Sangele periferic + Hematopoieza

Hematii:
- celulele cele mai simple din organism, anucleate si fara organite citoplasmatice
- celule diferentiate fara capacitatea de diviziune
- functie principala: transportul Hb cu gaze respiratorii (legare O2 pentru transport la celule si
CO2 pentru eliminarea din tesuturi)
* Origine:
- maduva rosie hematogena din oasele late (stern, coxal) si corpuri vertebrale
* Durata de viata:
- se gasesc in circulatie 120 zile, cele senescente ajung in ficat/ splina si sunt fagocitate de
macrofage + atacate de lizozimi (cu hidrolaze acide)
- sufera fen. de eritroliza=> eliberare de Fe refolosit la hematopoieza
- modificari la baza recunoasterii de catre macrofage a hematiilor:
o scaderea conc. de ATP si K+, a cantitatii de enzime glicolitice si lipide
o deshidratarea
o cresterea conc. de Na+
* Numar:
- variabil in fct. de sex, varsta, stare de sanatate si zona geografica
- conditii fiziologice: 5 mil/ mm3 barbati, 4,5 mil/mm3 femei si 6-7 mil/mm3 nou-nascuti
 variatii numerice: poliglobulie si anemie
 scade nr. fiziologic la varste inaintate si creste in efort prelungit, sarcina sau altitudine

Caracteristici morfologice:

 Dimensiuni:
 diametru 7,2-7,5 microni pe frotiu si 7,9-8,2 microni in plasma sangvina
 grosimea: 1,9-2,5 microni in z. marginala si 1 micron in centru
 variatii de diametru = anizocitoza, de obicei patologic, dar exista si anizocitoza
fiziologica (= varste diferite ale eritrocitelor: cele mai tinere mai mari)
 cresterea diametrului: anemii sau boli de sange => macrocite (8-12 microni),
megalocite (> 12 microni) si microcite (<6 microni)
 volum: 80-90 microm3, volum cu valoare diagnostica => scaderi = microcitoza, iar
cresteri = macrocitoza
 suprafata: 120-140 microm2
 folosite pentru estimarea dimensiunilor celorlaltor celule si structuri din sectiunea
histologica
 Forma:
- rotund/ oval (discocit), privit din fata si haltera/ piscot cu margini rotunjite si ingrosate=
disc biconcav privit din profil
- aspectul= forma de adaptare la functia de transport al gazelor respiratorii=> cea mai
mare suprafata la vol. cel mai redus
- modificari de forma= polikilocitoza, reversibile la variatii ale presiunii osmotice, conc.
de ATP sau pH/ ireversibile in boli de sange
 fiziologica, in trecerea hematiilor prin capilare cu diametru < 7 microm =>
alungirea hematiilor => proprietate de deformabilitate eritrocitara
- Forme patologice:
 sferocite: hematii sferice, balonizate, forma rotunda fara zona centrala
palida=> in sferocitoza ereditara, anemie hemolitica, arsuri severe, data de
defecte genetice ale spectrinei
 echinocite: au pe suprafata spiculi de aceeasi lungime + echidistanti, forma
reversibila in conc. scazuta de ATP si ireversibila in anemii, talasemii
 stomatocite: rotunjite, cu o infundare cu aspect de gura, reversibila in
modificari de pH si ireversibila in cancere metastazate si HTA maligna
  acantocite: sferice, dar cu spiculi (mai rari ca la echinocite si la distante
inegale), modificari prin deficit de beta-lipoproteine, ireversibile in ciroza
hepatica
 drepanocite: forma de secera, prezenta Hb anormala (HbS, forma de
bastonase helicoidale), eritrocite rigide, tendinta de fragmentare
 leptocite: turtite
 codocite: dispozitia Hb in tinta, uneori forma de clopot, asociate cu Hbpatii,
talasemie, anemie feripriva, splenectomie, boala hepatica obstructiva
 dacriocite: forma de para/ picatura, in mielofibroza cu metaplazie, talasemii,
anemii mieloftizice
 schizocite: eritrocite fragmentate, au prelungiri ascutite, asociate anemiei
hemolitice microangiopatice, purpurei trombocitopenice si respingerii grefei
renale
 eliptocitoza: determinata de defecte genetice in proteina 4.1
- Forma pastrata de proteine membranare:
* proteine integrale: glicoforine (ex: glicoforina C, rol in legarea citoscheletului
proteic de membrana) si proteine banda 3 (rol in legare Hb si situs de ancorare
citoschelet)
* proteine periferice (pe suprafata interna membranara): organizate intr-o retea
hexagonala paralela cu membrana, formata din spectrina, actina, banda 4.1 si
tropomiozina. Reteaua e legata de stratul lipidic prin ankirina care interactioneaza
cu banda 4.1
 Culoare:
- roz-palid pe frotiu sangvin, centrul hematiei mai palid, iar marginile mai intense =
normocrome/ normocite
- aspect dens, fin, granular in ME
- modificari = anizocromii, asocierea unor hematii colorate cu diferite intensitati pe acelasi
frotiu= policromazie
- modificari patologice:
 e. hipocrome: palide, incarcare deficitara cu Hb (dispusa la periferie)
 anulocite: inele rosu-caramizii, in carente de fier si diseritropoieza
 e. hipercrome: cresterea vol. eritrocitar + hematii mai intens colorate
 e. albastre: persistenta unor organite citoplasmatice (ribozomi) dupa expulzia
nucleului
 Incluziuni eritrocitare:
 corpi Howell-Jolly: culoare albastru-inchis, unice, forma rotund-ovalara, condensari
de heterocromatina, asociati hiposplenismului, anemiei megaloblastice si hemolitice
 inele Cabot: resturi de Mb. nucleara sau fus de diviziune in forma de anse/ inele
albastru inchis, in anemie megaloblastica, leucemii sau intoxicatii (Pb)
 corpi Pappenheimer: granulatii albastru-inchis, in grup la periferia celulara, granule
de fier= siderozomi, dispar in primele sapt. de viata (3-17% o la nou-nascuti), presista
la splenectomie, anemii (hemolitica, sideroblastica, megaloblastica)
 granulatii bazofile: granule violet, forma rotunda/ colturoasa (cand sunt mari), ARN,
frecvent in intoxicatii cu Pb, talasemii
 corpi Hein: evidentiate cu violet de cresyl/ albastru de Nill, Hb denaturata, la
suprafata eritrocitului/ in afara (legati prin structuri fine), apar in Hbpatii, enzimopatii,
intoxicatii (benzen, anilina)

