Studiu de Caz Privind Ingrijirea Pacientilor Cu Laringita Acuta

Cuprins
I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

II paginǎ – Motivaţia
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Capitolul II
Noţiuni generale despre boala respectivǎ:
Definiţie;
Etiologie;
Clasificare;
Manifestǎri de dependenţǎ, semne, simptome;
Examene clinice şi paraclinice;
Intervenţii autonome şi delegate, tratament;
Evoluţie, complicaţii, pronostic;
Educaţie pentru sǎnǎtate;
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu laringitǎ acutǎ.
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu laringitǎ acutǎ:
Culegerea de date;
Date privind identitatea pacienţilor;
Condiţii socio-culturale;
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ;
Informaţii legate de boalǎ.
Analiza şi interpretarea datelor:
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale;
Problemele pacientului;
Diagnostic de îngrijire;
Stabilirea gradului de dependenţǎ.
Planificarea îngrijirilor:
Obiective generale;
Obiective specifice.
Aplicarea planului de îngrijire

Îngrijiri acordate la externare
Data externǎrii:
Diagnostic medical la externare;
Starea pacientului la externare;
Plan de recuperare.
Examene paraclinice ale pacientului
Capitolul IV
Evaluarea finalǎ
Anexe
Bibliografie
Studiu de caz privind ingrijirea pacientilor cu laringita acuta
Rolul asistentei medicale în îngrijiri
Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea

de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin
pregǎtire şi exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.
Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele
coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.
A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.
Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi
limitat nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de
consideraţii de ordin politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi
respectul pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în
consideraţie, în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al
asistentelor condiţionat în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
pǎstrarea vieţii;
alinarea suferinţei;
promovarea sǎnǎtǎţii.
În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în
tot acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la
menţinerea unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.
Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ
strict de secretul profesional.
Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor,
nu recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi
într-o eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi
loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de
ceilalţi membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.
În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra
moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor
membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul
sǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi internaţional.
MOTIVAŢIA
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave,

sǎnǎtoase şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi
cunoştinţele necesare sǎ îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete
independenţa cât mai repede posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale
medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a
gândit la suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de
curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea
celor slabi pentru a se putea exprima.”
Virginia Henderson
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele

este porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie
punctul de unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi
având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,
continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos
acoperit cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
membrana tirahioidianǎ;
membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le
acoperǎ. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4
cm la bǎrbaţi.
Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:
glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
marginea liberǎ a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor
aerodigestive superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare
a cricoidului. De la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din
punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul
crico-aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:
muşchiul cricoaritenoidian;
muşchiul interaritenoidian;
muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian
superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o
ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci
şi a muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul
tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,
superiori şi inferiori.
Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui:
funcţia de fonaţie;
funcţia respiratorie;
funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui,
închiderea glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
funcţia sfincterianǎ;
funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi
rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea
şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-
bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:
În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin,
pilierii anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului
alimentar oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare,
închiderea glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a
muşchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului
alimentar spre esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor.
Dacǎ totuşi pǎtrund particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de
tuse. Inspiraţia profundǎ cu deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea
presiunii intra-toracice, deschiderea rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ
corpul strǎin.
Funcţia de fixare a toracelui:

închiderea glotei;
blocarea sistemului respirator;
fixarea toracelui;
blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea
fǎtului, vomisment.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei
interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate
fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Capitolul II
Noţiuni generale despre boala respectivǎ
2.1. Definiţie, etiologie

Laringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie poliformǎ
şi un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreazǎ într-un tablou
inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
Etiologie:
Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.
O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizanţi.
2. Factorii predispozanţi.
3. Cauze determinante.
În faringita cataralǎ acutǎ:

Este o inflamaţie banalǎ a mucoasei laringelui. Factorii favorizanţi sunt:
frigul, umeazeala;
expunerea la curenţii de aer rece;
factorii nocivi de microclimat din locuinţe; aerul aupraîncǎlzit şi uscat;
vaporii sau gazele iritante, pulberile.
Obstrucţia nazalǎ care obligǎ respiraţia pe gurǎ.
boli generale: - afecţiuni renale;
afecţiuni endocrine;
- boli locale: - rinite;
- sinuzite;
- boli ale faringelui: amigdalite.
Factorii predispozanţi:
slǎbirea rezistenţei organismului dupǎ afecţiunile: hepatice, renale.
obosealǎ;
supraeforturile fizice şi intelectuale;
ematiile;
vârsta;
sexul.
Cauze determinante:
flora saprofitǎ a cǎilor aeriene superioare formatǎ din stafilococul alb,
streptococul, pneumococ.
Aceştia se gǎsesc ca saprofiţi pe mucoasa laringelui şi devin patogeni atunci când
rezistenţa laringelui este mai scǎzutǎ.
Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:

Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cǎrei simptom principal este dispneea.
Factori favorizanţi:
sezonul rece;
rinofaringitele acute;
alimentaţia artificialǎ;
carenţe vitaminice.
Factorii predispozanţi:
oboseala;
rezistenţa scǎzutǎ a organismului.
Cauzele determinante:
flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;
streptococul nehemolitic;
pneumococul.
Laringita edematoasǎ a adultului este caracterizatǎ prin edem al submucoasei

laringiene. Este o formǎ dispneizantǎ.
Factori favorizanţi:
starea generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;
boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;
umezeala, frigul;
tulburǎri endocrine, metabolice.
Factori predispozanţi:
- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.
Cauze determinante:
streptococul şi stafilococul;
pneumococul.
Laringita striduloasǎ (falsul crup):

