FORME FARMACEUTICE CU ELIBERARE MODIFICA TĂ
răspunsul terapeutic se instalează imediat şi apoi se menţine
1. Referitor la formele farmaceutice cu eliberare modificată, sunt
valabile următoarele afirmaţii:
A. sunt forme farmaceutice în care viteza eliberării substanţei
active este similară cu cea a eliberării convenţionale
B. sunt forme farmaceutice în care viteza eliberării substanţei
active este diferită de cea a eliberării convenţionale, la
administrarea pe aceeaşi cale
C. sunt forme farmaceutice în care locul eliberării substanţei
active este diferit de cel al eliberării convenţionale când sunt
administrate pe aceeaşi cale
D. eliberarea modificată este rezultatul unei formulări şi / sau al
unei metode de producţie specială
E. eliberarea modificată este rezultatul exclusiv al unei formulări
speciale.
2. Formele farmaceutice cu eliberare modificată definite în Farmacopeea
Română, Supliment 2004 includ:
A. forme farmaceutice cu eliberare convenţională
B. forme farmaceutice cu eliberare imediată
C. forme farmaceutice cu eliberare prelungită
D. forme farmaceutice cu eliberare întârziată
E. forme farmaceutice cu eliberare secvenţială (pulsatorie).
3. în cazul formelor farmaceutice orale cu eliberare prelungită:
A. substanţa medicamentoasă este eliberată treptat în cantitate
corespunzătoare pentru* a înlocui substanţa activă eliminată
B. este asigurată menţinerea unui nivel constant al concentraţiei
substanţei active în organism
C. concentraţiile plasmatice ale substanţei medicamentoase sunt
menţinute în domeniul terapeutic pe o durată convenabilă (12
- 24 ore)
D. viteza de eliberare poate fi modulată prin intermediul unui
agent formator de membrană sau matriţă
E. cinetica de eliberare este preprogramată şi de ordinul 0.
4. Preparatele cu eliberare susţinută sunt cele la care:
A.
constant timp de mai multe ore
B. prima doză cedată imediat după administrare determină un
efect prompt
C. restul cantităţii de substanţă activă este eliberată treptat şi
continuu, pe o perioadă prelungită
D. eliberarea are loc după o cinetică de ordinul p
E. efectul terapeutic se menţine săptămâni sau luni, după caz.
5. Un preparat oral cu acţiune prelungită prezintă următoarele
caracteristici:
A. cantitatea de substanţă medicamentoasă conţinută este
echivalentă unei singure doze terapeutice
B. se prezintă sub formă de comprimate sau capsule
C. asigură o cedare lentă a substanţei active, menţinând răspunsul
terapeutic timp de mai multe ore
D. permite reducerea numărului şi frecvenţei dozelor administrate
E. în general, se realizează printr-o tehnologie mai simplă şi mai
puţin costisitoare decât un preparat convenţional (cu eliberare
imediată).
6. Pentru formele farmaceutice cu eliberare prelungită sunt valabile
următoarele afirmaţii:
A. sunt caracterizate printr-o viteză mai mare de eliberare a
substanţei medicamentoase în comparaţie cu preparatele
obişnuite
. B. sunt caracterizate printr-o viteză de eliberare mai mică faţă de
formele farmaceutice cu eliberare imediată care conţin aceeaşi
substanţă medicamentoasă
C. eliberarea prelungită este rezultatul unei formulări şi / sau al
unei metode de producţie specială
D. sunt denumite şi preparate cu eliberare amânată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare modificată.
7. în general, un preparat cu acţiune prelungită asigură, după o singură
administrare un efect terapeutic timp de mai multe:
A. ore
B. zile
C. săptămâni
 D. luni 12. Alte avantaje ale preparatelor orale cu acţiune prelungită se referă la:
E. ani. A. reducerea cantităţii totale de substanţă medicamentoasă
administrată
8. Formele farmaceutice cu eliberare întârziată sunt caracterizate prin: B. reducerea numărului şi frecvenţei dozelor administrate
A. eliberarea pulsatorie a substanţei medicamentoase C. dificultatea eliminării rapide a substanţei medicamentoase în
B. eliberarea prelungită a substanţei active caz de supradozare
C. eliberarea eşalonată a substanţei medicamentoase, la anumite D. reducerea incidenţei şi intensităţii unor efecte secundare
intervale de timp nedorite
D. eliberarea amânată a substanţei medicamentoase până ce E. îmbunătăţirea complianţei pacientului.
preparatul ajunge în intestin
E. eliberarea susţinută a substanţei medicamentoase. 13. Indicaţi formele farmaceutice orale cu eliberare modificată descrise în
unele monografii generale din F.R.X, Supliment 2004: •
9. Medicamentele orale cu acţiune repetată: A. capsule gastrorezistente
A. conţin mai multe doze (2 sau 3) de substanţe active B. comprimate gastrorezistente
B. cedează prima doză de substanţă activă după 2 - 4 ore de la C. granule gastrorezistente
administrare D. pastile şi pastile moi
C. prima doză (doza de atac) este cedată imediat după E. implanturi.
administrare
D. dozele de întreţinere sunt eliberate eşalonat, la anumite 14. Conform F.R.X, Supliment 2004, comprimatele cu eliberare
intervale de timp modificată includ:
E. evită necesitatea administrării frecvente. A. comprimate cu eliberare întârziată (comprimate
gastrorezistente)
10. Comprimatele cu acţiune repetată: B. comprimate cu eliberare susţinută
A. sunt comprimate sau drajeuri constituite din două sau chiar C. liofilizate orale
trei doze separate printr-un înveliş enteric B., D. comprimate cu eliberare prelungită
au doza iniţială încorporată în nucleu E. comprimate cu eliberare secvenţială.