Structura+ ultrastructura:

 Membrana celulara:
 lipoproteica (30% lipide, 50-52% proteine), in mozaic fluid, cu glicocalix la exterior (18% glucide)
 lipidele: fosfatidilcolina, sfingomielina si colesterol (in foita externa) si fosfatidilserina si
fosfatidiletanolamina (in foita interna)
 proteine: acetilcolinesteraza si nicotinadenindinucleotidaza (pe fata ext.) si ATPaza, 3-
gliceraldehid-DH si proteinkinaza (fata interna)
 glucide: hexozamine+ acizi sialici
 pe fata ext: Ag de suprafata
 A, B, O = Ag de grup sangvin:
* atasate domeniului extracelular al glicoforinelor (de ex: glicoforina A, proteina
integrala membranara, rol in specificitatea de grup sangvin)
* importanta in transfuzii si reactii hemolitice
 gr. A: Ag. A1/A2 + aglutinina antiB, au N-acetilgalactozamin transferaza
care adauga N-acetilgalactozamina la Ag. H (precursorul gr. ABO)
 gr. B: Ag. B + aglutinina antiA, au galactozo transferaza care adauga
galactoza la Ag. H (care are o L-fucoza)
 gr. AB: Ag. A si B, nicio aglutinina
 gr. O: niciun Ag, aglutinine antiA si antiB, nu are enzime
 Factorul Rh:
 85% Rh += au Ag. pe suprafata hematiei
 sistem reprezentat de polipeptidul Rh30 neglicozilat, proteina integrala
membranara dintr-un complex cu polipeptidul Rh50=> au domenii
extracelulare cu situsuri antigenice pentru Ag. D, C, E (cu importanta
clinica)=> posesia unui antigen = Rh +
 importanta clinica in sarcina la mamele cu Rh negativ si a doua sarcina cu
fat cu Rh pozitiv=> eritroblastoza fetala
 Citoschelet membranar:
 protein-enzime: glucozo-6-P-DH, piruvat kinaza si hexokinaza (metabolism glucidic),
anhidraza carbonica (legare CO2), catalaza (neutralizarea H2O2)
 glutation: rol in protectia gr. proteice a Hb de actiunea oxidanta a unor subst
 Hb: cromoproteina cu o gr. proteica (globina) si o gr. prostetica (hemul, partea
fiziologic activa care fixeaza labil O2), ocupa 33% din gr. hematiei
 globina: 4 lanturi polipeptidice (2 alfa si 2 beta)
 conc. crescuta responsabila de aspectul uniform la colorarea cu eozina si
granularitatea citoplasmatica in ME
 Sinteza (etape):
o sinteza lanturi globina la niv. RER
o sinteza HEM: in prezenta mitocondrii, prin condensarea succinil-
CoA + glicina in mitocondrie => acid. aminolevulinic, transportat in
citosol=> sinteza coproporfirinogen III, reintros in mitocondrie=>
protoporfirina IX + ferochelataza=> atasarea Fe2+ si formare hem
o unire globina cu hem
 Hb normala (tipuri): Gower 1 (ξ2ε2), Gower 2 (α2ε2), Portland (ξ2γ2), F
(α2γ2), A1 (α2β2), A2 (α2δ2)
 Hb anormala:
o Hbpatii calitative:
defect de lant beta: HbS (inlocuire ac. glutamic din poz. 7 cu
valina), HbC (inlocuire ac. glutamic din poz. 7 cu lizina), HbG
(inlocuire ac. glutamic din poz. 7 cu glicina), HbE (inlocuire
ac. glutamic din poz. 26 cu lizina), Hb Bucuresti (inlocuire
fenilalanina din poz. 42 cu leucina)
defect de lant alfa: Hb I (inloc. lizina din poz. 17 cu ac.
glutamic)
o Hbpatii cantitative: blocarea sintezei lanturilor polipeptidice=> talasemii
(putin RER, putina globina)
 Alte tipuri: A1c= hemoglobina glicozilata, legare ireversibila de glucoza,
niv. crescut in diabet (dat de niv. crescut de glucoza)

Trombocite:

- plachete sangvine, fragmente din citoplasma megacariocitului

 - origine in maduva osoasa hematogena, pe linie megacariocitara (din megacariocitul
trombocitogen, cu grd. mare de ploidie 64n)
* productie sub controlul trombopoietinei
* 5.000-10.000/ megacariocit
- durata de viata: 7-10 zile, distruse in ficat + splina
- 2 tipuri: inactive si activate
- Numar:
 150.000-400.000/ mm3 in sangele periferic
 cresterea nr. = trombocitoza=> formarea de cheaguri (tromboza) cu obstructia vaselor
de calibru mic => favorizeaza AVC, infarct miocardic sau embolie pulmonara
 scaderea nr.= trombocitopenie, in boli ale sangelui sau boli generale=> sangerari
excesive
 modificari de numar si de functii (trombastenii) = trombocitopatii
- Dimensiuni: diametru 3-4 microni
- Forma: ovalara sau disc biconvex (in stare proaspata), au margini crenelate (in stare uscata,
pe frotiu)

Structura si ultrastructura:

- 2 zone: centrala si intunecata = granulomer si periferica si clara = hialomer

- 5 tipuri:
 tinere: hialomer bazofil si granule azurofile rare
 mature: hialomer slab acidofil si granule azurofile
 batrane: mai palide, culoare violet si granule violete
 degenerate: hialomer si granule cenusii
 gigante: dimensiuni de 2-3 x mai mari, granulomer roz-violet si granule violet
- Membrana plachetara:
* trilminata, acoperita la ext. de glicoproteine si ATPaza Mg-dep=> strat pufos (fuzzy coat) cu rol in
adezivitatea trombocitului
* in jurul stratului, atmosfera periplachetara (factori plasmatici si ai coagularii: fibrinogen, V, IX, XII)
* numeroase invaginari care comunica cu sist. canalicular deschis=> schimburi bidimensionale
* poate emite prelungiri cu forma de valuri ondulate=> deplasarea in stare activata, cand devin mai
sferice + aspect stelat
- Citoplasma:

 citoscheletul: microfilamente de actina, miozina si microtubuli cu rol in

mentinerea formei si deplasare
o granulomer: vezicule de diferite dimensiuni, inconjurate de endomembrana, cu 2-3
mitocondrii cu criste rare si ribozomi liberi, putin RE
 Granule citoplasmatice: lambda (similare lizozomilor), alfa (rol in coagulare,
au PDGF, fibrinogen, fibronectina, factor plachetar, TGF β 1, factor von
Willebrand), delta (serotonina, ATP, ADP, ioni Ca2+)
o hialomer: 3 sisteme canaliculare
 sistem canalicular deschis: comunicare cu invaginarile mb. plachetare,
favorizeaza schimbul intre mediul intern si ext.
 sist. tubular dens: tubi anastomozati, asezati inelari (pot fi ai RE)
 sist. marginal: inel de microtubuli, mentin forma celulei
- Structural si functional, mai pot fi impartite in 4 zone:
* zona periferica: membrana celulara + glicocalix ( glicoproteine, GAG si factori de
coagulare adsorbiti din plasma, rol receptor)
* zona structurala: microtubuli, filamente de actina si proteine care leaga actina=> retea
de suport a membranei cu rol in mentinerea formei, dispunere circumferentiala
* zona organitelor: mitocondrii, peroxizomi, particule de glicogen si granule
* zona membranara: determinata de canalele delimitate de membrane (sistemul
deschis si dens canalicular)
Functii:

- rol important in hemostaza cu formare dop plachetar

- activare la lezarea peretelui vascular prin distrugerea endoteliului si expunerea colagenului
subiacent
- etape de actiune:
 aderare:
 alipire de endoteliu la locul lezat, mediata de receptori glicoproteici plachetari
legati la componentele expuse ale matricei extracel.
 recrutarea altor plachete sangvine prin factorul von Willebrand din plasma sau
granule alfa
 schimabrea formei celulare din disc in sfera si formare de filopodii extinse
spre periferia celulei (spatiul dintre ele ocupat de lamelipodii)
 orientarea organitelor spre centrul cel. si expulzarea granulelor centrale catre
sist. canalicular deschis
 agregare:
 formare de grupuri de plachete la locul lezarii, prin legaturi intre plachete,
fibrinogen, factor von Willebrand si integrine (rol si in stabilizare tromb)
 integrinele sunt si pe endomembr. granulelor alfa care fuzioneaza cu mb.
plachetara pt eliberare continut
 metamorfoza vascoasa:
 acumuleaza apa, se rup endomembranele si continutul veziculelor se
raspandeste in citoplasma=> aspect vascos, astructurat
 ruperea membr. plachetare completa si declansarea coagularii la eliberarea
continutului
 coagularea:
 conversia protrombinei in trombina
 actiunea trombinei asupra fibrinogenului=> conversia in reteaua de fibrina
care ancoreaza cheagul
 modelarea cheagului prin polimerizarea fibrinei sub actiunea serotoninei si
Ca2+
 dizolvarea cheagului (trombocitoliza) sub actiunea plasminei
* TPA (activatorul plasminogenului) e derivat din cel. endooteliale, o
forma sintetica a lui e folosit ca tratament de urgenta pt a minimiza
trauma produsa de cheaguri in atacuri cerebrale
- alte roluri: procese inflamatorii (substante care stimuleaza chemostatismul neutrofilelor),
endocitoza bacteriilor si virusurilor, procese imune (substante care stimuleaza producerea de
IgG), stimulare miogeneza si angiogeneza (prin factori ca PDGF, pentru cresterea
fibroblastelor, miofibroblastelor)
- roluri ale continutului granular: vasoconstrictor (serotonina), agregare (ADP si TAX2)
- glicocalixul ofera o suprafata de reactie pentru conversia fibrinogen-fibrina

Leucocite:
 celule albe, care dupa recoltare si centrifugare in prezenta unui anticoagulant, se separa sub
forma de inel de culoare alba
 doar in tranzit prin spatiul vascular, isi indeplinesc functia in tesuturi prin diapedeza
 Clasificare: granulocite/ polimorfonucleare si agranulocite/ mononucleare

Granulocite

Neutrofile:

- originea in maduva hematogena

- cele mai numeroase, 3000-6000/ mm3, 40-75%
 neutrofilia: fiziologica sau patologica (in infectii acute)
  neutropenia in patologia sangelui
- durata de viata in sangele periferic: 6 h, dupa care trec in tesuturi, unde au durata de viata 4
zile
- 2 tipuri dupa raportul cu peretele vascular: circulare si marginale (tendinta de aderare pt
traversarea peretelui)
- tipuri de receptori: Fc (atasare la Ac IgG care acopera suprafata bacteriana), receptori
pentru complement, receptori scavanger (glicoproteine transmembranare care se leaga de
forme modificate de LDL de pe suprafata bacteriilor Gram), receptori toll-like (recunosc
endotoxine si peptidoglicani dispusi in pattern-uri moleculare asociate cu patogenitate de pe
suprafata bacteriana si leaga neutrofilul cu eliberare de TNF alfa, IL-1 = factor pirogen =>
febra in raspuns acut neutrofilic)
- Structura microscopica:
 nucleu segmentat si lobat, lobi uniti prin punti fine de cromatina
 cel. tinere: nucleu nesegmentat, in banda se va segmenta in 2-5 lobi in functie de
varsta cel=> neutrofilele cele mai batrane pot avea 7 lobi
* formula lui Arneth: procentul de neutrofile cu 1-5 sau mai multi lobi
* persoanele cu un procent mare de neutrofile cu putini lobi=> infectii,
tumori maligne,
* crize hemolitice, infarct miocardic, acidoza
* persoanele cu un procent mai mare de neutrofile cu multi lobi=>
deficit de B12 sau folati, uremie cronica
 la sex feminin: apendice/ bat de toba-corpusculul Barr, atasat unui lob (cromozom X
inactivat)
 citoplasma abundenta si acidofila
 element structural caracteristic: granule formate la niv. complexului Golgi, roz-palid in
MGG
* 2 tipuri: azurofile (primare) si specifice (secundare) in proportie granulara
20%/ 80%
* granulele primare: prezente in primele stagii de dezvoltare, contin hidrolaze
acide (fosfataza, dezoxiribonucleaza, beta-glucuronidaza, beta-galactozidaza,
esteraza, lipaza) si lizozim, mielperoxidaza, catepsina G, elastaza
* granulele secundare: prezente de la stadiul de mielocit, contin lizozim,
lactoferina (rol in a lega fierul circulanat + sustragere de la bacterii),
transcobalamina II, fagocitine
* recent, un al treilea tip de granule, cu gelatinaza
 membrana celulara: emite frecvent pseudopode cu microfilamente si microtubuli
- Ultrastructura:
* nucleu heterocromatic, fara nucleoli vizibili, fiecare lob cu eucromatina central si
heterocromatina periferic
* citoplasma cu organite obisnuite + cantitati mari de glicogen (rol energetic) + lizozomi
- Rol:
 fagocitoza=> se numesc si microfage
 activare data de prezenta microorganismelor care elibereaza factori chemotactici
microbieni
 neutrofilele activate: au selectine si integrine prin care interactioneaza cu receptori
omologi de pe mb. cel. endoteliale (ICAM-1, ELAM-1) => trecerea prin diapedeza cu
extinderea de pseudopozi in jonctiunile intercelulare
 neutrofilele atasate secreta colagenaza=> distrugerea MB a vasului sangvin
 prin molecule de adezitvitate si mascari amoebiale ajung la microorganisme +
fagocitare
 microorganismele acoperite in prealabil cu opsonine si componente ale
sistemului complement=> recunoastere
 veziculele de fagocitoza fuzioneaza cu granulele neutrofilului=> degranulare +
digestie
  principalul mecanism citotoxic si bactericid: producerea derivatilor reactivi ai
oxigenului (anionul superoxid, radicalul hidroxid, apa oxigenata), eliminati in
fagolizozom sau in ext. celulei
 fenomen asociat cu consum mare de oxigen si glucoza=> mecanism
„exploziv”= „puseu respirator”, proces independent de glicoliza sau respiratie
mitocondriala
 NADPH obtinut prin suntul pentozelor devine donor de electroni si e oxidat la
niv. mb. sau fagolizozomilor, oxidare in lant: electronii si hidrogenul trecuti de
la NADPH la gr. prostetica a flavin-proteinei, care e oxidata de citocromul
b=> transferul electronilor la molec de O2=> anionul superoxid convertit in
hidroxid si apa oxigenata (prop. bactericide)
 Sub actiunea mieloperoxidazei din gr. azurofile si clorului=> anionul percloric
(HOCl) si cloramine cu rol bactericid (de 1000 de ori mai puternic decat in
peroxid)
 Si oxidul nitric si alti interrmediari reactivi ai nitrogenului sunt implicati in
mecanisme de distrugere bacteriana
 Compusii sunt toxici atat pt bacterii, cat si pt celula producatoare (desi exista
mecanisme protectoare: catalaza, glutation-peroxidaza)=> dupa fagocitare,
neutrofilele mor=> enzime lizozomale eliberate care determina lichefierea
tesutului inconjurator=> puroi (neutrofile moarte + lichid interstitial)
 exista si mecanisme independente de oxigen pentru distrugerea bacteriana:
actioneaza prin distrugerea membr. celulei bacteriene, prin proteine ale neutrofilului
ca defensine sau catelicidine, depozitate in granulele specifice => pacientii cu
granulomatoza cronica (defecte in calea de distrugere bacteriana mediata de oxigen)
pot in continuare distruge bacterii, dar cu eficienta scazuta (susceptibilitate mare la
infectii grave)

Eozinofile:

- localizare sange periferic si tesuturi in special in contact cu mediul ext (aparat respirator,
digestiv, genito-urinar)
- 450/mm3 in sangele periferic, numar crescut in infectii parazitare si alergii
- durata de viata mai mare decat a neutrofilelor, in sange cateva zile, iar in tesuturi cateva sapt
- Structura:
 celula rotunjita, diametru 10-12 microm, raport nucleu/citoplasma: 1:1
 nucleu nesegmentat sau bilobat (aspect „in desaga”)
 heterocromatina imediat sub membrana nucleara, iar eucromatina in centrul fiecarui
lob
 citoplasma acidofila, colorata rosu-portocaliu cu eozina, iar granulele specifice intens
acidofile, distribuite uniform in toata citoplasma, dimensiuni egale
- Ultrastructura:
 organite mai bine reprezentate decat la neutrofil: mitocondrii, ap. Golgi si cisterne de
RE
 granule specifice delimitate de endomembrane, cele mature au in axul lor lung un
cristaloid electronodens = internum, rezistent la liza si traume osmotice (are
fosfolipide, AG nesaturati si proteina bazica majora)
 zona din matricea granulei care il inconjoara = externum, bogata in fosfataza alcalina
 alte componente ale granulelor: neurotoxina (rol in disfunctii neurale in organismele
parazitare), proteina bazica principala, peroxidaza, proteina cationica,
mieloperoxidaza
- Functie:
 in infectiile cu paraziti multicelulari, prin capacitatea de a fagocita complexe Ag-Ac
(parazitii induc un rasp. imun cu Ac. IgE)
 cel. sistemului imun detecteaza cel. parazitare si secreta IL-4 si IL-5=> cresterea nr.
de eozinofile si de IgE + activarea simultana a mastocitelor => eliberare de factor
 chemotactic pentru eozinofile=> atasarea IgE de parazit si a eozinelor de celalalt
domeniu al Ac=> declansare degranulare (citotoxica pt. paraziti)
 factorii de reglaj ai rasp. imun induc comutarea unui rasp. normal cu Ac. IgM sau IgG
intr-un rasp. cu anticorpi IgE=> IL-4 si IL-2 faciliteaza comutara, IFN gamma inhiba
 comutarea=> declansarea reactiilor alergice mediate de mastocite, eozinofile, bazofile
 eozinofilele secreta factori pro-inflmatori (leucotriene, PAF) si citokine, dar si
factori care limiteaza degranularea mastocitelor si efectele histaminei (inhiba
leucotriena 3)

