multe dintre 1ntamplari sunt reale i par selectate

di f frr t lrn 11 t
din obi nuin\a universului humule tean, atragand
aten\ia asupra protagonistului (improvizarea unui
ideea centralil. este lupta dintre bine i ril.u, stup, pe\itul);
reprezentatil. simbolic prin personaje; nuan
lamenta\ia bil.tranului crai pe tema nevredniciei
prin portretizare:
feciorilor ("sil. umbla\i a a. defrunza frasinelui..."); -
categoriile antitetice de personaje, bine stabilite, intui\ia 1mpil.ratului Verde ("ia sil. am eu o slugil.
delimitate; a a ..."); - intransigen\a 1mparatului Ro ;

finalul, aproape totdeauna fericit , vine ca o ini\iereaeroului inseamn a cunoa:;;te rea lumii , a
ril.splatil.pentru eroul pozitiv: una materialil. val orilor morale i, 1n cele din urmil., a dragostei
(1mpil.ril.\ia) i alta afectivil. (mana fetei de ("dar pe fata1mparatului Ro mai nu-i venea s-
1mpil.rat); o duca, fiind nebun de dragostea ei");

nedeterminareatimpului i spa\iului, vagul mitic funqia didactica este substituitil.,1n textul lui
fiind sugerat prin "era odatil." sau "era tocmai la o Creangil,. prin func\ia de delectare a lectorului;
margine a pil.mantului"; • textul este
marcat de
formule
formule initiale: "amu cica era odata intr-o tara un
• formule initiale: "a fost odata ca niciodata... , specifice: craiu";
• formule mediane: "Si se luptaril.,/ Si se luptara,/ Zi de fomule mediane: "ca cuvantul din poveste, inainte
vara pana seara"; mult mai este";
• formule finale: "S-apoi 1ncalecai pe-o coasa/Si va formule finale: " i a \inut veselia ani1ntregi, i
spusei o poveste frumoasa", "Si 1ncalecai p-un acum mai tine inca...";
maracine/Sa m-asculte Dri$iCine",u j m-am suit pe 0
roata/Si v-am spus-o toata".

BASMUL POPULAR - vs - BASMUL CULT
(text de referin\A - Povestea lui Harap-
autorul popular, anonim, a cules i a transmis prin
re-povestire textul basmului, fara a interveni
esen\ial i faril. a- i marca implicarea;
• creatie epica in proza, de mare intindere;
1ntreaga nara\iune , perfec\iunea moralil. a
personajului principal au valori educative;
maturizarea protagonistului prin depa irea
probelor, in urma cil.rora 1 i desil.var e te
caracterul;
1mparatul cu trei feciori;
o 1mparatul fara urma i pe linie
masculina;
1mparatul cu o singura fata etc.;
1ntamplarile sunt neobi nuite i atrag aten\ia
asupra derularii narative;
r
se face aluzie la o perioada cre tina, prin -oralitatea stilului derivA din legAtura permanenta a
prezen\a Sfintei Duminici i. indirect, la un timp naratorului cu un auditoriu imaginar ("eu sunt dator sa va
cunoscut scriitorului pentru dezrobirea \iganilor spun povestea...'1, pentru care comenteaza fapte ("dA, cum
Alb) e omul cand merge la drum cu dragostea alAturea"),
(numi\i 1n popor "harapi"), ceea ce presupune o
particularitlil\ei speciei abAtAndu se chiar de la firul epic ("dar iaca ce m-am apucat
temporalitate mai precisa;
de spus");
• limbajul basmului cult1mbinA lexicul arhaic,
regionalismele, lraza mucalitli i erudi\ia
paremiologicA, mArcile orali!A\ii, lraza ritma!A i
sugestiile onomastice fntr-o scriere care probeazA
atributele originalitli\ii lui CreangA;
existen\a unei bucle narative care amana
1mplinirea i dezvAluie viziunea asupra vie\ii
(spa\iu al 1mplinirii totale) i a moriii (un somn din • stilul este personalizat i. de aceea, mult mai apropiat de
care se poate reveni); textul "Amintiri din copilArie" decat de basmul popular.
nara\iune in proza, de dimensiunea unei nuvele,
cu aspectul unui bildungsroman;
aspectul caricatural, chiar grotesc este asociat cu
trasaturi pozitive (tovarA ii de drum sunt ni te
"uria i cumsecade");

1ntruchiparea omeneasca a raului: Spanul

reprezintil. iretenia, meschinil.ria, impostura, deci
ril.ul moral;