C. au în nucleu încorporată a doua doză de substanţă activă, în
stratul exterior aflându-se doza iniţială 15. Conform F.R.X, Supliment 2004, capsulele cu eliberare modificată
D. asigură o eliberare continuă a substanţei active includ:
E. asigură o eliberare discontinuă a substanţei active. A. capsule gastrorezistente
» B. capsule cu eliberare întârziată
11. Indicaţi avantajele preparatelor orale cu eliberare prelungită faţă de C. capsule cu eliberare prelungită
preparatele convenţionale (cu eliberare imediată): D. capsule moi rectale
A. menţinerea concentraţiilor plasmatice ale substanţei E. capsule vaginale.
medicamentoase în domeniul terapeutic un timp mai mare
B. evitarea fluctuaţiilor nivelelor plasmatice ale substanţei active 16. Comprimatele gastrorezistente (enterosolubile):
C. posibilitatea ajustării dozei . Ai prezintă eliberare prelungită
D. simplificarea regimului de administrare a medicamentului B. prezintă eliberare întârziată
E. mărirea intervalului dintre administrări şi evitarea administrării în
C. încep să se dezagrege din stomac
timpul nopţii.
D. sunt destinate să elibereze substanţa activă la nivel intestinal
 E. se prepară prin acoperirea comprimatelor cu un înveliş
enterosolubil.
17. Care dintre următoarele categorii de substanţe medicamentoase sunt
potrivite pentru formularea de preparate orale cu eliberare prelungită?
A. antihipertensive
B. antiacide
C. antihistaminice
D. antiaritmice
E. antiseptice.
18. Precizaţi proprietăţile fizico-chimice ale unei substanţe
medicamentoase care contează pentru includerea sa într-un preparat
oral cu eliberare prelungită:
A. timpul de înjumătăţire biologic
B. solubilitatea şi viteza de dizolvare
C. coeficientul de partiţie lipide / apă
D. absorbţia uniformă din tractul gastrointestinal
E. mărimea dozei.
19. Precizaţi proprietăţile farmacocinetice ale unei substanţe
medicamentoase care determină includerea sa într-un preparat cu
eliberare prelungită:
A. timp de înjumătăţire mai mare de 12 ore
B. timp de înjumătăţire mai mic de 1 oră
C. timp de înjumătăţire biologică cuprins între 4 şi 6 ore
D. indice terapeutic mic
E. indice terapeutic mare.
20. In preparatele orale cu eliberare prelungită se evită prelucrarea
substanţelor:
A. care au o doză terapeutică sub 0,20 g
B. care au o doză terapeutică de peste 0,20 g
C. a căror absorbţie intestinală este variabilă şi parţială
D. a căror absorbţie intestinală are loc numai în partea superioară
a intestinului
E. cu domeniul terapeutic îngust.
21. Formele farmaceutice orale cu eliberare prelungită sunt formulate ca:
A. sisteme de tip rezervor (forme cu înveliş sau membrană)
B. sisteme de tip matriţă (monolitice)
C. comprimate sublinguale
D. preparate conţinând substanţa activă reţinută pe răşini
schimbătoare de ioni sau sub formă de complecşi greu solubili
E. liofilizate orale.
22. Sistemele orale de tip matriţă (matriceale):
1
A. sunt sisteme monolitice
B. sunt sisteme rezervor
C. includ comprimate acoperite cu filme polimerice
D. se prezintă sub formă de microcapsule
E. sunt reprezentate de matriţe hidrofile, hidrofobe (lipidice),
inerte (plastice).
23. Procesele fizico-chimice care reglează mecanismul de eliberare din
formele farmaceutice cu eliberare modificată sunt:
A. exclusiv dizolvarea
B. dizolvarea / difuziunea
C. difuziunea / bioeroziunea
D. schimbul ionic
E. degradarea hidrolitică, dependentă de pH sau enzime.
24. Procedeele de fabricaţie a preparatelor cu eliberare prelungită constau
în:
A. acoperirea comprimatelor cu filme gastrosolubile
B. acoperirea granulelor sau peletelor cu filme polimerice de
natură şi grosimi diferite
C. încorporarea în masă a substanţei medicamentoase
D. formarea de complecşi uşor solubili
E. reţinerea substanţei active pe răşini schimbătoare de ioni.
25. Mijloacele farmaceutice (galenice) prin care se obţine o eliberare
modificată a substanţei medicamentoase dintr-un preparat farmaceutic
sunt:
A. drajefierea
B. încorporarea substanţei active într-o matriţă inertă, hidrófoba
sau hidrofilă
C. formularea unor complecşi greu solubili ai substanţei active
D. modificarea farmacocineticii substanţei active
E. modificarea moleculei de substanţă activă.
26. Formele farmaceutice cu eliberare prelungită obţinute după principiul E. sunt comprimate cu nucleu care cedează lent substanţa activă.
