BIOCHIMIE II

BIOCHIMIA
METABOLISMULUI

METABOLISMUL GLUCIDELOR – PARTEA Ia

Conf. Dr. Biochim. Bogdan Nicolae Manolescu

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Departamentul de Chimie Organică ”C. Nenițescu”
Laborator 013, Corp F, Campus Polizu
 Metabolismul glucidelor
METABOLISMUL
GLICOGENULUI

ȘUNTUL
PENTOZOFOSFAȚILOR
GLICOLIZA

DECARBOXILAREA
OXIDATIVĂ A
PIRUVATULUI

CICLUL
KREBS
 Glicoliza

Glicoliza – aspecte generale:

• prezentă la toate tipurile de organisme (pro- și eukariote)

• caracteristici generale:
• localizată în citoplasmă
• asigură transformarea unei molecule de glucoză (C6) în două
molecule de piruvat (C3)
• poate funcționa în aerobioză și anaerobioză

• cercetători care au făcut studii asupra glicolizei: Gustav

Embden, Otto Meyerhof, Carl Neuberg, Jacob Parnas, Otto
Warburg, Gerty și Carl Cori (calea Embden – Meyerhof –
Parnas)

• permite celulelor să obțină energie (ATP)

 Glicoliza

Glicoliza – etape:

• etapa hexozelor:
• apar ca intermediari doar hexoze (C6) fosforilate
• se consumă ATP
• are rolul de a transforma glucoza într-un compus ce poate fi
clivat în două trioze fosforilate

• etapa triozelor:
• apar ca intermediari doar trioze (C3) fosforilate
• se produce ATP
• are rolul de a transforma triozele fosforilate în piruvat
 Glicoliza

Glicoliza – enzime:

• etapa hexozelor:
• hexokinaza
• glucozo-6-fosfat izomeraza
• 6-fosfofructo-1-kinaza
• aldolaza

• etapa triozelor:
• triozofosfat izomeraza
• gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenaza
• 3-fosfoglicerat kinaza
• 3-fosfoglicerat izomeraza
• enolaza
• piruvat kinaza
Glicoliza
Glicoliza
 Glicoliza

Glicoliza – reacții:
 Glicoliza

Glicoliza – observații:

• hexokinaza:
• transformă glucoza într-un ester fosforic ce nu mai poate ieși în
spațiul extracelular (sechestrarea glucozei în spațiul intracelular)
• există 4 izoenzime:
• hexokinazele I, II și III – distribuite în diferite țesuturi
• hexokinaza IV – prezentă doar în ficat
 Glicoliza

Glicoliza – observații:

• glucozo-6-fosfatul este un intermediar metabolic important

 Glicoliza

Glicoliza – reglare:

• hexokinaza
• 6-fosfofructo-1-kinaza
• piruvat kinaza
 Glicoliza

Glicoliza – reglare:

• hexokinaza:
• hexokinazele I, II, III:
• KM ≈ 0,1 mM (afinitate mare pentru glucoză)
• sunt inhibate de către glucozo-6-fosfat

• hexokinaza IV (glucokinaza):
• KM ≈ 10 mM (afinitate mică pentru glucoză)
• nu este inhibată de către glucozo-6-fosfat
• este indusă de insulină

• semnificație fiziologică:
• hexokinazele I-III funcționează cu vmax inter-prandial (glicemie < 5
mM)
• glucokinaza funcționează cu vmax doar post-prandial (glicemie >
5 mM)
• absența inhibării de către glucozo-6-fosfat a glucokinazei permite
corectarea glicemiei de către ficat
 Glicoliza

Glicoliza – reglare:

• 6-fosfofructo-1-kinaza:
• enzimă sensibilă la statusul energetic celular
• activitatea este influențată de o serie de efectori allosterici:

• activitatea este influențată de statusul hormonal:

• glucagon
• insulină
 Glicoliza

Reglarea 6-fosfofructo-1-kinazei:

• fructozo-2,6-bisfosfatul este metabolizat de o enzimă

bifuncțională:
• 6-fosfofructo-2-kinază activități localizate pe aceeași catenă polipeptidic
• fructozo-2,6-bisfosfatază

