UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA ALIMENTELOR

Comportamentul consumatorului
Proiect
Produse turistice din Tecuci
excursii in strainatate

Titularul activităților de curs: Conf. dr. ing. Gabriela Iordăchescu

Masterand,
Ceoromila Lilian
Grupa: IMAPA, An: I

1
 CUPRINS

1.INTRODUCERE 3
2. IPOTEZELE STUDIULUI 4
3. LITERATURĂ SIMILARĂ 5
3.1. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 5
3.2. Turismul şi consumatorul de produse turistice 8
3.3. Comportamenul consumatorului de produse turistice din România în materie de
excursii în străinătate 9
4. METODOLOGIA 10
5. REZULTATELE 12
6.CONCLUZIE 14
7.LIMITELE 15
7. BIBLIOGRAFIE 16
8. ANEXE 17
8.1. ANEXA 1- Chestionar 17
8.2. ANEXA 2 – Analiza individuală a întrebărilor 20
8.1. ANEXA 3- Analize încrucişate între întrebări 36

2
 1.INTRODUCERE
În ultimele decenii agenţiile de turism au trebuit să facă faţă unei concurenţe
mai acerbe ca oricând. De aceea, este potrivit să analizăm mai amănunţit modul în care
firmele îşi pot forma clienţi fideli şi depăşi concurenţa. Acest lucru este perfect realizabil
printr-o bună cunoaştere şi satisfacere a nevoilor consumatorilor.
În condiţiile unei economii dezvoltate, consumatorii au posibilitatea să aleagă
dintr-o gamă largă de produse şi servicii. Agenţiile de turism trebuie să ofere produse şi
servicii de calitate, altfel riscă să-şi piardă rapid clienţii. Mai mult, ceea ce astăzi este
considerat a fi un produs sau serviciu de o calitate acceptabilă, s-ar putea ca mâine să nu
mai fie considerat aşa.
Firmele care vor să aibă succes au nevoie de un nou mod de gândire. Succesul
va aparţine acelor care pun în centrul activităţii consumatorul, oferindu-i o valoare
superioară. Acestea se vor specializa în crearea clientelei, nu numai în crearea de
produse, şi-şi vor dovedi capacitatea de creatori de cerere şi nu doar de creatori de
produse.

Pasul I. Scopul studiului

Astăzi, datorită diferenţei tot mai mici de preţ dintre oferta internă şi cea
externă, tot mai multe persoane aleg să meargă în excursie în străinătate.
Întrucat consumatorul modern are o educaţie superioară şi aşteptările sale sunt
din ce în ce mai mari această cercetare studiază preferinţele consumatorilor de produse
turistice din Tecuciîn materie de excursii în străinătate.
Principalele informaţii care se doresc a fi obţinute despre potenţialii
consumatori sunt:
➢ Intenţia de a pleca în excursie în străinătate
➢ Natura destinaţiei (mare,munte) şi ţara de destinaţie
➢ Intenţiile de a apela la un intermediar de tipul agenţiei de turism sau de
a-şi organiza vacanţa pe cont propriu

3
 ➢ Mijloacele de transport preferate
➢ Durata excursiei
➢ Formele de cazare căutate şi criteriile după care sunt alese
➢ Cheltuielile planificate a fi alocate pentru excursie
➢ Vârsta, profesia şi starea civilă a respondenţilor.

2. IPOTEZELE STUDIULUI

Ipoteza 1: Anotimpul influenteaza destinatia aleasa pt excursie.

Ipoteza 2: Importanţa locului unde vor fi cazaţi respondenţii în excursie depinde
de suma de bani pe care aceştia sunt dispuşi să o aloce pentru ea.
Ipoteza 3: Durata excursiei depinde de venitul lunar al respondenţilor.
Ipoteza 4: Venitul persoanelor intervievate influenţează numărul de stele al
hotelului unde vor fi cazate.
Ipoteza 5: Starea civilă influenţează durata excursiei.

3. LITERATURĂ SIMILARĂ

Pentru a avea o viziune clarǎ asupra acestui studiu, voi începe cu definirea
fenomenului tratat în acest studiu, comportamentul consumatorului .
Comportamentul consumatorului face în mod constant obiect de studiu. El este o
componentă a comportamentului economic al oamenilor şi care, la rândul său, este o
formă de manifestare a comportamentului uman în general. Comportamentul diferă în
funcţie de segmentul de populaţie căreia aparţine consumatorul şi evoluează în timp atât
calitativ – ca tipuri de produse si servicii preferate, fidelitate sau indiferenţă faţă de
mărcile produselor s.a. – dar şi cantitativ – sub influenţa conjuncturii economice.

