Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI

ANALIZA PIEŢEI VINURILOR DIN ROMÂNIA


-referat-

1. Scurt istoric
Istoria apariţiei vinului îşi are rădăcinile în vechimile istoriei omenirii.
Viticultura are aproape aceeaşi vârstă cu agricultura. Conform „Genezei” , după
potop Noe , în primul rând , a sădit viţa-de-vie. Exită , de asemenea ,mărturii scrise
ale faptului că în Mesopotamia s-ar fi făcut vin cu mii de ani înainte de acest
eveniment. Dar rămăşiţe de viţă-de-vie sălbatică pe teritoriul Europei , pentru a
confirma acest fapt , nu au fost găsite. Când grecii din Asia Mică , în sec. al VI-lea
î.e.n. , au fondat oraşul Marceilles , au adus propriile soiuri de viţă-de-vie în sudul
Franţei şi al Spaniei.
Multe personaje mitologice sunt legate de vin şi de procesul de vinificaţie : în
Grecia este cunoscut zeul Dionis , care fiind răpit de piraţi a transformat corabia
acestora în viţă-de-vie , iar la Roma , protectorul viilor era zeul Bahus (Libero).
Şi pentru România cultura viţei de vie este o ramură de prim ordin a economiei
naţionale , fiind cunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Pe meleagurile noastre
mioritice a circulă o frumoasă legendă. Se spune că zeul vinurilor s-a născut în
Tracia , pe actualul teritoriu al României. În această zonă , producerea vinului este
o ocupaţie ce datează din secolul al VII-lea î.e.n. Abundenţa şi calitatea vinurilor
produse de traci era atât de vestită , încât marele rege dac Burebista , în dorinţa de
pune capăt incursiunilor popoarelor migratoare , a ordonat distrugerea tuturor
viilor. Bineînţeles că nu toate viile au fost dezrădăcinate şi , în scurt timp , alte vii au
fost plantate.
După ce Dacia a fost cucerită de către romani , în anul 106 , pe monezile
bătute în noua provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau
struguri ca simbol al principalei bogăţii a ţării.Tot atunci viticultura este înaintată
cu tehnici superioare de preparare a bauturilor şi de îngrijire a viţei-de-vie. Ea
cunoaşte o ascensiune lentă , dar continuă , astfel încât din evul mediul (sec. XIV-
XVIII) ne rămân date tot mai importante despre bogăţia în viţă-de-vie a celor trei
ţări române.
În Descriptio Moldave , Dimitrie Cantemir arată că aceste vii nu sunt de
folos numai localnicilor ţării pentru nevoile lor , căci preţul scăzut al vinului atrage
mici negustori ruşi , cazaci şi chiar unguri .
Suprafaţa ocupată cu vii a crescut continuu , astfel că în anul apariţiei
FILOXEREI-1884 (insectă care distruge rădăcina unor specii de viţă-de-vie) existau
150.000 ha cu vii organizate în podgorii cu renume : COTNARI , DEALU MARE ,
ODOBEŞTI .
În etapa post filoxerică , viticultura românească trece prin diferite faze :
-încercarea stăvilirii tacului filoxerei prin găsirea de noi căi în această direcţie;
-introducerea hibrizilor producători direcţi;
-apariţia primelor pepiniere viticole create cu scop de a reface viile distruse;

1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
-asigurarea unei noi ordini în plantaţiile de vii;

-apariţia primelor publicaţii de specialitate.


Din anul 1950 viticultura capătă o nouă orientare asigurând o gamă variată
de produse alimentare : struguri , vin , stafide , sucuri naturale , must , compot.
Suprafaţa viticolă a României reprezintă 3% din suprafaţa mondială cultivată cu
viţă-de-vie. Raportat la suprafaţa arabilă a ţării , suprafaţa viticolă reprezintă cca
2,6% , iar producţia totală obţinută de cca 10-12% din producţia agricolă.

2.Regiunile viticole din ţara noastră şi caracteristicile acestora


Regiunile viticole din România şi podgoriile aferente sunt :
Podişul Transilvaniei (Regiunea I) În regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei se
află podgoriile Sebeş-Apold, Alba, Aiud, Târnave si Lechinta. În cadrul acestora se
află 17 centre viticole, separat de care se găseşte şi un centru viticol independent
(Dej), iar în componenţa lor există numeroase plaiuri viticole. Direcţia principală de
producţie a regiunii o constituie vinurile albe, obţinute într-o gamă largă, de la cele
de consum curent pana la cele de mare marcă, dintre care unele pot fi demi-dulci si
chiar dulci. Alaturi de acestea, recunoscute in ţară şi peste hotare, sunt si vinurile
spumante de tip Jidvei, Alba etc.