Este o afecţiune caracterizatǎ prin spasme laringiene nocturne, instalându-se la
copii între 3-6 ani.
Cauzele determinante: hipocalcemia, carenţe vitaminice.
2.2. Clasificare
Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.
Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:
laringita acutǎ a copilului;
laringita cataralǎ;
edemul laringian acut;
laringita flegmonoasǎ;
laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi laringitele din
unele boli generale;
laringita cronicǎ cataralǎ;
laringita cronicǎ profesionalǎ;
laringita pahidermicǎ roşie;
laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
laringita cronicǎ a copilului.
2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de îmbinarea simptomelor de infecţie
generalǎ cu simptome de afectare laringianǎ. Aceasta diferǎ în funcţie de forma clinicǎ de
laringita acutǎ având unele caractere particulare la copil şi adult.
Tabloul clinic al laringitei catarale variazǎ în funcţie cu vârsta şi cu leziunile
anatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul mic.
Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi prezentat
vreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul obstruat) copilul sau
adultul se scoalǎ de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul sugarului se trezeşte noaptea sufocat.
La aceste simptome se adaugǎ o tuse iritativǎ precum şi senzaţia de usc]ciune şi de corp
strǎin în fundul gâtului. Laringoscopia indirectǎ şi directǎ pune în evidenţǎ o congestie
difuzǎ a mucoasei cu corzile vocale, turgescenţe acoperite de secreţie mucopurulentǎ.
Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ tubglotice.
Este caracteristic, boala debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul
nopţii cu dispnee inspiratorie accentuatǎ însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţie şi
cianozǎ. Alteori se instaleazǎ treptat la un copil care cu câteva zile înainte prezentase
fenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ. Accesele de dispnee la început paraxistie pot deveni
subintrante, starea copilului continuând sǎ se agraveze. Copilul prezintǎ o tuse lǎtrǎtoare.
Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura agentului patogen în
cauzǎ. În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate avea 40-41°C, la care se
asociazǎ o stare generalǎ profund alteratǎ cu facies toxic, agitaţie extremǎ, deshidratare şi
uneori epistaxuri repetate.
În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:
Starea generalǎ alteratǎ, febrǎ ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar brusc sau
progresiv.
Vocea este puţin alteratǎ, dacǎ articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau
dacǎ spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constatǎ rǎguşealǎ sau chiar afonie completǎ
atunci când edemul este accentuat.
Se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului. Durerile
sunt accentuate şi continue.
Tusea uscatǎ spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.
Bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.
Laringita striduloasǎ debuteazǎ brusc în timpul nopţii cu o crizǎ de dispnee
însoţitǎ de tiraj şi cornaj, tuse lǎtrǎtoare, agitaţie intensǎ şi cianozǎ.
Laringoscopia directǎ va arǎta în regiunea subgloticǎ o congestie a mucoasei care
apare acoperitǎ de secreţie.
Laringita cronicǎ cataralǎ
Semnele subiective şi funcţionale sunt: rǎguşeala şi oboseala vocalǎ. Iniţial vocea
este discret detrimbratǎ şi se valeazǎ repede. Ulterior rǎguşeala se intensificǎ şi apare
oboseala ori de câte ori bolnavul este nevoit sǎ vorbeascǎ mai mult.
Ca simptome bolnavul acuzǎ senzaţii neplǎcute de pişcǎturi, gâdilǎturi, arsuri,
uscǎciune şi înţepǎturi.
Laringita cronicǎ profesionalǎ
Simptomatologie. Disfonia.
Laringita cronicǎ pahidermicǎ roşie
Bolnavul acuzǎ 3 simptome principale: disfonia, durere laringianǎ hemaj repetat.
Afecţiunea este mai frecventǎ la bǎrbaţii fumǎtori care abuzeazǎ de voce.
Laringita cronicǎ atropicǎ (uscatǎ)
Semne: senzaţii de usc]ciune şi de iritaţie permanentǎ a mucoaselor gâtului, tuse
şi disfonie cu predominanţǎ matinalǎ şi care se amelioreazǎ odatǎ cu expectoraţia unor
cruste galbene, verzi sau negricioase adesea pǎtate cu sânge şi urât mirositoare.
Laringita cronicǎ a copilului
Rǎguşeala este simptomul principal care alarmeazǎ aparţinǎtorii.
2.4. Examene clinice şi paraclinice

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii
subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor
acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest
organ, rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au
apǎrut şi evoluat aceste tulburǎri.
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi
examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul
funcţiilor laringelui.
Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile
active ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei,
coborârea lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se
pune în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal
laringele, fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan
transversal producându-se un sunet caracteristic.
Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face
posibilǎ inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor
suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ;
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ
extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit
cu o compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se
mǎreşte vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda
laringoscopicǎ pe care o introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va
apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota,
aritenoizi.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit
şi bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument
special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.
Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct
aspectele cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i
capul în hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa
limba şi va pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind
lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei
superioare, a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope
respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii
controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu
stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor
investigaţii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în
poziţia corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic
va fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile
Bordet-Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri),
intradermoreacţiile (la tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor
deficienţe imunitare prin examenul histoimunologic, precum şi dozarea de
imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru
depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele
hepatice, electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ
chimic trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o
prealabilǎ anestezie cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al
ţesutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin
producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
Examene complementare:
examenul oftalmologic;
neuropsihic;
examenul dermatologic;
examenul oncologic.
2.5. Intervenţii autonome, delegate

Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea
aerul din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald.
Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C,
iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care
pacienţii vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se
mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ
cu un efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-
zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În
perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau
alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se
noteazǎ în funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese
sau împachetǎri reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta
în repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi
fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin
inspecţie sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ
scaune şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se
administreazǎ purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în
funcţie de vârstǎ, de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,
glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.
Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea
trebuie sǎ fie curate.
La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.
Tratamentul
Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale acestora.
Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ combatǎ
durerea, tusea, sǎ fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor
cantitativǎ.
Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit în doze de 25-50
pic/zi înglobate într-o infuzie de ceai expectorant.
Împotriva rǎguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei, câteva
înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie alcoolicǎ de rǎdǎcinǎ de aconit
într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ.
Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea de
prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii neiritante cu substanţe
volatile (acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau substanţe balsamice. Se va evita
mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli la temperatura corpului cu un AB cu spectru larg,
asociaţi cu hidrocortizon.
Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaugǎ
repausul în camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice fumatul,
bǎuturile alcoolice şi alimentaţia condimentatǎ.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic
are douǎ obiecte: restabilirea respiraţiei şi stimularea forţelor de apǎrare a organismului
contra agentului patogen.
Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace
conservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în jurul gâtuluişi bǎi
fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul glotic prin aspiraţie,
decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu
soluţie de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon în
aerosoli) sau generalǎ (HHC - IV) şi administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergon.
Acest tratament se va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şi
trunchiul ridicate.
Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului
mucoasei din cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va efectua
permeabilizarea cǎilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau
participarea de urgenţǎ a traheostomiei. În aceste cazuri la tratament conservator se vor
adǎuga pansamentele traheostomice şi aspiraţia secreţiilor. Importantǎ este şi combaterea
infecţiilor, care se face prin administrarea de antibiotice: penicilina G, polidin,
eritromicinǎ.
Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:
În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor pot
ameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se
recomandǎ spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesarǎ atunci când
edemul progreseazǎ repede. Dacǎ dispneea este moderatǎ se va administra HHC, la care
se asociazǎ calciu, vitamina C.
Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul gâtului. În
apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ aerosole sau instalaţii
repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ 3%. Pentru a calma anxietatea,
durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ barbiturice şi sedative. Alimentaţia va fi
lichidǎ sau semisolidǎ. Se mai administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se
restrânge aportul de sare.
2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia
laringitei catarale este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale şi fizice retrocedând în
4-5 zile. Chiar dacǎ procesul cataral se poate extinde şi la arborele traheobronşic, dând o
traheobronşitǎ descendentǎ, prognosticul rǎmâne favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie
vindecându-se dupǎ câteva zile. Mai neplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei
determinatǎ de persistenţa factorilor etologici favorizanţi.
Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu precocitatea
diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea de
rezistenţǎ a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-se prin
vindecare în cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi sǎptǎmâni sau chiar
luni de zile dacǎ masivitatea infecţiei, tratamentul insuficient şi lipsa de apǎrare a
organismului au permis extinderea procesului edematos la întregul arbore traheobronşic
şi instalarea unor complicaţii grave ca bronhopneumonia.
Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ. Dupǎ debutul zgomotos foarte alarmat
pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeazǎ în mai puţin de o orǎ
şi copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme liniştit dar uşorul sforǎit care îi
însoţeşte somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei care nerezolvatǎ mai poate sǎ favorizeze
în nopţile urmǎtoare reapariţia unor crize similare.
Pronostic spre vindecare