încorporării în masă sunt:
A. comprimate tip matriţă 31. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la dezagregare:
B. comprimate efervescente A. trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 15 minute, dacă nu
C. comprimate sublinguale se prevede altfel
D. comprimate vaginale B. nu trebuie să se dezagrege în pepsină - soluţie acidă în 2 ore şi
E. comprimate pentru inhalaţii. trebuie să se dezagrege în pancreatină - soluţie alcalină în cel
mult 1 oră, dacă nu se prevede altfel
27. Polimerii enterosolubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: C. trebuie să se dezagrege în soluţie acidă de pepsină, în cel mult
A. polivinilpirolidona 30 de minute, dacă nu se prevede altfel
B. alcoolul polivinilic D. trebuie să se dezagrege în soluţie alcalină de pancreatină, în
C. acetoftalat de celuloză cel mult 1 oră, dacă nu se prevede altfel
D. polivinilacetoftalat E. trebuie să se dezagrege în soluţie alcalină de pancreatină, în
E. polietilenglicol. cel mult 90 de minute, dacă nu se prevede altfel.

28. Referitor la produsele Eudragit, sunt valabile următoarele afirmaţii: 32. Controlul eliberării „in vivo" a substanţei active din preparatele orale
A. sunt produse naturale folosite pentru peliculizare (acoperire cu cu eliberare prelungită se efectuează prin:
film) A. testul de dizolvare prevăzut de farmacopei
B. sunt polimeri acrilici de sinteză B. testul de dezagregare
C. se folosesc pentru drajefiere C. metode care utilizează substanţe radioopace
D. se utilizează ca învelişuri gastrosolubile şi enterosolubile, în D. metode care utilizează substanţe radioactive
funcţie de solubilitate şi pH E. toate metodele menţionate.
E. se utilizează ca agenţi formatori de filme cu scopul de a
proteja substanţa activă contra agenţilor atmosferici. 33. Care dintre polimerii următori sunt agenţi formatori de matriţe
hidrofile:
29. Produsele Eudragit sunt: A. hidroxipropilmetilceluloza
A. lacuri de rezine acrilice B. polimetacrilatul de metil
B. derivaţi de celuloză C. carboximetilceluloza sodică
C. amestecuri de alcooli graşi şi ceruri D. clorura de polivinil
D. derivaţi siliconici E. polivinilpirolidona.
E. copolimeri de vinii.
34. Selectaţi răspunsurile corecte referitoare la matriţele hidrofile:
30. Spansulele: A. se pot obţine prin comprimare directă
A. sunt sisteme farmaceutice de tip rezervor cu eliberare continuă B. conţin în formulare un polimer hidrodispersabil
B. sunt sisteme farmaceutice de tip rezervor cu eliberare C. conţin în formulare materiale plastice inerte
discontinuă D. cedează substanţa medicamentoasă dizolvată printr-un proces
C. sunt constituite din microgranule sau pelete repartizate în mai de difuziune prin matriţă
multe grupe (3 - 8), acoperite diferit, introduse în capsule E. cedează substanţa medicamentoasă prin traversarea
gelatinoase tari membranei polimerice.
D. sunt sisteme de tip matriţă
35. în cazul matriţelor hidrofile, eliberarea prelungită a substanţei active A. sunt constituite din derivaţi de celuloză
este rezultatul: B. conţin polimeri hidrofíli nedigerabili
A. digestiei enzimatice a matriţei C. sunt constituite din materii grase sau ceruri
B. îmbibării matriţei şi formării unui strat de gel în jurul acesteia, D. eliberează substanţa activă prin osmoză '
prin care substanţa medicamentoasă difuzează lent E. matriţa nedigerabilă se elimină ca atare.
C. unui proces osmotic
D. unei reacţii cu ionii existenţi în fluidele digestive 40. în formularea matriţelor hidrofobe se folosesc următorii excipienţi
E. formării unui complex greu solubil între substanţa activă şi formatori de matriţă:
excipienţii din formulare. A. polivinilpirolidonă
B. ceruri
36. Mecanismul de eliberare a substanţei medicamentoase din matriţe C. acizi graşi
hidrofile se bazează pe următoarele fenomene: D. alcooli graşi
A. fuziune E. acetat de vinii.
B. osmoză
C. activare mecanică 41. Eliberarea substanţei active dintr-o matriţă hidrófoba se realizează:
D. modificarea pH-ului A. prin difuziune lentă prin matriţă
E. dizolvarea-difuziunea substanţei medicamentoase şi B. difuziune prin bariera gelică formată în jurul comprimatului
bioeroziunea matriţei. după administrare
C. prin folosirea forţei osmotice ca sursă de energie
37. Eliberarea substanţei medicamentoase din comprimate de tip matriţă D. sub acţiunea motilităţii gastrice
hidrofilă comportă următoarea succesiune de etape: E. prin eroziunea matriţei datorită variaţiei de pH din tractul
A. hidratarea polimerului matriceal hidrofil la contactul cu fluidul digestiv şi a prezenţei enzimelor din sucurile digestive.
gastric
B. formarea unei bariere de gel în jurul comprimatului 42. Matriţele inerte:
C. dizolvarea şi difuziunea lentă a substanţei medicamentoase A. conţin substanţa medicamentoasă încorporată într-un material
prin bariera gelică termoplastic inert
D. eroziunea (bioeroziunea) matriţei B. conţin substanţa medicamentoasă încorporată într-un polimer
E. topirea matriţelor la temperatura corpului. hidrodispersabil
C. cedează substanţa activă prin dizolvare şi difuziune lentă din
38. Matriţele hidrofile prezintă următoarele avantaje: matriţă
A. se obţin mai greu comparativ cu preparatele de tip rezervor D. eliberează substanţa medicamentoasă ca urmare a digestiei lor
B. procesul tehnologic de fabricaţie este mai simplu în enzimatice
comparaţie cu cel aplicat la preparatele acoperite cu filme E. se elimină sub formă de schelete inerte, golite de conţinutul
polimerice medicamentos, după traversarea tractului gastrointestinal.