Dealurile Moldovei (Regiunea II) Este cea mai mare şi mai renumită regiune viticolă
din ţara noastră. Ea înglobează numeroasele plantaţii din spaţiul predominant
deluros-colinar, cuprins între Subcarpaîii Moldovei, Carpaţii de curburî, valea
Prutului si valea Siretului inferior. Regiunea viticola a Podişului Moldovei cuprinde
un numar de 12 podgorii şi anume: Cotnari, Iaşi, Huşi, Colinele Tutovei, Dealu
Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobeşti şi Coteşti. Încadrate
În aceste podgorii se afla un numĂr de 44 centre viticole la care se adaugă si 8
centre independente: Hlipiceni, Plugari ăi Probota in nord, Vaslui in centru, Griviţa
şi Nămoloasa în sud, Bozieni si Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilată
pe producerea vinurilor şi în mai mică măsura a strugurilor de masa. Vinurile
obţinute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, începând de la cele de
consum curent, pâna la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta
alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Cristi s.a.). În acest
sens, trebuie remarcat faptul că, vinul de Cotnari este înscris în catalogul celor mai
bune vinuri ale lumii. Vinurile seci sunt realizate în principal în podgoriile
Odobeşti, Coteşti, Panciu. Producţia de vinuri roşii are un caracter insular.

Dealurile Munteniei si Olteniei (Regiunea III) Această regiune corespunde teritorial


aproape în întregime cu marea unitate de dealuri şi coline cunoscute geografic sub
numele de Podişul (sau Piemontul) Getic. Ea se întinde între Subcarpaţii Getici , de
la nord şi Campia Romana. În cadrul regiunii viticole exista un număr de 8 podgorii
(Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ştefăneşti, Sâmbureşti, Drăgăşani, Dealurile
Craiovei, Severin şi Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre
viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu şi Poiana
Crusetu). Producţia de vinuri este destul de diversificată. Cu exceptia podgoriei
Sâmbureşti, profilată preponderent pe producerea de vinuri roşii, toate celelalte

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începand de la cele de
consum curent, pana la cele superioare îndreptăţite la denumire de origine si trepte
de calitate.

Dealurile Banatului (Regiunea IV) Situată în sud-vestul României, în triunghiul


format de apa Mureşului cu Munţii Banatului şi graniţă , această regiune
întruneşte, întrucâtva, condiţiile unei singure podgorii. Cu toate că regiunea este
profilată în principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de masă nu
lipsesc din plantaţie. Dintre acestea de o mai largă răspândire şi o mai bună
apreciere se bucură cele din grupa Chasselas, iar pe alocuri se întălnesc şi soiurile
Muscat Hamburg şi Muscat de Adda. Şi unele şi altele sunt folosite mai mult pentru
consum local în centrele populate ale zonei şi mai putin pentru export.

Crisana si Maramuresul (Regiunea V) Regiunea cuprinde 4 podgorii (Minis-


Maderat, Diosig, Valea lui Mihai, Silvaniei) şi un numar de 13 centre viticole dintre
care două (Halmeu si Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt
cele pentru vinuri şi in mai mică măsură pentru masă. Dintre soiurile pentru vinuri
se amintesc: Fetească albă, Riesling italian, Fetească regală, Furmint, Pinot gris,
Mustoasă de Maderat şi lordana. Dintre soiuri pentru vinuri roşii mai importante
sunt Cadârca şi Burgund. Condiţiile eco-climatice permit producerea unei game
largi de vinuri, începând de la cele albe şi roşii de consum curent până la cele de
calitate superioară. O favorabilitate buna pentru producerea vinurilor roşii se
întalneşte în sudul regiunii, mai ales la Minis. În podgoria de la Simleul Silvaniei şi
parţial la Zalău şi Maderat s-a impus şi producerea de vinuri spumante.

Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în


întregime Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagra şi
frontiera cu Bulgaria. Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole
sunt imprimate în esenţă de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată
altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic aproape generalizat şi de bioclimatul
net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui excesivitate este parţial atenuată
de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Balţile şi Delta Dunării. Cadrul
natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei
regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate.
Pentru calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici,
dar suveran se impune climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai
puţin componenţa sa hidrică care rămâne deficitară sub aspect natural , dar nu
dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei cuprinde
podgoriile Sarica-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se afla 9
centre viticole (Măcin, Niculiţel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria,
Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, înca 5 centre viticole
independente (Daeni, Harşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). Sub aspect social-
economic, reteaua interna de cai ferate si rutiere, conectata la cea nationala, asigură

3
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI

circulaţia şi consumul produselor viti-vinicole pe plan local (inclusiv în zona


turistica a litoralului) şi în restul ţării, iar căile navale dunărene şi maritime
înlesnesc exportul. Motivat de faptul că regiunea are doua direcţii principale de
producţie (struguri de masa şi vinuri), se justifică de ce într-o regiune restrânsă şi-
au găsit loc numeroase soiuri. Dintre cele de masa se cultiva Cardinal, Regina viilor,
Chasselas, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali, s.a. Dintre soiurile pentru
vinuri albe se amintesc Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris,
Chardonnay, iar dintre cele roşii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot,
Sangiovese s.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii şi
tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar şi in parte, cele
de la Sarica-Niculiţel sunt de notorietate mondiala.

Terasele Dunarii (Regiunea VII) Această regiune este situată în cea mai mare parte
pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române şi cuprinde în aria ei podgoriile
Ostrov şi Greaca , 5 centrele viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa,
Oltina, Ostrov, Greaca) şi 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu si
Feteşti. Deşi unele centre sunt distanţate între ele, prezenţa unor vii răzleţe de
legătură şi plasate în condiţii ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni
viti-vinicole distincte cu numele de mai sus. Regiunea are ca direcţie principală de
producţie obţinerea de struguri pentru masă. În acest scop şi mai ales în podgoria
Greaca, se cultivă mai multe soiuri, începand cu cele de coacere extratimpurie până
la cele târzii. Producţia vinicolă este variată, constituită în mare parte din vinuri de
consum curent, între care dominante sunt cele albe. Parte din cele roşii pot atinge şi
calitatea ce se cere unui vin superior. Cuprinde podgoriile Ostrov si Graca.

Nisipurile si alte terenuri favorabile din sudul tării (Regiunea VIII) Această regiune
se suprapune, în principal, pe larga zona de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei,
vecinătatea nordică, mediană şi tabulară a Câmpiei Române dintre Oltul inferior şi
Siretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferenţiaza trei podgorii
(Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole.
Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru
vinuri şi în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima
categorie se amintesc soiurile Aligote, Fetească regală, Saint Emilion, Riesling
italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roşioara, Băbeasca neagră, Muscat Ottonel şi San
Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal,
Chasselas dore, Muscat de Adda, Coarna neagră şi Italia.

3. Caracteristicile generale ale pieţei vinurilor


Piaţa vinului este o piaţă matură , afectată puternic de evoluţiile favorabile
sau defavorabile determinate de obişnuinţele alimentare şi comportamentul de
cumpărare al consumatorilor. Chiar dacă pieţele dominante (europeană şi nord
americană) par mai degrabă stabile , tendinţele au o scădere constantă a cererii şi o
modificare a preferinţelor consumatorilor către vinul de calitate în detrimentul
vinului de masa. În ţările tradiţional producătoare , consumul de vin de proastă

4
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI

calitate se diminueaza rapid , în timp ce consumul vinului de calitate creşte lent.


