Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Scurt istoric
Istoria apariţiei vinului îşi are rădăcinile în vechimile istoriei omenirii.
Viticultura are aproape aceeaşi vârstă cu agricultura. Conform „Genezei” , după
potop Noe , în primul rând , a sădit viţa-de-vie. Exită , de asemenea ,mărturii scrise
ale faptului că în Mesopotamia s-ar fi făcut vin cu mii de ani înainte de acest
eveniment. Dar rămăşiţe de viţă-de-vie sălbatică pe teritoriul Europei , pentru a
confirma acest fapt , nu au fost găsite. Când grecii din Asia Mică , în sec. al VI-lea
î.e.n. , au fondat oraşul Marceilles , au adus propriile soiuri de viţă-de-vie în sudul
Franţei şi al Spaniei.
Multe personaje mitologice sunt legate de vin şi de procesul de vinificaţie : în
Grecia este cunoscut zeul Dionis , care fiind răpit de piraţi a transformat corabia
acestora în viţă-de-vie , iar la Roma , protectorul viilor era zeul Bahus (Libero).
Şi pentru România cultura viţei de vie este o ramură de prim ordin a economiei
naţionale , fiind cunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Pe meleagurile noastre
mioritice a circulă o frumoasă legendă. Se spune că zeul vinurilor s-a născut în
Tracia , pe actualul teritoriu al României. În această zonă , producerea vinului este
o ocupaţie ce datează din secolul al VII-lea î.e.n. Abundenţa şi calitatea vinurilor
produse de traci era atât de vestită , încât marele rege dac Burebista , în dorinţa de
pune capăt incursiunilor popoarelor migratoare , a ordonat distrugerea tuturor
viilor. Bineînţeles că nu toate viile au fost dezrădăcinate şi , în scurt timp , alte vii au
fost plantate.
După ce Dacia a fost cucerită de către romani , în anul 106 , pe monezile
bătute în noua provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau
struguri ca simbol al principalei bogăţii a ţării.Tot atunci viticultura este înaintată
cu tehnici superioare de preparare a bauturilor şi de îngrijire a viţei-de-vie. Ea
cunoaşte o ascensiune lentă , dar continuă , astfel încât din evul mediul (sec. XIV-
XVIII) ne rămân date tot mai importante despre bogăţia în viţă-de-vie a celor trei
ţări române.
În Descriptio Moldave , Dimitrie Cantemir arată că aceste vii nu sunt de
folos numai localnicilor ţării pentru nevoile lor , căci preţul scăzut al vinului atrage
mici negustori ruşi , cazaci şi chiar unguri .
Suprafaţa ocupată cu vii a crescut continuu , astfel că în anul apariţiei
FILOXEREI-1884 (insectă care distruge rădăcina unor specii de viţă-de-vie) existau
150.000 ha cu vii organizate în podgorii cu renume : COTNARI , DEALU MARE ,
ODOBEŞTI .
În etapa post filoxerică , viticultura românească trece prin diferite faze :
-încercarea stăvilirii tacului filoxerei prin găsirea de noi căi în această direcţie;
-introducerea hibrizilor producători direcţi;
-apariţia primelor pepiniere viticole create cu scop de a reface viile distruse;
1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
-asigurarea unei noi ordini în plantaţiile de vii;
Dealurile Moldovei (Regiunea II) Este cea mai mare şi mai renumită regiune viticolă
din ţara noastră. Ea înglobează numeroasele plantaţii din spaţiul predominant
deluros-colinar, cuprins între Subcarpaîii Moldovei, Carpaţii de curburî, valea
Prutului si valea Siretului inferior. Regiunea viticola a Podişului Moldovei cuprinde
un numar de 12 podgorii şi anume: Cotnari, Iaşi, Huşi, Colinele Tutovei, Dealu
Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobeşti şi Coteşti. Încadrate
În aceste podgorii se afla un numĂr de 44 centre viticole la care se adaugă si 8
centre independente: Hlipiceni, Plugari ăi Probota in nord, Vaslui in centru, Griviţa
şi Nămoloasa în sud, Bozieni si Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilată
pe producerea vinurilor şi în mai mică măsura a strugurilor de masa. Vinurile
obţinute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, începând de la cele de
consum curent, pâna la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta
alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Cristi s.a.). În acest
sens, trebuie remarcat faptul că, vinul de Cotnari este înscris în catalogul celor mai
bune vinuri ale lumii. Vinurile seci sunt realizate în principal în podgoriile
Odobeşti, Coteşti, Panciu. Producţia de vinuri roşii are un caracter insular.
