixe şi a altor active productive. În general, aceste plăŃi în numerar includ
avansuri şi alte sume plătite la data cumpărării sau curând după aceea. AchiziŃionarea
unui activ prin îndatorare directă la vânzător este o tranzacŃie ce nu are natură de
numerar, care trebuie să fie exclusă din situaŃia fluxurilor de numerar, dar prezentată într-
o notă în situaŃiile financiare. PlăŃile ulterioare sunt ieşiri de numerar cu caracter
investiŃional. Spunem acest lucru pentru a sublinia faptul că se solicită, în mod clar, ca
tranzacŃiile ce nu au natură de numerar să fie excluse din fluxurile de numerar.
Este incurajată utilizarea metodei directe pentru prezentarea informaŃiilor
referitoare la clasele majore de plăŃi şi încasări brute în numerar. Este permisă, de
asemenea, metoda indirectă, cu ajutorul căreia profitul net sau pierderea netă este
ajustată cu efectele tranzacŃiilor ce nu au natură de numerar şi cu elemente de investiŃii
sau finanŃare. În general, fluxurile de numerar nu se raportează în funcŃie de sume nete,
cu excepŃia anumitor activităŃi ale instituŃiilor financiare. Fluxurile de numerar din dobânzi

5
şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate ca activităŃi de exploatare, de investiŃii
sau de finanŃare. Impozitul pe profit se clasifică, în general, ca activitate de exploatare.
Prezentarea informaŃiilor solicitate se refera la repere multiple. Astfel,
componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar trebuie prezentate şi
reconciliate cu elementele echivalente raportate în bilanŃ. Prezentarea trebuie facută
pentru orice solduri semnificative ale numerarului şi echivalentelor de numerar ce nu sunt
disponibile folosirii de către grup, împreună cu un comentariu al conducerii. TranzacŃiile
ce nu se fac în numerar trebuie excluse din situaŃia fluxurilor de numerar şi prezentate
într-o notă.

B. Aria de aplicabilitate
SituaŃia fluxurilor de numerar este parte integrantă a situaŃiilor sale financiare,
pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaŃiile financiare. Dat fiind nevoia
entităŃilor de a beneficia de numerar pentru a-şi desfăşura activităŃile, a-şi plăti obligaŃiile
şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situaŃiei fluxurilor de
numerar.
Fiind parte integrantă a situaŃiilor financiare, situaŃia fluxurilor de numerar
furnizează informaŃii care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor în activele nete ale
entităŃii, structura sa financiară, inclusiv informaŃii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea
sa, precum şi capacitatea entităŃii de a influenŃa valoarea şi momentul apariŃiei fluxurilor
de numerar.
De exemplu:
• Dacă entitatea desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu generează
numerar, probabil datorită unui nivel ridicat al creanŃelor comerciale care sunt
achitate după o perioadă lungă de timp, în acest caz este posibil ca entitatea să
dea faliment.
• AcŃionarii sau potenŃialii investitori vor fi interesaŃi să cunoască dacă
societatea va fi capabilă să le asigure o rentabilitate a investiŃiei lor.
În acest mod, entitatea se poate adapta la circumstanŃele şi oportunităŃile în
continuă schimbare şi poate dezvolta modele de evaluare şi comparare a valorii
actualizate a fluxurilor de numerar viitoare cu alte entităŃi, deoarece aceasta elimină
efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacŃii sau
evenimente.

C. DefiniŃii
Numerarul cuprinde disponibilităŃile băneşti şi depozitele la vedere, adică banii la
care entitatea poate avea un acces imediat.
Echivalentele de numerar sunt investiŃiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse
unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. În mod normal, investiŃiile sunt
considerate echivalente de numerar doar când au o perioadă scurtă de scadenŃă, de
regulă trei luni sau chiar mai puŃin. Prin urmare, investiŃiile de capital nu vor fi incluse în
această categorie, cu excepŃia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de
numerar. Exemplul clasic este cel al acŃiunilor preferenŃiale achiziŃionate în cursul unei
perioade scurte de timp înaintea scadenŃei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.