Comportamentul pieţei pare să fie determinat de deviza “să bei mai puţin, dar să
bei mai bine”. Deşi vinul este comercializat internaţional nu există o piaţă
internaţională a vinului în sensul curent al pieţei internaţionale. Aceasta , deoarece
ţările consumatoare sunt în acelaşi timp producătoare asigurandu-şi aprovizionarea
în proporţie de 100%. Piaţa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel
mai important este cel al vinurilor stabilizate , care poate fi divizat în mai multe
grupe: vinuri de calitate medie către mediocre şi vinuri de calitate superioară
supuse unor reglementări şi specificaţii stricte. Piaţa vinului europeană se
caracterizează prin excedente structurale. Producţia de vin depăşeştă potenţialul de
consum naţional şi eventualele cantităţi destinate pieţelor internaţionale. În final
sistemul de distribuţie al vinului reproduce aceeaşi schemă peste tot în lume si
anume , el este foarte fragmentat cu un număr foarte mare de detailişti răspândiţi
peste tot în teritoriu. Se constată în ultimii ani o evoluţie discretă constănd în
deplasarea cantităţilor distribuite prin canalele de vanzare en-gross (hoteluri,
restaurante) către canalele de distribuţie en-detail destinate consumatorului intern
(lanţuri de supermarket-uri). Acest tip de distribuţie permite ameliorarea
competitivităţii produsului în termen de preţ şi avantajează modelele de consum
modern şi comportamentul de cumpărare. Sectorul vinului se caracterizează printr-
o fragmentare extremă a producţiei si comercializării mai ales în ţările europene
mari producatoare (Franta, Italia, Spania). O alta caracteristică a pieţei vinului o
constituie ponderea importantă ce o deţin societăţile cooperatiste. Vinul face parte
dintr-o piaţă mai largă, cea a băuturilor alcoolizate, ce cuprinde şi berea şi băuturile
spirtoase. Aceste grupuri mari utilizează pieţele europene, dar si pe cele nord
americane ca furnizor de produse.
Un proces de creştere externă se limitează în spaţiul Uniunii Europene, iar
cea mai mare parte a acestor operaţiuni au loc între societăţi din aceeasi ţară. În
acest context, cu certitudine sectorul francez al vinurilor este cel mai angajat în
acest proces. Reglementările internaţionale din domeniul vinului separă vinul în
două categorii: vin de masa şi vinuri cu denumire de origine ce prezintă anumite
caracteristici calitative apriori stabilite. Factorii naturali de cultivare, solul şi clima
combinate cu tehnicile folosite în timpul cultivarii şi prelucrării vinului contribuie la
caracteristicile calitative ale vinului.
O particularitate aparte a marketing-ului vinului constă în faptul că puţine
alte produse cunosc o disparitate de preţ comparabilă cu cea înregistrată în
domeniul viticol. La modul general disparităţile de preţ sunt importante în toate
privinţele: între regiunile de producţie, între vinurile roşii şi cele albe, între
categoriile de vin etc. În concluzie este deosebit de dificil de facut o apreciere
generala a diferenţelor de preţuri existente în sectorul vin mai ales dacă avem în
vedere că anumite “vinuri de calitate” pot atinge niveluri de preţ spectaculoase , în
timp ce anumite vinuri de masă nu pot adesea să găseasca o piaţă de desfacere în
ciuda preţului relativ redus. Calitatea este un criteriu primordial în politica de
marketing a vinului. Separarea vinului “vin de masa” şi “ vin de calitate” exprimă
compartimente diferite ale consumatorilor indicând adesea tendinţe divergente în

5
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
evoluţia consumului. Consumul de vin de masă continuă o tendinţă tradiţionalistă
reprezentată de viaţa

din mediul rural, în timp ce evoluţiile de pe piaţa vinului de calitate exprimă o


ruptura de tendinţele tradiţionaliste. Astfel în timp ce vinul de masa continuă să
reprezinte băutura cotidiană a claselor cu venituri reduse , “vinul tăranului” şi “
vinul muncitorului”, vinul de calitate este din ce în ce mai mult vinul elitelor, vinul
de sărbătoare , vinul de timp liber. Regulile ce determină cererea pentru cele două
categorii de vinuri sunt diferite. În timp ce o creştere a venitului vinului determină o
reducere a consumului de vin de masă şi cresterea ponderii vinului de calitate , o
scădere a venitului nu determină o reducere a consumului , ci mai degrabă
substituirea vinului de calitate cu cel de masă.

