CAPITOLUL

Comunicarea socială

1. DEFINIȚIE

1.1
Oricesocietate încearcă să lupte împotriva răului social care o lovește (insecuri-
tate,accidente, boli, degradarea spațiului înconjurător etc.) și să promoveze va-
lorilecolective necesare confortului și propriei sale dezvoltări. Foarte repede,
reglementările și controalele se dovedesc incapabile să obțină rezultatele aștep-
Nu este de ajuns ca o măsură să devină obligatorie, să se impună sancțiuni
încazulnesupunerii, penffu a modifica comportamentul individual. Mai bine ar
fisăse încerce obținerea adeziunii voluntare a fiecăruia, încercîndu-se antrena-
reaoamenilorîn această mișcare care presupune binele fiecăruia, precum și
al colectivității. Acesta este obiectivul comunicării sociale. În timp ce pu-
acela
blicitateacomercială laudă atuurile produselor pentru a-i face pe oameni să le
cumpere, comunicarea socială, ale cărei tehnici și mijloace Sînt asemănătoare
datorităutilizării generalizate a posibilităților mediatice (campanii de afișare,
mesajetelevizate etc.), încearcă să-l facă pe fiecare cetățean responsabil de ale-
sale,în materie de sănătate și securitate, și să asigure participarea sa la
gerile
publică.Comunicarea socială nu se mulțumește să informeze. Un anunț de
viața
„Numai fumați! Tutunul este dăunător sănătății” nu le oferă fumătorilor
tipul
îndeajunsde multe motive penffu a-și schimba comportamentul. Comunicarea
elaboratăștiințific studiază toate caracteristicile tabagismului, relațiile de de-
pendențăale organismului în privința consumului, analizînd toate mijloacele
persuasiveapte să modifice comportamentele. Explicația și justificarea preced
sloganul.
Aparrei întrebări importante:

Care Sîntfundamentele economice, morale și politice ale comunicării sociale?

ceconstălegitimitatea sa?
'Careestelocul său specific în raport cu legile și controalele care încearcă simultan
să modifice
comportamentele?

291
1.2
Comunicarea socială reprezintă încununarea unei evoluții naturale
a comunică
rii individuale, evoluție desfășurată în trei stadii succesive, în
opinia lui J, Du-
rand (1981)•.

• la primul nivel, este vorba de o simplă coexistență între comunicările

aspectul social al acestor comunicări este legat doar de multiplicitatea individuale
lor, socialu-
nu reprezintă aici decît o realitate pur statistică;
• la al doilea nivel, comunicarea individuală capătă o dimensiune
aceasta este reluată și amplificată printr-un mijloc social de comunicare fiind
(maiales
prin mass-media);
• la cel de-al treilea nivel, apare o comunicare specific socială: comunicarea
intrăîn
legătură cu anumite reguli și instituții; se elaborează un limbaj codificąt,carese
dis.
tinge prin caracterul său normativ de exprimarea individuală spontană.

Evoluția comunicării individuale spre comunicarea socială

Niveluri de Cîmpuri ale comunicării
socializ.arc a Compor-
comunicării Educație Politică Economie Spațiu Sexualitate
tament
Comunicare Educație de Opinii indi- Dialog Relații de Comporta- Relații se-
individuală familie viduale cumpărător- vecinătate ment tndivi- xuale
vînzltor dual

l. Gruparea Dialog în- Opinie pu- Piață Relații intra- Comporta- Obiceiuri
comunicării tre generații blică urbane și in- mentul mul- sexuale
individuale ter-urbane țimii

2. Reluarea Radio- Sondaje de Informație Radio-ghidaj Modă Pornografie

comunicării televiziune opinie economică,
individuale în educativă publicitate
mass-media

3, Comuni- Școală, Voturi Limbajul Analiza Ritualuri, Clsătorie

care specific Universi- obiectelor semnalelor jocuri, sprt
socială tate urbane și ru-
tiere