4
 În sens restrâns, conceptul de comportament al consumatorului are în vedere
conduita oamenilor în cazul cumpărării sau al consumului de bunuri şi servicii.
Marketingul modern, care şi-a extins sensibil aria de aplicare, operează cu
comportamentul consumatorului în sens larg, având în vedere întreaga conduită a
utilizatorului final de bunuri şi servicii, incluzând, spre exemplu, comportamentul
alegătorilor, al pacienţilor unui medic sau al enoriaşilor faţă de biserică. 1

3.1. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului

Abordarea ştiinţifică a comportamentului consumatorului face necesară integrarea

lui în ansamblul complex al pieţei, iar cercetarea ştiintifică a pieţei este indisolubil legată
de modelarea comportamentului consumatorului. 2
Nivelul actual de dezvoltare a teoriei şi practicii în domeniul investigării
comportamentului consumatorului oferă largi posibilităţi de cunoaştere şi analiză:
➢ s-au elaborat teorii fundamentale şi modele globale, care explică şi orientează
eforturile de cunoaştere a unor variate manifestări comportamentale;
➢ procesul decizional de cumparare este cunoscut şi studiat cu suficiente detalii,
pentru a constitui un instrument operaţional valoros în proiectarea şi realizarea
studiilor comportamentale, fiind posibilă abordarea, practic, a fiecarei faze a luării
deciziei de cumparare;
➢ se dispune de rezultatele a numeroase aplicaţii în studierea comportamentului
consumatorului, care au validat concepte şi metode, tehnici şi procedee, care pot
fi folosite de echipele manageriale;
➢ exista un instrumentar conceptual şi aplicativ impresionant aflat la dispoziţia
tuturor celor care participă la elaborarea şi aplicarea politicilor şi strategiilor de
marketing;

1
Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu, Comportamentul consumatorului, ediţia a II-a revazută şi adăugită,
Bucureşti, Editura Uranus, 2004, p. 13-14.
2
Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu, Comportamentul consumatorului, ediţia a II-a revazută şi adăugită,
Bucureşti, Editura Uranus, 2004, p. 84-91.

5
 ➢ studierea comportamentului consumatorului produce astăzi rezultate care pot fi
integrate imediat şi eficient în sisteme complexe de decizii de marketing.
Exista fireste şi limite care afectează cercetarea ştiinţifică a comportamentului
consumatorului.
O prima limită a cunoaşterii comportamentului consumatorului îşi are originea în
faptul că, teoretic, pe plan metodologic, ca şi din punct de vedere practic, acest fenomen
nu poate fi cunoscut pâna în cele mai fine detalii ale sale. Şi, de fapt, acest lucru, chiar
daca ar fi posibil de realizat, nu ar constitui o garanţie pentru previziune, dat fiind
caracterul său complex şi aleatoriu, supus unor mutaţii deosebit de dinamice, a căror
cercetare, prin prisma eficienţei, este dificilă şi costisitoare.
De altfel, cercetarea comportamentului consumatorului este o disciplină prea
tânara, unii specialişti considerând ca ar fi chiar în faza copilariei sale, pentru a-şi fi
relevat toate posibilităţile.
O altă limită izvorăşte din nivelul actual de dezvoltare a instrumentarului
conceptual şi statistico-matematic, a metodelor de cercetare a comportamentului
consumatorului în general, care nu acoperă în întregime toate laturile sale caracteristice.
Fără îndoială că viitorul acestui instrumentar este legat şi de utilizarea calculatoarelor
electronice, respectiv de folosirea unor metode tot mai perfecţionate de cercetare.
Instrumentarul conceptual şi statistic al cercetarii comportamentului
consumatorului ar căpăta, desigur, o mult mai mare eficienţă dacă variabilele şi
categoriile folosite ar fi definite în mod mai riguros.
De exemplu, preferinţa arătată unei anumite mărci a fost definită, de către diferiţi
autori, ca: o suită de alegeri a aceleiaşi mărci3, proporţie în cumpararea aceluiaşi produs 4,
probabilitate de a se repeta cumpararea aceleiasi marci 5.
Au fost numarate cel puţin 45 de definiţii ale termenului de inovaţie şi sute de
definiţii ale termenului de cultură, ca factori de determinare a comportamentului
consumatorului. Marea varietate a definiţiilor face dificilă compararea, sintetizarea şi
cumularea rezultatelor. De aici, necesitatea, pentru progresul cercetărilor din domeniul

3
Cunningham, R., Customer Loyalty to Store and Brand, Harvard Business Review, vol. 39, USA, 1961.
4
Tuck W., T., The Development of Brand Loyalty, Journal of Marketing Research, vol. 1,USA, 1964.
5
Frank, R., E., Brand Choice as a Probability Process, Journal of Business, vol. 35, USA, 1962.