4.Piaţa vinurilor din România


Integrarea României în Uniunea Europeană şi-a pus amprenta şi pe
evoluaţia pieţei vitivinicole din ţara noastră.Odată cu mult aşteptata integrare ,
piaţa şi-a deschis larg porţile în faţa bunurilor produse în spaţiul U.E. , unele dintre
ele având preţuri mult mai mici şi calitate superioară celor de aici.Acest lucru i-a
determinat pe producătorii din România să dezvolte şi să adopte noi strategii de
abordare a pieţei.
Aşa cum se aşteptau producării români , în primă fază , nu a existat o invazie
a vinurilor îmbuteliate din import , din cauza dificultăţilor de listare a acestora pe
piaţa din România şi a reticenţei clienţilor români faţă de produsele noi. În schimb
piaţa a fost invadată de vinuri vrac din import , vinuri ce au fost îmbuteliate aici.
Acest lucru a cunoscut un proces de accelerare odată cu dispariţia taxelor vamale
pentru produsele de import.
În primă fază producătorii români au avut tendinţa de a menţine preţurile
ridicate , pentru a realiza mai mult profit. Totuşi , odată cu aglomerarea pieţei şi
creşterea importanţei supermarketurilor preţurile au scăzut. Acest lucru s-a
manifestat mai ales la vinurile de masă. Se ştia şi faptul că vinurile din U.E. au o
relaţie calitate/preţ mult mai bună decât vinurile româneşti. Preţul scăzut al
mărfurilor de import a influenţat benefic piaţa vinului din România , deoarece a
dus la apariţia unei concurenţe corecte , cu preţuri competitive.
În tara noastră există câţiva producători de vinuri care comercializează
produse peste calitatea medie europeană şi care pot face faţă concurenţei fără
probleme.
În ceea ce priveşte măsurile de fidelizare a clienţilor în condiţiile invadării
pieţei din România cu produse din U.E. la preţuri mai mici , producătorii au
adoptat strategii diferite. Potrivit unora dintre aceştia , principalul atu pe care îl au
este calitatea produselor oferite , la preţuri corecte , competitive.
Poducătorii trebuie să-şi fidelizeze clienţii prin orientarea către nevoile
acestora .Cei mai în măsură pentru a cataloga un vin de calitate sunt consumatorii.
„Consumatorul este cel mai important şi dacă nu-ţi adaptezi comunicarea astfel
încât să fie relevantă pentru el nici măcar nu te va observa , iar asta înseamnă
rezultate zero şi nu cred că-şi doreşte cineva asta”, consideră Daniel Negrescu ,

6
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
brand manager Murfatlar. Pentru a atinge cât mai mulţi consumatori , produsele
trebuie să întrunească valori relevante pentru câţi mai mulţi dintre consumatori.
Pe de altă parte este importantă promovarea pe cale naţionalistă a produselor
considerând că este impotant a organiza acţiuni , care să promoveze produsele

româneşti . Acest lucru trebuie organizat şi individual şi de către companii , chiar şi


la nivel central .
În ultimii ani a crescut numărul persoanelor care au început să bea tot mai
mult vin de calitate , îmbuteliat , cu origine controlată. Acesta este rezulatul
preţurilor scăzute ale produselor de import care au instituit concurenţa şi au dus la
scoaterea de pe piaţă a multor producători de vinuri contrafăcute. Piaţa vinurilor a
început să se maturizeze , pe fondul investiţiilor în exploatările viticole şi dezvoltării
unei game de produse competitive. A crescut producţia datorită cererii ,
determinată de creşterea puterii de cumpărare şi a schimbărilor obiceiurilor de
consum . Se estimează că poderea vinului alb va scădea terptat până în 2013 şi vor
câştiga teren produsele de calitate .
Viile româneşti sunt în majoritate „albe” . Cultivatorii au optat pentru acest
tip de struguri deoarece oferă o producţie mai mare. Însă consumatorii încep să-şi
modifice preferinţele spre soiurile „roşii” , ceea ce impune luarea unor măsuri de
înlocuire a producţiei de vin alb cu producţia de vin roşu. În perioada comunistă ,
românilor li s-a oferit mai mult vin alb , de calitate scăzută pentru că acesta era
ieftin .
În prezent , conform statisticlor Patronatului Vinurilor , consumul pe cap de
locuitor este de 22 de litri anual , din care nuami 3 litri de vin este consumat în sticle
, iar restul pa pet sau vărsat . În Franţa consumul anual pe locuitor este de 57 de
litri , majoritatea fiind îmbuteliat.
Creşterea interesului românilor pentru vin i-a determinat pe producători să
investească masiv în dezvoltarea afacerilor. Pe lângă investiţiile venite prin fonduri
europene , principalii jucători pe piaţă-Cotnari , Murfatlar ,Vincon Vrancea , Jidvei
Tohani-au investit sume de ordinul sutelor de milioane de euro pentru refacerea
planaţiilor , creşterea capacităţilor de producţie şi a ofertei.
Cel mai important este să se producă şi să se consume tot mai mult vin de
origine controlată. Acest lucru se va vedea în consum , vinul de ţară fiind înlocuit
treptat de vinurile de calitate. Producătorii de vin trebuie să-şi orienteze foarte mult
atenţia spre clasa medie a consumatorilor . Aceştia au înecput să-şi schimbe
preferinţele preferând vinuri de calitate mai bună.
Companiile îşi pregătesc noi strategii de marketing , planuri de promovare ,
scăderi de preţuri în anumite perioade ale anului , acestea influenţând foarte mult
vânzările , producţia . Luna decembrie se caracterizează printr-o explozie a
vânzărilor. Atunci e sezonul ofertelor. Şi piaţa vinurilor beneficiază de vânzări
foarte mari datorate ofertelor , promoţiilor generoase gen : reducere de preţ pe
sticlă sau gratuitate 2+1 , 3+1 , împachetări cu reducere 2,4,6, sticle.
Şi restaurantele pot beneficia de reduceri importante , prin achiziţionarea de
produse vinicole fiindu-le oferit discount în funcţie de cantitatea dorită , pachete

