Planul de nursing 

(planul de îngrijire) reprezintă documentul principal

al asistentului medical în rolul său de prestator de servicii de sănătate.
Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate
persoanele implicate în îngijirea pacientului, o documentație referitoare la
intervențiile planificate pentru pacient.
Planul de nursing sau planul de îngrijire este o metodă sistemică, logică, de
organizare si desfășurare a îngrijirilor, de identificare, diagnosticare şi soluționare
a problemelor de dependență, formulând un plan de intervenție și evaluând eficiența
acestui plan, în urma implementării lui.
Acesta permite asistentei medicale să pună un diagnostic de nursing și să trateze
răspunsurile umane în faţa îmbolnăvirii şi la boală;
Activități pe care trebuie să le desfășoare asistentul
medical în procesul de nursing
• colectarea informatiilor;
• verificarea datelor;
• stabilirea profilului pacientului;
• interpretarea datelor;
• elaborarea diagnosticului de nursing;
• stabilirea prioritatilor;
• stabilirea obiectivelor;
• selectarea strategiilor de nursing;
• intocmirea planului de nursing.
Fazele procesului de nursing pentru întocmirea planului
de nursing
Activităţi – etape
 De culegere a datelor.
 De analizare si interpretare a datelor – de identificare a problemelor de
îngrijire, a nevoilor pacientului si stabilirea diagnosticului de nursing.
 De planificare a îngrijirilor, cu:
– fixarea scopurilor şi obiectivelor;
– determinarea intervenţiilor privind îngrijirile.
 De aplicare în practică a planului de nursing.

 De evaluare a rezultatelor, a eficienţei îngrijirilor acordate în mod

sistematic.
 Culegerea datelor pentru planul de nursing
 • este prima etapă în care asistenta medicală în mod sistematic, culege
informaţiile necesare despre pacient, le ordoneaza in functie de sursa, de
factorul de timp si de factorul de gravitate, apoi organizează şi înregistrează
datele culese.
 Datele se pot clasifica in doua mari categorii.
  date obiective, prezinta o oarecare standardizare, sunt observabile, eventual
masurabile
 (temperatura, puls, tensiune arterială, cianoza, dispnee, varsaturi)
 • date subiective, sunt datele percepute de pacient si descrise de acesta
(durere, ameteli, greata, anxietatea, disconfortul fizic).
 2.Datele se mai clasifica in:
 • date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri
personale (alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de
sanatate( APF, APP, AHC), grupă sanguine, Rh, deficite senzoriale
( hipoacuzie, mutism), proteze (dentare, de picior, de mana), reactii alergice
(penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a pacientului (rude, nr. de
telefon).
• date variabile = ele sunt in dinamica (se schimba) si necesita o permanenta
reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura, tensiune
arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul, miscarea,
reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la tratamente
administrate, religia de care apartine pacientul in masura in care afecteaza
actul de nursing.

Diagnosticul de nursing
Analiza și interpretarea datelor
Interpretarea datelor este un proces mental, împărţit în 2 faze:

• examinarea datelor culese şi interpretarea lor;

• enunţarea unei judecăţi clinice privind semnificaţia situaţiei analizate;
Prima fază constă în stabilirea unei legături între faptele observate şi compararea
lor cu datele ştiinţifice în încercarea de a le explica, acest fapt permite asistentei
medicale sa formuleze o problemă:

– pacientul are dificultăţi care-l afectează şi risca să-i modifice starea de sănătate;

– care este sursa de dificultate, în cazul problemei aflate.
In faza a doua, enunţarea judecăţii clinice conduce asistenta medicală la concluzia
că:
– pacientul este capabil să utilizeze propriile resurse;
– pacientul prezintă o problemă de îngrijire, parţială sau totală.
Diagnosticul de nursing (sau diagnosticul de îngrijire) este o problemă de
sănătate actuală sau potenţială, pe care asistentele medicale, în virtutea educaţiei şi
experienţei lor, sunt capabile şi calificate să o trateze.
Asistentele medicale trebuie să fie capabile să pună un diagnostic de nursing
(diagnostic de îngrijire) la relatările pacientului, despre starea sa, apoi să
planifice îngrijirea potrivită; asistentele medicale cunosc şi compară
diagnosticul medical şi diagnosticul de nursing.
Formularea diagnosticului de nursing
• diagnosticul cuprinde 3 părţi – se utilizează formula:

P = problema de sănătate, de dependenţă;

E = etiologia sau cauza;
S = manifestari de dependenta (semne/simptome).