6
 De asemenea, trebuie să se Ńină cont, că în anumite Ńări, descoperirile de cont
care sunt rambursabile la vedere fac parte din gestiunea numerarului unei entităŃi.
Caracteristica acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează între
disponibil şi descoperit.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale
acestuia.

ActivităŃile de exploatare sunt principalele activităŃi producătoare de venit ale

entităŃilor, precum şi alte activităŃi care nu sunt activităŃi de investiŃie sau finanŃare.
Fluxurile de numerar care provin din activităŃile de exploatare constituie o parte
importantă a situaŃiei fluxurilor de numerar, deoarece arata succesul sau insuccesul
înregistrat de aceste activităŃi la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea
creditelor, plata dividendelor şi realizarea de noi investiŃii fără ca entitatea să fie nevoită
să facă apel la surse externe de finanŃare.
Exemplele includ:
• Încasările de numerar rezultate din vânzarea bunurilor şi prestarea
serviciilor.
• Încasările în numerar provenite din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte
venituri.
• PlăŃile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii.
• Încasările şi plăŃile în numerar ale unei societăŃi de asigurări pentru prime şi
daune.
• PlăŃile în numerar sau restituirile de impozit pe profit, cu excepŃia cazului în
care sunt identificate ca fiind specifice activităŃii de investiŃie şi finanŃare.
• Încasările şi plăŃile în numerar provenite din contracte încheiate in scopuri
de plasament şi tranzacŃionare.

Unele tranzacŃii, spre exemplu, vânzarea unui element al mijloacelor fixe poate
genera un câştig sau o pierdere care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuşi,
astfel de fluxuri de numerar sunt aferente activităŃilor de investiŃii şi, prin urmare, trebuie
realocate în situaŃia fluxurilor de numerar.
ActivităŃile de investiŃie constau în achiziŃionarea şi cedarea de active imobilizate
pe termen lung, precum şi de alte investiŃii, care nu sunt incluse în echivalentele de
numerar. Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezintă cheltuieli
efectuate cu resurse menite să genereze venit şi fluxuri de numerar în viitor.
Exemplele includ:
• PlăŃile în numerar pentru achiziŃionarea de terenuri şi alte active corporale şi
necorporale.
• Încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi alte active corporale şi
necorporale.
• PlăŃile în numerar pentru achiziŃia de instrumente de capitaluri proprii şi
interese în asocierile în participaŃiune.
• Avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părŃi, altele
decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituŃie financiară.

7
 • Încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor
efectuate către alte părŃi, altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o
instituŃie financiară.
• PlăŃile şi încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de
opŃiuni şi swap, cu excepŃia cazului în care sunt deŃinute cu scopul de a efectua
plasamente sau a le tranzacŃiona.

ActivităŃile de finanŃare sunt activităŃi care au ca efect modificări ale dimensiunii

şi compoziŃiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităŃii. Prezentarea separată a acestor
fluxuri este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri
de numerar din partea celor care finanŃează entitatea.
Exemplele includ:
• Veniturile în numerar din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de
capital.
• PlăŃile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziŃiona sau
răscumpăra acŃiunile entităŃii.
• Încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanŃă, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi altor împrumuturi
pe termen scurt şi lung.
• Rambursările în numerar a sumelor împrumutate.
• PlăŃile în numerar pentru diminuarea obligaŃiilor aferente operaŃiunilor de
leasing financiar.
Este important să se Ńină cont de faptul că o singură tranzacŃie poate genera fluxuri
de numerar care sunt incluse în secŃiuni distincte din cadrul situaŃiei fluxurilor de numerar.
De exemplu, atunci când rambursarea unui împrumut este alcătuită din elemente de
capital şi dobândă, elementul de dobândă poate fi clasificat ca o activitate de exploatare,
iar elementul de capital drept activitate de finanŃare.