7
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
promoţionale de sărbători , 10+2 sticle , la un anumit număr de sticle achiziţionat
primesc încă câteva sticle .
În magazine specializate se pot aduce , pe lângă cantitatea de vin ceruta ,
pachete promoţionale pentru clienţii fideli : un pachet poate avea sticle vin+tirbuşon
sau pahar sau tricou carte despre vinuri , gastronomie , ghid culinar , etc. Pot fi şi
aici oferte cu reduceri de preţ sau 2+1 , 3+1 .

Produsele româneşti trebuie promovate mai mult prin poziţionarea lor pe


raft în locuri câ mai vizile , prin promovarea lor în mass-media : reclame la tv ,
radio , internet , pe stradă , în locuri special amenajate , maşinile care aparţin
companiilor producătoare să aibă aplicată reclamă cu numele producătorilor şi
imagini sugestive cu produsul , distribuirea de calendare , agende cu reclama
producătorilor români , pixuri , degustări gratuite în magazine de specialitate sau
supermarketuri , prezentări organizate în magazine , sponsorizări , oferte la
restaurante gen la comandarea meniului clientul primeşte un pahar de vin din
partea casei , premierea unor concursuri cu produse vinicole româneşti , capanii de
ajutorare , gen dacă cumperi produsele respective o parte din bani vor fi donaţi
pentru anumite cauze umanitare , participarea firmelor producătoare în cadrul
diverselor festivaluri folclorice cu oferte gratuite din anumite produse pentru cei
prezenţi , prin care să-şi atragă clienţii , să se facă cunoscuţi şi să-şi întărească
încrederea consumatorilor în caliatatea produselor lor , îmbogăţirea gamei de
produse cu altele noi , participarea continuă a produselor româneşti la diverse
prezentări şi concursuri vitivinicole internaţionale , unde se ştie faptul ca vinurile
noastre au câştigat premii importante şi aprecierea străinilor (ex.:regizorul Francis
Ford Coppola are ca vinuri preferate soiurile româneşti Fetească Neagră şi Fetească
Albă, conform unui articol publicat de Wall Street Journal), prezenţa în magazine a
unor specialişti din domeniul viniviticol care să poată da relaţii clienţilor şi să le
prezinte oferta de vinuri şi diverse informaţii despre vinul ce urmează să-aleagă .
Reducerea preţurilor de vânzare a vinurilor din ţara noastră , chiar şi cu un procent
mic, faţă de cele din import poate fi în favoarea produselor româneşti şi poate
influenţa piaţa .
De asemenea eticheta este cea care îi face pe mulţi clienţi să aleagă un anumit
produs. Etichetele trebuie să fie cât mai atractive , îndrăzneţe , chair
nonconformiste , sugestive , să folosească anumite culori şi garfică care să atragă
plăcut privirea , care să incite , aplicarea pe etichetă a unor desene care să arate
distincţia sau medalia primită de respectivul vin la concursuri . Unii producători pot
influenţa negativ piaţa prin aplicarea frauduloasă pe etichete a unor nume sau
grafică asemănătoare cu cea a firmelor consacrate . Unele branduri induc în eroare
consumatorul , deoarece folosesc denumiri apropiate fonetic de cele ale unor firme
porducătoare renumite . (ex. Busuioc de Pietroasă , Tămâios de Pietroasă care se
aseamănă cu Busuioacă de Bohotin , Tămâioasă românească). Pot exista şi etichete
obţinute prin diverse metode de la firme mari , care au fost aplicate pe sticle cu vin
inferior calitativ , de contrabandă şi apoi vândute la un preţ mult mai mare.

