TIPOLOGIA CURSANȚILOR

“Zadarnic vei vrea să-l înveţi pe cel ce nu e

dornic să fie învăţat, dacă nu-l vei fi făcut mai
întâi dornic de a învăţa.” Jan Amos Komenský
1. Provocările ce ţin de latura umană
În cadrul acestui tip de provocări întâlnim:

A. Provocările trainerului

Provocările trainerului ţin de surse dependente de natura şi

pregătirea sa, aici pot fi enumerate:
-Emoţiile (îngrădirea emoţiilor proprii)
-Timpul (necesarul de timp pentru pregătirea trainingului)
-Tematica (alegerea unei tematici adecvate trainingului)
-Resurse (rezistenţa la oboseală şi la momente critice)
-Logistica (existenţa logisticii necesare pregătirii trainingului)
B. Provocările legate de cursanţi

Aici adaptarea formatorului trebuie raportată la oameni, fapt ce

presupune cunoaşterea acestora în funcţie de:
ÎNTREBĂRI
-Personalitate
-Cultură, istorie şi religie

FEEDBACK
Personalitatea cursanţilor nu poate fi stabilită în mod cert din fişele personale pe care
formatorul le are la dispoziţie în cadrul evaluării iniţiale, de aceea o necesitate esenţială în
primele ore (prima zi) de curs este conturarea, prin tehnici specifice, a personalităţii
fiecărui cursant, pentru ca adaptarea formatorului la comportamentul acestora să aibă loc
cât mai repede.
În funcţie de personalitate putem avea următoarele categorii de cursanţi:
1. dominant,
2. stabil,
3. timid,
4. atotştiutor.
 DE CE ESTE NECESAR SĂ CUNOAŞTEM PERSONALITATEA
FIECĂRUI CURSANT?

Pentru ca scopul trainingului să fie atins, fără perturbări şi timpi

ÎNTREBĂRI
morţi şi cu un mod corect de aplicare a tehnicilor de studiu
pentru fiecare cursant în parte dar şi pentru grup, ca un tot
unitar.

FEEDBACK
 CURSANTUL DOMINANT
(grăbit, gălăgios, direct, interesat de rezultatul final)
ÎNTREBĂRI
Poate fi stăpânit prin: tonul vocii care trebuie să fie
hotărât, discuţia să fie la obiect şi fără detalii în exces.

FEEDBACK
 CURSANTUL STABIL
(calm, organizat, flexibil)
ÎNTREBĂRI
Tonul vocii trebuie să fie cald
Trebuie să fie ascultat cu răbdare şi să i se acorde timp de
gândire înainte de a da un răspuns.
FEEDBACK
 CURSANTUL TIMID
(taciturn, retras, introvertit, nesigur)

Tonul vocii este cald, este ascultat cu răbdare.

Este dat exemplu în anumite situaţii pentru a-l încuraja.
 CURSANTUL ATOTŞTIUTOR
(monopolizează discuţia, este bine informat)

Adresează-i o întrebare foarte dificilă

ÎNTREBĂRI
Aşteaptă până face o pauză în discuţie şi schimbă subiectul!

FEEDBACK
JOC
Pentru a urmări dacă s-a înţeles ultima temă discutată, cea
referitoare la tipologia cursanţilor şi formele de acţiune în astfel
de cazuri, vom iniţia un joc interactiv în care cursanţii vor fi
actorii. Ei vor interpreta rolul cursantului dominant, stabil, timid,
atotştiutor dar şi al formatorului care trebuie să aibă reacţia
potrivită pentru fiecare tip de cursant în parte. De preferat ca
rolurile reale să fie un pic inversate (de exemplu se va alege un
cursant timid să joace rolul cursantului dominant versus un
cursant stabil rolul formatorului, un cursant atotştiutor rolul
cursantului stabil versus un cursant timid rolul formatorului,
ş.a.m.d.)
Timp necesar 8-10 min.
Scop: Reacţia cursanţilor când sunt transpuşi în alte personaje,
înţelegerea acţiunii ce trebuie întreprinsă ca formator în fiecare
din cazuri, conştientizarea activităţii distructive asupra grupului ce
o are cursantul dominant şi cel atotştiutor.
Cultura, istoria şi religia fiecărui cursant
reprezintă, de asemenea, provocări
pentru trainer în modul de adaptare a sa
la discuţiile purtate în activitatea de
training.
Este de evitat orice formă de
atingere necontrolată
asupra prestigiului cultural,
istoric şi religios al vreunui
ÎNTREBĂRI
cursant (care poate fi
interpretată de acesta ca pe
o jignire personală).