D. Aspecte principale
Metoda directă vs. Metoda indirectă
Metoda directă se bazează pe delimitarea fluxurilor de încasări – plăŃi proprii fiecărei
activităŃi. De exemplu, pentru activităŃile de exploatare formula de calcul se prezintă astfel:
• Încasări de la clienŃi
- PlăŃi către furnizori şi angajaŃi
= Numerar generat din exploatare
- Dobânzi plătite
+ Dividende încasate
+,- Alte încasări – plăŃi privind cheltuielile şi veniturile
- Impozitul pe profit
= Fluxul de numerar înainte de elementele extraordinare
+,- Încasări / plăŃi din elemente extraordinare
= Fluxul de numerar net din activităŃile de exploatare

8
 Metoda indirectă se bazează pe corectarea profitului net sau pierderii nete cu efectele
tranzacŃiilor nonmonetare, amânările sau angajamentele de plăŃi sau încasări în numerar din
exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de
numerar din investiŃii sau finanŃări. Formula de calcul se prezintă astfel:

� FLUXURILE DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

• Rezultatul înaintea impozitării şi elementelor extraordinare
+,- Ajustări din elementele nonnumerar
+ Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
- Venituri din amortizări şi provizioane
+ Pierderi din diferenŃe de curs valutar
- Câştiguri din diferenŃe de curs valutar
+ Cheltuielile cu dobânzile
- Venituri din plasamente
= Rezultatul din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (variaŃia necesarului
în fond de rulment)
+,- VariaŃia capitalului circulant (necesarului în fond de rulment)
-,+ Creşteri/micşorări de stocuri
-,+ Creşteri/micşorări de creanŃe din exploatare
-,+ Cheltuielile înregistrate în avans
+,- Creşteri/micşorări de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare
+,- Veniturile înregistrate în avans
= Fluxul de numerar generat de exploatare
- Dobânzi şi dividende plătite
+ Dobânzi şi dividende încasate
- Impozitul pe profit plătit
= Fluxul de numerar înaintea elementelor extraordinare
+ Încasarea asigurării
= Fluxul net de numerar provenit din activitatea de exploatare (A)

� FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIłII

• Încasări din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte asemenea active pe termen
lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate şi construcŃiile din resurse proprii de terenuri şi
mijloace fixe)
+ Încasările din vânzarea titlurilor financiare deŃinute ca instrumente de capital propriu şi de
creanŃă ale altor întreprinderi şi interesele în asocierile în participaŃie (altele decât încasările
pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea păstrate în
scopuri de plasament şi tranzacŃionare)
- PlăŃile pentru achiziŃia de titluri financiare deŃinute ca instrumente de capital propriu şi de creanŃă
ale altor întreprinderi şi interesele în asociere în participaŃie (altele decât plăŃile pentru aceste
instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament
şi de tranzacŃionare)
+ Încasări din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părŃi (altele decât
avansurile şi împrumuturile unei investiŃii financiare)
- AchiziŃia de filiale diminuată cu numerarul plătit
- PlăŃi privind avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părŃi (altele decât avansurile şi
împrumuturile efectuate de o investiŃie financiară)
+ Dobânzi şi dividende încasate

9
+ Încasările în numerar din conturile de futures, de forward, de opŃiuni sau de swap în afara
cazului când contractele sunt deŃinute în scopuri de plasament sau de tranzacŃionare sau când
încasările sunt tratate drept activităŃi de finanŃare)
- PlăŃile în numerar pentru contractele de futures, de forward, de opŃiuni şi de swap în afara
cazului în care contractele sunt deŃinute în scopuri de plasament sau de tranzacŃionare sau când
plăŃile sunt tratate drept activităŃi de finanŃare
= Fluxul de numerar folosit în activitatea de investiŃii (B)

� FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANłARE

• Venituri în numerar din emisiunea capitalului social
- PlăŃile în numerar către acŃionari pentru achiziŃia sau răscumpărarea acŃiunilor proprii
+ Încasări din emisiunea de bonuri de tezaur, obligaŃiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi pe
termen lung sau scurt
- PlăŃi privind rambursările de împrumuturi
- Plata obligaŃiilor în leasing financiar
- Dividende plătite
= Fluxul de numerar net folosit în activitatea de finanŃare ( C )
I CREŞTEREA / MICŞORAREA DE NUMERAR ŞI ECHIVALENTE ALE NUMERARULUI
(± A ± B ± C)
II NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI
III NUMERAR ŞI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA FINELE PERIOADEI