1981)
(după Durand

1.3
prinfi-
Comunicarea socială diferă în mod esențial de alte tipuri de comunicare
nalitatea sa, așa cum demonstrează tablourile următoare:

292
 Comunicarea societală
socială
personală a cetățeni-
Comunicarea • este în slujba națiunii: privește în mod mai
specialviața sează mesajc într-o direct teme legate de societate (ex.: promova-
—media, adre parti- rea civismului și valorilor morale, salvgarda-
cetăte nilor ca indivizi rea patrimoniului și a culturii) vizînd o colec-
mal adiilorși
'ă speciale a acciden-
prevenirea tivitate luată în ansamblul ei;
dJń(eĂ. • creează un climat psihologic propice accep-
pe rezultatele stu-
pe efectele,
I' hentrată tării mesajelor sociale;
interactive în profitul • lărgește Cîmpul preocupărilor individuale,
raporturi încearcă să formeze și să dezvolte o conștien-
ui umanitar. tizare colectivă a subiectelor majore,

(după Le Nef 1988)

socialăși comunicarea „societală” (neologism canadian) se

comunicarea
învedereaurmăririi unui obiectiv comun, progresul individual și
ăpletează
însădiferăîn următoarele puncte:

Comunicarensocială Propaganda
unobiectiv de pură valoare indi-
'hipropune • „difuzează credința" în sensul ei primar,
ălă: acpunide prevenire în favoarea sănă- luptă pentru ca opinia publică să accepte anu-
pișisecurității,
promovarea resurselor pa- mite opinii politice și sociale, să sprijine o
maniile; orientare politică, un guvern, un reprezentant;
l" unemițător
neuru care nu este aservit • este un ansamblu de mijloace de informare
entitățiparticulare,fie aceasta putere, puse în mod deliberat în serviciul unei teorii,
pp ri persoană; unui partid sau unui om în vederea strîngerii
de adeziuni și a sprijinului cît mai multor per-
soane;
'Eționeazi
în mod independent în raport cu • servește orice strategie politică în condiții
politice,pînă la dispariția răului de exploatare favorabilă cu tehnici de cucerire
n învedere.
a' spintelor elaborate științific.

(dupăLe Nef 1985)

Comunicareasocială
'reconizeaamodificări Publicitatea
Ihvederea comportamentale
schimbăriiobiceiurilor; • încurajează achiziționarea unui produs nou,
anti-consuqu
este mai deci favorizează consumul;
'Esprijinăfapte
dovedite(relații între ta-
șicancer,
eficiențapurtării
• pune accentul mai mult pe marcă decît pe
Făță); centurii de produs, vrea să convingă mai mult decît să in-
referăla formeze;
comportamentele
orcu privire „ideale" 'ale • face din consumator un personaj învingător,
la propria lor
finanțată
de persoană;
Iastatsau colectivitate: fonduri
dinasociații venite • este finanțată prin produsele cumpărate
resurselor unde cea mai
mare de
provine din consumaton.
colecte de la po-

(după Pomonti & Mćtayer 1980)

293
 Comunicare politică
emițător: receptor: activități:

cetățeni putere voturi

putere cetățeni informații, propagandă
președinte națiune comunicare televizată
parlament națiune mass-media
guvern națiune mass-media
(în caz de violențe sociale)
grupuri greve, manifestații

(după Le Nef
1985)

Comunicarea guvernamentală

• reflectă orientarea guvernului;

• este expresia Statului Incarnat de miniștri;
• este indicatorul privilegiat al democrației: aceasta explică neclaritățile deciziilor
și informead
asupra consecințelor lor,
• este indicatoruleficienței guvernului:caută să folosească în mod optim resursele
naționale;
societățile democratice cel mai bine informate Sînt în general și cele mai performante (consens-
relativ);
• include comunicarea socială în ceea ce privește subiectele de interes public precum prevenirea
accidentelor și maladiilor, lupta contra șomajului și inflației, promovarea valorilor culturale,so-
ciale și patrimoniale.