C. pot încorpora cantităţi relativ mari de substanţe active
D. asigură o eliberare discontinuă 43. Precizaţi materialele plastice ce alcătuiesc scheletul comprimatelor de
E. sunt formulate cu aceiaşi excipienţi ca cei pentru tip matriţă inertă:
comprimatele convenţionale. A. polietilena de joasă presiune
B. clorură de polivinil
39. Matriţele hidrofobe (lipidice), ca preparate orale cu eliberare C. polimetacrilatul de metil
prelungită: D. carboximetilceluloză sodică
 E. carbopoli. 48. Implanturile, ca preparate parenterale cu acţiune prelungită, se
folosesc pentru a:
44. Ca agenţi de complexare în formularea unor preparate cu acţiune A. obţine un efect mai lung
prelungită se folosesc: B. reduce acţiune terapeutică
A. polietilenglicoli C. prelungi acţiunea substanţei medicamentoase
B. silicone D. influenţa metabolizarea substanţei medicamentoase
C. răşini schimbătoare de ioni E. modifica distribuţia substanţei medicamentoase în organism.
D. polisorbaţi
E. spanuri. 49. Implanturile:
A. sunt preparate farmaceutice sub formă de geluri
45. Formele farmaceutice cu eliberare prelungită formulate pe bază de B. se prezintă sub formă de comprimate mici, sterile
răşini schimbătoare de ioni: C. sunt destinate aplicării subcutanate, intramusculare sau
A. se prezintă sub formă de comprimate, capsule sau suspensii intraarticulare
apoase D. asigură un efect instantaneu
B. eliberează substanţa activă independent de factorii fiziologici E. se utilizează pentru administrarea de hormoni steroidieni (ca
din tractul gastrointestinal anticoncepţionale).
C. eliberează substanţa activă dependent de pH şi de concentraţia
în electroliţi din fluidele digestive 50. Implanturile subcutanate:
D. prezintă o cedare neinfluenţată de conţinutul electrolitic al A. se aplică prin incizarea aseptică a pielii cu ajutorul unui
tractului digestiv şi de dietă instrumentar special
E. sunt adecvate pentru încorporarea substanţelor active B. nu necesită o tehnică aseptică la implantare
ionizabile, administrabile în doze mici. C. sunt denumite şi comprimate subcutanate
D. pot fi biodegradabile sau nebiodegradabile
46. Selectaţi formele parenterale cu acţiune prelungită: E. pot avea ca inconveniente pentru pacient respingerea,
A. soluţii injectabile apoase supurarea sau închistarea.
B. soluţii injectabile uleioase 51. La eliberarea unui preparat cu eliberare prelungită, farmacistul face
C. suspensii injectabile următoarele recomandări pacientului:
D. pulberi liofilizate pentru reconstituire A. să nu se administreze concomitent un preparat cu eliberare
E. implanturi. prelungită şi unul cu eliberare convenţională ce conţin aceeaşi
substanţă medicamentoasă
47. Care sunt metodele fizice de prelungire a acţiunii unui preparat
B. pentru ajustarea dozei, pacientul poate să-şi divizeze
injectabil:
comprimatul cu eliberare prelungită
A. adăugarea în formulare a unor macromolecule pentru creşterea
C. să nu rupă sau mestece comprimatul cu acţiune prelungită
vâscozităţii
D. să respecte doza şi frecvenţa administrărilor
B. utilizarea de vehicule uleioase
E. să schimbe preparatul, fără consultarea medicului, dacă
C. transformarea chimică a substanţei medicamentoase în consideră acest lucru necesar.
complecşi greu solubili
D. administrarea simultană a unui vasoconstrictor
E. blocarea eliminării renale.

SISTEME FARMACEUTICE CU ELIBERARE CONTROLATĂ. SISTEME DE
TRANSPORT ŞI ELIBERARE LA ŢINTĂ
1. Realizarea unor sisteme farmaceutice de eliberare a substanţelor
medicamentoase are ca obiective: , A. sisteme vectorizate
A. eliberarea substanţei medicamentoase în cantitatea şi cu viteza
dorită pentru a pătrunde în organism
B. transportul substanţei medicamentoase la locul acţiunii
farmaceutice şi cedarea cu o viteză şi în cantitatea necesară
proceselor biologice
C. eliberarea întârziată (amânată) a substanţei medicamentoase
D. obţinerea unei durate de acţiune limitată la 12 - 24 de ore
E. o eliberare convenţională.
2. Sistemele cu eliberare controlată a substanţei medicamentoase pot
rezolva:
A. problemele pe care le creează substanţele medicamentoase
greu absorbabile
B. menţinerea nivelului medicamentos plasmatic constant pe o
perioadă prelungită de timp
C. modularea cedării şi absorbţiei în funcţie de nevoile variabile
ale organismului
D. mărirea timpului de înjumătăţire a unui agent terapeutic
E. metabolizarea substanţei active.
3. Un sistem de transport şi eliberare la ţintă:
A. asigură vectorizarea substanţei medicamentoase la locul ţintă
sau specific de acţiune
B. cedează substanţa medicamentoasă cu o viteză determinată de
cerinţele de tratament ale stării patologice
C. nu necesită tehnologii sofisticate de obţinere
D. nu exercită un control exact al cantităţii de substanţă
medicamentoasă eliberată
E. trebuie să corespundă unor cerinţe legate de lipsa efectelor
imunologice.