Bazofile:

- 0,5% in sangele periferic, valoare absoluta de 15-50/ mm 3 de sange

- durata de viata scurta in sange, 9-18 luni in tesuturi
- Structura:
 forma rotunjita, diametru 10-12 microni
 nucleu incomplet segmentat, forma literei S sau frunza de trifoi, central/ excentric, fara
nucleoli
 citoplasma slab acidofila, cu nr. mare de granule de forma si dimensiuni diferite,
colorate metacromatic in albastru-violet inchis
 continut granular hidrosolubil => la spalare intensa, continutul se poate spala si poate
da aspect bazofil
 granule raspandite pe toata suprafata, acopera nucleul, cele specifice au histamina,
heparina si serotonina, hidrolaze acide si neutre, factori chemotactici si de activare
plachetara, IL-3 si lL-4
 membrana: are receptori pt IgE
- Ultrastructura:
 putine organite celulare (ap. Golgi si mitocondrii), RE mai abundent
 incluziuni de glicogen
 o parte dintre granule sunt lizozomi, dar cele mai multe sunt specifice
- Receptori: Fc (pentru Ac IgE), CD40L (interactiune cu receptorul complementar de pe limf. B
pentru cresterea sintezei de IgE)
- Functie:
 rol de amplificare a proceselor inflamatorii
 Ac limfocitelor ca rasp. la Ag. se atasaza pe suprafata bazofilelor=> eliberare de
histamina = reactie de hipersensibilitate imediata (sta la baza mecanismelor pentru
urticarie, astm bronsic sau rinita alergica)
 activate specific prin receptorii pentru IgE, activare care are ca etape obligatorii
metilarea fosfolipidelor din membr., metabolismul ac. arahidonic, declansarea unui
influx de Ca2+=> atasaea proteinkinazei C si cresterea conc. de AMPc
 etape f. rapide, degranulare in 5-10 min
 efectele degranularii: modificari circulatorii locale, edematiere si infiltrate
celulare
 pot da soc anafilactic

Limfocitele:

- elemente figurate atat in sange, cat si in org. limfoide

- 3 clase: limf. B, limf. T si NK (cel. natural killer)
- la migrarea protimocitelor din maduva ososasa in timus, iau nastere LT in timus, printr-o
selectie care poate fi pozitiva sau negativa => 95% dintre timocite mor in timus, iar restul il
parasesc ca populatii CD4+ sau CD8+ care ajung in sist. limfoid ca precursori nativi
- LB sunt generate in maduva hematogena si eliberate in circulatie, o parte intorcandu-se ca
plasmocite secretoare de Ig
- cel. NK se dezv. la niv. maduvei osoase hematogene
- Numar: 5-10 miliarde in sange si 2 x 1012 in organele limfoide
- Durata de viata lunga (sunt recirculate: sange <-> organe limfoide)
- Au receptori specifici (CD) pt care exista contrareceptori la niv. endoteliilor din organe
limfoide=> fiecare limfocit are afinitate proprie pt un org.
- Structura:
 La MO, 3 categorii: mici (diametru 6-8 microni) intermediare (7-10 microni) si mari (12-
18 microni)
 raport nucleu/citoplasma de 4:1 sau 3:1, forma nucleului rotunda/ usor identata,
pozitie excentrica fara nucleol
 nucleul se coloreaza bazic => pata de cerneala
 citoplasma ca un inel subtire, perinuclear, albastra ca „cerul senin”
 diferentierea MO nu se poate face intre clasele de limfocite, se pot diferentia prin
imunocitochimie intre formele activate ale limfocitelor
- Ultrastructura:
 diferente intre LB si LT in stare activa:
LT activate au diametru mai mare decat al cel. inactive, nucleu mai putin condensat,
cateva cisterne RE in citoplasma
LB activate au dimensiuni mult mai mari decat ale cel. inactive, citoplasma abundenta
in RER, rol in sinteza anticorpi
 Limf B:
 precursori ai plasmocitelor, 5-15% din totalul limf. circulante
 produc si exprima pe suprafata o Ig cu specificitate pt un anumit antigen
(BCR= B cell receptor)
 LB care leaga Ag. pe Ig necesita semnale pt. proliferare si diferentiere,
furnizate de LT. helper care recunosc Ag. si il prezinta LB
 Caracteristici anticorpi:
* 1-2 situsuri de legare proteine straine
* domenii ce pot activa sist. complement sau pot fi recunoscute de
receptorii de pe suprafata fagocitelor
* forma lit. Y, cu 2 lanturi polipeptidice lungi (H) si 2 scurte (L), zona
centrala= balama
* 5 clase: IgA, IgD, IgE, IgG, IgM, difera prin structura lantului greu
* exprimate pe membr. LB, care are si alti receptori fata de BCR
(receptori pentru complement, MHC I si II, CD4, receptori pt adeziune
celulara)
 Limf. T:
* tipuri de receptori: TCR (pentru Ag), CD2 (rol in aderare la cel. prezentatoare
de antigen), CD4 (receptor LT helper pentru MHC II), CD8 (receptor de pe LT
supresoare si citotoxice pentru MHC I), CD28 (rol in activare si adezivitate
celulara), receptori de adezivitate
* rol: asigurarea semnalelor pt proliferare si diferentiere LB si LT, indepartarea
specifica a cel. straine si infectate viral, activarea macrofagelor pt
citotoxicitate cel
* 2 subpopulatii: LT citotoxice (lizeaza direct cel. infectate) si LT helper
(faciliteaza producerea de Ac. de catre limf. B si fagocitarea cel. de
macrofage)
* TCR recunosc proteinele straine cand sunt legate de molecule ale sistemului
major de histocompatibilitate (MHC). Sunt 2 clase: MHC 1 (pe membr. tuturor
cel nucleate) si MGC II (pe mb. monocitelor/macrofagelor, cel. dendritice,
unele cel. endoteliale, enterocite vilozitare, cel. epiteliale resp, LB)
* LT citotoxice: cel. CD8+ responsabile de moartea celulara, poarta pe
suprafata o proteina non-self legata de MHC I. Moartea celulei:
exprimarea ligandului Fas pe celula efectoare (LT) care
interactioneaza cu cel. tinta=> apoptoza
eliberarea LT de granzime si proteine=> pori in mb. cel tinta
(perforine)=> apoptoza
 * LT helper: CD4+, recunosc Ag specifice asociate MHC II, unele colaboreaza cu
LB si macrofage, altere intervin in producerea de limfocite citotoxice
* LT supresoare: reglatoare, diminueaza rasp. imun, cel. CD8+
* NK: nu exprima TCR pe suprafata, pot indeparta cel. care nu exprima MHC I (in
infectii virale)
* LT gamma/delta: au un TCR specific pe suprafata lor, migreaza in epitelii si le
colonizeaza, fara a mai fi supuse recircularii = limfocite intraepiteliale => prima
linie de aparare impotriva organismelor straine datorita localizarii lor (piele,
mucoasa orala, etc.)