6
comportamentului consumatorului, de a se ajunge la definirea mai riguroasă a termenilor
si variabilelor folosite, ceea ce ar facilita inclusiv compararea rezultatelor obţinute în
diverse studii de profil.
Mai importantă însă decât această problemă a eterogenităţii definiţiilor este
incertitudinea asupra interacţiunii dintre diferitele variabile. Un exemplu grăitor în
această privinţă este cel al interacţiunii dintre atitudini şi comportament. Specialiştii
susţin păreri diferite în această privinţă. Unii sunt partizanii fermi ai măsurării
atitudinilor, în vederea previziunii comportamentului, în timp ce alţii contestă existenţa
unei relaţii obligatorii între atitudini şi comportament. Problema ramâne deschisă,
indiferent dacă în definirea atitudinilor se ia în consideraţie doar aspectul afectiv, sau se
introduce şi un aspect cognitiv sau conativ (intenţional).
O alta limită este asociată previziunii însăşi, aplicată în studierea
comportamentului consumatorului. Aceasta este, în fond, o anticipare a viitorului pe baze
probabiliste. Este, deci, o probabilitate şi nu o certitudine.

3.2. Turismul şi consumatorul de produse turistice

Turismul înseamnă călătorie cu scopuri preponderent recreative şi de agrement

sau pentru odihnă, precum şi oferirea de servicii pentru realizarea călătoriilor în scop de
odihnă şi recreere. Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turiştii ca fiind acele
persoane care „călătoresc în locuri situate în afara mediului lor obişnuit, pentru o
perioadă continuă care nu depaşeşte un an, în scopuri de odihnă, afaceri sau alte scopuri
nelegate de exercitarea unei activităţi remunerate în interiorul locului vizitat”.
În 1936, un comitet de experţi ai Societaţii Naţiunilor a definit „turistul străin”
drept „persoana care vizitează o altă ţară decât cea în care trăieşte în mod obişnuit, pentru
o perioadă mai mare de 24 de ore”. În 1945, când a fost creată, Organizaţia Naţiunilor
Unite a acceptat această definiţie, dar a adaugat că durata maximă a şederii trebuie să fie
mai mică de 6 luni”6.

6
William F. Theobald (ed.), Global Tourism, second edition, Bultterworth Heinemann, Oxford, Auckland,
Boston, Johannesbourg, Melbopurne, New Delhi, 1998, p.10.

7
 Turismul are capacitatea de a dinamiza numeroase sectoare economice, atât în
amonte cât şi în aval, creând astfel o interdependenţa şi o complementaritate între turism
şi celelalte sectoare economice.
Evenimentele de la 11 septembrie 2001, valul de atentate teroriste, războiul din
Irak, epidemia de pneumonie atipică au dat o lovitură serioasă turismului. Cu toate
acestea, el şi-a regăsit deja drumul spre creştere, astfel încât sosirile de turişti
internaţionali pe mapamond a crescut de la 25 milioane în 1950 la 715 milioane în 2002 7
si la 846 milioane în 2008, ceea ce echivalează cu o rată de creştere anuală de 6,5% pe
perioada 1950-20088. Este o dovada a capacităţii deosebite de reacţie şi adaptare a
turismului la şocurile din exterior, inclusiv la cele din trecutul apropiat.
Dacă includem în statistici turismul intern, anual, peste 1,5 miliarde persoane,
reprezentând o treime din populaţia globului, efectuează călătorii în scopuri turistice.
În Uniunea Europeană, turismul reprezintă una dintre activităţile economice cu
cel mai semnificativ potenţial pentru a genera creştere şi locuri de muncă. În accepţiune
restrânsă, turismul contribuie în prezent cu aproximativ 4% la PIB-ul UE, variind între
2% într-o serie de noi state membre şi 12% în Malta. Contribuţia indirectă a turismului la
PIB este mult mai mare, acesta generând indirect mai mult de 10% din PIB-ul UE şi
asigurând aproximativ 12% din locurile de munca 9.
Statisticile arată un volum mare de cerere turistică în Europa. Statisticile OMT
arată circa 450 milioane sosiri turistice internaţionale în Europa pe an şi circa 340 plecări
turistice internationale din Europa pe an, doua treimi din acestea fiind călătorii de
vacanţă. Acestea nu sunt însă numai calatorii internaţionale. În majoritatea ţărilor
europene calatoriile turistice interne le depăşesc pe cele internaţionale.
Volumul total al cererii turistice europene a rămas relativ constant de-a lungul
anilor, cunoscând rate mai accentuate de creştere în Europa Centrală şi de Est. În special
turismul de vacanţă a devenit un sector economic important.
Turismul internaţional reprezintă 25-30% din comerţul mondial de servicii.

7
Documentul Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ WT/MIN(03)/ST/146, din 13 septembrie 2003
8
A se vedea site-ul Organizaţiei Mondiale a Turismului, la http://www.unwto.org/index.php.
9
Comunicarea Comisiei Europene „Agenda pentru un turism european durabil şi competitiv”, în
documentul COM(2007) 621 final, din 19 octombrie 2007.