4. Controlul cedării din sistemele farmaceutice cu eliberare controlată se
realizează:
A. prin intermediul formulării
B. prin intermediul tehnologiei de obţinere
C. prin micşorarea vitezei de eliberare şi absorbţie
D. după o cinetică cunoscută, reproductibilă, perfect controlabilă,
predeterminată
E. pentru o perioadă de zile, săptămâni sau ani.
5. Sistemele cu eliberare controlată pot fi clasificate în:
B. sisteme cu viteză preprogramată de eliberare a substanţei
medicamentoase
C. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare
D. sisteme cu eliberare auto-reglată
E. sisteme cu eliberare convenţională.
6. Eliberarea substanţei medicamentoase din sistemele cu cedare
controlată:
A. se realizează cu o viteză constantă, preprogramată, cunoscută
şi reproductibilă
B. este discontinuă şi are loc pe o perioadă prelungită de timp
C. este dependentă de variabilele fiziologice locale
D. este neinfluenţată de variabilele fiziologice locale
E. se face după o cinetică de cedare de ordinul 1.
7. Sistemele de eliberare cu viteza preprogramată a substanţei
medicamentoase sunt formulate ca:
A. sisteme rezervor, în care cedarea este controlată de
impermeabilitatea membranei
B. sisteme rezervor, în care cedarea este controlată de
permeabilitatea membranei
C. matriţe cu cedarea controlată de difuzie
D. sisteme activate iontoforetic
E. sisteme cu mircocompartimente închise cu cedarea controlată
de dizolvare.
8. Difuzia moleculară, ca sursă de energie a sistemelor cu cedare
preprogramată, poate avea loc:
A. printr-o membrană polimerică, în cazul sistemelor rezervor
B. prin masa unui polimer, în cazul sistemelor matriţă
C. prin membrana de acoperire a sistemului din
D. microcompartimente hidrofile, închise într-o matriţă
polimerică lipofilă siliconică
 D. prin schimb ionic B. un preparat ce conţine substanţa (-ele) activă (-e)
E. prin desfacerea completă şi imediată a sistemului (comprimat) C. o folie protectoare ce se îndepărtează înaintea aplicării
după administrarea orală. * D. un fir din plastic care să faciliteze îndepărtarea de pe piele
E. un aplicator sub formă de tijă.
9. Sistemele farmaceutice cu eliberare controlată (sisteme terapeutice) se
prezintă sub formă de: 14. Suportul extern al sistemului terapeutic transdermic îndeplineşte
A. comprimate de uz oral următoarele roluri:
B. inserte oculare A. menţine împreună elementele funcţionale ale sistemului
C. plasturi transdermici B. controlează viteza de cedare a substanţei medicamentoase
D. tampoane vaginale C. permite aplicarea sistemului la locul dorit
E. liofilizate orale. D. dirijează absorbţia substanţei medicamentoase
E. prelungeşte acţiunea preparatului.
10.Care dintre următoarele exemple sunt sisteme cu cedare controlată?
A. minipompe osmotice pentru administrare parenterală 15. Substanţele active din formularea sistemelor terapeutice transdermice
B. minipompe osmotice orale pot fi incluse:
C. sisteme terapeutice vaginale A. într-o matriţă solidă
D. sisteme terapeutice oculare B. într-o matriţă semisolidă
E. rectiole. C. într-un rezervor semisolid
D. într-un gel termosensibil
11.Sistemele sau dispozitivele perfuzabile cu cedare controlată se E. într-o emulsie multiplă de tip A / U / A.
folosesc pentru adininistrarea de:
A. antipiretice 16. Denumirea latină de Emplastra transcutanea se referă la:
B. insulina A. emplastre medicamentoase (plasturi medicamentoşi)
C. antibiotice B. cataplasme ,
D. anticoagulante C. sisteme terapeutice transdermice
E. citostatice. D. geluri lipofile (oleogeluri)
E. hidrogeluri.
12. Formele parenterale cu eliberare controlată:
A. Folosesc ca sursă de energie procese de difuzie, osmoză sau 17. Precizaţi afirmaţiile valabile referitoare la sistemele terapeutice
energie mecanică transdermice:
B. realizează o eliberare constantă, de cantităţi predeterminate, pe A. sunt preparate flexibile, de dimensiuni diferite
un interval de timp prestabilit (zile, luni sau ani) B. eliberează substanţa activă în circulaţia generală după
C. asigură pătrunderea în organism a substanţei medicamentoase traversarea barierei cutanate
în mod discontinuu C. la îndepărtare pot cauza leziuni grave ale pielii
D. sunt concepute într-un mod similar cu formele clasice D. se aplică pe pielea uscată, nelezată
E. reduc la minimum intervenţia pacientului legată de E. nu trebuie să fie iritante sau sensibilizante la aplicări repetate.
administrare.