2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începand de la cele de
consum curent, pana la cele superioare îndreptăţite la denumire de origine si trepte
de calitate.
3
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
Terasele Dunarii (Regiunea VII) Această regiune este situată în cea mai mare parte
pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române şi cuprinde în aria ei podgoriile
Ostrov şi Greaca , 5 centrele viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa,
Oltina, Ostrov, Greaca) şi 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu si
Feteşti. Deşi unele centre sunt distanţate între ele, prezenţa unor vii răzleţe de
legătură şi plasate în condiţii ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni
viti-vinicole distincte cu numele de mai sus. Regiunea are ca direcţie principală de
producţie obţinerea de struguri pentru masă. În acest scop şi mai ales în podgoria
Greaca, se cultivă mai multe soiuri, începand cu cele de coacere extratimpurie până
la cele târzii. Producţia vinicolă este variată, constituită în mare parte din vinuri de
consum curent, între care dominante sunt cele albe. Parte din cele roşii pot atinge şi
calitatea ce se cere unui vin superior. Cuprinde podgoriile Ostrov si Graca.
Nisipurile si alte terenuri favorabile din sudul tării (Regiunea VIII) Această regiune
se suprapune, în principal, pe larga zona de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei,
vecinătatea nordică, mediană şi tabulară a Câmpiei Române dintre Oltul inferior şi
Siretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferenţiaza trei podgorii
(Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole.
Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru
vinuri şi în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima
categorie se amintesc soiurile Aligote, Fetească regală, Saint Emilion, Riesling
italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roşioara, Băbeasca neagră, Muscat Ottonel şi San
Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal,
Chasselas dore, Muscat de Adda, Coarna neagră şi Italia.
4
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
5
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
evoluţia consumului. Consumul de vin de masă continuă o tendinţă tradiţionalistă
reprezentată de viaţa
6
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
brand manager Murfatlar. Pentru a atinge cât mai mulţi consumatori , produsele
trebuie să întrunească valori relevante pentru câţi mai mulţi dintre consumatori.
Pe de altă parte este importantă promovarea pe cale naţionalistă a produselor
considerând că este impotant a organiza acţiuni , care să promoveze produsele
7
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
promoţionale de sărbători , 10+2 sticle , la un anumit număr de sticle achiziţionat
primesc încă câteva sticle .
În magazine specializate se pot aduce , pe lângă cantitatea de vin ceruta ,
pachete promoţionale pentru clienţii fideli : un pachet poate avea sticle vin+tirbuşon
sau pahar sau tricou carte despre vinuri , gastronomie , ghid culinar , etc. Pot fi şi
aici oferte cu reduceri de preţ sau 2+1 , 3+1 .
8
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
Poducătorii trebuie să fie atenţi la promovarea produselor lor , la însemnele
ce le aplică pe sticle , pentru ca acestea să nu poată fi uşor piratate , la alegerea
etichetelor , astfel putându-se preveni eventualele fraude .
Pentru anul 2009 specialiştii se aşteaptă la creşteri deoarece , afirmă aceştia ,
„în vreme de criză consumul de băuturi alcoolice şi mâncarea ieftină va creşte
spectaculos”.Aceste declaraţii au fost făcute pentru Dailz Business.ro.Unele domenii
sunt imune la criză : retailul alimentar şi comerţul de băuturi.
4.Concluzii
Piaţa vinului în România este o piaţă care îşi continuă procesul de
maturizare început în anii din urmă , oferta sa este diversificată , îmbogăţită atât cu
produse autohtone cât şi cu produse de import , datorită apariţiei concurenţei a
crescut calitatea produselor româneşti şi începe să se formeze la români o anumită
educaţie în a consuma vinuri de calitate superioară , de origine controlată în
detrimentul produselor contrafăcute sau a celor care au o calitate inferioară , iar
companiile producătoare vor continua promovarea şi aplicarea unor startegii de
marketing , care să mulţumească atât consumatorii , cât şi compania , căci să nu
9
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
uitam că : „Vinul este seva strugurilor. Fiecare picătură de lichid care umple
atâtea sticle a fost extrasă din pământ prin rădăcinile viţei de vie.”-Hugh Johnson
şi de asemenea “Vinul este poezie îmbuteliată”-Robert Louis Stevenson.