8
3.3. Comportamenul consumatorului de produse turistice din România
în materie de excursii în străinătate

Potrivit Institutului Naţional de Statistică 10 referitor la turism în luna iunie şi

semestrul I 2009:
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, au fost în luna iunie 2009 de 1134,7 mii, în creştere cu 4,3%, comparativ cu
luna iunie 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate, reprezentând 76,7% din numărul total de plecări.
Comparativ cu luna iunie 2008, anul acesta s-au înregistrat creşteri la transportul
aerian (10,6 %) şi la transportul rutier (3,2%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de
frontieră, au fost în semestrul I 2009 de 5679,9 mii, în scădere cu 0,5%, comparativ cu
semestrul I 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii
români pentru plecările în străinătate (79,2% din numărul total de plecări).
Comparativ cu semestrul I 2008, anul acesta s-a înregistrat o uşoară creştere la
transportul rutier (0,2%).
Pe de alta parte potrivit ANAT numărul vacanţelor petrecute de români în
străinătate a scăzut cu 20% în primele şase luni, iar turismul intern a avut o uşoară
creştere, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, agenţiile de turism estimând per
total, în 2009, un declin al vânzărilor de 20%. 11
"Toate agenţiile se aşteaptă în acest an la o scădere de 20% a vânzărilor. Deja pe
turismul de outgoing - excursii în străinătate - procentul real de scădere este în prezent de
20%. Pentru turismul intern se remarcă o uşoară creştere faţă de 2008, având în vedere că
în anii anteriori se prefera mai mult turismul în străinătate. Din acest punct de vedere,
criza aduce un beneficiu naţional, iar procentul de 20% este într-adevăr rezonabil, este an
de criză şi trebuie să ne aşteptăm la scăderi", a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei
Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Corina Martin.

10
http://www.insse.ro/cms/rw/news/item343.ro.do
11
http://www.mediafax.ro/economic/vanzarile-de-vacante-in-strainatate-au-scazut-cu-20-turismul-intern-a-
crescut-usor-4685460

9
 Prin urmare potrivit ANAT românii călătoresc prin agenţii de turism mai puţin în
străinătate anul acesta, dar inregistrările de la punctele de frontieră ne demonstrează că in
luna iunie a acestiu an sau inregistrat creşteri procentuale faţă de anul trecut.

4. METODOLOGIA

Natura cercetării
Pentru realizarea lucrării s-a utilizat cercetarea cantitativă care are ca obiectiv
descrierea cuantificată a comportamentului tecucenilor cu privire la excursii în
străinătate. În acest scop, suportul pentru culegerea datelor a fost chestionarul. Acesta
cuprinde 19 întrebări,dintre care majoritatea întrebărilor sunt închise, deoarece acestea îl
pun pe subiect în situaţia de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile
propuse, răspunsurile sunt mai uşor de dat, iar prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute
se simplifică. Chestionarul conţine atât întrebări cu alegere unică cât şi întrebări cu
alegere multiplă. Acesta a fost elaborat în concordanţă cu obiectivele cercetării.

Pentru a obţine un control cât mai bun asupra condiţiilor de desfăşurare a

procesului de culegere a datelor se apelează la ancheta „faţă în faţă”. Relaţia
anchetator/intervievat este foarte dificil de controlat deoarece ea poate fi perturbată de
factori precum: prejudecăţile şi aşteptările anchetatorului sau modul în care acesta este
privit de către intervievat. În general, pentru a îmbunătăţi calitatea acestei relaţii este
indicată această metodă. Prin intermediul ei se pot înţelege declaraţiile intervievatului, se
pot reformula anumite întrebări care îi crează dificultăţi şi se poate relansa ancheta –
utilizând un vocabular familiar – pentru a-l determina să-şi aprofundeze răspunsurile.

Se realizează o pretestare a chestionarului pentru a vedea daca întrebările sunt

uşor de înteles, dacă mai trebuie adăugate alte întrebări.

Mărimea eşantionului şi metoda de eşantionare folosită

10
 Eşantionul a fost format din 70 persoane, locuitori ai oraşului Sfântu Gheorghe,
metoda de eşantionare fiind aleatoare. Bazându-mă pe această metodă am chestionat
oamenii neţinând cont de criterii selective, cum ar fi: naţionalitate, sex, religie etc.

Rata răspunsurilor, procentul chestionarelor exploatabile

Persoanele chestionate au răspuns la toate întrebările, deci toate cele 70 de

chestionare aplicate au putut fi folosite în cercetare.