• enzima bifuncțională este controlată prin

fosforilare/defosforilare:
• forma fosfo
• forma defosfo

• reglarea covalentă a enzimei bifuncționale este controlată

de:
• protein kinaza A
• fosfoprotein fosfatază
 Glicoliza

Glicoliza – reglare:

• postprandial:
• pancreasul secretă insulină
• insulina activează fosfoprotein fosfatazele
• enzima bifuncțională trece în forma DEFOSFO
• crește concentrația de fructozo-2,6-bisfosfat
• GLICOLIZA FUNCȚIONEAZĂ

• interprandial:
• pancreasul secretă glucagon
• glucagonul activează protein kinaza A
• enzima bifuncțională trece în forma FOSFO
• scade concentrația de fructozo-2,6-bisfosfat
• GLICOLIZA ESTE BLOCATĂ
Observații:

• acest mecanism de reglare operează doar în

celulele glucoindependente
• aceste celule metabolizează acizi grași și
corpi cetonici pentru a produce energie
• prin intermediul citratului este blocată glicoliza
și deci folosirea glucozei de către aceste celule

Acizi grași β-oxidare

Corpi cetonici

Citratul amplifică efectul inhibitor al ATP-ului

 Glicoliza

Glicoliza – metabolizarea altor monozaharide:

• există o singură cale metabolică pentru degradarea

monozaharidelor

• monozaharide rezultate în urma digestiei glucidelor:

• D-fructoză
• D-galactoză
• D-manoză

• toate monozaharidele trebuie să fie transformate în

intermediari ai glicolizei
 Glicoliza

6-fosfofructo-1-kinază
 Glicoliza

Metabolizarea fructozei – fructoliza:

• surse de fructoză:
• fructe
• zaharoză

• metabolizarea fructozei în:

• mușchi:
• țesutul muscular conține hexokinază
• fructoza este fosforilată la fructozo-6-fosfat

• ficat:
• hexokinaza IV (glucokinază) – nu acționează asupra fructozei
• fructokinaza – fosforilează fructoza la fructozo-1-fosfat
 Glicoliza

Metabolizarea fructozei – fructoliza:

• enzime necesare:
• fructokinaza
• fructozo-1-fosfat aldolaza (aldolază de tip B)
• gliceraldehid kinaza
• glicerol kinaza

• deficiențe enzimatice:
• fructokinaza
• fructozo-1-fosfat aldolaza
• consecințe: fructozemie și fructozurie
Metabolismul glucidelor – Glicoliza
 Glicoliza

Metabolizarea galactozei – calea Leloir:

• surse de galactoză:
• lactoză

• enzime necesare:
• galactokinaza
• galactozo-1-fosfat uridil transferaza (reacție reversibilă)
• UDP~galactozo 4-epimeraza
• fosfoglucomutaza

• galactoza nu este o monozaharidă esențială deoarece poate

fi sintetizată din glucoză
Glicoliza
 Glicoliza

Metabolizarea galactozei – calea Leloir:

• deficiența galactokinazei:
• apare galactozemie și galactozurie

• deficiența galactozo-1-fosfat uridil transferazei:

• apare galactozemie și galactozurie
• hepatomegalie (creșterea ficatului în dimensiuni)
• se instalează cataracta datorită acumulării galactitolului la
nivelul cristalinului
• trebuie eliminate din dietă sursele de galactoză (produsele
lactate)
 Metabolizarea piruvatului

Metabolizarea piruvatului:

• căi de metabolizare a piruvatului:

• reducere la L-lactat (fermentația homolactică) (4)
• ANAEROBIOZĂ
transformarea la etanol (fermentația alcoolică) (3)
• decarboxilarea oxidativă la acetil~CoA (1)
• carboxilare la oxaloacetat (2)
• transaminare la L-alanină (5)

• factori ce influențează alegerea căii de metabolizare:

• prezența sau absența oxigenului (aerobioză/anaerobioză)
• necesitățile metabolice ale celulei la un moment dat
Metabolizarea piruvatului
 Fermentațiile

Fermentația homolactică:

• produsul final:
• L-lactat (substrat pentru gluconeogeneză)

• enzima ce catalizează reacția:

• LACTAT DEHIDROGENAZĂ

• asigură cuplarea reacțiilor catalizate de:

• gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenază – produce NADH
• lactat dehidrogenază – reoxidează NADH

• fermentația homolactică are lor în:

• eritrocite, cornee, cristalin – celule lipsite de mitocondrii
• țesut muscular scheletic, tegument – anaerobioză
 Fermentațiile

Fermentația alcoolică:

• produsul final:
• etanolul

• enzime ce catalizează procesul:

• PIRUVAT DECARBOXILAZĂ
• ALCOOL DEHIDROGENAZĂ

• asigură cuplarea reacțiilor catalizate de:

• gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenază – produce NADH
• alcool dehidrogenază – reoxidează NADH

• proces specific:
• levurilor (Saccharomyces cerevisiae)
• microorganisme
 Fermentațiile

Importanța industrială a proceselor fermentative:

• industria laptelui și a produselor lactate:

• iaurt, brânză
• exemple de fermentații:
• homolactică (Lactobacillus sp., Streptococcus sp.)
• propionică (Propionibacterium sp.)

• industria băuturilor alcoolice:

• bere, vin
• exemple de fermentații:
• alcoolică (Saccharomyces sp.)

• industria de panificație:
• dospirea aluatului datorită CO2 produs de Saccharomyces sp.
Fermentațiile
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

Decarboxilarea oxidativă a piruvatului:

• caracteristici generale:
• proces mitocondrial
• catalizat de COMPLEXUL PIRUVAT DEHIDROGENAZIC
• are loc exclusiv în aerobioză
• proces ireversibil

• importanța decarboxilării oxidative a piruvatului:

• oxidează un atom de C la CO2
• face legătura dintre glicoliză și ciclul Krebs
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

Complexul piruvat dehidrogenazic:

• enzime componente:
• piruvat dehidrogenază (E1)
• dihidrolipoil transacetilază (E2)
• dihidrolipoil dehidrogenază (E3)

• coenzime necesare:
• tiaminpirofosfat (TPP)
• acid lipoic
• FAD
• coenzima A (CoASH)
• NAD+

• aparține familiei 2-oxo acid dehidrogenazelor

Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

Complexul piruvat dehidrogenazic – organizare:

• cel mai mare complex multienzimatic existent

• caracterizat la E. coli:
• particulă poliedrică (300 Å, 4500 kDa)
• fiecare enzimă se găsește în mai multe copii

• avantajul acestei organizări:

• produsul E1 devine substrat pentru E2
• produsul E2 devine substrat pentru E3
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

Complexul piruvat dehidrogenazic – reglare:

• reglare allosterică:
• afectează doar E2 și E3

• reglare covalentă:
• afectează doar E1

• E1 poate exista în formă:

• FOSFO – inactivă
• DEFOSFO – activă

• asigurată de către o:
• kinază
• fosfatază
 Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

Semnificația fiziologică a reglării complexului piruvat

dehidrogenazic:

• concentrații mari de substrate (CoASH, NAD +):

• stimulează E2 și E3
• mențin E1 în forma DEFOSFO (activă) (inhibă kinaza asociată)

• concentrații mari de produși (acetil~CoA, NADH):

• inhibă E2 și E3
• mențin E1 în forma FOSFO (inactivă) (stimulează kinaza asociată)

• perioadele de restricție calorică (post):

• acizii grași – substrat energogen pentru țesuturile
glucoindependente
• degradarea acizilor grași generează cantități mari de acetil~CoA
• inhibarea complexului împiedică metabolizarea glucozei de către
țesuturile glucoindependente
• glucoză rămâne disponibilă pentru țesuturile glucodependente
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – aspecte generale:

• secvență finală comună pentru oxidarea glucidelor, lipidelor

și a aminoacizilor

• localizată în matricea mitocondrială

• funcționează exclusiv în aerobioză

• permite oxidarea a 2 atomi de C la CO2

• generează ATP și coenzime reduse (NADH, FADH 2)

