PROIECT DIDACTIC

Data : 24.04.2014
Clasa : a IV-a
Propunător: Borlovan Natalia
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina : Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: „Înfloresc grădinile”
Tema : Furtuna, de Şt. O. Iosif
Tipul lecţiei: transmitere - însuşire de cunoştinţe

Obiective operaţionale:
Pe parcursul activităţii elevii vor fi capabili să :
a) cognitive :
●sa citeasca (recite) textul cu intonatia corecta de punctuatie, expresiv si cu claritate;
●sa evidentieze mesajul transmis de autor prin identificarea expresiilor si imaginilor artistice din continutul poeziei;
●să recepteze mesajului textului scris, din opera lirică nouă;
● să identifice părţile operei: strofă, vers, rimă;
● să argumenteze înţelegerea mesajului prin alcătuirea de enunţuri proprii corespunzătoare fiecărei strofe;
●să recunoască părţile de vorbire studiate: verbul, substantivul, pronumele, adjectivul şi numeralul;
b) afective
● să manifeste iniţiativă , plăcere şi o atitudine degajată în comunicarea orală ;
● să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog , curiozitate pentru mesajul ascultat;
 ●să-şi respecte colegii şi opiniile acestora;

c) psihomotorii:
● să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului;
● să se grupeze/regrupeze corect şi rapid în conformitate cu specificul sarcinii de lucru

Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe

Resurse :
a) umane: elevii clasei, învăţătorul
b) procedurale: citirea explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, analiza, descoperirea, jocul didactic,explozia stelară
c) materiale: manual, caiete, creioane, fişe/mape de lucru, planşe, tabla, creta,
d) temporale: 50 min.

Bibliografie:
1.Piţilă, T., Mihăilescu, C., (2006), Limba şi literatura română- manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, Bucureşti
2. Vistian, G., Dragotoiu , I., (1995)Metodica predarii limbii si literaturii romane, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti
Etapele lecţiei Activităţi de învăţare Resurse Forme de Modalităţi
Temp. Materiale Metode organizar de
e evaluare
Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru Caiete Conversaţia Frontal
organizatoric desfăşurarea lecţiei. Se împart elevii in cinci 4min. Manual
echipe. Creioane
Verificarea Se verifică tema cantitativ şi calitativ. 3min. Caiete Conversaţia Frontal autoevaluare
temei Se verifică prin sondaj corectitudinea Creioane Explicaţia
sarcinilor primite. colorate
Reactualizarea Se discută despre părţile de vorbire studiate şi Jocul didactic Evaluare
cunoştinţelor se dau exemple. 4min. Fişe Explicaţia Frontal orală
anterioare Se completează Anexa 1. Conversaţia Individual
Exerciţiul
Captarea Joc : “Ghici!...” 1min.
atenţiei „ A venit neanunţată
Şi s-a-ntunecat deodată
Iar afară plouă, tună, Frontal
Şi mulţi nori pe cer se-adună, Conversaţia Evaluare
Fulgerele luminează orală
Întreg cerul se brăzdează.”
Anunţarea Se anunţă subiectul lecţiei „Furtuna” de Şt. 2min. Tabla, Conversaţia Frontal Observaţia
subiectului O. Iosif. Se fac cunoscute obiectivele creta, sistematică
lecţiei şi a operaţionale, pe înţelesul copiilor. creioane,
obiectivelor Se notează data şi titlul lecţiei. caiete
operaţionale
Se reamintesc părţile unei opere lirice, a 27min Frontal Observaţia
poeziei : strofe (care redau imagini artistice), Citirea sistematică
rima (evidenţiază muzicalitatea) , poetul. explicativă
 Prezint câteva date despre Şt.Octavian Iosif. Exerciţiul
Se citeşte lecţia în gând ,în lanţ, selectiv etc.
Se citeşte câte o strofă şi analizează cuvintele
noi şi expresiile artistice folosite. Explicaţia
Se explică scrierea corectă a cuvintelor cu
cratimă: „aşteaptă-n prag”, „s-azvârl”, „i-e
dor”, „s-o pornim haihui”, „satu-n colb se- Exerciţiul Frontal
Dirijarea neacă”, „a-nnebunit”, „de vesel ce-i”, etc.
învăţării Se explică scrierea corectă a formelor
populare: „se stânge” (cerută de rimă); Analiza Evaluare
Se descoperă procedeele artistice folosite: Problematizare secvenţială
Epitete: „albastrul mai”, „codru lin ”, „nouri a
grei”, „furtuna trecătoare”; Pe echipe
Enumerări: „flori în grădină, flori pe plai şi
flori la pălărie”, „mă muşcă, sare, joacă”; Descoperirea Frontal
Comparaţie: „stau ca pe spini, stau ca pe Individual
foc”;
Se citeşte model, cu intonaţia cerută de Explicaţia
semnele de punctuaţie.
Obţinerea Se aplică metoda „Explozia stelară”, pentru a
performanţei verifica înţelegerea textului,fiecare echipă 13min Exerciţiul
avănd de alcătuit minim 3 întrebări cu .
„Interogaţia grupei”.Răspund elevi numiţi din
celelalte echipe . Pe grupe
Pe grupe , elevii vor avea de realizat
Asigurarea corespondenţa dintre text/strofă şi imagine. 5min. Exerciţiul Pe grupe Evaluare
feed-back-ului scrisă
Încheierea Se fac aprecieri cu privire la activitatea 1min. fişe Conversaţia Frontal Evaluare
lecţiei desfăşurată. orală
Se anunţă tema, respectiv Anexa 4 .
 ANEXA 1

FIŞĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ

1. Scrieţi sinonime pentru:

fraged – mireasmă –
zăpadă – văzduh –
biruitor – toană –

2. Completaţi cu :nu-l, nul, nu-i, n-o

 Maria ..... vede pe colegul ei.

 Rezultatul meciului a fost............ .
 Părinţii ......... cunosc pe prietenii Mariei.
 El ........... cunoaşte pe noua sa vecină.
 ANEXA 2
FIȘA AUTORULUI
ŞTEFAN OCATVIAN IOSIF

1875-1913
• Ştefan Octavian Iosif se naşte pe 11 octombrie 1875 în oraşul Braşov, oraş care la acea
oră făcea parte din Imperiul austro-ungar. Este cel de-al cincilea copil al familiei.

• Tatăl său, Ştefan Iosif era profesor de elină și germană la liceul românesc din Braşov, iar
mama sa Paraschiva, născută Mihălteanu,era fiică de preot şi nepoata lui G. Munteanu,
profesor si literat, primul traducător în româneşte al Suferinţelor tânărului
Werther.

• 1881 — Stefan Octavian este înscris la o şcoala de fete, deoarece era mai aproape de
casa. Timpul liber si-l petrece prin pădurea de la Tâmpa, aproape de natura.

• Urmează studiile gimnaziale şi liceale la Brașov și Sibiu, Turnu-Magurele,

Bucureşti; Braşov - la „Gimnaziul mare public român", a cărui programă avea un
pronunţat caracter umanistic, unde însuşirea bună a limbilor latină, franceză şi
maghiară avea să priască viitorului traducător; iar la Sibiu, în clasa V-a a liceului
maghiar;la Bucureşti-la liceul particular „Lumina”, „Gheorghe Lazăr” şi „Matei
Basarab”
• În 1895 îşi ia bacalaureatul şi se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie din
Bucureşti, secţia de filozofie, dar nu urmează cursurile şi nu se prezintă la
examene.

• A lucrat ca copist la Ministerul Domeniilor , secretar al lui I. L. Caragiale, fiind

antrenat intr-o atmosfera literara deosebit de priitoare unui scriitor începător.

• De-a lungul anilor a colaborat ca scriitor şi traducător la „Adevărul”,”Viaţa”,

„Gazeta săteanului”, „Epoca literară”,”Convorbiri literare”, „Pagini literare",
„Curierul literar"; participa la înfiinţarea revistei „Floare-albastra" şi este redactor
la revista „Sămănătorul" unde colaborează la fiecare număr.

• Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe
şi cântece –traducere din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905),
Credințe (1905).

• Face cunoştinţă cu Dimitrie Anghel şi începe colaborarea cu acesta(poemele

„1907” , „Scrisoarea deschisa a unui melc” ,volumele „Cometa” şi „Caleidoscopul lui
A. Mirea” , poemul dramatic Carmen saeculare, care se reprezintă la Teatrul
National din Bucureşti.

• Iosif e printre fondatorii „Societăţii scriitorilor români", e membru în comitetul

director şi bibliotecar.

• Împreună cu Sadoveanu, Anghel şi Ilarie Chendi editează şi scrie revista

„Cumpăna".