Laringita cronicǎ cataralǎ evolueazǎ lent cu perioade de ameliorare prin tratament
adecvat pe toatǎ durata vieţii.
Este aşadar odatǎ constituitǎ cvasi-incurabilǎ şi prognosticul este descurajator în
special pentru cântǎreţi.
Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp sau
tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus infecţiilor repetate
determinate de agenţi patogeni.
În laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎ alteratǎ sau dupǎ
boli infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea
inflamaţiilor în straturile submucoase unde determinǎ edeme, abcese, flegmon. De obicei
acestea sunt determinate de infecţiile streptocoase. La copii apare un edem subglotic.
Complicaţiile laringitei edematoase acute sunt:
bronhopneumonia, care este frecvent semnalatǎ şi comportǎ un pronostic sever;
laringotraheobronşita membranoasǎ care deşi se întâlneşte rareori este însǎ foarte
gravǎ, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentând uneori cicatrici stinozate.
Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte
organe, se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determinǎ decompensǎri cardiace sau
edem pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi renale, neorite, paralizii.
Prognosticul este rezervat în laringita acutǎ, el este variabil în funcţie de:
forma clinicǎ;
stadiul de dezvoltare;
starea anterioarǎ a organismului;
complicaţiile ce apar în timpul evoluţiei;
vârsta bolnavului – prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de asemenea
în cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) şi în cele în care intervine suprainfecţia
sau stafilococul patogen.
Prognosticul grav se întâlneşte şi în stadii înaintate de faringitǎ destructivǎ când se
instaleazǎ o perturbare gravǎ a funcţiilor centrilor nervoşi ca urmare a bipoxiei. Exitusul
survine în primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflexǎ cât şi tardiv prin
expulzarea posibilitǎţilor reacţionale dupǎ câteva ore de luptǎ intensǎ sau sincopǎ.
2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului
sǎu sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces
inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna
dezvoltare fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un
permanent pericol pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele
sanitare în colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o
profilaxie raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra
cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau
modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a
rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un
microclimat optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi
atmosferǎ nu prea uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent
cu curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se
aflǎ în aşa fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor,
timp fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte.
Regimul bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei
inflamaţiilor laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important
în cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu laringitǎ acutǎ
I. Plan de îngrijire a pacientului C.R. cu laringitǎ acutǎ
3.1. Culegerea de date:

Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Nume: C.R.
Prenume: 3 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna Viteşti
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele mamei: V.E.
3.1.2. Condiţii socio-culturale:

Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu
Date antropometrice:
greutate 20 kg;
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 70 cm
3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Data internǎrii: 22.IX.2003
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
tuse lǎtrǎtoare;
dispnee inspiratorie, bradipnee;
agitaţie;
cornaj, tiraj;
inapetenţǎ;
rinoree.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 zile. Pacientul în vârstǎ de 3 ani este adus la
camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu
bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament
de specialitate.
Examenul clinic general
Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15
s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ
Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

3.2. Analiza şi interpretarea datelor
3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Sursa de Nivel de
fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dificultate dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţie – 15 Dispnee de tip Obstrucţia
respira şi de a r/min inspirator cu cǎilor
avea o bunǎ AV – 120 p/min discretǎ respiratorii:
circulaţie Respiraţie de tip bradipnee. -procesul
abdominal prin Respiraţie pe inflamator
mǎrirea nas. Secreţii la nivelul
diametrului nazale mucoase, cǎilor
vertical al cutiei tuse lǎtrǎtoare, respiratorii; 2
toracice. disfonie, -alterarea
tegumente calde, mucoasei
transpiraţii cǎilor
palide. respiratorii
superioare;
Aerul cald şi
uscat din
încǎpere.
Nevoia de a Dentiţie bunǎ, Dificultatea de Disfagia,
bea şi a mânca gingii aderente deglutiţie, procesul
dinţilor, mucoasa inapetenţǎ, inflamator, 2
bucalǎ roz şi scǎdere agitaţia.
umedǎ, limba roz. ponderalǎ.
Nevoia de a Frecvenţa
elimina micţiunilor 4-5/zi,
ritmul – 2/3 din
numǎrul
micţiunilor în
timpul zilei şi 1/3
noaptea, culoarea –
galben deschis 1
pânǎ la galben
închis. Se modificǎ
în funcţie de
alimente şi
medicamente,
mirosul – de
bulion, reacţie
acidǎ PH – 4,5-7,
aspectul – clarǎ,
transparentǎ, la
început iar dupǎ un
timp devine
tulbure, densitate –
1010-1025.
Frecvenţa
scaunului – 1-2/zi
sau unul la douǎ
zile.
Nevoia de a Somn agitat, Dispneea,
dormi şi a se treziri frecvente, obstrucţia
odihni ore de odihnǎ nazalǎ, 2
insuficiente, durerea.
iritabilitate,
nelinişte.
Nevoia de a se Sistemul osteo- Poziţie Tulburǎri
mişca şi a avea articular integru, inadecvatǎ (care respiratorii,
o bunǎ posturǎ efectueazǎ mişcǎri favorizeazǎ febrǎ,
adecvate. respiraţia), durere, 2
restricţii în a se anxietate.
imobiliza (febrǎ),
dificultate de a
rǎmâne în
posturǎ
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşminte alese
îmbrǎca şi adecvate climatului
dezbrǎca şi statuluisocio- 1
cultural.
Nevoia de a Febrǎ ridicatǎ, Procesul
menţine tegumente calde, infecţios,
temperatura transpiraţie, lipsa de
corpului în agitaţie. cunoaştere a
limite normale mijloacelor 2
de prevenire
a efectelor
cǎldurii din
partea
pǎrinţilor.
Nevoia de a Mǎsuri de Anxietate, durere Insuficienţa
evita accidente prevenire a cunoaşterii
infecţiilor, bolilor de sine, 2
durere,
anxietate.
Nevoia de a fi Tegumente Procesul
curat şi a-şi acoperite de inflamator.
proteja transpiraţii,
tegumentul roşeaţǎ, secreţii
nazale.
Nevoia de a Funcţionarea Comunicare Edemul
comunica adecvatǎ a verbalǎ laringian.
organelor de simǎ, ineficientǎ.
posturi şi gesturi
ale mâinii, facies 2
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a Posibilitatea de a
acţiona acţiona conform
conform propriilor credinţe 1
propriilor şi dorinţe.
cerinţe şi valori
Nevoia de a se Dificultatea de a Durere,
recrea îndeplini anxietate, 2
activitǎţi stres.
recreative.
Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ
3.2.2. Problemele pacientului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;
hipertermie;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat cantitativ şi calitativ.
Probleme potenţiale:
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
risc de suprainfecţie;
risc de alterare a respiraţiei.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.
Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor
respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.
Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat
prin treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ
prin aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.
Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în
organism, manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.
3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de
echipa de îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.
Grad de dependenţǎ III
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale:

- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.
- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.
- Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:

- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.
- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.
- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.
- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
- Sǎ prezinte stare de confort psihic.
- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
3.4. Aplicarea planului de îngrijiri
Intervenţii
Perioada de Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
timp
13-X-2003 Respiraţie şi Pacientul sǎ Pacientul s-a La indicaţia 13-X-2003
→ circulaţie prezinte tuse instalat într- medicului i s-a Pacientul
17-X-2003 inadecvate diminuatǎ în un salon administrat prezintǎ
intensitate în liniştit, aerisit, tratament de respiraţie şi
aproximativ suficient de urgenţǎ pentru circulaţie
8h şi sǎ încǎlzit. scoaterea inadecvate. Dupǎ
disparǎ în 3-4 Pentru pacientului din administrarea
zile. Pacientul restabilirea crizǎ. tratamentului de
sǎ prezinte permeabilitǎţi HHC 50 mg IV, urgenţǎ cu HHC
respiraţie şi i nazale de 3- ampicilinǎ 1 g, 25 mg IV şi în
circulaţie în 4 ori pe zi cu Ca gluconic. urma
limite ser fiziologic S-a administrat intervenţiilor
fiziologice. Sǎ efedrinat 0,5 ambroxol, autonome
prezinte stare câte 4-5 soluţie 3X10 pacientul şi-a
de confort picǎturi pe picǎturi/zi, reluat treptat
psihic. narǎ. S-a inhalaţii cu respiraţia.
pregǎtit soluţii sedative 14-X-2003
pacientul şi şi balsamice, Persistǎ paloarea,
materialele aerosoli şi tusea lǎtrǎtoare,
necesare instalaţii cu disfonia; s-au
recoltǎrii soluţie de recoltat probe
produselor efedrinǎ 1-2% pentru examenul
biologice de 2-3 ori/zi, de laborator.
pentru sub strictǎ 15-X-2003
examenul de supraveghere, Dupǎ 3 zile de
laborator, având în vedere tratament
VSH, vârsta şi intensiv
glicemie, pericolul pacientul se
calcemie, arsurilor. S-a restabileşte
hemoleucogra administrat în respirator şi
ma. S-au continuare circulator. La
aplicat tratamentul internare:
comprese prescris cu I resp = 15r/min
calde în jurul ampicilinǎ II zi = 20r/min
gâtului. S-au 1g/24h, o fiolǎ III zi = 32r/min
mǎsurat şi a 250 mg la 6h, IV zi = 35r/min
notat funcţiile Ca gluconic I AV – 120p/min
vitale. S-au 10% 1f/24h, II zi – 120p/min
aplicat tehnici Romergon sirop 16-X-2003
de favorizare 1 linguriţǎ de 2 Examenele de
a circulaţiei, ori/zi, HHC – laborator au
masaje, 25 mg la 6hIV prezentat valori
exerciţii în prima zi. uşor modificate
active. faţǎ de normal:
VSH 1h mm
2h 16 mm
Anemie – 7,03%
Leucocite
136000 mmc,
uşoarǎ
Hipocalcemie
4ml/ Eq/h,
glicemie
normalǎ.
Examen
patologic: nu
evidenţiazǎ
modificǎri
patologice. La
externare
pacientul este
restabilit din
punct de vedere
circulator şi
respirator.
Hipertermie Pacientul sǎ S-a mǎsurat La indicaţia În urma

prezinte ritmic medicului intervenţiilor
temperaturi în temperatura pentru temperatura a
limite pacientului în combaterea scǎzut ajungând
fiziologice în rect. S-a febrei s-a dupǎ 3 zile la
termen de 3 înregistrat în administrat valori normale.
zile. foaia de paracetamol I zi T°-39,4°C
temperaturǎ. supozitor 3/zi, II zi T°-38,3°C
S-a efectuat algocalmin 0,6 III zi T°-37,5°C
împachetǎri ml IM la IV zi T°-36,5°C.
toracice cu internare. La externare
apǎ la pacientul este
temperatura afebril.
camerei.
Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţiile 13-X-2003
inadecvatǎ prezinte pacientului medicului s-a Pacientul este
din punct de toleranţǎ regimul administrat în inapetent, a
vadere digestivǎ corespunzǎtor primele 10h un primit greu şi
calitativ şi normalǎ, sǎ ţinându-se regim lichidele. Dupǎ
cantitativ. fie alimentat cont de starea hidrolactat 48h se
cantitativ şi febrilǎ şi compus din restabileşte
calitativ modificǎrile ceaiuri, lapte toleranţa
corespunzǎtor apetitului. cǎlduţ, apoi s-a digestivǎ.
vârstei, sǎ Astfel cǎ în trecut la un 14-X-2003
prezinte apetit perioada regim lacto- Pacientul îşi
normal. febrilǎ fǎinos recapǎtǎ treptat
pacientul a vegetarian apetitul, a pierdut
primit un compus din în greutate 100 g.
regim format supe, griş, orez 15-X-2003
din supe cu lapte. Dupǎ Greutatea – 20
strecurate în restabilirea kg, primeşte bine
cantitǎţi mici, toleranţei alimentaţia
repetate la digestive la corespunzǎtoare
intervele indicaţiile vârstei acestuia.
regulate de medicului La externare
timp. S-a regimul greutatea era
asigurat o alimentar mixt staţionarǎ.
alimentaţie a fost repartizat
adecvatǎ în 4 mese la
vârstei. interval de 4h.
Pacientul a
primit
alimentaţia în
condiţii
igienice cu
rǎbdare şi
înţelegere. A
fost cântǎrit
zilnic, valorile
obţinute
înregistrându-
se în foaia de
observaţie.
Somn Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţiile Pacientul şi-a
inadecvat prezinte somn mediu medicului s-a recǎpǎtat treptat
din punct de liniştit, ambiant administrat un somnul liniştit,
vedere odihnitor liniştit, plǎcut, sedativ, cantitativ şi
calitativ şi corespunzǎtor odihnitor, cu Diazepam 0,5 calitativ în limite
cantitativ vârstei în 2-3 o temperaturǎ ml IM. fiziologice. La
zile. Sǎ constantǎ de externare
prezinte stare 18-20°C. pacientul
de confort prezintǎ somn în
psihic. limite
fiziologice.
Pacientul sǎ Pacientul sǎ S-a Pacientul a avut
fie ferit de fie ferit de supravegheat evoluţie
infecţii infecţii. permanent favorabilǎ, nu a
nosocomial comportament pǎrǎsit camera,
e ul copilului, nu a prezentat
apariţia unor complicaţii.
manifestǎri Tegumentele s-
patologice, au menţinut
funcţii vitale. curate şi integre.
I s-a asigurat
igiena
tegumentarǎ
prin bǎi
parţiale
zilnice la pat,
a lenjeriei
curate de corp
şi pat.
Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

laborator recoltare
14-X-2003 VSH Se recolteazǎ 1h: 2-13 mm 1h: 7 mm
prin puncţie 2h: 12-17 mm 2h: 16 mm
venoasǎ cu o
seringǎ de 2 ml
0,4 citrat de Na
3,8% plus 1,6
ml sânge.
Hemoleucograma Se recolteazǎ Hb: 13% Hb: 7,03%
sânge capilar L: 4-8000/mmc L: 13600 mmc
prin înţepǎturi Neutrofile Neutrofile
în pulpa segmentate: 40- segmentate:
degetului. 70% 48%
Eozinofile: 1- Eozinofile: 2%
3% Limfocite: 47%
Limfocite: 20- Nonocite: 4-8%
48%
Nonocite: 4-8%
Calcemia Se recolteazǎ 9-11 ng% 8 ng%

prin puncţie 4,5-5,5 ml Eq/L 4 ml Eq/L
venoasǎ 5-6 ml
sânge simplu
nehematiat.
Glicemia Se recolteazǎ 0,80 – 1,20 % 0,83 %
prin puncţie
venoasǎ 2 ml
sânge şi 4 mg
florurǎ de
sodiu.
II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu laringitǎ acutǎ

Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;
indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.
Numele şi prenumele: D.C.
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ
Ocupaţia: contabilǎ
Domiciliu: sat Corlǎteşti, comuna Berceni
Religia: ortodoxǎ
Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere spaţioase
salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ
ocazional alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri:
Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze,
sǎ coasǎ pentru fiica sa, adorǎ florile.
Obiceiuri de igienǎ:
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De
când este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din
cauza tusei uscate spasmatice.
Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,
citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.
Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie
APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros
vaccinǎri efectuate
APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii
bolile copilǎriei
avort la cerere la 23 ani
Data internǎrii: 22.IX.2005
febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu
oxalinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile
simptomele au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R –
15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine
bǎtut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ
curatǎ fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose
nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze,
vǎlpalatin de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu
edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme
cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ
3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul
laringitǎ acutǎ
Punctaj: 29
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Sursa de dificultate Nivel de
fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţie – 13 Dispnee – Infecţiuni la nivelul
respira şi a avea r/min bradipnee cǎilor respiratorii,
o bunǎ circulaţie TA = 120/70 mm inspiratorie proces inflamator.
Hg însoţitǎ de tiraj şi Alterarea mucoasei
Puls ritmic, cornaj. Respiraţie nazale, faringiene şi
respiraţie de tip dificilǎ pe nas. laringiene. Aerul 2
costal superior, Disfonie, cald şi uscat din
torace normal tegumente palide. încǎpere.
conformat.
Nevoia de a bea Dentiţie bunǎ, Disfagie, Proces infecţios,
şi a mânca gingii aderente slǎbiciune, febrǎ, proces
dinţilor, mucoasa inapetenţǎ, greaţǎ, inflamator,
bucalǎ roz şi scǎdere ponderalǎ. anxietate, stare 2
umedǎ, limba roz, depresivǎ.
tranzit intestinal
normal.
Nevoia de a Micţiuni spontane Constipaţie, Alimentare şi
elimina oligurie hidratare
insuficientǎ, 2
imobilitate, stare
febrilǎ.
Nevoia de a Somn agitat, Dispnee, tuse,
dormi şi a se treziri frecvente, durere, anxietate.
odihni ore de odihnǎ 2
insuficiente,
iritabilitate,
nelinişte.
Nevoia de a se Sistem osteo- Poziţie inadecvatǎ Tulburǎri
mişca şi a avea o articular integru, (care favorizeazǎ respiratorii, febrǎ,
bunǎ posturǎ efectueazǎ mişcǎri respiraţia), durere, anxietate. 2
adecvate. restricţii în a se
mobiliza (febrǎ),
dificultatea de a
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşmintele alese Dificultatea de a Durere
îmbrǎca şi dupǎ gust şi modǎ, se îmbrǎca şi
dezbrǎca veşminte adecvate dezbrǎca.
climatului şi 2
statutului socio-
cultural.
Nevoia de a Temperatura Febrǎ ridicatǎ Proces infecţios
menţine mediului 18-20°C. 39,3°C, tegumente inflamator.
temperatura calde, transpirate, 2
corpului în limite cefalee.
normale
Nevoia de a fi Prezintǎ tabieturi Uscǎciunea Circulaţia şi
curat şi a-şi igienice. mucoaselor, respiraţia
proteja neglijeazǎ inadecvatǎ,
tegumentul efectuarea imobilitatea,
îngrijirilor durerea, febra, 2
igienice, anxietatea.
dificultatea de a-şi
acorda îngrijiri
igienice.
Nevoia de a evita Mǎsuri de Afectarea psihicǎ Durere, anxietate,
accidentele prevenire a şi fizicǎ, anxietate, stres, insuficienţa
infecţiilor, bolilor durere, stare cunoaşterii de sine. 2
depresivǎ.
Nevoia de a Funcţionarea Dificultatea de a Dispnee, tuse,
comunica adecvatǎ a vorbi, apatie, durere, anxietate,
organelor de simţ. izolarea de stare depresivǎ. 2
Posturi şi gesturi persoanele
ale mâinii. Facies apropiate.
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a Posibilitatea de a
acţiona conform acţiona conform
propriilor cerinţe propriilor cerinţe 1
şi valori sau dorinţe.
Nevoia de a fi Integritate fizicǎ şi Incapacitatea de a- Anxietate,
ocupat şi a se psihicǎ. şi îndeplini rolurile neacceptarea bolii,
realiza sociale. imobilitate.
Incapacitatea de a-
şi îndeplini 2
acţiunile favorite,
sentiment de
inulitate.
Nevoia de a se Se relaxeazǎ citind Dificultatea de a Durere, anxietate,
recrea reviste. îndeplini activitǎţi stres. 2
recreative.
Nevoia de a Cunoştinţe Dezinteres, lipsǎ de
învǎţa insuficiente legate material 2
de boalǎ. documentar.
3.2.2. Probleme ale paciemtului
Probleme actuale:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
alterarea vocii;
somn inadecvat;
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
stare de disconfort;
alimentaţie inadecvatǎ;
hipertermie.
accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;
hipoxie marcatǎ;
crize de asfixie cu sfârşit letal.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,
tegumente palide.
Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui
manifestat prin obosealǎ.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat
Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin
agitaţie.
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,
manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.
Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin
creşterea temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.
Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în
organism, manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.
Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat
de echipa de îngrijire.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III
29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.
3.3.1. Obiective generale:

- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;
- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;
- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;
- sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:

- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;
- sǎ prezinte stare de confort psihic;
- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;
- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Perioada Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
de timp
22.IX.2005 -Alterarea -Pacientul sǎ S-a instalat La indicaţia 22.09.2005
→ funcţiilor prezinte pacientul într- medicului s-a Pacienta prezintǎ
28.IX.2005 respiratorii şi respiraţie şi un salon administrat alterarea
circulatorii circulaţie în liniştit, curat, tratament de funcţiilor
-Obstrucţia limite aerisit, urgenţǎ respiratorii. I se
cǎilor normale. suficient de pentru administreazǎ
respiratorii -Tuse încǎlzit cu scoaterea HHC 2f IV,
-Alterarea diminuatǎ în umiditate pacientului zinacef pentru
vocii intensitate în normalǎ. Am din crizǎ: combaterea stǎrii
aproximativ ajutat HHC-2f la infecţioase şi
8h şi sǎ pacientul sǎ internare. inflamatorii.
disparǎ în 3-4 se aşeze într-o Pentru Dupǎ
zile. poziţie combaterea administrarea
-Sǎ poatǎ comodǎ, care stǎrii tratamentului
comunica sǎ-i infecţioase şi pacienta şi-a
verbal în mod favorizeze inflamaţiei s-a reluat treptat
corespunzǎtor respiraţia. S- administrat: respiraţia iar
. au efectuat -zinacef III tusea a fost
-Sǎ prezinte vaporizǎri f/24h, 1f/8h în diminuatǎ în
stare de medicamento zilele 23- intensitate în
confort psihic. ase în 24.09.2005 aproximativ 8h.
apropierea ei. -prednison 4 Frecvenţa
Pentru cp/zi timp de pulsului a revenit
restabilirea 3 zile treptat la normal,
permeabilitǎţi -dicarbocalm însǎ mai persistǎ
i nazale s-au 3cp/zi paloarea, tusea
efectuat -vitamina C lǎtrǎtoare,
instilaţii 200 1f/zi, IM disfonia. S-au
nazale de 4-5 -vitamina A recoltat probele
ori/zi. S-au 1f/zi, IM pentru examenul
pregǎtit -paracetamol de laborator.
materialele 3 cp/zi. 23.09.2005
necesare În zilele 24- Dupǎ 3 zile de
pentru 25- tratament nu mai
examenul de 26.09.2005 s- prezintǎ tuse,
laborator, a administrat disfonie, iar
sânge, urinǎ, calciu funcţiile vitale se
materii fecale, gluconic 30%, încadrau:
examen 3 f/zi, IV; I zi – R=15r/min
faringian. I s- -algocalmin II zi –
au 1f/zi, IM R=16r/min
supravegheat - i s-a III zi –
funcţiile administrat R=18r/min
vitale. oxigen. IV zi –
R=18r/min
I zi –
AV=60p/min
II zi –
AV=60p/min
III zi –
AV=80p/min
TA = 120/70 mm
Hg.
Examenele de
laborator au
prezentat valori
uşor modificate:
VSH-crescut 1h-
20mm
2h-55mm
Anemie – Hb-
8,28%
Trombocite –
350000mmc
Uşoarǎ
hipocalcemie
4ml/Eq/L
Glicemie
normalǎ – 0,90%
Uree normalǎ –
0,38 g‰
ZnSO4 – 4,6
USH
Rtymol – 4,5
UML
Hipertermie Pacientul sǎ S-a observat, La indicaţia Dupǎ
prezinte mǎsurat şi medicului s-a intervenţiile
temperaturǎ notat administrat autonome şi
în limite temperatura. Paracetamol 3 delegate
fiziologice în S-a combǎtut cp/zi; temperatura a
termen de 3 febra prin Vitamina C ajuns la valori
zile. aplicarea de 200 3 f/zi IM; normale dupǎ 3
comprese Algocalmin zile.
umede cu apǎ 1f/zi IM. I zi T°C=39,3°C
caldǎ pe II zi T°C=38,2°C
frunte şi III zi
torace. T°C=37,6°C
IV zi
T°C=36,6°C.
La externare
pacientul este
afebril.
Alimentaţie Pacienta sǎ fie S-a asigurat La indicaţia 22.09.2005
inadecvatǎ alimentatǎ pacientei medicului s-a Pacientul este
din punct de cantitativ şi regimul administrat în inapetent,
vedere calitativ alimentar primele 12h primeşte greu şi
cantitativ şi corespunzǎtor corespunzǎtor un regim lichidele. A
calitativ. vârstei. Sǎ vârstei şi hidrolactat, pierdut în
prezinte stare stadiului compus din greutate 250 g.
de nutriţie evolutiv al lichide calde Dupǎ 48h se
normalǎ. bolii. S-a ţinut (ceaiuri, restabileşte
cont şi de lapte). Dupǎ toleranţa
starea febrilǎ combaterea digestivǎ.
în care s-a durerilor s-a 23.09.2005
administrat trecut la un Pacienta îşi
ceaiuri calde regim recapǎtǎ treptat
cu liguriţa. S- semisolid apetitul.
a compus din 24.09.2005
supravegheat supe, griş, Primeşte bine
pacienta. orez cu lapte, lichidele.
Regimul piureuri. 25.09.2005
alimentar a Dupǎ Primeşte bine
fost restabilirea alimentaţia
administrat în toleranţei corespunzǎtoare
ciondiţii de digestive şi vârstei.
igienǎ. ameliorarea 26.09.2005
fenomenului Primeşte regim
inflamator alimentar
hrana zilnicǎ normal. La
a fost externare
completatǎ greutatea este
treptat pânǎ la staţionarǎ.
reluarea
regimului
alimentar
normal.
Somn Pacientul sǎ I s-a asigurat La indicaţia În urma
inadecvat prezinte somn pacientului un medicului s-a intervenţiilor
calitativ şi liniştit, mediu administrat un autonome şi
cantitativ odihnitor ambiant sedativ: delegate
cantitativ şi liniştit, plǎcut, Diazepam 1f pacientul şi-a
calitativ. Sǎ odihnitor, cu – IM. reluat treptat
prezinte stare o temperaturǎ somnul obişnuit,
de confort constantǎ astfel cǎ la
psihic. între 18-20°C. externare
prezintǎ somn în
limite
fiziologice.
Risc de Pacienta sǎ fie S-au Pacienta nu a
infecţii feritǎ de supravegheat prezentat
infecţii. funcţiile complicaţii.
vitale şi Evoluţia a fost
comportament favorabilǎ astfel
ul pacientei. I cǎ dupǎ 5 zile de
s-a asigurat spitalizare
igienǎ pacienta se
riguroasǎ externeazǎ
tegumentarǎ, vindecatǎ.
vestimentarǎ
şi a patului,
3. 5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005

3.5.2. Diagnosticul medical la externare:
- laringitǎ acutǎ edematoasǎ subgloticǎ.
3.5.3. Starea pacientului la externare:

- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:
- Zinocef IM timp de 3 zile;
- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;
- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;
- Vitamina A 3 f/zi IM;
- Paracetamol 3 cp/zi;
- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;
- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;
- instilaţii cu ser efedrinat 3%.
Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,
pacienta prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic
bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit
intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ,
stare de igienǎ corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi
alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer
rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor
aeriene. Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.
S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:
- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.
- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.
- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.
Revenirea la control peste zece zile.
Data Examene de Modul de Valori normale Valori obţinute

laborator recoltare
22.IX.2005 Se recolteazǎ
→ prin puncţie
28.IX.2005 venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 20 mm
VSH seringǎ de 2 2h: 12-17 mm 2h: 55 mm
ml:
- 0,4 citrat de
Na 3.8%, plus
1,6 ml sânge.
Se recolteazǎ Hb: 13 (+-) 2g Hb: 8,28%;
sânge capilar %
Hemoleucograma prin înţepare în Trombocite: Trombocite:
pulpa 250000 – 350000
degetului. 400000
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 ml 0,20 – 0,40% 0,38%
sânge simplu,
nehemolizat.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80 – 1,20‰ 0,90‰
sânge şi 4 mg
florurǎ de Na.
Se recolteazǎ ZnSO4: 0-8
Teste de prin puncţie USH ZnSO4: 4,06 U
disproteinemie venoasǎ 5-6 ml Rtymol:0-4 Rtymol: 4,5 U
sânge simplu. MC
III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu laringitǎ acutǎ

Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;
indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.

Nume şi prenume: R.I.
Vârsta: 25 ani
Sex: masculin
Stare civilǎ: necǎsǎtorit
Domiciliul: Ploieşti
Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto
Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Ploieşti
Religia: ortodoxǎ

- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi
fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se
odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice
diferite, frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.

Date antropometrice:
greutate: 70 kg;
înǎlţime: 1,76 m;
grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);
acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;
nu prezintǎ proteze;
nu este alergic.