(după Le Nef

2. CAMPANIE DE COMUNICARE SOCIALĂ

2.1
Întotdeauna a fost dificil ca obiceiurile să fie schimbate; totuși, lucrul acestaa)
fost posibil în intervale de timp destul de mari. Astfel, perioada conștientizării
problemei securității rutiere depășește treizeci de ani: faza de sensibilizare
opiniei publice (informare largă despre acest subiect) durează șase ani, din
1966 în 1972.Faza de acțiune, perioada în care măsurile corespunzătoareunei
probleme Sînt aplicate, poate dura, se pare, treizeci de ani. A ști („eu știu că nu
este bine să conduc prea repede, să beau atunci Cînd conduc, să nu folosesc
tura de siguranță"), a vrea („trebuie să micșorez viteza, să beau mai puținal-
schim-
cool") și mai ales a acționa („am încetat să mai.. iată trei etape ale
bării de comportament care necesită un timp care se întinde uneori de la cîțiva
ani pînă la o viață întreagă.

294
 Controlul asupra
lansare a campaniei factorului timp se mai aplică și pe alte planuri. Epoca de
rioada În care de informare este aleasă cu bună știință: ea coincide cu pe-
tutăîn timpul indivizii Sînt foarte receptivi Ja mesaj. Beția la volan este combă-
Petrecerilor, mai ales pe perioada cuprinsă între Crăciun și I ia-
nuarie; regulile
Conducerii corespunzătoare pe timp de noapte Sînt reamintite cu
ocaziaperioadelor În care se fac
drumuri lungi și iarna. Durata campaniei de in-
formare,bazată pe sfaturi cu un aspect
supărător, sîcîitor, durează două sau trei
luni'perioadă necesară pentru a se ajunge la rezultate fără să apară pericolul
saturației.Desmșurarea campaniei este
metri:cît timp poate fi micșorată concepută în funcție de mai mulți para-
fel,capitalul său de memorizare?presiunea mediatică fără să se irosească, ast-
începînd cu ce moment o campanie s-a uzat
deja?ar fi mai bine să se concentreze
petimp mai lung ori pe mai multe investiția sa pe un singur canal mediatic
canale mediatice pe timp mai scurt? care este
duratade viață a unui mesaj? după
cît timp trebuie să se renunțe la acțiunea de a
convingepentru a constrînge, a reglementa și a controla?
22
Elaborarea unei strategii de comunicare socială ține cont de principii tehnice
riguroase.Un singur subiect trebuie să fie abordat în timpul campaniei (unitatea
temei):o campanie despre securitatea rutieră se va referi la folosirea centurii de
siguranță
sau la respectarea restricției de viteză ori la sobrietatea la volan și
niciodatăla toate cele trei aspecte odată, fiindcă niște mesaje simultane cu teme
diferitese anulează reciproc. Informația trebuie să se desfășoare pe o perioadă
detimpdefinită științific, fără întrerupere (unitate de timp). Impactul comuni-
căriiestecu atît mai puternic, cu cît cel mai mare număr de mijloace este reunit
profitulsău (unitate a îritregului).
Strategiaia în calcul următoarele puncte: alegerea temei campaniei, defini-
reaținteiurmărite, a concepției, tonului, conținutului, atracția și semnătura me-
Este ales în funcție de împrejurări subiectul pentru care comunicarea
sajului.
celemai multe șanse de a modifica starea existentă: SIDA, drogurile, și nu
neapărat un subiect fundamental precum bolile cardio-vasculare ori alcoolis-
mul,datorităcărora morbiditatea anuală se ridică totuși la zeci de mii de victi-
Sîntvizați în primul rînd părinții, în ceea ce privește igiena alimentară, pen-
truale ofericopiilor un mic dejun consistent și sănătos. Concepția mesajului,
element fundamental al comunicării, se supune unor principii ce au în vedere
eficiența.
Mesajulpoate apela chiar și la sentimentul defrică:
Aloarteabrutală fiind consecința cea mai frapantă a nesiguranței rutiere, utilizarea
noțiunii
de frică este foarte răspîndită în campaniile care pleacă de la această temă.
Acestmod de a convinge ține seama de următoarele motive: nesiguranța rutieră este
sinonimă
cu accidentul corporal grav, de unde soluția de a scoate în relief consecin-

