De la noi, la Cladova

de Gala Galaction

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pişculescu, n.16 aprilie 1879,
Dideşti-Teleorman - d.8 martie 1961,Bucureşti) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor
de teologie român.
Tema nuvelei este iubirea, o iubire nebunã , declanşatoare de evenimente. Titlul “
De la noi la Cladova” reprezintã spaţiul în care are loc desfãşurarea unor suspine şi
zbuciumuri. .
Rezumat

Popa Tonea este un preot cu fricã de Dumnezeu şi cu o familie numeroasã alcãtuitã

din soţia sa şi cei cinci copii ai lui.

Într-o zi, la biserica unde slujeşte vine la el jupân Traico însoţit de o femeie tânãrã şi
frumoasã. Jupân Traico era un om cinstit şi de încredere ,care venise la Popa Tonea pentru
a-i cere o sumã de bani. Popa Tonea , care îl cunoştea foarte bine , nu a stat pe gânduri când
a venit vorba sã îl ajute şi i-a dat pe loc banii de care avea nevoie.

Întâmplarea de la bisericã face ca cei doi, Borivoje şi Popa Tonea sã se întâlneascã

pentru prima oarã, iar între ei se înfiripã o dragoste la prima vedere. Tânara nevastă a lui
jupân Traico vorbeşte destul de greu limba românã şi de aceea cu preotul Tonea se înţelege
mai mult prin priviri.Cu toate acestea, prin nerostire , iubirea capãtã o intensitate şi o
nobleţe impresionante.

Iubirea dintre cei doi o îmbolnãveşte pe Borivoje care pânã la final moare, din cauzã
cã dragostea lor nu putea fi îndeplinitã. Popa Tonea, fãrã îndoialã, o iubeşte pe tânãra
Borivoje însã familia care îl aşteaptă acasã şi frica de Dumnezeu îl face pe preot sã se abţinã
şi sã nu cadã în pãcat. Momentul unicii fericiri a celor doi, ultima întâlnire fãrã de pãcat,
când preotul o spovedeşte pe Borivoje pe patul de moarte este groaznic de dureros atât
pentru el, cât şi pentru ea. Aşadar , cei doi trãiesc cu speranţa ca în viaţa de apoi sã se
reîntâlneascã şi sã îşi trãiascã dragostea fãrã impedimente.
 - Arta narativă -
 Construcția subiectului este determinată de:
- natura conflictului: iubire pătimașă, interzisă, fatală + conflict interior;
- tipologia personajului: erou romantic - pasiuni puternice, porniri interioare
contradictorii (rațiune, datorie – pasiune, iubire).
 Procedee compoziționale
- alternarea planurilor temporale;
- păstrarea coerenței textului prin: fraze de îmbinare a timpurilor, elemente simbolice
prezentate în perioade diferite (apa Dunării, caisul, cosița Borivojei).
- inserarea unor citate biblice – în acord cu frământările personajului;
- transcrierea directă a gândurilor personajului – monolog interior;
- includerea unor exclamații și interogații retorice.
 Alternarea perspectivelor narative:
- narațiunea este relatată din perspectiva personajului sau din perspectiva naratorului
omniscient;
- stilul indirect liber – naratorul adoptă perspectiva și limbajul personajului;
- autenticitatea - asistăm la drama personajului, nu vedem personajul din exterior, ci
așa cum se percepe el însuși;
 Moduri de expunere: descriere, monolog, dialog, narațiune.
 Nivel stilistic: imagini artistice, enunțuri metaforice, elemente de limbaj arhaic
și popular.