Tipul analizelor realizate

➢ analiza individuală a întrebărilor şi calcularea procentelor de importanţă în

funcţie de specificitatea fiecărei întrebări;

➢ analiza încrucişată între diferite întrebări;

➢ scale de importanţă;
Din analizarea incrucişată a datelor reiese că doar trei din ipotezele cercetarii se
acceptă două fiind nule, după cum urmează:
Anotimpul influenteaza destinatia aleasa pt excursie.
Ipoteza 2: Importanţa locului unde vor fi cazaţi respondenţii în excursie depinde
de suma de bani pe care aceştia sunt dispuşi să o aloce pentru ea.
Ipoteza 3: Dutata excursiei depinde de venitul lunar al respondenţilor.
Ipoteza 4: Venitul persoanelor intervievate influenţează numărul de stele al
hotelului unde vor fi cazate.
Ipoteza 5: Starea civilă influenţează durata excursiei.

5. REZULTATELE

11
 Rezultatele studiului arată că 83% intenţionează să meargă anul viitor în excursie
în străinătate, în timp ce doar 17% nu doresc acest lucru.
În urma analizei studiului efectuat s-a constatat faptul că cea mai mare parte a
persoanelor (68,6%) doresc să călătoarească vara, întrucât în această perioadă sunt
planificate vacanţele elevilor şi studenţilor, precum şi concediile angajaţilor. Al doilea
anotimp în ordinea preferinţelor este iarna(18,6%) deoarece este perioada Sfintelor
Sărbători, urmat de primăvară(8,6%) şi toamnă(4,3%).
Europa este continentul care se doreşte a fi vizitat de majoritatea oamenilor
(74,5%). Ţările în topul preferinţelor sunt: Grecia, Spania şi Italia. Grecia a fost aleasă
atât datorită atracţiilor ei, cât şi datorită preţurilor scăzute al pachetelor turistice. În
celelalte două ţări turiştii merg în vizită la rude şi prieteni.
America de Nord şi Asia au un număr apropiat de „voturi”: 8,6% respectiv 7,1%.
Continentele care au atras mai puţin atenţia au fost Africa (5,7%), Australia (2,8%) şi
America de Sud (1,4%).
Majoritatea persoanelor nu au mai călătorit în ţara aleasă.
Atunci când aleg să plece în străinătate cei mai mulţi respondenţi apelează la
serviciile unei agenţii de turism (85%), o mare parte sunt nehotărâţi (22,9%), iar foarte
puţini nu au de gând să apeleze la un intermediar.
Primele cele mai cunoscute agenţii de turism se numără Eximtur (64,3%), Atlassib
(23,3%) şi Km 0 (12,4%).
Studiul efectuat a scos în evidenţă faptul că atât pachetele all inclusive şi pensiune
completă cât şi demi pensiune sunt căutate aproape în aceeaşi măsură de clienţi.
Marea este o destinaţie preferată fiind căutată de 68,2% dintre persoanele
chestionate, urmată de munte (20,6%), circuit de localităţi (7,6%) şi staţiuni balneo-
climaterice (3,6%).
Mijlocul de transport preferat de tecuceni este autocarul pentru costul redus
(48,3%), 25,4% din persoanele intervievate doresc să călătorească cu avionul, 11,7% cu
autoturismul propriu şi 4,6% cu trenul.
Ţinând cont de timpul liber şi de bugetul fiecărei persoane, acestea aleg o
anumită durată pentru excursie: 54,3% au ales 7-14 zile, 20% mai puţin de 7 zile şi
24,3% peste 14 zile.

12
 Ca şi formă de cazare se alege în general hotelul (57,1%), însă şi pensiunile sunt
foarte căutate.
Din cercetare reiese faptul că preţul, confortul şi serviciile oferite sunt foarte
importante. Puţine persoane consideră aceste criterii ca fiind nesemnificative.
Tecucenii sunt destul de pretenţioşi în ceea ce priveşte locul unde vor fi cazaţi
fapt dovedit de numărul de stele alese (peste3), fiind dispuşi să plătească o sumă
considerabilă pentru confortul dorit.
Datorită alegerii persoanelor în mod aleator, majoritatea celor chestionaţi au avut
vârsta cuprinsă între 18 şi 25 ani (44,3%) şi sunt studenţi.
Vârstele între care se încadrează ceilalţi respondenţi sunt următoarele: sub 18 ani (7,1%),
între 18 şi 25 ani (44,3%), între 25 şi 40 ani (22,9%), între 40 şi 60 ani (24,3%) şi peste
60 ani (1,4%).
Printre persoanele chestionate se află: economişti, informaticieni, elevi/studenţi,
profesori, muncitori, asistenţi, dar şi pensionari.
Cei mai mulţi respondenţi sunt necăsătoriţi (57,1%) şi au un venit lunar cuprins
între 501 şi 1000 RON.
Din analizarea incrucişată a datelor reiese că doar trei din ipotezele cercetarii se
acceptă două fiind nule, după cum urmează:
Ipoteza 1: Anotimpul influenţează destinaţia aleasă pt excursie – este acceptată.
Ipoteza 2: Importanţa locului unde vor fi cazaţi respondenţii în excursie depinde
de suma de bani pe care aceştia sunt dispuşi să o aloce pentru ea – este acceptată.
Ipoteza 3: Dutata excursiei depinde de venitul lunar al respondenţilor – este nulă.
Ipoteza 4: Venitul persoanelor intervievate influenţează numărul de stele al
hotelului unde vor fi cazate – este nulă.
Ipoteza 5: Starea civilă influenţează durata excursiei – este acceptată.