Se precizează că suma în sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie să fie
egală cu variaŃia de trezorerie calculată ca diferenŃă între trezoreria la închiderea exerciŃiului
şi trezoreria la deschiderea exerciŃiului.
În delimitarea şi ierarhizarea fluxurilor de numerar pot interveni unele cazuri particulare
după cum urmează:
(a) Dobânda plătită, dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din
exploatare deoarece intră în determinarea profitului sau pierderii. Alternativ, cele trei elemente pot
fi clasificate drept fluxuri de numerar şi respectiv din investiŃii deoarece se constituie în costuri ale
atragerii resurselor de finanŃare sau remunerări ale investiŃiilor.
(b) Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situaŃia
fluxului de numerar ca provenind din activităŃi de exploatare, investiŃie şi finanŃare pentru a da
posibilitatea utilizatorilor să înŃeleagă natura lor şi efectul asupra fluxurilor de numerar prezente şi
viitoare ale întreprinderii.
(c ) DiferenŃele favorabile şi nefavorabile ce provin din variaŃia cursurilor de schimb nu sunt fluxuri
de numerar. Totuşi, efectul variaŃiei cursului de schimb asupra numerarului şi echivalentelor
acestuia deŃinute sau datorate într-o monedă străină este raportat în situaŃia fluxului de numerar
pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele acestuia la începutul şi sfârşitul perioadei. Această
valoare este prezentată separat în fluxurile de numerar din activităŃi de exploatare, investiŃie,
finanŃare şi include diferenŃele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la
cursul de schimb de la sfârşitul perioadei.
(d) Prezentarea unor fluxuri de numerar în mărime netă. În principiu, fluxurile de numerar în raport
de sensul lor, încasări şi plăŃi, sunt prezentate în mod separat la nivelul mărimii lor brute. Totuşi,
IAS 7 admite două excepŃii:
(1) încasările şi plăŃile în contul clienŃilor, atunci când fluxurile de trezorerie nu decurg din
activităŃile întreprinderii ci din cele de trezorerie;
(2) încasările şi plăŃile în numerar pentru elementele pentru care sumele sunt mari, iar termenul
de scadenŃă este scurt.

10
 Pentru activităŃile de investiŃii formula de calcul se prezintă astfel:
• Încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor necorporale şi corporale
+ Încasări rezultate din cesiunea imobilizărilor financiare
+ Rambursarea obŃinută din creanŃe imobilizate
- PlăŃi provenind din achiziŃionarea de imobilizări necorporale şi financiare
- PlăŃi provenind din achiziŃionarea imobilizărilor financiare
- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciŃii
= Fluxul de numerar provenit din operaŃii de investiŃie (sau afectat operaŃiilor de investiŃie)
În cazul activităŃilor de finanŃare, formula de calcul folosită în acest sens este:
• Încasări din creşteri de capitaluri proprii
+ Creşterile de datorii financiare
- PlăŃi privind reduceri de capitaluri proprii
- Rambursări de datorii financiare
- Dividende vărsate asociaŃilor
- Avansuri pe termen lung primite de la terŃi
= Fluxul de numerar provenit din operaŃii de finanŃare (sau afectat operaŃiilor de finanŃare) 5
O variaŃie a trezoreriei (sau flux net) este calculată la nivelul fiecărei părŃi. Astfel:6
Flux net de Flux net de trezorerie Flux de trezorerie legat VariaŃia
trezorerie legat de + legat de operaŃiile de + de operaŃiile de = trezoreriei
activitate investiŃii finanŃare