• este inițiat de condensarea unei molecule de acetil~CoA (C2)

cu una de oxaloacetat (C4)

• la final se reface acceptorul (oxaloacetatul, C4)

Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – surse de acetil~CoA:

• decarboxilarea oxidativă a piruvatului

• catabolismul acizilor grași (β-oxidarea)
• catabolismul corpilor cetonici
• catabolismul unor aminoacizi

Bilanțul ciclului Krebs:

• 3 molecule de NADH
• 1 moleculă de FADH2
• 1 moleculă de ATP
• 2 molecule de CO2
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – enzime:

• citrat sintaza (1)

• aconitaza (2 + 3)
• izocitrat dehidrogenaza (4)
• complexul α-cetoglutarat dehidrogenazic (5)
• succinil~CoA sintetaza (6)
• succinat dehidrogenaza (7)
• fumarat hidrataza (8)
• L-malat dehidrogenaza (9)
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – reacții:

 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – reglare:

• izocitrat dehidrogenaza
• complexul α-cetoglutarat dehidrogenazic
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Semnificația fiziologică a reglării ciclului Krebs:

• reglarea se face prin efectori allosterici care semnalizează

un:
• status energetic ridicat – ATP, NADH
• status energetic scăzut – ADP

• acumularea de ATP și NADH are următoarele consecințe:

• inhibarea celor două enzime reglatorii
• acumularea de citrat care inhibă citrat sintaza
• exportul citratului în citosol unde inhibă 6-fosfofructo-1-kinaza
Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)
Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Ciclul Krebs – cale amfibolică:

• concentrația intermediarilor ciclului Krebs se menține

constantă prin echilibrul dintre:
• reacții cataplerotice
• reacții anaplerotice

• reacții cataplerotice:
• utilizarea intermediarilor ciclului Krebs pentru diferite sinteze

• reacții anaplerotice:
• regenerarea intermediarilor ciclului Krebs pentru menținerea
concentrației
Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Transferul acetil~CoA din mitocondrie în citosol:

• necesitatea acestui transfer:

• acetil~CoA este generată în mitocondrie
• acetil~CoA este folosită pentru sinteza de acizi grași și colesterol
în citosol

• problema transferului:
• acetil~CoA nu poate traversa membrana internă a mitocondriei

• soluția transferului:
• citratul poate traversa membrana internă a mitocondriei datorită
unui transportor pentru acizi tricarboxilici

• utilizarea citratului în citosol:

• scindat sub acțiunea ATP-citrat liazei
 Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)

Carboxilarea piruvatului:

• catalizată de piruvat carboxiligază:

• semnificație funcțională:
• acetil~CoA este efector allosteric pozitiv al enzimei
• scăderea concentrației de oxaloacetat duce la acumularea de
acetil~CoA
• este activată piruvat carboxiligaza și se corectează concentrația
de oxaloacetat

• evoluția metabolică a oxaloacetatului:

• status energetic scăzut – oxaloacetatul se condensează cu
acetil~CoA și parcurge ciclul Krebs
• status energetic crescut – oxaloacetatul nu se condensează cu
acetil~CoA și intră în gluconeogeneză
 Reoxidarea NADH citosolic

Reoxidarea NADH citosolic:

• anaerobioză:
• cuplarea reacției catalizate de gliceraldehid-3-fosfat
dehidrogenază cu alte reacții:
• fermentație homolactică – lactat dehidrogenază
• fermentație alcoolică – alcool dehidrogenază

• aerobioză:
• NADH din citosol nu poate traversa membrana internă a
mitocondriei
• sunt transferați doar echivalenții de reducere cu ajutorul:
• naveta glicerol-3-fosfat
• naveta malat – aspartat

• rolul reoxidării NADH:

• menținerea fluxului în glicoliză
Reoxidarea NADH citosolic
 Bilanțul oxidării glucozei

Bilanțul energetic al oxidării glucozei:

• anaerobioză:
• produsul final: L-lactat, etanol etc
• profit energetic net: 2 moli ATP/mol glucoză

• aerobioză:
• produsul final: CO2 și H2O
• profit energetic net: ______ moli ATP/mol glucoză