6.CONCLUZIE
Având în vedere faptul că majoritatea tecucenilor intenţionează să călătorească
în străinătate şi să apeleze la serviciile unei agenţii de turism, acestea trebuie să le pună la
dispozitie o variată gamă de oferte special create pentru a asigura clienţilor sejururi de
neuitat în cele mai atractive şi exotice destinaţii turistice la preţuri speciale.

13
 Întrucât există mulţi studenţi interesaţi să călătorească în străinătate, agenţiile de
turism ar trebui să le acorde anumite facilităţi cum ar fi: reduceri de preţ şi programe pe
gustul lor cât mai diversificate.

7.LIMITELE
În cazul folosirii unei eşantionări aleatoare, petru determinarea mărimii eşantionului
s-a avut în vedere atât intervalul de încredere cât şi “ eroarea admisă“.
Pentru cercetarea realizată s-a considerat o eroare admisă de ±5 %, la un nivel de
încredere de 95%.

7. BIBLIOGRAFIE
1. Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu, Comportamentul consumatorului, ediţia a II-a
revazută şi adăugită, Bucureşti, Editura Uranus, 2004, p. 13-14.

2. Frank, R., E., Brand Choice as a Probability Process, Journal of Business, vol. 35,
USA, 1962.

3. William F. Theobald (ed.), Global Tourism, second edition, Bultterworth Heinemann,

Oxford, Auckland, Boston, Johannesbourg, Melbopurne, New Delhi, 1998, p.10.

4. Comunicarea Comisiei Europene „Agenda pentru un turism european durabil şi

competitiv”, în documentul COM(2007) 621 final, din 19 octombrie 2007.

5. http://www.mediafax.ro/economic/vanzarile-de-vacante-in-strainatate-au-scazut-cu-20-
turismul-intern-a-crescut-usor-4685460

14
 8. ANEXE
ANEXA 1- Chestionar
CHESTIONAR

1: Intenţionaţi să mergeţi anul viitor în străinătate?

□ da
□ nu

2: În ce perioadă a anului sunteţi dispus(ă) să plecaţi în excursie?

□ primavara
□ vara
□ toamna
□ iarna

3: Care este continentul pe care ati dori să călătoriţi?

□ Africa
□ America de nord
□ America de sud
□ Asia
□ Australia
□ Europa

4: Aţi mai călătorit spre destinaţia aleasă?

□ da
□ nu

5: Ce v-a determinat să o alegeţi?

15
□ atracţiile turistice
□ preţul scăzut al pachetelor turistice
□ altele

6: Intenţionaţi să apelaţi la serviciile unei agenţii de turism?

_______ ______ ________ _______ _______

foarte probabil nu stiu improbabil foarte
probabil improbabil

7: Menţionaţi trei agenţii de turism cunoscute de dumneavoastră.

_______________________________________________________________________________

8: Ce pachete turistice vă interesează?

□ all inclusive
□ pensiune completă
□ demipensiune

9: Unde aţi vrea să mergeţi în excursie în ţara aleasă?

□ mare
□ munte
□ staţiune balneo-climaterică
□ circuit de localităţi

10: Care este mijlocul de transport cu care aţi dori să călătoriţi?

□ avion
□ tren
□ autocar
□ autoturism propriu

11: „Câte zile intenţionaţi să petreceţi în excursie?

□ mai puţin de 7 zile
□ între 7 - 14 zile
□ între 14 - 21 zile
□ peste 21 zile

12: Unde aţi dori să fiţi cazaţi?

□ hotel

16
□ pensiune

13: Cat de important este pentru dumneavoastra locul unde veţi fi cazat?
_______ ______ ________ _______ _______
foarte important nu ştiu puţin foarte puţin
important important important

14: Câte stele aţi prefera să aibă hotelul unde veţi sta?
□ 5 stele
□ 4 stele
□ 3 stele
□ 2 stele
□ 1 stea

15: Ce sumă de bani sunteţi dispus(ă) să alocaţi pentru excursie?

□ până la 100 €
□ între 100 – 300 €
□ între 301 – 500 €
□ peste 500 €

16: În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

□ sub 18 ani
□ între 18 – 25 ani
□ între 25 – 40 ani
□ între 40 – 60 ani
□ peste 60 ani

17: Care este profesia dumneavoastră?

□ pensionar
□ asistent
□ muncitor
□ profesor
□ elev/student
□ informatician
□ economist

18: Care este starea dumneavoastră civilă?

□ căsătorit cu copii
□ căsătorit fără copii

17
□ necăsătorit
□ văduv

19: Care este venitul dumneavoastră lunar?