295
 țele dramatice ale unui comportament necontrolat, în
s
avea consecințe; nesiguranța rutieră este sinonimă cu peranțacă
nalitatea este asociată infracțiunii: un procent de alc greșeala reglemenĂ va
demonstrația
001 prea iarpe.
după sine retragerea permisului, Este, deci, logică încercarea ridicatîn
de a-l face atrag
pe
Însă convingerea prin frică este o operațiune extrem de
efecte asupra publicului Sînt greu de evaluat. Frica ar fi maidelicată, alecărei
categoriile sociale cu venituri mici și de copii. Efectele sale ușor acceptată de
ar variaînfuncție
de forța mesajului și în funcție de indivizi și ar putea fi periculoase
vizii cu tendințe spre nevroză (fobii, obsesii) prin perturbarea pentruindi.
funcțiilor
psib

Mesajul poate face apel la umor (în materie de securitaterutier4

este bine văzut datorită conotațiilor grave ale accidentului) sau la erotism.nu
umorul
Me.
sajul poate avea un ton vesel sau sever, poate fi tehnic, moralizator,științificori
autoritar, el trebuie să recomande comportamente benefice: „Apaestebăłnłra
mea” mai degrabă decît „Alcoolul ucide” sau „Alcoolul îți ia mințile",lacare
tînărul zeflemist din Paris răspunde: „Patronul meu bea și el". Conținutul său
trebuie să fie concret (cum să acționezi pe timp de ceață) sau să facăapellacu.
noștințele despre un subiect precis (a ști care Sînt orele blocajuluidecirculație,
itinerariile bis). Mesajul trebuie să fie afrăgător•,clar, convingătordinpunct de
vedere tehnic și să prezinte un contrast puternic, raportat la lucrurileobișnuite
de zi cu zi, pentru a avea eficiență. Emițătorul trebuie să fie cît maicredibil: în
materie de siguranță rutieră, jandarmeria, profesioniștii de formulaI vorfimai
convingători decît garajiștii sau vînzătorii de mașini.
Acest mesaj poate fi însoțit de un slogan care să' afirme obiectivulcampa•
niei și să dea tonul acesteia. Un slogan scurt, deci ușor de reținut,prezentpeste
tot, care să atragă atenția și să implice în acțiune: „Viteza, nu maiprezintă nici

un pericol", „Două roți, de două ori mai multă atenție", „Permisulvom nu

portă alcoolul", „Un pahar mai merge, însă de la trei în sus, aparși pagubele",
Ultima componentă, forma grafică a sloganului, „simbolul", reprezintă
sem•

concis sfatuldespre ca-

nătura scrisă a campaniei. Reprezentînd printr-un desen săse
prin formă,
re este vorba, simbolul trebuie să atragă atenția prin noutate, pilăce
observe de departe; făcut permł a dura, el este reprodus din abundență,
Sloganul „Fără t!-
doar simpla prezență să ne amintească despre ce este vorba.
mai fuma, esteînsoțit
tun, cu plămînii curați", sinonim cu recomandarea de a nu -UnP
superioară
de un desen reprezentînd o pasăre cu picioare de om: partea sănătoasă și
rumbel, simbol al calmului, seninătății, aspirației spre o via ță
marcînd voința
cită, iar parte inferioară reprezintă două picioare puternice, prinimaginea Pă•
mată, puternică de a atinge fericirea și siguranța simbolizate