Monocite:

- cel. in tranzit in sange (36-104 h), parasesc apoi torentul circulator si ajung in tesuturi unde
devin macrofage => apartin sist. macrofagic al organismului, cunoscut drept sistemul
fagocitelor mononucleare
- 300-500/ mm3
- Structura:
 cel. mari, diametru pana la 20 microni, raport nucleo-citoplasmatic 2:1
 nucleu reniform, in potcoava, eucromatina alterneaza cu heterocromatina=> aspect
de „tabla de sah”
 citoplasma bazofila, tenta cenusie („cerul inainte de furtuna”)
 uneori, in indentatia nucleului sau in citoplasma, are granulatii mici (azurofile)
- Ultrastructura:
 RE, ribozomi liberi, mitocondrii, lizozomi
 la transf. in macrofag, au si fagozomi sau fagolizozomi, chiar si corpi reziduali
 2 tipuri: clasice (exprima CD 14+) si proinflamatorii (cantitate redusa, exprima si
CD16+, forma matura a monocitelor clasice, produc citokine-TNF si IL-12)
 receptori: pentru fragmentul Fc al molec. Ig, pentru complement, pentru adeziune
celulara, pentru glicoproteine din structura peretelui bacterian (terminate in manoza
sau fructoza), pentru proteine denaturate, pentru fibronectina
- Rol:
 secreta elastaze, colagenaze, pirogeni endogeni, factori de angiogeneza, citokine,
factori de coagulare (V, VII, IX, X, protrombina, tromboplastina), radicali activi ai
oxigenului
 fagocitoza: ingera particule de dimensiuni mari
 cooperare cu limf, mai ales LB

Formula leucocitara:

 neutrofile 40 – 75% 2000 – 7500/mm3

 bazofile 0,1% 0 – 100/mm3
 eozinofile 1 – 5% 40 – 440/mm3
 limfocite 20 – 45% 1500 – 3500/mm3
 monocite 2 – 10% 400 – 600/mm3

Variatii fiziologice:
 leucocitoza la adult si copil, leucopenie la batrani
 la femei adulte, nr. granulocite mai mare decat la barbati
 variatii diurne (cresteri pana la 10-15% granulocite) sau in efort fizic
 cresteri in stari de stres, postprandial, sarcina, fumatori (peste 30% fata de normal)

Variatii patologice:

- Neutrofile:
  neutropenie: infectii bacteriene, infectii virale (gripa, rujeola, hepatita, rubeola, SIDA),
carente alimentare, alcoolism, deficit folati/ vit. B12, radioterapie, soc anafilactic,
acromegalie, b. Addison, mononucleoza, hepatita
 neutrofilie: hemoliza acuta, hemoragie acuta, tumori (carcinom bronsic, gastric,
uterin), intoxicatii (cetoacidoza diabetica, hipertiroidice, cu benzen sau plumb, cu
heparina, serotonina, corticosteroizi), boli de sange (leucemie granulocitara cronica,
policitemie vera), artita reumatoida, miozite, nefrite
- Eozinofile:
 eozinopenie: sindr. Cushing, sinteza crescuta de corticosteroizi, administrare
epinefrina, prostaglandine
 eozinofilie: boli alergice (astm bronsic, urticarie, dermatita, rinita alergica), boli
parazitare (trichineloza, toxoplasmoza), gastroenterita, boli renale cronice
- Bazofile:
 bazopenie: fara semnificatie diagnostica, in stres, administrare corticosteroizi
 bazofilie: afectiuni mieloproliferative, leucemie granulocitara, anemie hemolitica,
inflamatii, alergii
- Limfocite:
 limfocitopenie: radioterapie, leucemii, hipersplenism, septicemie, boli endocrine
(mixedem)
 limfocitoza: infectii virale, hepatita, limfoame, boala Addison
- Monocite:
 monocitoza: afectiuni inflamatorii cronice, parazitoze, tuberculoza, boli de colagen,
monocitoza premaligna (suspiciunea unei boli maligne), insoteste neutropenii cronice
 monocitopenie: aplazie medulara, leucemie, corticoterapie
* contribuie la cresterea sensibilitatii fata de infectii cu fungi, micobacterii si
bacterii oportuniste

