PARTICULARITATILE TERAPIEI

LOGOPEDICE LA COPILUL CU SINDROM DOWN

STUDIU DE CAZ

Date generale

Nume si prenume : C.R.M.

Data nasterii: 22.07.1994

Domiciliul: orasul Targu Frumos - Iasi

Diagnostic medical: Sindrom Down

Anamneza :

Mama 28 de ani, primipara, sarcina cu evolutie

normala. Nastere la termen, copilul avand greutatenormala. La
nastere a fost diagnosticat cu sindrom Down clasic.

La 3-4 ani, vorbirea se mentinea la stadiul de gangurit. Dupa

aceasta varsta, limbajul inregistreaza o evolutie foarte lenta. Noile
cuvinte, fiind mult denaturate, nu puteau fi intelese decat de cei care
se ocupau de cresterea lui.

Din punct de vedere al dezvoltarii fizice s-a observat o

evolutie greoaie, aceasta fiind marcata de obezitate.

R. provine dintr-o familie formata din 4 membri : parintii si

bunica materna care il ingrijeste, parintii fiind in cea mai mare parte
a zilei absenti.

Hiperprotectia familiei a dus la o slaba socializare a copilului,

la contacte extrem de reduse. La 6 ani este inscris la gradinita.
Frecventeaza gradinita 2 saptamani, dupa care parintii sunt rugati
sa-l retraga deoarece era foarte agresiv cu toti copiii si educatoarea
nu-l putea stapani.

Sta sub supravegherea bunicii pana la 9 ani si jumatate, cand

vine la cabinetul de logopedie din Scoala Speciala Targu frumos,
unde incepe terapia. O luna mai tarziu, esteintegrat in clasa I,
in aceeasi unitate. In prezent este elev in clasa a II-a.

Date medicale

Este un copil bolnavicios - prezinta sensibilitate crescuta la

infectii, datorita pe de o parte deficitului de factori imunitari ai
organismului si pe de alta parte hipertoniei care favorizeaza infectiile
respiratorii. A prezentat des rinofaringite si afectiuni pulmonare.

Are predispozitie la carii dentare -necesitand tratamente

stomatologice frecvente, acestea reprezentand o sursa de stress
continuu. In prezent s-a evidentiat o dezvoltare anormala a
maxilarului inferior, necesitand protezarea acestuia.

Evaluarea psihologica initiala a evidentiat:

- capacitate de intelegere relativ buna,
in acord cu vocabularul pasiv
- imaginatie saraca , neproductiva
- memorie de scurta durata, mecanica
- capacitate de concentrare a atentiei scazuta -5 minute
- instabilitate psihomotrica, agitatie
- instabilitate afectiva, dependent de adult
- temperamental- coleric, impulsiv, vioi, mobil, vorbaret
(neinteligibil), cu manifestari de agresivitate - care vizau atat
copiii cat si cadrele didactice care nu-i satisfaceau dorintele.
Concluziile evaluarii logopedice
 Vorbire neinteligibila, redusa la incercari de modulatie a
sunetelor, dar fara o reusita articulatorie. 'Vorbire' expresiva, de
situatie in care para-verbalul era dominant.

Motricitatea generala greoaie datorata obezitatii, cat si lipsei de

antrenament. Stereotipul dinamic articulator e foarte tulburat,
apraxia organelor vorbirii nu-i permite executarea unor miscari la
cerere (rotunjirea buzelor, ridicarea varfului limbii, fluierarea).
Prezinta sinchinezia miscarilor asociate de buze si maxilar (grimase,
ticuri), dar si protruzia linguala.

Evaluarea logopedica a evidentiat pronuntia defectuoasa a tuturo

r sunetelor, inclusiv avocalelor, in cadrul pronuntiei reflectate.
In vorbirea independenta,
cu exceptia unor silabe, toatesunetele sunt grav afectate. Ritm alert
al vorbirii.Se observa o mare discrepanta intre posibilitatile
intelectuale si grava insuficienta a manifestarilor verbale.

In general, intelege cuvintele cu un continut din viata cotidiana si

propozitiile axate pe situatii concrete.

Diagnostic logopedic

Intarziere severa in dezvoltarea limbajului

Tahilalie
Disgrafie
Alalie mixta, predominant motorie.
Terapia logopedica

Complexitatea tulburarilor a impus initierea unor terapii complexe,

urmarindu-se actionarea asupra diferitelor laturi: articulatorie, a
dezvoltarii limbajului, dezvoltarii motricitatii generale si fine,
memoriei, atentiei, afectivitatii si nu in ultimul rand
psihocomportamentale.