296
 sm, contrastînd cu ceea ce se găsește de obicei în jurul lui, per-
fiind de noi sloganuri, „Intrați fără să fumați", „Nu fumați, nu
acompaniat
ați”

campania,cine Sînt crainicii care vor realiza comunicarea socia-

hotărîtă
Europa,contrar Statelor Unite, unde aceasta vine în principal din partea
nelucrativ, puterea publică este de departe principala
cu scop
,nunțătoare. și de difuzare care ține de primul ministru; Organe de in-
iciul de informare
proprii fiecărui minister— în 1987, 15 dintre ei au lan-
areșide comunicare
importantă campanie de informare; bugetele afectate s-au ridicat la mai
franci; comunicarea socială poate depinde, însă, și de
de230milioanede
locale (primării, consilii generale și regionale). Cele 600 de aso-
plectivitățile
(Croix-Rouge, Secours Populaire, Terre des Hommes etc.) care asediază
filantropieinaționale", subvenționate în proporție de 90% de Stat pînă în
,piața
Oii1970,își împart în mod inegal cele 7 miliarde de franci provenite din ajutor
srînseîn fiecare an. 70 de milioane de franci Sînt consacrate informării,
puțin
mai pentnła modifica comportamentele individuale în raport cu o aseme-
N problemă națională, cît pentru a sensibiliza conștiințele la nenorocirile ce-
șipentrua antrena adeziunea financiară la o cauză nobilă. Organisme
lorlalți
ppublice(societățide asigurare, grupări bancare, mutuale) consacră sume
campaniilorde comunicare socială. Mai există și anumite întreprin-
importante
carepot lansa operațiuni de sensibilizare a opiniei publice asupra
deriprivate
în care ele Sînt direct interesate: campanii pentru securitatea rutie-
unorsubiecte
dfinanțate
de companii de asigurare sau de firme de automobile, în principal în
Uniteși în țările scandinave.
Statele
Pericolesociale și bugete ale comunicării sociale (estimări 1988)
Bugete ale comunicării sociale
Costuri* pt. (în milioane de franci)
Origini colectivitate
(în miliarde Administrații Asocia fii Întreprinderi
franci) publice private
și asimilate independente
Bolicardio-vasculare 250 10 6
Alcoolism
200 6 3 30
Zgomot
200 3
Accidentede muncă
180 10 20
Cancere
Tabagism
140 6 30
Accidente 130 15 3 10
rutiere 80
Sinucideri 25 8 30
30 3

* Cifre non-cumulabile.

297
 Subiectele abordate pot fi repartizate în trei categorii, fără
limite clare:
cele care încearcă să modifice comportamentele: lupta împotriva
muncă, a tabagismului, a tratamentelor greșite aplicate copiilor accidentelorde,
sau
cendiilor și focurilor din păduri, a șomajului, a muncii la negru etc.; femeilor,a in-
• cele care au ca obiect prezentarea noilor elemente de informare
privind
și datoriile cetățenilor: serviciu național, declararea veniturilor, indice drepturile
modalități de creare de afaceri etc. de prețuri
• cele care intenționează să promoveze servicii și organisme publice:
muzee,lucru
manual, parcuri naturale regionale, cod poștal, încălzire imagineaFranțeiîn
străinătate etc.

Oricare ar fi subiectul tratat și suma bugetului acestor campanii, pentru

a'
obține o eficiență maximă, se apelează la canale mediatice diferite; televiziune
și radio, presă cotidiană, națională și regională; reviste; afișaj și cinema; broșuri
și pliante. Două observații: afișul este un mijloc de reclamă foarte apreciatîn,
Franța, spre deosebire de străinătate; cinematograful nu reprezintă decît 2%din
totalul investițiilor publicitare globale.