Raportarea altor elemente

• Fluxurile de numerar în valută se înregistrează în moneda de raportare
prin aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii în valută.
Profitul şi pierderile nerealizate care provin din variaŃia cursurilor de schimb valutar nu
sunt fluxuri de numerar, totuşi efectul variaŃiei este raportat pentru a reconcilia numerarul
şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei.
• Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi
clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse în determinarea profitului net
sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finanŃare si, respectiv, din
investiŃie, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanŃare sau a
eficienŃei investiŃiilor. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri din finanŃare,
deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanŃare, dar pot fi clasificate şi
drept o componentă a fluxurilor din exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine
capacitatea unei entităŃi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
• Impozitul pe profit este prezentat separat şi clasificat drept flux de
numerar din activităŃile de exploatare, cu excepŃia situaŃiei în care poate fi alocat în mod
specific activităŃilor de finanŃare si investiŃie. În timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi
alocate fără echivoc activităŃilor de investiŃie şi finanŃare, fluxurile de numerar aferente
acestor impozite sunt greu de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a
fluxurilor de numerar aferente tranzacŃiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt
5
Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, „Contabilitate aprofundată”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005,
Capitalul VIII.
6
Petre BREZEANU – Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate din teoria si practica Uniunii
Europene. Vol. II, Editura Cavallioti, Bucureşti 2003, pag. 80; 84–85; 88

11
clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităŃi de exploatare. Totuşi, atunci
când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei
tranzacŃii individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităŃi de
investiŃie sau finanŃare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod
corespunzător ca activitate de investiŃie sau finanŃare. Atunci când fluxurile de numerar
din impozite sunt aferente mai multor clase de activităŃi, este prezentată valoarea totală a
impozitelor plătite.
• InvestiŃiile în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaŃiune
sunt prezentate în funcŃie de modul în care au fost incluse în situaŃiile financiare. Atunci
când se prezintă o investiŃie într-o entitate asociată sau filială pe baza metodei punerii în
echivalenŃă sau a costului, investitorul limitează informaŃiile raportate în situaŃia fluxurilor
de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi entitatea în care s-a investit,
de exemplu, la dividende şi avansuri. O entitate care prezintă interesul său într-o entitate
controlată în comun folosind consolidarea proporŃională, va include în situaŃia consolidată
a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entităŃii
controlate în comun, iar dacă foloseşte metoda punerii în echivalenŃă va include în
situaŃia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiŃia sa în entitatea
controlată în comun, precum şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări apărute între
aceasta şi entitatea controlată în comun.
• Fluxurile de numerar ce provin din achiziŃionarea şi cedarea filialelor şi a
altor unităŃi de afaceri sunt prezentate separat, drept activităŃi de investiŃie. EntităŃile
trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât
în ceea ce priveşte achiziŃiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităŃi de afaceri:
(a) contraprestaŃia totală aferentă achiziŃiei sau cedării;
(b) ponderea din contraprestaŃia aferentă achiziŃiei sau cedării, primită sub
forma numerarului şi a echivalentelor de numerar;
(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau
unitatea achiziŃionată sau cedată; şi
(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor
din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziŃionată sau cedată, altele decât
numerarul şi echivalentele de numerar.
• TranzacŃiile de natură investiŃională şi de finanŃare care nu necesită
întrebuinŃarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din
situaŃia fluxului de numerar, fiind prezentate în altă parte a situaŃiilor financiare astfel încât
să furnizeze toate informaŃiile relevante cu privire la aceste activităŃi de investiŃie şi
finanŃare. Acest tip de tranzacŃii se referă la
o achiziŃia de active fie prin asumarea directă a obligaŃiilor aferente, fie
prin intermediul unui leasing financiar;
o achiziŃionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acŃiuni;
o convertirea datoriilor în capital.
Alte prezentări
Pentru înŃelegerea poziŃiei financiare şi a lichidităŃii unei întreprinderi, utilizatorilor
le pot fi de folos informaŃii suplimentare. Prezentarea acestor informaŃii, însoŃite de
comentariul conducerii, este încurajată şi poate cuprinde:

12
 • valoarea facilităŃilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor
activităŃi de exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricŃie
în folosirea acestor facilităŃi;
• valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităŃile de
exploatare, de investiŃie şi de finanŃare aferente intereselor în asocierile în
participaŃiune, raportate folosind metoda consolidării proporŃionale;
• valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale
capacităŃii de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare
menŃinerii capacităŃii de exploatare;
• valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităŃi de exploatare,
investiŃie şi finanŃare, aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic
raportat.
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităŃii
de exploatare de fluxurile de numerar necesare menŃinerii capacităŃii de exploatare este
folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă entitatea investeşte în
mod adecvat pentru menŃinerea capacităŃii sale de exploatare. O entitate care nu
investeşte în mod adecvat în menŃinerea capacităŃii sale de exploatare poate prejudicia
profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă şi repartizările către acŃionari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de
a obŃine o înŃelegere mai bună a relaŃiilor dintre fluxurile de numerar ale entităŃii, pe
ansamblu, şi acelea ale părŃilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de
disponibilitate şi variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte.

E. Data intrării în vigoare

Acest Standard InternaŃional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaŃiile
financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1994.7

7
Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, „Contabilitate aprofundată”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005,
Capitalul VIII

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Ristea Mihai, Graziela Dumitru Corina, Contabilitate aprofundată, Editura

Universitară, Bucureşti, 2005.

2. Ion STANCU – FinanŃe. Teoria pieŃelor financiare. FinanŃele întreprinderilor.

Analiza şi gestiunea finaciară, Editura Economică, Bucureşti 1997.

3. Petre BREZEANU – Gestiunea financiară a întreprinderii. Elemente inspirate

din teoria si practica Uniunii Europene. ,Vol. II, Editura Cavallioti, Bucureşti
2003

4. Eugeniu MERCE – Analiza fluxurilor de trezorerie,

http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a15.pdf

5. ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, EMITENT: Ministerul FinanŃelor
Publice, PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10
noiembrie 2009.

14
 6. STUDIU DE CAZ

În continuare este prezentat un studiu de caz folosind ca suport informaŃional

bilanŃul, contul de profit şi pierdere şi informaŃii suplimentare ale S.C.“G. Canale&C.” S.A.
în vederea calculării şi evidenŃierii fluxurilor de numerar aferente activiŃăŃilor de exploatare
(prin cele două metode: directă şi indirectă), de investiŃii şi de finanŃare pentru anul 2010.

BilanŃul contabil:
Elemente 2010 2009
A. Active imobilizate 61.749.340 64.313.347
Cheltuieli de constituire şi cheltuieli de dezvoltare 6.976 6.976
Concesiuni, brevete, licenŃe, mărci, drepturi
262.457 227.445
şi valori similare şi alte imobilizări necorporale
Terenuri 1.495.769 1.495.769
ConstrucŃii (valoare brută) 22.937.601 20.826.031
InstalaŃii tehnice şi maşini (valoare brută) 54.728.847 52.586.178
Alte instalaŃii, utilaje şi mobilier (valoare brută) 265.943 299.699
Avansuri şi imobilizări corporale în curs (valoare brută) 701.385 1.423.335
Titluri de participare deŃinute la societăŃile din cadrul grupului 2.378.200 2.378.200
Alte creanŃe 81.852 83.992
Amortizarea cheltuielilor de constituire şi cheltuielilor de
(6.976) (6.976)
dezvoltare
Amortizare concesiuni, brevete, licenŃe, mărci, drepturi şi
(216.084) (166.383)
valori similare şi alte imobilizări necorporale
Amortizarea construcŃiilor (1.289.494) (656.318)
Amortizarea instalaŃiilor tehnice şi maşinilor (19.430.525) (14.011.904)
Amortizare alte instalaŃii, utilaje şi mobilier (166.611) (172.697)
B. Active curente 48.766.639 43.617.690
Materii prime şi materiale consumabile 7.242.069 6.676.172
ProducŃia în curs de excuŃie 322.430 296.243
Produse finite şi mărfuri 182.308 1.359.847
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 31.612 1.558
ClienŃi 38.321.441 28.752.211
Sume de încasat de la entităŃile afiliate 648.697 4.051.280
Alte creanŃe 1.232.241 33.809
DisponibilităŃi băneşti 785.841 2.446.570
C. Cheltuieli în avans 96.437 85.410
D. Datorii pe termen scurt 17.909.804 29.788.402
Sume datorate entităŃilor afiliate 6.373.733 9.395.992
Datorii salariale şi alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii
959.733 14.557.280
pentru asigurările sociale
Datorii comerciale 9.816.318 3.954.336
Furnizori de imobilizări 760.020 1.880.794