□ până la 500 RON/lună
□ între 501 – 1000 RON/lună
□ între 1001 – 2000 RON/lună
□ peste 2000 RON/lună

Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

ANEXA 2 – Analiza individuală a întrebărilor

Analiza întrebării nr.1: „Intenţionaţi să mergeţi anul viitor în străinătate?”
Dad Da 83%
Nu Nu 17%

83% dintre tecuceni intenţionează să plece în excursie anul viitor în străinătate, iar
restul de 17% nu doresc să călătorească în străinătate.
Analiza întrebării nr.2: „În ce perioadă a anului sunteţi dispus(ă) să plecaţi în
excursie?”

18
 Primăvara 8.6%
Vara 68.6%
Toamna 4.3%
Iarna 18.6%

Primavara
Vara
Toamna
Iarna

68,6% doresc să plece în excursie vara, 18,6% iarna, 8,6% primăvara şi 4,3% toamna.

Analiza întrebării nr.3: „Care este ţara unde aţi vrea să călătoriţi?”

Africa 5.7%
America de Nord 8.6%
America de Sud 1.4%
Asia 7.1%
Australia 2.8%
Europa 74.5%

19
 Africa
America de Nord
America de Sud
Asia
Australia
Europa

La această întrebare 74,5% din respondenţi au ales ţări din Europa, 8,6% ţări din
America de Nord, 7,1% ţări din Asia, 5,7% ţări din Africa, 2,8% ţări din Australia şi 1,4% au
ales ţări din America de Sud.

Analiza întrebării nr.4: „Aţi mai călătorit în această ţară?”

Da 25.7%
Nu 74.3%

Da

Nu

Majoritatea persoanelor intervievate nu au mai călătorit în ţara aleasă (74,3%), în

timp ce un procent mai mic (25,7%) au mai fost în ţara respectivă.

Analiza întrebării nr.5: „Ce v-a determinat să o alegeţi?”

Atracţiile turistice 68,6%

20
 Preţul scăzut al pachetelor turistice 11,4%
Altele 20%

Factori care au determinat alegerea destinatiei

Atracţiile turistice Preţul scăzut al pachetelor turistice Altele

Factorii care au determinat alegerea destinaţiei sunt următorii:

➢ Atracţiile turistice în proporţie de 68,6%
➢ Preţul scazut al pachetelor turistice în proporţie de 11,4%
➢ Altele(cultura, rude, prieteni) în proporţie de 20%.

Analiza întrebării nr.6: „Intenţionaţi să apelaţi la serviciile unei agenţii de

turism?”

Foarte probabil 32,9%

Probabil 38,6%
Nu ştiu 22,9%
Improbabil 2,9%
Foarte improbabil 2,9%

21
 Majoritatea tecucenilor au de gând să apeleze la o agenţie de turism, o mare parte sunt
nehotărâţi si foarte puţini intenţionează să-şi organizeze vacanţa pe cont propriu.

Analiza întrebării nr.7: „Menţionaţi trei agenţii de turism cunoscute de

dumneavoastră.”

Eximtur 64,3%
Km 0 12,4%
Atlassib 23,3%

22
 Cele mai cunoscute trei agenţii de turism sunt, în ordinea preferinţelor, Eximtur,
Atlassib şi Km0.

Analiza întrebării nr.8: „Ce pachete turistice vă interesează?”

All inclusive 35,7%

Pensiune completă 32,9%
Demi pensiune 31,4%

23
 35,7% dintre cei intervievaţi aleg pachetele all inclusive, 32,9% preferă opţiunea
pensiune completă şi 31,4% au ales serviciile demi pensiune.

Analiza întrebării nr.9: „Unde aţi vrea să mergeţi în excursie în ţara aleasă?”

Mare 68,2%
Munte 20,6%
Staţiune balneo-climaterică 3,6%
Circuit de localităţi 7,6%

24
 Destinaţia preferată de persoanele chestionate este marea (68,2%), urmată de munte
(20,6%), circuit de localităţi (7,6%) şi staţiuni balneo-climaterice (3,6%).

Analiza întrebării nr.10: „Care este mijlocul de transport cu care aţi dori să
călătoriţi?”

Avion 25,4%
Tren 4,6%
Autocar 48,3%
Autoturism propriu 11,7%

Avion

Tren

Autocar

Autoturism
propriu

25
 48,3% persoane vor să călătorească cu autocarul, 25,4% cu avionul, 11,7% cu
autoturismul propriu şi 4,6% cu trenul.

Analiza întrebării nr.11: „Câte zile intenţionaţi să petreceţi în excursie?”

Mai puţin de 7 zile 20%

Între 7 – 14 zile 54,3%
Între 14 – 21 zile 12,9%
Peste 21 zile 11,4%

Cele mai multe persoane doresc să petreacă în excursie între 1-2 săptămâni ,o parte
mai mică preferă să petreacă în ţara aleasă mai puţin de 7 zile, iar celalalte persoane preferă să
stea peste 2 săptămâni.