3. A CONVINGE SAU A CONSTRÎNGE?

3.1
Persuasiune și constrîngere Sînt cele două mijloace complementare ale acțiunii
guvernamentale în domeniul comunicării sociale, al doilea mijloc neinterve-
nind decît atunci Cînd primul a eșuat. A convinge pentru a modifica comporta-
mente prejudiciabile în interes individual sau colectiv implică o condiție preala-
bilă: a face cunoscute motivele ce justifică modificările de atitudine preconiza-
te, deci să se difuzeze la maximum faptele și comentariile explicativeale su-
biectului campaniei. Ceea ce nu este prea ușor: acțiunile publicitare comerciale
pentru tutun și alcool Sînt mai prezente pe ecrane și în ziare decît sloganurilede
tipul: „Fără tutun, cu plămînii curați și sănătoși". Informațiile astfel difuzatene
forrnează o părere, care interpretează cunoștințele, le conferă un sens, o impor-
tanță, un rol; formarea acestei păreri este, după achiziționarea cunoștințelorne-
cesare, etapa care condiționează schimbarea de comportament. Cel puțin
în
du-
principiu: dacă tabagismul este privit ca un risc .major de 83% din francezi,
Vîn•
pă o anchetă de opinie făcută de C.C.E. în 1987, un•nat de alcoolism (63%),
celălalt
zarea de țigări atinge în 1987, în Franța, recordul său istoric, alături de
De fapť
record mondial deținut de cîteva decenii, cel al consumului de alcool, trecut
este
informația singură nu permite trecerea de la idee la faptă, prag ce nu a putut
nu
decît de 30% din indivizi. Purtarea voluntară a centurii de sigurantă

298
 maxim de eficiență al unei campanii anti-
siguranțarutieră. Pragul procentaj care corespunde în mod straniu
sesitueazăîn jur de 30%,
ne-dependenți, adică al celor care ar putea să se oprească
fumătorilor
al medicală.
fără prescripție
dinfilmat

în privința propagandei nefiind ilimitată, soluția re-

publicului
Receptivitatea eficiența acțiunilor de persuasiune este în scădere.
apareatunci Cînd
glementării
de ca
ajuns o•măsurăsă devină obligatorie pentru ca o proporție importantă
Este
să o respecte dintr-o dată. În iulie 1973, a fost impusă purtarea cen-
apublicului real trece de la 26% la 60%; ne-
desiguranță:indicele comportamentului Fără
limităriide viteză, în același timp, scade de la 26% la 10%.
rspectarea textelor legislative,
bucurieși libertate", șoferul, sub constrîngerea
„entuziasm,
conceptulde securitate, neadmis pînă în acel moment decît de puți-
îșiînsușește
nepersoane.„Civismul"său este alimentat de trei factori: „frica de jandarmi”
deimitație—dacă ceilalți Sînt în mod egal obligați să folosească centura,
spiritul
estemorală,fiind valabilă pentru toți, deci voi trece peste reticențele me-
regula
—,efectulde catalizator care face ca această decizie să fie luată
lepersonale
obinefacereși antrenează acceptarea constrîngerilor administrative întot-
&ept
respinse.Mai rămîne efectul negativ al constrîngerii. Atunci Cînd acțiu-
dauna
prealabilă nu a existat, a fost insuficientă sau rău dirijată, in-
nadepersuasiune
Iwidul
respinge obligația;ceea ce se întîmplă destul de des, deoarece autori-
politicăsau administrativă are obiceiul de a face totul repede mai curînd
tatea
bine:să amintimtentativele diverse și repetate de a face reforma învăță-
decît
publicsau privat, întrerupte în mod tradițional prin manifestări de stra-
mintului
străzii", unde Sînt văzuți prefecții aplicînd sancți-
Exemplul.„tribunalelor
șoferilor
uni proștipe spațiile de repaos ale autostrăzilor, este reprezentativ pen-
hioanumităideepe care oamenii și-o fac în Franța despre conrol. Dar fiecare
giecă,
penfrua fi ascultat, trebuie mai întîi să fie luat în seamă. Pe de altă parte,
hncezuldemijloc, subtil și cunoscător, învață repede să țină piept loviturilor.
3.3

căreiputeri,prin organisme interpuse, anumiți indivizi pot să își

vinutea
Privilegiul
încercării de a modifica în mod legal comportamentele seme-
nilor
lor?Cîndcomunicarea
socială servește bunăstării colective, colectivitatea
nicio rezervă.
Însă se întîmplă adesea ca ea să întrevadă, în scopul urmă-
Oarecareperversiune.Criza petrolieră din 1973 a antrenat anumite țări în
thfrîngerea
circulațieiauto, precum și a consumului de energie electrică, ceea