AHC – fǎrǎ importanţǎ;
APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;
APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior
drept la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.
Data internǎrii: 18.X.2003

febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ spasmaticǎ;
disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ
ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia
simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind
chiar mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ
disfonie, cornaj, R=15s/min.
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic
bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa
bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe
congestiv, abdomen suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri:
piramida nazalǎ de aspect şi conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale
permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie
cu forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Diagnostic medical – Laringita cataralǎ acutǎ

3.3. Analiza şi interpretarea datelor
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Surse de Nivel de

fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dificultate dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţia – Dispnee – Infecţii la
respira şi a avea 15r/min bradipnee nivelul
o bunǎ TA – 120/70mm inspiratorie însoţitǎ cǎilor
circulaţie Hg de cornaj; respiratorii
AV – 70p/min Respiraţie dificilǎ superioare, 2
Respiraţie de tip pe nas disfonie, proces
costal inferior tegumente palide, inflamator.
prin mǎrirea mucoasa Alternarea
diametrului respiratorie uscatǎ. mucoasei
lateral al cutiei nazale,
toracice. faringiene şi
laringiene.
Nevoia de a lua Dentiţia bunǎ, Disfagie, Durere
şi a mânca gingii aderente slǎbiciune, Febrǎ
dinţilor, inapetenţǎ, scǎdere Anxietate. 2
mucoasa umedǎ, ponderalǎ.
roz, tranzit
intestinal
normal.
Nevoia de a Micţiuni Absenţa scaunului Procesul
elimina sporadice. de 3 zile, oligurie, infecţios,
sete, greţuri. imobilitatea, 2
starea
febrilǎ,
aport hidric
redus.
Nevoia de a Somn agitat, treziri Tusea,
dormi şi de a se frecvente, ore de durerea,
odihni odihnǎ anxietatea, 2
insuficiente, neacceptarea
iritabilitate, bolii.
nelinişte.
Nevoia de a se Sistem orteo- Poziţie inadecvatǎ Tulburǎri
mişca şi a avea articular integru (care favorizeazǎ respiratorii, 2
o bunǎ posturǎ. – efectueazǎ respingerea). febrǎ,
mişcǎri Dificultatea de a durere,
adecvate. rǎmâne în posturǎ anxietate.
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşminte alese Dificultatea de a se Durere.

îmbrǎca şi dupǎ gust şi îmbrǎca şi
dezbrǎca modǎ, veşminte dezbrǎca.
adecvate 2
climatului şi
statutului socio-
cultural.
Nevoia de a Temperatura Febrǎ ridicatǎ Procesul
menţine mediului 39,10°C, infecţios
temperatura ambiant 18- tegumente calde, inflamator. 2
corpului în 20°C. transpirate,
limite normale frisoane.
Nevoia de a fi Uscǎciunea Circulaţia şi
curat şi de a-şi mucoaselor respiraţia
proteja neglijeazǎ inadecvate.
tegumentele efectuarea Imobilitatea,
îngrijirilor durerea, 2
igienice. febra,
Incapacitatea de a- anxietatea,
şi acorda îngrijiri condiţiile
igienice. nou create.
Nevoia de a Mǎsuri de Risc de Procesul
evita prevenire a complicaţii. infecţios şi
accidentele infecţiilor, Agitaţie, teamǎ, inflamator.
bolilor. insomnie. Boala 2
(evenimente
marcate).
Nevoia de a Funcţionarea Dificultatea de a Procesul
comunica adecvatǎ a vorbi. inflamator
organelor de Anxietatea.
simţ, posturi şi 2
gesturi ale
mâinii, facies
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a Posibilitatea de
acţiona conform a acţiona
propriilor conform 1
credinţe şi propriilor
valori credinţe şi
valori.
Nevoia de a fi Incapabilitatea de Durere,
ocupat şi a se a-şi îndeplini anxietate,
realiza rolurile sociale. neacceptarea
Incapabilitatea de bolii,
a-şi imobilitate. 2
îndepliniacţiunile
favorite. Sentiment
de inulitate.
Nevoia de a se Dificultatea de a Durere,
recrea îndeplini activitǎţi anxietate, 2
recreative. stres.
Nevoia de a Dorinţǎ, interes
învǎţa în acumularea 1
cunoştinţelor
Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.
3.3.2.Problemele pacientului
Probleme actuale:
alterarea vocii;
hipertermie;
somn inadecvat;
alimentare inadecvatǎ.
risc de complicaţii respiratorii;
cronicizarea laringitei.
3.3.3. Diagnosticul de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.
Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat
prin obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.
Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin
creşterea temperaturii peste valorile normale.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii
şi manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.
Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire

pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II

3.3.1. Obiective generale
Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.

Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.
Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.
Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice
Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie

în limite fiziologice.
Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.
Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.
Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.
Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.
Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Data Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
18.X.2003 Respiraţie şi Pacientul sǎ S-au asigurat S-a 18.X.2003
→ circulaţie prezinte cǎi condiţii de îngrijire, administrat Pacientul
23.X.2003 inadecvate. respiratorii salon curat, tratamentul prezintǎ
permeabile, temperaturǎ indicat respiraţie
tusea se moderatǎ 18-20°C, respectând inadecvatǎ,
dimuneazǎ umiditate, ventilaţie, doza, ora şi tuse seacǎ,
în s-a umezit aerul din modul de paloare redusǎ.
intensitate. încǎpere. Pacientul administrare. Dupǎ
Sǎ prezinte a fost învǎţat sǎ Pentru administrarea
respiraţie şi expectoreze şi sǎ combaterea tratamentului
circulaţie în colecteze sputa în stǎrii de urgenţǎ
limite recipientul special. infecţioase şi pacientul şi-a
fiziologice S-au aplicat tehnici inflamaţiei s- reluat treptat
în decurs de de favorizare a au administrat: respiraţia, dar
3 zile. circulaţiei, masaje, codeinǎ 3/zi, persistǎ tusea.
exerciţii active. S-au sirop 19.X.2003
mǎsurat pulsul şi expectorant 3 Atenuarea
respiraţia. S-au linguri/zi, respiraţiei,
pregǎtit materiale instilaţii cu persistǎ tusea
necesare pentru soluţii de ulei seacǎ, paloarea
recoltare. S-au de pin. S-au redusǎ. S-au
recoltat probe efectuat recoltat probe
pentru examenul de enhalaţii cu pentru
laborator, pentru ceai de examenul de
VSH, muşeţel. S-a laborator.
hemoleucogramǎ, administrat 20.X.2003
uree sanguinǎ, oxigen. Examenele de
glicemie, teste de laborator au
disproteinemie. prezentat
urmǎtoarele
valori:
VSH: 1h: 5mm
2h: 15 mm
Hemoleucogra
ma:
Hb: 11,59%;
L: 7900/mmc
Ureea: 0,24g%
Glicemia:
0,86‰
ZnSO4: 8,12
USH
RTymol: 2,82
UMC
21.X.2003
Încǎ mai
persistǎ tusea
seacǎ şi
paloarea
redusǎ.
22.X.2003
Dupǎ
administrarea
tratamentului
tuseaeste
diminuatǎ în
intensitate, nu
prezintǎ
paloare, iar
funcţiile vitale
se încadreazǎ:
I zi – R=
15r/min
II zi –
R=16r/min
III zi – R=
18r/min
AV=70p/min
AV=80p/min
TA=120/70
mm Hg.
La externare
pacientul este
restbilit din
punct de
vedere
respirator şi
circulator.
Alterarea Pacientul I s-a recomandat La indicaţia 18.X.2003
vocii; sǎ-şi repaus vocal. medicului s-a Pacientul
alterarea recapete Pacientul a fost administrat prezintǎ
mucoasei. vocea servit cu ceaiuri vitamina C dificultate de a
normalǎ, sǎ calde. S-au aplicat 1f/zi şi comunica.
poatǎ comprese calde în vitamina A Dupǎ
comunica jurul gâtului. I s-a 1f/zi pentru administrarea
verbal în recomandat consum combaterea tratamentului
decurs de crescut de fructe. S- stǎrilor pacientul nu
48h, a umezit aerul din inflamatorii şi şi-a recǎpǎtat
pacientul sǎ încǎpere, s-au infecţioase. S- vocea în 48h.
prezinte facilitat modalitǎţi au efectuat 19.X.2003
mucoasa de comunicare non- inhalaţii cu Pacientul
laringianǎ verbalǎ. infuzii de prezintǎ
umedǎ şi sǎ muşeţel; disfonie;
poatǎ antiseptice. acesta este
comunica servit cu
verbal în ceaiuri calde şi
mod i se aplicǎ
satisfǎcǎtor comprese
în decurs de calde în jurul
3 zile. gâtului.
20.X.2003
Dupǎ
efectuarea
tratamentului
şi a
intervenţiilor
autonome
mucoasa
laringianǎ este
umedǎ şi
integrǎ.
21.X.2003
Procesul
inflamator
local a
diminuat astfel
cǎ vocea este
relativ
normalǎ. La
externare
pacientul
comunicǎ în
mod
corespunzǎtor.
Hipertermie Pacientul sǎ S-a observat, La indicaţia În urma
prezinte mǎsurat şi medicului intervenţiilor
temperaturǎ înregistrat pentru temperatura a
în limite temperatura. Febra a combaterea scǎzut
fiziologice fost combǎtutǎ prin stǎrii ajungând dupǎ
în termen aplicarea de inflamatorii s- 3 zile la valori
de 3 zile. comprese umede pe a administrat: normale:
frunte şi torace. Aspirinǎ 3 18 X - T°C –
cp/zi; 39,1
Polidin III f/zi. 19 X - T°C –
38,3
20 X - T°C –
37,4
21 X - T°C –
36,7.
La externare
pacientul este
afebril,
tegumente
curate şi
integre.
Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţia 18.X.2003
inadecvatǎ prezinte pacientului regimul medicului s-a Pacientul este
cantitativ şi toleranţǎ corespunzǎtor administrat în inapetent,
calitativ. digestivǎ ţinând cont de starea primele 24h un primeşte greu
normalǎ. Sǎ febrilǎ, unde s-a regim lichidele.
fie administrat ceaiuri hidrolactat, 19.X.2003
alimentat calde cu linguriţa. format din Se restabileşte
calitativ şi S-a supravegheat ceaiuri şi toleranţa
cantitativ pacientul privind lapte. Dupǎ digestivǎ.
corespunzǎt respectarea calmarea 20.X.2003
or vârstei. regimului alimentar. durerilor s-a Pacientul îşi
A fost servit în trecut la un recapǎtǎ treptat
condiţii de igienǎ. regim apetitul.
semisolid. 21.X.2003
Dupǎ Primeşte bine
stabilirea alimentaţia
toleranţei corespunzǎtoar
digestive şi e vârstei. La
ameliorarea externare
fenomenului greutatea este
inflamator staţionarǎ.
hrana zilnicǎ a
fost
completatǎ
treptat pânǎ la
reluarea
regimului
normal.
Somn Pacientul sǎ S-a asigurat S-a În urma
inadecvat prezinte pacientului un administrat la intervenţiilor
somn mediu ambiant indicaţia autonome şi
liniştit, liniştit, plǎcut, medicului un delegate
odihnitor. odihnitor, cu sedativ: pacientul şi-a
Sǎ prezinte otemperaturǎ Diazepam reluat treptat
stare de constantǎ între 18- 1f/IM somnul
confort 20°C. obişnuit, astfel
psihic. cǎ la externare
prezintǎ somn
în limite
fiziologice.
Risc de Pacientul sǎ S-a supravegheat Pacientul nu a
infecţii fie ferit de pacientul, s-a prezentat
infecţii. asigurat igiena complicaţii.
tegumentarǎ şi Evoluţia a fost
vestimentarǎ. favorabilǎ.
3.5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2003