8
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
Poducătorii trebuie să fie atenţi la promovarea produselor lor , la însemnele
ce le aplică pe sticle , pentru ca acestea să nu poată fi uşor piratate , la alegerea
etichetelor , astfel putându-se preveni eventualele fraude .
Pentru anul 2009 specialiştii se aşteaptă la creşteri deoarece , afirmă aceştia ,
„în vreme de criză consumul de băuturi alcoolice şi mâncarea ieftină va creşte
spectaculos”.Aceste declaraţii au fost făcute pentru Dailz Business.ro.Unele domenii
sunt imune la criză : retailul alimentar şi comerţul de băuturi.

Se pare că în prezent consumul de vin rămâne la un nivel constant , pentru


că , în astfel de perioade , românii renunţă la a achiziţiona produse electrocasnice ,
dar nu şi la cele alimentare sau la băuturi. Mai mult chiar , se estimează că
vânzările vor creşte în acest sfârşit de an cu 50% faţă de o lună normală sau chiar
cu 100% în unele cazuri , deoarece avem o piaţă încă în dezvoltare , iar în vreme de
criză , aptitul pentru consum de băuturi creşte.
Totuşi , dacă până acum s-a investit în producerea unor produse de calitate
superioară , producătorii încercând să ajungă din urmă standardele europene şi să
poată să iasă puternic al export , în 2009 va trebui să se concentreze mai mult pe
produse mai ieftine , ce ar putea deveni vedetele pieţei.
„Oamenii vor alege acele branduri , atât în retailul alimentar cât şi în
domeniul băuturilor , care pot să-şi justifice preţul şi se vor reorienta de pe
segmentul permium către cel mediu”, a declarat reprezentantul companiei de
consultanţă Daedalus Millward Brown , Daniel Enescu. Deci românii vor consuma
bunuri de bază , dar vor migra către barnduri mai ieftine .
Producătorii trebuie să-şi regândească strategiile de marketing , să-şi reducă
bugetele de cheltuieli şi să întâmpine consumatorii cu oferte speciale şi reduceri de
preţ.
Se pare că creditarea va fi cea care va ridica probleme în 2009 , însă
vânzările vor creşte în 2009, mai ales în preajma sărbătorilor , consumatorii
îndreptându-şi preferinţa sper vinurile roşii.
Totuşi există şi specialişti care afirmă că posibilitatea unei creşteri pe piaţa
există numai în eventualitatea în care situaţia economică se redresează în a doua
jumătate a anului viitor.Se pare că sunt previzibile multe scenarii , în privinţa
evoluţiei pieţei de profil şi se vor putea oferi mai multe informaţii abia în decembrie
2009.

4.Concluzii
Piaţa vinului în România este o piaţă care îşi continuă procesul de
maturizare început în anii din urmă , oferta sa este diversificată , îmbogăţită atât cu
produse autohtone cât şi cu produse de import , datorită apariţiei concurenţei a
crescut calitatea produselor româneşti şi începe să se formeze la români o anumită
educaţie în a consuma vinuri de calitate superioară , de origine controlată în
detrimentul produselor contrafăcute sau a celor care au o calitate inferioară , iar
companiile producătoare vor continua promovarea şi aplicarea unor startegii de
marketing , care să mulţumească atât consumatorii , cât şi compania , căci să nu

9
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
uitam că : „Vinul este seva strugurilor. Fiecare picătură de lichid care umple
atâtea sticle a fost extrasă din pământ prin rădăcinile viţei de vie.”-Hugh Johnson
şi de asemenea “Vinul este poezie îmbuteliată”-Robert Louis Stevenson.

STUDENT , ANUL I : STOICA (căs. NICOARĂ) IONELA-LUIZA

10
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI

1. Precizaţi o reclamă TV care vi se pare eficientă , precum şi o reclamă pe care o


consideraţi ineficientă. Motivaţi alegerea lor. Cum aţi îmbunătăţi reclama mai puţin
eficientă?

Reclama ineficientă:
Personal nu îmi place reclama la ciocolata Kandia în care o femeie care consumă
ciocolată trece pe lângă o fată care ţinea în mână o floare şi planta devine în
întregime din ciocolată , apoi trece pe lânfă un copil ce avea un balon în formă de
delfin. Şi balonul se preschimbă în ciocolată. Partea cea nepotrivită a reclamei este
că femeia întâlneşte şi un bărbat , care îşi privea maşina şi vehiculul se transformă
în ciocolată , iat tânărul este foarte fericit. Bucuria acestuia mi se pare exagerată şi
nepotrivită. Cui i-ar plăcea ca maşina să i se preschimbe în ciocolată?! Floarea era
un motiv de fericire că a devenit ciocolată , la fel şi balonul , dar deja o maşină
întreagă .....mi se pare total neinspirată partea aceasta. Puteau să-l prezinte pe
bărbat ţinând ceva în mână , o mapă de exemplu şi aceasta să i se transforme în
ciocolată. Aceasta este părerea mea proprie .