FEEDBACK
Trainerul trebuie să fie bine informat despre aceste aspecte
atât ale fiecărui cursant în parte cât şi ca formă colectivă dacă
trainingul se desfăşoară în altă zonă decât cea de origine a
ÎNTREBĂRI
trainerului.

FEEDBACK
 În general sunt de evitat discuţiile sau glumele de
natură rasială, antisemită sau pe teme religioase.

ÎNTREBĂRI

FEEDBACK
2. Provocările ce ţin de condiţiile de mediu

Aici ne referim la adaptarea trainerului atât la condiţiile de mediu

natural: frigul, căldura, intemperiile, calamităţi naturale; cât şi la
condiţiile de mediu din sala de curs, cu precădere acolo unde
trainerul urmează să-şi susţină trainingul pentru prima dată (în
deplasare).
Procedeele de adaptare la astfel de situaţii pot fi aplicate din
timp (informarea despre condiţiile meteorologice în perioada
ÎNTREBĂRI
trainingului, inspectarea prealabilă a sălii de curs) sau pot fi
aplicate pe moment în funcţie de natura lor (reglarea
confortului termic în sala de curs, aplicarea unor măsuri
organizatorice la faţa locului).

FEEDBACK
 3. Situaţii imprevizibile

Acest gen de provocări reprezintă partea cea mai

,,periculoasă” în activitatea unui trainer, deoarece în
această categorie putem introduce cele mai ciudate,
haioase sau inimaginabile situaţii care se pot produce, e
adevărat în proporţie mai redusă, şi care pun deseori în
dificultate orice trainer, abilitatea de adaptare la astfel de
situaţii ţinând mai mult de prezenţa de spirit, tăria de
caracter sau spontaneitatea trainerului.
 Aceste situaţii sunt mai greu de anticipat şi de aceea, de
cele mai multe ori, trainerul nu are în permananţă un ,,plan
B” previzionat pentru ele.
ÎNTREBĂRI
Exemple de provocări pentru situaţii imprevizibile: o pană
de curent, defecţiune tehnică a unui obiect care ne este
folositor în desfăşurarea trainingului (videoproiector,
suport CD, instalaţie sonorizare, etc.), o problemă medicală
gravă în timpul trainingului, o problemă de vestimentaţie în
timpul trainingului, un accident de muncă în timpul
FEEDBACK
trainingului, etc.
 4. Provocările ce ţin de latura legislativă

Este ştiut faptul că legislaţia din orice domeniu de activitate este într-un continuu
proces de perfectabilitate, fapt ce determină şi modificarea ei în mod constant.
Pentru ca procesul de adaptabilitate la această provocare să fie cât mai reuşit
trainerul are datoria de a se informa în permanenţă şi a se pune la punct cu
aceste modificări, mai mult, are datoria de a fi la curent cu toate noutăţile ce apar
în domeniul de training aplicat.
 CONCLUZII

Adaptabilitatea trainerului la diferite situaţii neprevăzute

apărute reprezintă una din ,,cheile succesului” în această
activitate.

Pentru o bună reuşită în procesul de formare andragogică

trainerul va avea în permanenţă câteva direcţii de bază de
urmat, fapt ce-l va ajuta şi la o adaptabilitate rapidă la
situaţiile inedite ce pot apărea pe parcursul desfăşurării
activităţii sale:
Să se simtă confortabil şi să se adapteze la condiţia sa de formator;

Să-şi accepte limitele, faptul că nu ştie tot, că poate fi supus greşelii, că în

permanenţă mai are ceva de învăţat;
ÎNTREBĂRI
Să-şi exerseze capacităţile de comunicare, de prezentare, de facilitare şi
moderare, de coordonator al procesului de învăţare;

Să-şi perfecţioneze continuu abilităţile de adaptare, de creativitate, de

maleabilitate;

FEEDBACK
Să aibă receptivitate la schimbare şi flexibilitate intelectuală pentru a fi
capabil să integreze ultimele descoperiri, informaţii şi modificări în domeniu,
în cadrul activităţii desfăşurate;

,,Succesul este suma detaliilor”

Harvey S. Firestone
 Să aibă în permanenţă structura cursului foarte bine
definitivată şi să-şi ia toate măsurile de precauţie pentru
desfăşurarea în condiţii normale a cursului;
 Să stăpânească foarte bine elementele cheie pentru un bun
formator: captarea atenţiei, controlul emoţiilor, gestionarea
conflictelor, livrarea interactivă şi dinamică a sesiunii de
instruire;
 Să aibă o conduită ireproşabilă, un limbaj adecvat şi coerent,
o grijă permanentă la ţinuta şi igiena personală.