3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.
3.5.3. Starea pacientului la externare:
Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul
externându-se în starea vindecat.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:
În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,
pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min,
puls ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ
tranzit intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare
eficientǎ la toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi
alimente alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care
modificǎ structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala,
curenţii de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea
inflamaţiilor cǎilor aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

laborator recoltare
19.X.2003 Se recolteazǎ
prin puncţie
VSH venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 5 mm
seringǎ de 2 ml 2h: 12-17 mm 2h: 15 mm
0,4 citrat de
N38% plus
1,6ml sânge.
Se recolteazǎ
sânge capilar Hb: 13+-2 g% Hb: 11,59%
Hemoleucograma prin înţepare în L: 4- L: 7900/mmc
pulpa degetului. 8000/mmc
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 ml 0,20 – 0,40 % 0,24%
de sânge simplu
nehemolizat.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80-1,20% 0,86%
sânge pe 4 mg
florurǎ de Na
Teste de Se recolteazǎ ZnSO4: 0-8 ZnSO4: 8,12
disproteinimie prin puncţie USH USH
venoasǎ 5-6 ml Rtymol: 0-4 Rtymol: 2,82
sânge simplu UML UML
nehemolizat.
Capitolul IV
Evaluare finalǎ
Evoluţia laringitei acute depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa

germenilor şi masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai
important factor îl constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament
igieno-dietic medicamentos corect şi prompt.
Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:

C.R. în vârstǎ de 3 ani de sex masculin;
D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;
R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.
Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:
nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;
nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
nevoia de a bea şi a mânca;
nevoia de a elimina;
nevoia de a dormi şi a se odihni;
nevoia de a comunica;
nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;
nevoia de a se recrea;
nevoia de a învǎţa;
nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.
Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
hipertermie;
alternarea vocii;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat;
stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:
pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;
pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte stare de confort psihic;
sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Intervenţiile autonome
S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu
umiditate normalǎ;
Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze
respiraţia;
S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;
S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;
Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;
S-a administrat oxigen;
S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;
I s-au supravegheat funcţiile vitale;
S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.
S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului
evolutiv al bolii;
S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;
Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;
I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o
temperaturǎ constantǎ între 18-20°C;
- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.
S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,

antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de
hidrocortizon (HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C,
Vitamina A, Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.
În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut
o evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.

Studiu de Caz Privind Ingrijirea Pacientilor Cu Laringita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Caz Privind Ingrijirea Pacientilor Cu Laringita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Aplicarea planului de îngrijire

Examene paraclinice ale pacientului

Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave,

Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat

Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele

Funcţia de fixare a toracelui:

Noţiuni generale despre boala respectivǎ

2.1. Definiţie, etiologie

În faringita cataralǎ acutǎ:

Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:

Laringita edematoasǎ a adultului este caracterizatǎ prin edem al submucoasei

Laringita striduloasǎ (falsul crup):

2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

2.4. Examene clinice şi paraclinice

2.5. Intervenţii autonome, delegate

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Pronostic spre vindecare

2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Planul de îngrijire al pacienţilor cu laringitǎ acutǎ

I. Plan de îngrijire a pacientului C.R. cu laringitǎ acutǎ

3.1. Culegerea de date:

3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

3.1.2. Condiţii socio-culturale:

3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

3.2.2. Problemele pacientului

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Grad de dependenţǎ III

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.3.2. Obiective specifice:

3.4. Aplicarea planului de îngrijiri

Hipertermie Pacientul sǎ S-a mǎsurat La indicaţia În urma

Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

Calcemia Se recolteazǎ 9-11 ng% 8 ng%

II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu laringitǎ acutǎ

3.2. Culegerea de date:

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

3.2.2. Probleme ale paciemtului

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.3.2. Obiective specifice:

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005

3.5.3. Starea pacientului la externare:

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

3.5.5. Plan de recuperare:

Examene paraclinice ale pacientului

Data Examene de Modul de Valori normale Valori obţinute

III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu laringitǎ acutǎ