15
 E. Active circulante nete 30.874.735 13.889.094
F. Total active – Datorii pe termen scurt 92.624.075 78.202.441
G. Datorii pe termen lung
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind
41.298.423 27.830.023
asigurările sociale
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
I. Venituri în avans 78.537 25.604
J. Capitaluri şi rezerve 51.325.652 50.372.418
Capital social 45.751.932 45.751.932
Rezerve din reevaluare 3.815.755 4.134.191
Rezerve 1.184.757 866.321
Rezultatul reportat (380.027) (958.746)
Repartizarea profitului 0 (20.643)
Rezultat net 953.235 599.363

Contul de profit şi pierdere:

Elemente 2010
Cifra de afaceri 78.988.760
Cheltuieli din exploatare (exculsiv cheltuielile cu
58.982.280
amortizarea)
Venituri din provizioane 154.546
Cheltuieli cu amortizari si provizioane din exploatare 7.793.878
Cheltuieli cu personalul 9.525.313
Venituri financiare 37.111
Cheltuieli financiare 1.654.656
Venituri din cedarea activelor 13.995
Cheltuieli cu cedarea activelor 21.436
Rezultat brut 1.216.849
Cheltuieli cu impozitul pe profit 263.614
Rezultatul net 953.235

InformaŃii suplimentare:
- din totalul cheltuielilor financiare, suma de 142.106 lei o reprezintă dobânzile
aferente exploatării care au fost plătite în cursul anului 2010;
- suma de 484.440 lei reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor scoase din
evidenŃă în cursul anului 2010;
- în anul 2010 s-a platit integral datoria privind impozitul pe profit aferent
perioadei.
321
302 Materii şi
301 Materiale materiale în curs
D Materii prime C D consumabile C D de aprovizionare C
S.I. 4.425.796 E. 28.003.632 S.I. 1.790.896 E. 15.178.595 S.I. 0 E. 0
Achiz 28.103.658 Achiz 15.924.193 Achiz 71.519
SFD 4.525.822 SFD 2.536.494 SFD 71.519

16
 322
Materiale 331
consumabile Produse în
în curs de curs de 345
D aprovizionare C D execuŃie C D Produse finite C
S.I. 0 E. 0 S.I. 296.243 E. 5.373.555 S.I. 44.131 E. 65.860.917
Achiz 108.234 Achiz 5.399.742 Achiz 65.831.971
SFD 108.234 SFD 322.430 SFD 15.185

351
Materii prime 371 401
D aflate la terŃi C D Mărfuri C D Furnizori C
S.I. 459.480 E. 5.186.845 S.I. 1.315.716 E. 2.675.563 S.I. 13.021.201
Achiz 4.727.365 Achiz 1.526.970 Plată 80.149.192 I. 82.954.488
SFD 0 SFD 167.123 SFC 15.826.497

404
Furnizori de 411 421
D imobilizări C D ClienŃi C D Salarii C
S.I. 1.880.794 S.I. 34.380.430 E. 102.683.134 S.I. 109.718
Plată 9.164.318 I. 8.043.544 Vânzare 109.937.659 Plată 8.691.847 I. 11.878.664
SFC 760.020 SFD 41.634.955 SFC 219.149

444
441 Impozitul pe
Impozitul pe 4423 venituri de
D profit C D TVA de plată C D natura salariilor C
S.I. 4.267 S.I. 299.389 S.I. 57.210
Plată 263.614 I. 262.486 Plată 3.734.451 I. 3.737.973 Plată 898.371 I. 934.946
SFD 3.139 SFC 302.911 93.785