10
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
Reclama ineficientă:
Personal nu îmi place reclama la ciocolata Kandia în care o femeie care consumă
ciocolată trece pe lângă o fată care ţinea în mână o floare şi planta devine în
întregime din ciocolată , apoi trece pe lânfă un copil ce avea un balon în formă de
delfin. Şi balonul se preschimbă în ciocolată. Partea cea nepotrivită a reclamei este
că femeia întâlneşte şi un bărbat , care îşi privea maşina şi vehiculul se transformă
în ciocolată , iat tânărul este foarte fericit. Bucuria acestuia mi se pare exagerată şi
nepotrivită. Cui i-ar plăcea ca maşina să i se preschimbe în ciocolată?! Floarea era
un motiv de fericire că a devenit ciocolată , la fel şi balonul , dar deja o maşină
întreagă .....mi se pare total neinspirată partea aceasta. Puteau să-l prezinte pe
bărbat ţinând ceva în mână , o mapă de exemplu şi aceasta să i se transforme în
ciocolată. Aceasta este părerea mea proprie .
Reclamă eficientă:
Reclama care-mi place foarte mult este cea făcută pentru apa minerală Dorna , în
care apar doi tineri şi totul în jurul lor se trasformă în molecule de apă proaspătă şi
cristalină . Şi coloana sonoră este frumoasă , iar ideea ce se desprinde este aceea de
reîntoarcere în mijlocul naturii , de a lăsa în urmă lumea poluată , tehnologia şi de
a redescoperi izvorul limpede şi cristalin de munte cu apa atât de binefăcătoare
pentru organism.
11
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”-SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: FINANŢE-BĂNCI
-Pe piaţă este lansat un anumite produse. După o anumită perioadă este introdus
un alt model al aceluiaşi produs pe eticheta căruia scrie că i s-au adus îmbunătăţiri ,
deşi are uşoare modificări , iar performanţele sale nu sunt cu nimic mai bune
anteriorului model.Bineînţeles că vânzările modelui actual vor fi influenţate de ceea
ce scrie pe etichetă.
-La TV apar des reclame la anumite aparate de fitness , despre care se spune că dau
rezultate uimitoare . Omenii le cumpără la un preţ destul de mare şi constată după o
perioadă că ceea ce se spunea în reclamă nu e tocmai adevărul.
-Unele companii angajează o persoană , care a fost dată afară de la firma
concurentă , cu scopul de a afla ce strategii folosesc cei de la firma respectivă.
-Băncile aplicau comisioane ascunse la anumite împrumuturi , fără a informa
clienţii .
-Pe net , dacă intri pe un anumit site eşti pur şi simplu agasat de anumite reclame
care apar la nesfârşit pe monitor sau îţi inavadează casuţa de mail (spam-uri).
-Un caz real : O astefel de reclamă a unei firme virtuale a apărut pe un site ce
conţinea materiale legate de domeniul financiar. O angajată a unei anumite primării
a dat click pe o reclamă şi acolo scria în englează că poţi posta numele firmei sau
instituţiei unde lucrezi pe acel site , la care i se făcea reclama şi astfel îţi vei face
firma cunoscută. Respectiva angajată a completat formularul , dând adresa
primăriei . Cu litere foarte mici , abia vizibile în partea de jos a paginii erau şi nişte
condiţii . După ceva timp cei de la primărie au primit o somaţie prin care erau
anunţati că trebuie să plătească 1000 euro pentru că li se făcea reclama instituţiei
lor pe net . Firma care găzduia reclamele instituţiilor este în Suedia.
-Reclamele la anumite produse alimentare , deşi producătorii ştiu că ele conţin
multe substanţe nocive organismului .
-Pe unele etichete compoziţia alimentului respectiv este scrisă cu litere foarte mici ,
aproape inobservabile. Nu toţi oamenii observă , persoanele în vârstă , care au
probleme cu vederea nici nu pot citi .De multe ori compoziţia nu reflectă ceea ce e
scris pe etichetă.Ex: PATE DE FICAT. Dacă oamneii ar citi cu atenţie eticheta ar
observa că exită în compoziţie un procent foarte , foarte mic( 5% sau 10%) de ficat ,
restul fiin slănină şi alte materii.
Sunt multe situaţii în care marketingul foloseşte strategii imorale. Acestea
menţionate de mine sunt doar câteva , deşi toate firmele trebuie să respecte o
anumită etică şi morală , acest lucru nu se petrece.
12