Reclamă eficientă:
Reclama care-mi place foarte mult este cea făcută pentru apa minerală Dorna , în
care apar doi tineri şi totul în jurul lor se trasformă în molecule de apă proaspătă şi
cristalină . Şi coloana sonoră este frumoasă , iar ideea ce se desprinde este aceea de
reîntoarcere în mijlocul naturii , de a lăsa în urmă lumea poluată , tehnologia şi de
a redescoperi izvorul limpede şi cristalin de munte cu apa atât de binefăcătoare
pentru organism.

2. Explicaţi modul în care marketingul vă influenţează activitatea dintr-o zi


obişnuită a vieţii dumneavoastră.

Strategiile de marketing îmi influenţează activitatea zilnică şi acest lucru , cred , li se


petrece multor oameni. Mergând la serviciu îmi cumpăr diverse alimente şi
bineînţeles că sunt tentată de a le alege pe cele cărora li se face multă reclamă.
Dacă intru în supermarket pentru a face cumpărături caut , de obicei , produse la
promoţie , iar cand ajung la casa de marcat , asteptând la rând văd acele produse
expuse acolo , lângă casă şi mai iau ceva : un pachet de gumă , ciocolată mică , etc.

3. Explicaţi situaţii în care marketingul foloseşte mijloace imorale pentru atingerea


scopurilor.

11
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
-Pe piaţă este lansat un anumite produse. După o anumită perioadă este introdus
un alt model al aceluiaşi produs pe eticheta căruia scrie că i s-au adus îmbunătăţiri ,
deşi are uşoare modificări , iar performanţele sale nu sunt cu nimic mai bune
anteriorului model.Bineînţeles că vânzările modelui actual vor fi influenţate de ceea
ce scrie pe etichetă.
-La TV apar des reclame la anumite aparate de fitness , despre care se spune că dau
rezultate uimitoare . Omenii le cumpără la un preţ destul de mare şi constată după o
perioadă că ceea ce se spunea în reclamă nu e tocmai adevărul.
-Unele companii angajează o persoană , care a fost dată afară de la firma
concurentă , cu scopul de a afla ce strategii folosesc cei de la firma respectivă.
-Băncile aplicau comisioane ascunse la anumite împrumuturi , fără a informa
clienţii .
-Pe net , dacă intri pe un anumit site eşti pur şi simplu agasat de anumite reclame
care apar la nesfârşit pe monitor sau îţi inavadează casuţa de mail (spam-uri).
-Un caz real : O astefel de reclamă a unei firme virtuale a apărut pe un site ce
conţinea materiale legate de domeniul financiar. O angajată a unei anumite primării
a dat click pe o reclamă şi acolo scria în englează că poţi posta numele firmei sau
instituţiei unde lucrezi pe acel site , la care i se făcea reclama şi astfel îţi vei face
firma cunoscută. Respectiva angajată a completat formularul , dând adresa
primăriei . Cu litere foarte mici , abia vizibile în partea de jos a paginii erau şi nişte
condiţii . După ceva timp cei de la primărie au primit o somaţie prin care erau
anunţati că trebuie să plătească 1000 euro pentru că li se făcea reclama instituţiei
lor pe net . Firma care găzduia reclamele instituţiilor este în Suedia.
-Reclamele la anumite produse alimentare , deşi producătorii ştiu că ele conţin
multe substanţe nocive organismului .
-Pe unele etichete compoziţia alimentului respectiv este scrisă cu litere foarte mici ,
aproape inobservabile. Nu toţi oamenii observă , persoanele în vârstă , care au
probleme cu vederea nici nu pot citi .De multe ori compoziţia nu reflectă ceea ce e
scris pe etichetă.Ex: PATE DE FICAT. Dacă oamneii ar citi cu atenţie eticheta ar
observa că exită în compoziţie un procent foarte , foarte mic( 5% sau 10%) de ficat ,
restul fiin slănină şi alte materii.
Sunt multe situaţii în care marketingul foloseşte strategii imorale. Acestea
menţionate de mine sunt doar câteva , deşi toate firmele trebuie să respecte o
anumită etică şi morală , acest lucru nu se petrece.

12