Analiza întrebării nr.12: „Unde aţi dori să fiţi cazaţi?”

Hotel 57,1%
Pensiune 42,9%

26
 57,1% 42,9%
Hotel 57
Pensiune 43

Într-un procent semnificativ de 57,1% respondenţii preferă hotelul ca variantă de

cazare, iar pensiunile sunt alese în procent de 42,9%.

Analiza întrebării nr.13: „Care sunt principalele criterii după care alegeţi locul
unde veţi fi cazat?”

Foarte Important Nu ştiu Neimportant Foarte

important neimportant

Confort 50% 36% 10% 3% 1%

Preţ 47% 36% 16% 1% 0%
Servicii 31% 27% 20% 16% 6%
oferite

27
 Analiza întrebării nr.14: „Câte stele aţi prefera să aibă hotelul unde veţi sta?”

28
Majoritatea respondenţilor consideră confortul, preţul şi serviciile oferite ca

Servicii oferite,
Foarte important,
31%
Servicii oferite

Servicii oferite,
Important, 27%
Pret, Foarte
Principalele criterii

important, 47%

17,1%
7,1%

2,9%
30%
Pret

0
Pret, Important,
36%
Confort
Servicii oferite, Nu
stiu, 20%
Confort, Foarte
important, 50%

5 stele
4 stele
3 stele
2 stele
1 stea
Confort,
Pret, Nu stiu, 16%
Important, 36%
Servicii oferite,
Neimportant,
Servicii 16%stiu,
oferite, Nu
Confort,
Pret, Neimportant,
Confort,
Foarte
Pret,
Confort,Foarte
Foarte10%

fiind foarte importante.

1%6%
Neimportant,
neimportant,
neimportant,
neimportant, 0 3%
1%
 În urma studiului a rezultat că hotelurile preferate sunt cele de 3 stele urmate de
hotelurile de 4 stele, 5 stele şi 2 stele, în timp ce hotelurile de o stea nu sunt căutate.

Analiza întrebării nr.15: „Ce sumă de bani sunteţi dispus(ă) să alocaţi pentru
excursie?”

Până la 100 € 4,3%

Între 100 – 300 € 41,4%
Între 301 – 500 € 37,1%
Peste 500 € 17,1%

29
 41,4% dintre respondenţi ar plăti între 100-300€, 37,1% între 301-500€,17,1% peste
500€ şi 4,3% ar aloca pentru excursie o suma mai mică de 100€.

Analiza întrebării nr.16: „În ce categorie de vârstă vă încadraţi?”

Sub 18 ani 7,1%

Între 18 – 25 ani 44,3%
Între 25 – 40 ani 22,9%
Între 40 – 60 ani 24,3%
Peste 60 ani 1,4%

30
 Cea mai mare parte a persoanelor intervievate au vârsta cuprinsă între 18-25 ani, apoi
urmează persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-60 ani, cele cu vârsta între 25-40 ani, cele sub
18 ani şi cele peste 60 ani.
Analiza întrebării nr.17: „Care este profesia dumneavoastră?”
Economist 14,28%
Informatician 10%
Elev/Student 41,43%
Profesor 7,14%
Muncitor 20%
Asistent 5,72%
Pensionar 1,43%

31
 Dintre persoanele care au răspuns la acest chestionar 41,43% sunt elevi sau
studenţi,20% sunt muncitori,14,28% sunt economişti,10% lucrează în domeniul
informatic,7,14% lucrează în învăţământ,5,72% sunt asistenţi, iar un procent de 1,43% sunt
pensionari.
Analiza întrebării nr.18: „Care este starea dumneavoastră civilă?”

Căsătorit cu copii 32,9%

Căsătorit fără copii 10%
Necăsătorit 57,1%
Văduv 0

32
 57,1% dintre persoanele care au răspuns la chestionar sunt necăsătorite, 32,9% sunt
căsătoriţi cu copii şi în proporţie de 10% sunt căsătoriţi fără copii.
Analiza întrebării nr.19: „Care este venitul dumneavoastră lunar?”
Până la 500 RON/lună 30%
Între 501 – 1000 RON/lună 45,7%
Între 1001 – 2000 RON/lună 18,6%
Peste 2000 RON/lună 5,7%

Venit

Între 501 – 1000 RON/lună

Până la 500 RON/lună
Între 1001 – 2000 RON/lună
Peste 2000 RON/lună

Se observă că majoritatea indivizilor au un venit cuprins între 501 şi 1000 RON pe

lună, 18,6% au un venit între 1001- 2000 RON pe lună, 30% au salariul de până la 500 RON
pe lună, iar restul de 5,7% au un venit peste 2000 RON pe lună.

33