• La 21 iunie se internează la spitalul Coltea.

La 22 iunie se stinge din viaţă. Este înmormântat a doua zi la cimitirul Bellu.
ANEXA 3:

Cine?

Cum? Unde?

„Furtuna”
de Ştefan Octavian Iosif

De ce? Când?
 HARTA POEZIEI ANEXA 4
Furtuna
fragment-
de Ştefan O.
Iosif
Alcătuiţi enunţuri în care
Uniţi expresiile cuvintele următoare să aibă
următoare de un forme diferite: cer, par, mai, sare.
cuvânt cu acelasi
sens: ……………………………………
…………………
,, a o şterge”
a înspăimânta ……………………………………
…………………
,, a băga spaima”
a îngenunchea ……………………………………
…………………
,, a cădea în genunchi”
a pleca ……………………………………
…………………
Bifaţi explicaţiile corecte :
,,albastrul mai” sugerează:
……………………………………
- o lună senină de primăvară
…………………
- o poieniţă plină de albăstrele
- o atmosferă care îndeamnă la joacă
……………………………………
…………………
Marcaţi cu ,,x” răspunsurile potrivite:
,,timp bun de ştrengărie” sugerează:
de joacă
de năzdrăvănii a) Luna mai este numită în poezie luna :
de învăţătură - cireşelor
-furtunilor
,,Şi satu-n colb se-nalţă”sugerează: - florilor
arşiţa verii şi seceta care au uscat pământul b) Locul unde se desfăşoară acţiunea:
praful acoperă uliţele satului - acasă, la ţară
satul este aşezat la câmpie - în pădure
- în câmp deschis
,,latră-n vânt” arată: - în livadă
Grivei latră spre vrăbii c) Personajele care participă la acţiune sunt:
căţelul simte aerul rocoros al pădurii - copilul
el latră în joacă - mama
- Grivei
,,trec leneş nouri grei” sugerează:
alunecă greoi norii ameţitori d) Poezia înfăţişează:
trec încet nori grei - plecarea băiatului împreună cu căţelul la
trec nepăsători nouri mari hoinărit
- furtuna care i-a speriat în pădure
,, un roi de frunze” exprimă: - certarea băiatului de către mama sa
vârtejul frunzelor anunţând furtuna
mulţimea frunzelor spulberate de vânt ca un
roi de fluturi
apropierea toamnei
A revenit albastrul mai!
Flori în grădină, flori pe plai
Şi flori la pălărie!
Stau ca pe spini, stau ca pe foc!
E timpul numai bun de joc
Şi bun de ştrengărie...
Grivei, tovarăşul meu drag,
Nerăbdător aşteaptă-n prag
S-azvârl în colţ ghiozdanul...
I-e dor ca s-o pornim haihui:
Mă dau mai bine-n partea lui,
Că nu e mai tot anul!
O şterg de-acasă frumuşel:
Grivei cu mine, eu cu el,
Şi satu-n colb se-neacă...
Intrăm în codru, şi Grivei
A-nnebunit de vesel ce-i:
Mă muşcă, sare, joacă...
Dă spaima-n vrăbii, latră-n vânt,
Îşi face mendrele; eu cânt,
Şi codrul lin răsună...
Pe sus trec leneş nouri grei —
Noi nici nu ne gândim la ei,
Şi doar aduc furtună!
Abia o creangă s-a mişcat,
Şi-n freamăt lung, neaşteptat,
Lumina-n zări se stinge...
Un roi de frunze joacă-n drum —
Tot codrul e-un vârtej acum,
Şi eu pornesc a plânge...
Alerg în jos, alerg în sus:
Am rătăcit, şi urme nu-s
Ori încotro m-aş duce!
Un fulger! — repede mă-nchin...
Ah, mii de duhuri negre vin
Şi vor ca să m-apuce...
Cad în genunchi, prins de fior...
Răzbubuind din nor în nor,
Un trăsnet se descarcă!
Zic Tatăl nostru, şi Grivei
Se uită ţintă-n ochii mei:
Şi el se roagă parcă...
Dar iată! cât ne-am închinat,
Un colţ de cer s-a luminat,
Şi codru-i plin de soare...
Ieşim voioşi la cîmp deschis
Şi-mi pare că a fost un vis
Furtuna trecătoare!...
CÂND ?

CINE ?

UNDE ?
CUM ?

DE CE ?