Hematopoieza:
* Obiectiv principal: obtinerea unui nivel constant celular in sangele periferic
* Eritrocitele + Trombocitele circula in sange nonstop, dar leucocitele migreaza in afara circulatiei in
tesuturi pentru indeplinirea functiei lor
* Eritrocitele, granulocitele, monocitele si trombocitele se formeaza in maduva osoasa rosie, iar
limfocitele in maduva osoasa rosie + tesuturi limfatice
* Initiata in dezvoltarea embriologica:
 etapa mezoblastica (mezenchimala sau prehepatica): L1-3, prin insulele
sangvine in peretele sacului vitelin si reg. aorta/gonada/mezonefros, din
hemangioblaste (cel progenitoare ale cel. endoteliale si sangvine), da
eritrocite cu Hb Gower
 etapa hepatosplenica: L2-9, ficat+ splina, in L3-4 apar granulocitele, in L5
limfocitele B si L3-6 eritrocite cu Hb F
 mieloida: L3-4, sediu principal in ½ finala a gestatiei si unicul sediu la nastere,
eritrocite cu Hb A si HbF (2%)
 etapa post natala: in maduva rosie hematogena la copil (oase late, epifize si
diafize oase lungi, calcaneu) si adulti (stern, coaste, coxale, vertebre, diploea
craniana, epifize oase lungi)
* focare ectopice in conditii patologice

Celule stem:

* Tipuri de celule stem: CS totipotente (pot da nastere unui organism), CS pluripotente (dau nastere
mai multor tipuri de tesuturi) si CS multipotente (dau nastere mai multor tipuri celulare in acelasi
tesut)
 Alta clasificare:
 CS embrionare: din embrioni in stadiul de blastocist (z.7), diferenteriere in
cel. derivate din toate cele 3 straturi embrionare
  CS adulte: capacitate de diferentiere limitata la tipurile celulare specifice
tesutului/organului
* Teoria monofiletica a hematopoiezei:
- toate celulele sangvine deriva dintr-o singura cel. hematopoietica stem (CSH)= cel. stem
pluripotenta, capabila de diferentiere ireversibila pe toate liniile hematopoietice si
autoregenerare
- Caracteristici celule stem hematopoietice:
 diferentiere sub actiunea unor stimuli specifici
 raspund la mecanisme de control complexe
 capacitate migratorie si pot coloniza
 morfologie asemanatoare cu a limfocitului si/ sau monocit
* Studii recente arata potentialul CSH de diferentiere in cel. non-
sangvine + regenerare celulara in diferite tesuturi si organe
* Proteine marker ale cel. CSH: CD34+, CD90+, CD38-, c-Kit, Flt-3,
AC133
* Pot fi izolate si identificate prin imunocitochimie, citometrie in flux
- decendentii CSH se diferentiaza in 2 colonii majore de cel. progenitoare multipotente:
 cel. progenitoare mieloide comune (unitati formatoare de colonii-granulocite, eritrocite,
monocite, megacariocite= CFU-GEMM), diferentiate in:
 cel. progenitoare de megacariocite/ eritrocite : care dau cel progenitoare de
megacariocite monopotente (CFU-Meg) si cel. progenitoare de eritrocite
(CFU-E)
 cel. progenitoare de granulocite/monocite (GMP sau CFU-GM): dau nastere
progenitorilor de neutrofile, progenitorilor de eozinofile, progenitorilor de
basofile/ mastocite (formeaza bazofile in maduva osoasa sau mastocite in
mucoasa gastrointenstinala) si cel. progenitoare de monocite (CFU-M)
* Pot forma si celule dendritice, prezentatoare de antigen
 cel. progenitoare limfoide comune: capabile de diferentierea in limf. T, B si NK
o denumite si unitati formatoare de colonii limfoide

1. Eritropoieza:
- dezvoltare din cel. progenitoare mieloide sub infl. EPO, IL-3 si IL-4=> diferentierea in celule
progenitoare de megacariocite sau eritrocite (MEP)
- prin expresia factorului de transcriptie GATA-1, se diferentiaza terminal cel. MEP in linia
eritrocitara=> transformarea in cel. progenitoare de eritrocite sensibile la eritropoietina =>
proeritroblastul
- caracterizata prin absenta granulatiilor citoplasmatice
- Proeritroblastul: 12-20 mm, citoplasma usor bazofila, data de prezenta ribozomilor liberi,
cromatina fina, maduva: 1% si sange: 0%
- Eritroblastul bazofil: mai heterocromatic, cu mitoze repetative, bazofilie intensa (nr. mare de
poliribozomi cu rol in sinteza Hb), acumulare de Hb incepe sa determine reactia cu eozina, 15-
20 mm, nucleu rotund-oval cu 2-5 nucleoli, 0-1% maduva
- Eritroblastul policromatofil: 10-12mm, nucleu rotund, fara nucleoli, mai mic, heterocromatina in
tabla de sah, 10-20% in maduva, citoplasma cu regiuni de bazofilie si acidofilie
- Eritroblastul ortocromatofil/ acidofil: mic, dens si compact, citoplasma acidofila data de
cantitatea mare de Hb, 8-10 mm, nucleu rotund, fara nucleoli (incapabil de diviziune),
cromatina condensata complet, 5-10% in maduva
- Reticulocit:
 pierderea nucleului prin expulzie + trecerea in capilarele sangvine
 unii poliribozomi mai pot sintetiza Hb
 nu are nucleu, nucleoli sau cromatina
  citoplasma eozinofila (putine urme de bazofilie in cazul in care exista poliribozomi
restanti)
 1-2% din sangele periferic
- Eritrocit: 7-8 mm, nu are nucleu, nucleoli sau cromatina, citoplasma acidofila, nu se gaseste in
maduva

Cinetica eritropoiezei:

* durata de 7 zile
* eritropoietina actioneaza pe receptori specifici ErP
* durata de viata: 120 zile, apoi supuse sistemului macrofagelor din splina, ficat si maduva
osoasa=> disocierea hemului si globinei si hidroliza globinei in aminoacizi pt metabolizat
* in urma disocierii=> eliberarea fierului care formeaza hemosiderina sau feritina in splina, forme de
depozit pentru reutilizarea in sinteza Hb
* restul hemului: degradat la bilirubina, legata de albumina =>conjugare hepatica=> glucuronat de
bilirubina in sange

Trombopoieza

- dezvoltare dintr-o celula mieloida comuna progenitoare care sub influenta factorului stimulator
GM-CSF, IL-3 devine cel. progenitoare bipotenta de megacariocite/ eritrocite
- celula progenitoare bipotenta de megacariocite/ eritrocite, in maduva ososasa rosie care se
diferentiaza in cel. progenitoare de megacariocite si apoi in megacarioblast
- Megacarioblastul: 30 microni diametru, nucleu fara lobi, sufera mai multe endomitoze fara
cariokineza sau citokineza => creste poliploidia de la 8n la 64n inainte de a inceta replicarea
cromozomala, devine megacariocit
 sub influenta trombopoietinei, hormon glicoproteic sintetizat de ficat si rinichi
- Promegacariocit: 45 microni dimensiune, mai abundenta citoplasma, nucleu marit
- Megacariocit: 50-70 microni, nucleu multilobat si granule azurofile imprastiate, nucleu si cel.
cresc in dimensiuni in proportie cu poliploidia, citoplasma periferica in ME apare divizata in
compartimente prin invaginarea membr. plasmatice = canale de demarcatie a plachetelor care
determina fragmentarea citoplasmatica cu formarea de fragmente celulare = plachete
sangvine
- Plachete sangvine

Granulocitopoieza

Caractere generale ale mielocitopoiezei:

 5 diviziuni mitotice intre stadiul de mieloblast si cel de metamielocit

 dureaza 11 zile (3 in compartimentul medular de formare, 4 in compartimentul
medular de maturare si 4 in compartimentul medular de stocare )
- origine in cel. mieloida progenitoare comuna care se diferentiaza in cel. progenitoare de
granulocite/ monocite sub infl. GM-CSF, G-CSF, IL-3
- progenitorii neutrofilelor, eozinofilelor si bazofilelelor trec prin 6 etape de diferentiere
morfologica in procesul de maturare
* influenta IL-5 determina formarea de eozinofile (lipsa IL-5=> formare de bazofile)
- Etape:
 Mieloblast: cea mai timpurie cel. precursoare a granulocitelor, nucleu eucromatic
mare, sferic, cu 2-5 nucleoli, 14-20 microni si un volum citoplasmatic mare, nu
prezinta granule, citoplasma bazofila, are un halou clar dat de prezenta ap. Golgi
 Promielocit: nucleu mare rotund, uneori identat, cu nucleoli, cromatina devine
condensata, 18-24 microm granule azurofile citoplasmatice (produse doar in
promielocit, etapele urmatoare nu determina forrmare de gr. azurofile=> reducerea nr.
la fiecare diviziune),
 Mielocit: devine heterocromatic, utlima celula capabila de mitoza, are o identatie
distincta, se formeaza granulele specifice de pe suprafata conveza a ap. Golgi (cele
azurofile se vad pe suprafata concava)
  Metamielocit: cateva sute de granule, mai multe specifice (ratie 2:1), nucleul devine
mai heterocromatic, identatia determina o forma reniforma a nucleului. Urmatoarele
etape ar trebui sa fie de nucleu in banda si de segmentare, apar doar la neutrofil, de
obicei, metamielocitul devine direct eozinofil sau bazofil matur
 Etapa de nucleu in banda (nesegmentat) la neutrofil: nucleu elongat si uniform (forma
de potcoava), constrictii nucleare care devin din ce in ce mai proeminente pana
formeaza 2-4 lobi nucleari=> neutrofil matur segmentat

Cinetica granulopoiezei:

 faza mitotica (proliferativa) dureaza apr. o sapt si se opreste la stadiul de mielocit,

faza post-mitotica e caracterizata de diferentiere celulara si dureaza tot o sapt
 maduva osoasa rosie elibereaza constant neutrofile in circulatie (6-8 h in circulatia
sangvina si 1-2 zile in tesutul conjunctiv)
 exista o rezerva de neutrofile in compartimentul vascular (neutrofilele circulante si
marginale, din vasele mici)

Monocitopoieza

- produse in maduva osoasa rosie din celule din celule progenitoare de granulocite/ monocite
care se pot matura in liniile granulocitara si monocitara
- proliferarea catre linia monocitara e controlata de IL-3 si de factori de transcriptie Egr-1 si
PU.1
- transformarea in monocite dureaza 55 ore, raman in circulatie aprox. 16 ore pana la
emigrarea in tesuturi unde se diferentiaza sub influenta GM-CSF si M-CSF in macrofage
- Etape:
 Monoblast: dificil de identificat, citoplasma bazofila, fara granulatii, asemanator
mieloblastului
 Promonocit: 10-15 microm, ultima celula capabila de mitoza, nucleu mare, slab
identat, 1-2 nucleoli, citoplasma bazofila, granulatii azurofile (nemature)
 Monocit

Limfocitopoieza

- membrii din familia de factori de transcriptie Ikaros joaca rol imp. in diferentierea cel. stem
pluripotente in cel. progenitoare limfoide comune
- cel. progenitoare limfoide comune care au factor de transcriptie GATA-3 devin limf. T si
parasesc maduva osoasa catre timus pentru a-si completa diferentierea
- factorul de transcriptie Pax5 activeaza genele lif. B
- cel. NK se diferentiaza sub infl IL-2 si IL-5
- Etape:
 Limfoblast: 10-18 microm, nucleu cu cromatina relativ condensata, nuceloli vizibili,
citoplasma bazofila, fara granulatii
 Prolimfoblast (limfocit tanar): nucleu cu cromatina bine condensata, nucleolii nu sunt
vizibili, citoplasma bazofila, granulatii azurofile
 Limfocit