18. Sistemele terapeutice transdermice se ambalează în:
13. Conform FR X, Supliment 2004, sistemele terapeutice transdermice A. blistere
sunt constituite din: B. folii termoformate
A. un suport extern C. capsule gelatinoase tari
 D. plicuri sigilate A. răul de mişcare
E. tipare termoformate. B. hipertensiunea arterială
C. diabetul
19. Pe eticheta unui sistem terapeutic transdermic trebuie menţionate: D. insuficienţa coronariană
A. compoziţia şi structura matriţei E. astmul bronşic.
B. modul de eliberare a substanţei medicamentoase
C. cantitatea totală de substanţă medicamentoasă 25. Sistemul transdermic Nicotinell:
D. doza eliberată pe unitatea de timp A. se aplică uzual pe antebraţ sau partea superioară a trunchiului
E. aria suprafeţei de eliberare. B. se poate aplica pe coapsă
C. are o durată de acţiune de 24 de ore
20. Precizaţi care din următoarele sisteme terapeutice (S.T.) sunt destinate D. conţine nicotină
căii transdermale pentru eliberarea substanţei active: E. se administrează pentru o perioadă de până la 12 săptămâni,
A. S.T. cu nitroglicerină pentru combaterea fumatului.
B. S.T. cu pilocarpină
C. S.T. cu clonidină 26. Ce reguli trebuie respectate de pacient la aplicarea unui sistem
D. S.T. cu insulina terapeutic transdermic:
E. S.T. cu estradiol. A. aplicarea se face pe o zonă de piele lipsită de păr
B. locul de aplicare trebuie să fie acelaşi la administrarea unui
21. Sistemul Transderm-Nitro: nou plasture
A. previne crizele de angină pectorală C. locul de aplicare trebuie alternat
B. are forma unui comprimat D. aplicarea se face prin apăsare circa 10 secunde cu palma sau
C. se prezintă ca un plasture vârful degetelor (
D. conţine nitroglicerină E. plasturele trebuie îndepărtat în timpul băii sau înotului.
E. excesul de substanţă activă din rezervor serveşte ca sursă
energetică termodinamică şi ca rezervor de siguranţă. 27. Implanturile oftalmice:
A. sunt denumite şi inserte
22. Sistemul terapeutic Catapres TTS conţine: B. se aplică în sacul conjunctival
A. nicotină C. au efect sistemic
B. nitroglicerină D. sunt de tip matriţă sau rezervor
C. scopolamină E. si asta
D. clonidină
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi
E. fentanil.
Biofarmacie E. sunt condiţionate individual, în recipiente sterile.
23. Sistemul Scopoderm:
A. conţine scopolamină 28. Insértele oftalmice:
B. se aplică pe torace A. produc un efect local
C. se aplică postauricular B. eliberează substanţa medicamentoasă într-o perioadă de timp
D. este indicat pentru prevenirea criezi de angină pectorală predeterminată
E. este indicat pentru profilaxia răului de mişcare. C. sunt constituite dintr-un rezervor de substanţă activă, înglobat
într-o matriţă sau înconjurat de o membrană
24. Scopolamină administrată transdermic este utilizată pentru a preveni:
 D. rezervorul de substanţă activă controlează eliberarea din 33. Debitul de evacuare a substanţei active dintr-un sistem terapeutic osmotic
preparat oral (OROS) depinde de:
E. se condiţionează în recipiente multidoză. A. pH-ul mediului
B. prezenţa enzimelor din sucurile gastrice
29. Sistemul Ocusert: C. solubilitatea substanţei active
A. conţine pilocarpină bază încorporată într-un gel de acid alginic D. dimensiunile orificiului de cedare
B. este un sistem de tip rezervor E. formarea unui gel în contact cu apa.
C. este un sistem de tip matriţă
D. cedarea este controlată de o membrană polimerică de etilena / 34. Sistemul Progestasert:
acetat de vinii A. este un dispozitiv intrauterin
E. se prezintă sub forma unui disc elipsoidal membranar suplu. B. este un dispozitiv intravaginal
C. conţine progesteronă
30. Sistemul Ocusert: D. are formă de inel
A. este un insert (implant) ocular E. are acţiune anticoncepţională.
B. se foloseşte pentru tratamentul glaucomului
C. conţine pilocarpină 35. Precizaţi care dintre următoarele sisteme terapeutice are acţiune
D. cedează substanţa activă pe o perioadă de 30 de zile contraceptivă:
E. cedează substanţa activă pe o perioadă de 7 de zile. A. Nitrodisc
B. Ocusert
31. Pe eticheta unui insert / implant se menţionează: C. Progestasert
A. măsurile luate pentru asigurarea dizolvării implantului D. Catapres
B. compoziţia matriţei E. Nicorette.
C. cantitatea totală de substanţă activă din implant
D. doza eliberată pe unitatea de timp, când este cazul 36. Iontoforeza (ionoforeza), ca modalitate de activare a transportului
E. elementul de control al eliberării moleculelor active ionizabile prin piele, utilizează:
A. un câmp electric
32. Un sistem osmotic oral (OROS): B. ultrasunetele
A. are mărimea unui comprimat obişnuit C. bioadeziunea *
B. conţine un compartiment (rezervor) medicamentos activ D. hidroliza
osmotic E. un proces enzimatic.