446 447
Alte impozite, Fonduri
431 taxe şi speciale - taxe
Asigurări vărsăminte şi vărsăminte
D sociale C D asimilate C D asimilate C
S.I. 154.032 S.I. 1.620 S.I. 225
Plată 2.966.326 I. 3.077.386 Plată 260.111 I. 258.491 Plată 16.585 I. 17.236
SFC 265.092 SFC 0 SFC 876

471 472
Cheltuieli Venituri
înregistrate înregistrate în 2XX
D în avans C D avans C D Imobilizări C
S.I. 85.410 S.I. 25.604 S.I. 79.327.625 E. 3.647.711
Plată 11.027 Încasare 52.933 Achiz 7.179.116
SFD 96.437 SFC 78.537 SFD 82.859.030

17
A1. Activitatea de exploatare – metoda directă
SituaŃiile finale
Denumirea indicatorului constatate la
31 decembrie 2010
* Încasări de la clienŃi 102.683.134
– PlăŃi către furnizori 80.149.192
– PlăŃi către salariaŃi 8.691.847
– PlăŃi privind contribuŃii la asigurările sociale de stat 2.966.326
– PlăŃi privind impozitul pe venituri de natura salariilor 898.371
– PlăŃi privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 260.111
– PlăŃi privind fondurile speciale - taxe şi vărsăminte asimilate 16.585
+ Încasări aferente veniturilor în avans 52.933
– PlăŃi aferente cheltuielilor în avans 11.027
+ Încasări de dobânzi aferente activităŃii de exploatare 0
– PlăŃi de dobânzi aferente exploatării 142.106
– PlăŃi privind TVA de plată 3.734.451
– Impozit pe profit plătit 263.614
= Flux net din activităŃi de exploatare (A) 5.602.437

A2. Activitatea de exploatare – metoda indirectă

SituaŃiile finale
Denumirea indicatorului constatate la
31 decembrie 2010
ActivităŃi operaŃionale
* Profitul net 953.235
+ Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 6.579.853
+ Provizioane pentru active circulante – clienŃi 1.100.249
Fluxuri de numerar din activităŃi de exploatare:
+ Pierdere din vânzarea de imobilizări corporale 7.441
+ Impozit pe profit plătit 263.614
– Venituri financiare 37.111
+ Cheltuieli financiare 1.654.656
= Rezultatul înaintea variaŃiei NFR 10.521.937
Modificări ale capitalului circulant:

18
 – Creşteri în soldurile de creanŃe comerciale şi alte creanŃe 8.440.127
+ Micşorări de stocuri 555.402
+ Creşteri în soldurile de datorii comerciale şi alte datorii 3.370.845
= Flux de numerar net generat de activităŃile operaŃionale 6.008.057
– PlăŃi de dobânzi aferente activităŃii de exploatare 142.006
– Impozit pe profit plătit 263.614
= Flux net din activităŃi de exploatare (A) 5.602.437

B. Activitatea de investiŃii:
SituaŃiile finale
Denumirea indicatorului constatate la
31 decembrie 2010
* Încasări de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, 13.995
instalaŃii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe
termen lung
– Plata în numerar pentru achiziŃionare de terenuri şi mijloace 5.006.995
fixe, imobilizări necorporale şi alte active pe termen lung
+ Încasări din dobânzi 37.111
= Flux net din activitatea de investiŃii (B) -4.955.889

C. Activitatea de finanŃare:
SituaŃiile finale
Denumirea indicatorului constatate la
31 decembrie 2010
* Încasări în numerar din majorarea de capital 0
– Rambursări în numerar ale sumelor împrumutate 8.000
– PlăŃi în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaŃiilor 2.299.279
legate de operaŃiunile de leasing financiar
= Flux net din activitatea de finanŃare (C) -2.307.279

Fluxuri de numerar – total (A+B+C) -1.660.731

Modificările numerarului şi echivalentelor de numerar:
* Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitul perioadei 785.840
– Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei 2.446.571
= Creşterea netă de numerar şi echivalente de numerar -1.660.731
(A + B + C)

19