29.9
ce a provocat din partea opiniei publice, garantă a libertății
de nemulțumire. În numele cui un anume absolvent al cetățenilor,
Școlii naționale reacții
nistrație a impus ora de vară și de iarnă, în ciuda protestelor de admis
'ților? În Franța, comunicarea socială avînd o origine doctorilor și părin-
esențial guvernamentală,
semnatarul campaniilor nu este neutru în ceea ce privește
rezultatele sale. Oricare ar fi tema păstrată, se întîmplă acțiunea angajatăși
frecvent ca ministrul
cauză să observe impactul comunicării asupra publicului și în
să încerce să benefi-
cieze în urma succesului acesteia în privința propriei imagini
În cadruluneioră
ganizații politice și administrative, dirijistă sau laxistă,
campania de comunica.
re este adesea concepută pentru promovarea unui conducător
partid ori a unei alte fructuri. național,a unui

Legitimitatea politică a comunicării sociale este conferită de

legalizează printr-un vot global acțiunile de comunicare care se Parlamentel
înscriu în politi-
ca urmărită. Ori parlamentarii noștri nu dau prea multă atenție
subiectelorde
comunicare socială abordate de administrații: fără dezbateri prea mari,
fărăre-
luarea intervențiilor aleșilor noștri prin intermediul mass-media, de
undeși fără
conștientizarea colectivă propice preluării comportamentelor preconizate.Re-
zultă de aici un fenomen de respingere a măsurilor guvernamentale,resimțite
drept niște acte de agresiune nemotivate. Așa au decurs lucrurile în privințafo-
Iosirii „obligatorii” în oraș a luminilor ga stop: aceasta a provocat măsuride
redistribuire bugetară din partea Parl entului, în detrimentul securitățiirutie-
re.

Mai rămîne legitimitatea economică a comunicării sociale, care poatefi bi-

ne apreciată în termeni financiari.

Costul problemelor sociale (estimări 1987)

Origine Morbiditate Costuri

Mortalitate (miliarde franci)
și accidente
Handicap social 3300000 330
Boli cardio-vasculare 200 000 3000000 250
Alccnlism 70000 4000000 200
Zgomot(l) 100000 200
Accidente de muncă 1 600 900 000 180
Cancere „140000 200 140
Tabagism 80 000 1600000 130
Accidente rutiere (2) 11000 270 000 80
Sinucideri 15000 135000 30

1989)
(după Le Ner

300
 (l)zgomotulantreneazădeprecierea clădirilor, absențe profesionale, tulburări psihi-
familiale.
g,neînțelegeri
Numărul deceselor dintr-un an. Cifrele oficiale informează asupra persoanelor
șase zile după accident.
—e în următoarele
& prevenire împotrivapericolelor sociale (boli cardio-vasculare, alcoolism,
Nism,toxicomanie, SIDA, accidente, poluare și zgomote) antrenează eco-
în ceea ce privește costul îngrijirilor medicale și sociale atunci
importante
dacțiunile desfășuratese dovedesc eficiente. Apărarea mediului, lupta îm-
consumurilor inutile, informarea economică, îmbunătățirea imaginii de
ga acorpurilor sociale au, desigur, o explicație financiară, dau naștere unor
#iguriceconribuiela îmbogățirea comunității în ansamblu, precum și a indi-
aorcareo formează.Comunicarea socială dobîndește astfel o legitimitate
momică apreciabilăîn mod concret, ceea ce nu se întîmpla întotdeauna în ca-
morală și politică. Și totuși, în Franța, contrar marilor „cele-
allegitimită#lor
penffu care mulțimea reprezintă terenul de manevră privi-
politicianiste,
comunicareasocialăse confruntă cu dificultăți reale în găsirea unui pu-
mainumeros,dispus să țină cont de recomandările sale.

301