Avand in vedere complexitatea tulburarilor, am realizat un

program individualizat care urmareaachizitionarea gradata a abilitatil
or de comunicare.
 In prima etapa s-a urmarit:

-formarea unei respiratii costo-diafragmatice

-inlaturarea tulburarilor motricitatii organelor de vorbire, pentru

a crea posibilitatea articulariicorecte a diferitelor sunete

-dezvoltarea auzului fonematic pentru o buna sesizare si difere

ntiere a sunetelor

-exercitii pentru concentrarea atentiei, stimularea memoriei

Primele exercitii au fost exercitii de gimnastica a aparatului

fono-articulator, in vederea inlaturarii apraxiei acestuia si exercitii de
gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei, a echilibrului
dintre inspir si expir in scopul asigurarii unor functii biologice.

Am trecut apoi la miscari mai complexe si mai precise a

buzelor, limbii, obrajilor, pe baza imitarii, in fata oglinzii, fara emitere
de sunete.

Pe masura diminuarii dificultatilor articulatorii am trecut la

emiterea sunetelor. In prezent emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u,
intampinand greutati la î, a, precum si silabe formate din 2 vocale :
au, ua, ai, ou, eu. Emite silabe deschise formate din consoanele m,
n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, m, mu; n, ne, no, nu, ni; pa).

Rosteste o serie de cuvinte 'apa', 'asa', 'dada', 'buba', 'doi',

'copii', 'gata', 'Ina', 'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon' -pardon, 'ute' - uite,
'pocu' - porcul, 'coco' - cocos, 'baca'- vaca, 'mao' - maro. Se insista
asupra diversificarii cuvintelor invatate, nu asupra corectitudinii
pronuntiei.

Asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-

ba.

Formuleaza propozitii simple : 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' -

te-am prins.

Foloseste cuvinte - verbe, in special, cu rol de propozitie :'da',

'hai', 'ute','poua', 'apa'.
 Spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale
si pasari domestice, indicand sursa acestora : 'cane'-caine -ham-
ham, 'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-
cocos, precum si alte onomatopee cunoscute.

Recunoaste si indica la cerere toate animalele si pasarile,

inclusiv cele pe care nu le poate imita : rata, gaina, calul, porcul,
pisica.

In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru

dezvoltarea motricitatii fine. A reusit sa treca astfel de la 'mazgalituri'
la linii in spatiul grafic al caietului - si anume : linie oblica dreapta-
stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul. Coloreaza
imagini mari, ramanand, cel mai ades, in spatiul desenului.
Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice.

Si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite

obiecte din spatiu : casa, clasa, mediu.

Sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza. De

asemeni, cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe,
sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.

Socializare

Fiind integrat in colectivul clasei, s-a obisnuit sa stea in banca

desi nu timp indelungat, sa respecte normele si regulile impuse de
invatatoare.

Colegii din clasa l-au acceptat, il ajuta cand are nevoie, il sprijina
cand nu reuseste sa faca ceea ce doreste -ex .il ajuta sa traga
fermoarul la haina.

In urma socializarii, se observa scaderea agresivitatii atat fata de

adulti, cat si fata de colegi.
 Prognostic logopedic

Evolutie lenta pe toate liniile : articulatorie, a limbajului,

intelectului, scris-cititului, cu posibilitati limitate de recuperare pe
linia limbajului oral -scris.
Exercitiile au fost efectuate in ordinea urmatoare

-exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator si exercitii de

gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei fara/cu la
emitere de sunete.

-emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la î, a,

precum si silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu.

-emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex.

ma, me, mi, mo, mu ; na, ne, no, nu, ni ; pa).

-rosteste cuvintele 'apa', 'asa', 'dada', 'buba' , 'doi', 'copii', 'gata', 'Ina',
'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon'-pardon, 'ute'-uite, 'pocu' - porcul,
'coco'- cocos, 'baca'-vaca, 'mao'-maro.

-asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.

-formuleaza propozitii simple: 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' - te-am

prins. Foloseste cuvinte / verbe cu rol de propozitie :'da', 'hai',
'ute','pou', 'apa'.

-spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si

pasari domestice, indicand sursa acestora: 'cane'-caine -ham-ham,
'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-cocos.

In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru

dezvoltarea motricitatii fine.

-a trecut de la 'mazgalituri' la linii in spatiul grafic al caietului - si

anume: linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si
verticala, punctul.
- coloreaza imagini mari, ramanand cel mai ades, in spatiul
desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor
geometrice.

-si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte

din spatiu: casa, clasa, mediu.

-sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza.

-cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa)

si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.