C. rezervorul medicamentos este înconjurat de o membrană
permeabilă la fluidele (conţinutul) digestiv 37. Cedarea substanţei medicamentoase activată cu ajutorul ultrasunetelor
se mai numeşte şi:
A. fonoforeză
B. ionoforeza
D. rezervorul este înconjurat de o membrană semipermeabilă care
C. electromigrare
reglează penetrarea apei în rezervor
D. electroporare
E. prezintă un orificiu de cedare, practicat cu mare precizie prin
E. sonoforeză.
intermediul unui laser.
38. lontoforeza a fost cercetată clinic pentru transferul în piele al unor
substanţe medicamentoase precum:
 A. dexametazona fosfat sodică
B. lidocaina clorhidrică
C. gentamicina sulfat
D. pilocarpina sulfat ' E. folosirea sistemelor terapeutice transdermice.
E. nitroglicerina.
39. Conceptul „drug-targeting" este propriu:
A. sistemelor de transport şi cedare la ţintă
B. sistemelor matriceale cu eliberare prelungită
C. sistemelor terapeutice transdermice
D. sistemelor osmotice implantabile
E. sistemelor terapeutice vaginale.
40. Indicaţi ce posibilităţi tehnologice au fost cercetate pentru a asigura
transportul la ţintă al substanţelor medicamentoase:
A. înglobarea în matriţe inerte
B. fixarea substanţei medicamentoase pe răşini schimbătoare de
ioni
C. aplicarea a unui câmp magnetic dirijat din exterior pentru a
asigura acumularea substanţei medicamentoase într-un anumit
organ
D. dirijarea cu ajutorul căldurii a unor particule care eliberează
prin topire substanţa medicamentoasă în zona tratată termic
E. complexarea substanţei medicamentoase într-un derivat greu
solubil şi greu absorbabil.
41. Obiectivele terapiei la ţintă sunt:
A. creşterea concentraţiei în substanţă medicamentoasă la locul
de acţiune sau „ţinta" vizată (celule, ţesuturi, organe)
B. reducerea prezenţei substanţei medicamentoase în alte părţi
ale organismului
C. distribuţia substanţei medicamentoase în tot organismul
D. protejarea organismului de efecte toxice
E. activarea metabolizării substanţei medicamentoase.
42. Vectorizarea se poate realiza prin următoarele metode:
A.sintetizarea unor agenţi medicamentoşi cu selectivitate pentru
receptorii biologici
B. folosirea formei inactive a unei substanţe medicamentoase
care este convertită în forma activă doar la locul de acţiune
(pro-drog)
C. folosirea de transportori pentru dirijarea selectivă a substanţei
medicamentoase la ţinta vizată
D.utilizarea unor sisteme de micro-/nanoparticule şi vezicule
43. Acţiunea de transport a unui sistem vectorizat depinde de:
A. proprietăţile fizice ale substanţei active
B.proprietăţile chimice ale substanţei active
C. proprietăţile farmacocinetice ale substanţei active
D.caracteristicile vectorului sau transportorului
E. proprietăţile farmacodinamice ale substanţei active.
44. Ca potenţiali transportori ai unor molecule active, s-au studiat:
A. microparticule încărcate cu substanţă activă
B.transportori celulari (eritrocite, leucocite)
C. transportori marcomoleculari solubili (anticorpi, ADN)
D. pompe implantabile
E. sisteme transdermice
45. Avantajele sistemelor de transport şi eliberare la ţintă a substanţei
medicamentoase sunt:
A.obţinerea prin tehnologii simple
B. protejarea substanţei medicamentoase faţă de mediile
biologice
C. îmbunătăţirea efectului terapeutic
D.reducerea riscului efectelor adverse
E. stabilitatea mare în comparaţie cu preparatelor convenţionale.
46. Care din următoarele considerente impun eliberarea la ţintă a unor
substanţe medicamentoase:
A. absorbţia crescută pe cale digestivă
B. instabilitatea în mediile biologice
C. absorbţie scăzută
D. indice terapeutic mare
E. existenţa unor bariere anatomice care se opun penetrării.
47. Ţintele (locurile de acţiune) vizate în medicaţia vectorizată cuprind:
A. toate compartimentele biologice
B. ţesuturi
 C. organe B. ochi
D. celule C. căile respiratorii superioare
E. formaţiuni subcelulare. D. celule
E. formaţiuni subcelulare.
48. Clasificarea sistemelor de transport la ţintă se face în funcţie de:
A. ţinta vizată 53. Următoarele sisteme de eliberare sunt transportori coloidali, cu
B. mărime (diametru) excepţia:
C. mecanism de ţintire A. microcapsulelor
D. eficienţă clinică B. microsferelor
E. microclimatul specific al organismului. C. nanocapsulelor
D. nanosferelor
49. Transportorii se aleg după următoarele criterii: E. suspensiilor injectabile.
A. capacitatea de a forma o legătură stabilă cu substanţa
medicamentoasă, pentru a evita eliberarea prematură a 54. Care dintre următoarele sisteme vectorizate sunt formulate ca sisteme
acesteia veziculare:
B. specificitatea faţă de toţi receptorii biologici A. mircosfere
C. specificitatea pentru locul de acţiune B. nanosfere
D. recunoaşterea rapidă de către macrofagele sistemului reticulo- C. microcapsule
endotelial D. nanocapsule
E. capacitatea de a fi biodegradabili. E. lipozomi.

50.Transportorii de tip microparticule încărcate cu substanţe 55. Microsferele:

medicamentoase includ: A. sunt sisteme cavitare
A. macromolecule solubile B. sunt sisteme monolitice polimerice sau lipidice biodegradabile
B. transportori celulari C. sunt destinate administrării i.v. sau intraarteriale
C. microsfere D. se folosesc pentru embolizare
D. microcapsule E. au învelişul format din grăsimi sau ceruri.
E. lipozomi.
56. Microcapsulele: •
51. Transportorii sub formă de microparticule au afinitate pentru: A. sunt sisteme nanoparticulate
A. formaţiuni subcelulare B. sunt forme cavitare ce conţin substanţe active, acoperite cu un
B. celule înveliş polimeric
C. ţesuturi C. au masa învelişului de 2 - 3 % din masa totală
D. organe D. au diametrul între 200 - 600 micrometri
E. E. se obţin prin tehnologia standard de fabricaţie a capsulelor
Teste de autoevaluare pentru studenţi - Tehnologie Farmaceutică şi gelatinoase tari.

Biofarmacie E. toate ţintele de mai sus. 57. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la nanoparticule sunt
adevărate?
52.Transportorii macromoleculari au afinitate pentru următoarele ţinte: A. au dimensiuni cuprinse între 10 - 1000 nm
A. organul cutanat B. se obţin pe bază de polimeri sintetici
 C. sunt sisteme veziculare C. durata prelungită de acţiune
D. includ nanosfere şi nanocapsule D. pot îngloba substanţe hidrofile în stratul dublu fosfolipidic
E. se utilizează pe cale parenterală. E. pot îngloba o mare varietate de substanţe active lipofile şi
hidrofile.
58. Nanosferele:
A. sunt sisteme monolitice, compacte 63. Sistemele de transport cu lipozomi prezintă următoarele dezavantaje:
B. sunt sisteme veziculare A. asigurarea transportului şi eliberării substanţei active la locul
C. se prepară din macromolecule naturale (gelatină, albumină) ţintă
D. nu sunt biodegradabile B. diminuarea biodegradării substanţelor active înglobate în
E. după administrarea i.v., se concentrează în ficat, splină, lipozomi
plămâni şi sistemul reticuloendotelial. C. creşterea eficacităţii substanţelor cu indice terapeutic mic
D. conservare limitată
59. Care din următoarele afirmaţii referitoare la lipozomi sunt adevărate: E. preparare dificilă.
A. sunt particule microscopice, veziculare, formate din una sau
mai multe membrane fosfolipidice şi o cavitate centrală 64. Limitele sistemelor vectorizate se referă la:
B. pot încorpora substanţe liposolubile şi hidrosolubile A. un efect considerabil al primului pasaj hepatic
C. ocolesc ficatul şi splina B. apariţia unor eventuale reacţii imunologice
D. asigură transportul activ al substanţelor medicamentoase la C. posibilitatea nepenetrării membranelor celulare
locul ţintă D. favorizarea acumulării substanţei medicamentoase în organul-
E. sunt biodegradabili. ţintă
E. recunoaşterea organului-ţintă prin intermediul vectorului.
60. Alegeţi afirmaţiile corecte privind lipozomii:
A. conţin în formulare fosfolipide 65. Interacţiunea lipozomilor cu celulele poate avea loc prin:
B. sunt constituiţi exclusiv din straturi duble fosfolipidice A. emulsionare
C. sunt constituiţi din straturi duble fosfolipidice ce înglobează B. evitarea efectului de prim pasaj hepatic
un compartiment apos C. transfer lipidic »
D. se utilizează în tratamentul cancerului sub forma unor produse D. endocitoză
parenterale E. fuziune cu membrana celulară.
E. nu există încă în uzul clinic produse farmaceutice lipozomale.
66. Lipozomii, în funcţie de mărime, se pot clasifica în:
61. Ca sisteme de transport, lipozomii au următoarele avantaje: A. nedetectabili
A. sunt biologic inerţi şi nebiodegradabili B. convenţionali
B. sunt biologic inerţi şi biodegradabili C. imunolipozomi
C. nu prezintă antigenitate şi toxicitate:
D. pot încorpora o mare varietate de substanţe active
E. sunt dificil de depistat de celulele sistemului reticuloendotelial.

62. Unele avantaje ale lipozomilor constau în:

A. stabilitatea mare în timp pe care o prezintă
B. protejarea substanţei medicamentoase de acţiunea
nefavorabilă a enzimelor şi inhibitorilor din mediul biologic
 D. unilamelari
E. multilamelari.

67. Utilizarea lipozomilor în terapeutică este indicată în:

A. tratamentul hipertensiunii arteriale
B. tratamentul anginei pectorale
C. tratamentul diabetului
D. chimioterapia cancerului
E. tratamentul unor infecţii.

68. Indicaţi substanţele medicamentoase utilizate în terapie sub formă de

preparate lipozomale:
A. nitroglicerină
B. econazol
C. amfotericină B
D. doxorubicina
E. daunorubicina.

69. Care dintre următoarele exemple de lipozomi reprezintă produse

industriale?
A. lipozomi cu insulina
B. lipozomi cu vaccinuri pentru hepatita A şi B
C. lipozomi cu amfotericină B
D. lipozomi cu vincristină
E. lipozomi cu xilină.