tratament specific. fiind necesara în principal o apare prin aplazia glandelor salivare.
buna hidratare şi igiena orala pentru Anumite afectiuni neurologice pot
combaterea posibilelor complicaţii. determina În mod direct hiposialii: leziuni
Hiposialia persistenta, de lunga durata, bulbare, scleroze multiloculare, lezarea bazei
induce xerastomia. Aceasta are o eomponent:l ventriculului IV. Unele afecţiuni psihiatrice,
subiectiva, reprezentata de senzaţia de induc fenomene de xerostomie, care au o
usc3cÎune a gurii, şi o componenta obiectiva. componenta accentuat subiectiva, pe lânga
concretizata prin modificari cronice evidente la efectele secundare ale medicaţiei speCifice.
examenul clinic al eavitatii orale. CUnic, În contextul xerostomiei, pacientii
Cauzele hiposialiilor persistente sunt prezinta o reducere a secretiei salivare, precum
multiple. putând implica factori locali (fumatul, şi O creştere semnificativa a vâscozitatii
respiraţia orala), dar mai ales factori generali acesteia. Mucoasa orala are un aspect uscat şi
care ţin de administrarea cronica a unor clase de este de culoare roşie, fiind acoperita frecvent de
medicamente, afectiuni neuro-psihice şi unele depozite candidozice albicioase. Fata dorsala a
boli sistemiee. limbii este fisurata şi prezinta o evidenta atrofie
Xerostomia este o manifestare clinica a papilelor filiforme (.limba depapilala·).
frecvent Întâlnita la mai mult de 25% dintre dându-i un aspect lucios (Fig. 14.3).
persoanele de vârsta a treia. În trecut se Se constaUI prezenţa ragadelor
considera ca. face parte din cortegiul comisurale şi a unei carioactivitati crescute,
modificarilor fiziologice de la aceasta vârsta, dar caracterizate În special prin carii de colet. La
in prezent exista un consens legat de faptul ca presiunea pe glandele salivare mari, se elimina
modificarile de producţie a secreţiei salivare o cantitate redusa de secreţie salivara vâscoasa.
sunt minime odata cu inaintarea În vârsta. Examenul mucoasei palatine nu evidentiaza
Xerostomia la vârsta a treia este in fapt picaturi mici de saliva provenite din glandele
secundara medicaţiei cronice care se salivare accesorii, aşa cum se Întâmpla În mod
administreaza la aceşti pacienţi. normal. Determinarea pH-ului salivei cu ajutorul
Numeroase medicamente au ca efect secundar indicatorilor specifici indica o scadere a
xerostomia, incluzând mai mult de 60% dintre acestuia. Testul cubului de zahar depaşeşte cu
cele mai frecvente 200 de substanţe mult 3 minute.
medicamentoase prescrise in lume. Severitatea Nu se poate stabili o corelatie certa Între
xerostomiei este legata atât de speCificul aspectul clinic şi Simptomatologia subiectiva a
medicaţiei, cât şi de dozele administrate. paCientului. Astfel, unii pacienţi se plâng de o
Principalele clase de substante medicamentoase senzatie accentuata de uscaciune a gurii, fara a
implicate În aparitia xerostomiei sunt6 : prezenta o reducere semnificativa a secretiei
• antihistaminice (difenilhidramina, clorfenira- salivare şi tabloul clinic specific. Dimpotriva, alţi
mina); pacienti prezinta semnele clinice obiective, dar
• decongestive (pseudoefedrine); fara a asocia acuze subiective.
• antidepresive (amitriptilina);
• antipsihotice (derivati de fenotiazina, halope·
rid 01);
• antihipertensive (rezerpina, metil-DaPA, cloro·
tiazide, furosemid, metoprolol, blocanti de
canale de calciu);
• anticolinergice (atropina, scopolamin3).
a serie de boli sistemice afecteaza
glandele salivare, influentând cantitatea şi
calitatea salivei: sindromul Sjogren, sarcoidoza,
SIDA. reacţiile imune de rejet de organ, dia betul
zaharat şi diabetul insipid.
a situatie aparte este cea a pacienţilor la
care s-a practicat radioterapie in teritoriul oro·
maxilo-facial, având ca efect secundar fibrozarea Rgura 14.3. limba .depapilata· cu
glandelor salivare, care duce la o xerostomie depozite candidozice, pe fond de xerostomie.
severa şi persistenta. Extrem de rar hiposialia (cazuistica Praf. Or. A. Bucu~
Tratament Tulburări de cauză
Tratamentul xerostomiei este dificil şi obstructivă ale glandelor
adesea cu rezultate slabe. Tratamentul salivare
simptomatic const3 În folosirea de saliv3
artificiala (pe bazi! de earboximetilcelulozC!). De Fenomenele obstructive ale glandelor
asemenea, medicul poate recomanda salivare induc cele mai frecvente afectiuni ale
pacientului folosirea unor produse care acestora. Afectarea obstructiva cronica induce
stimuleazC! secreţi a salivarC!: citrice, bomboane sialadenita cronica şi atrofia progresiva a
fari1 zahar, guma de mestecat. alimente solide glandelor salivare mari, În timp la nivelul
etc. glandelor salivare accesorii poate avea ca efect
La pacienţii cu xerostomie legata strict de transformarea chistica a acestora.
medicaţia specifica. se poate Încerca o abordare Cauza obstructiva cea mai frecventa este
multidiseiplinarC! cu medicul care a prescris legata de dezvoltarea unui calcul salivar (sialolit)
medicaţia de fond, În sensul unei eventuale la nivelul canalului sau arborelui salivar al
reduceri a dozelor administrate sau a prescrierii glandei.
unor alte medicamente echivalente. dar cu Un alt mecanism este reprezentat de
efecte secundare mai reduse. fibrozarea porţiunii termi nale a canalului sau/şi
În formele persistente, rezultate bune s- a pa pilei canalului Stenon sau Wharton, pe
au obţinut prin administrarea sistemica de fondul unor microtraumatisme cronice locale. O
agonişti parasimpatomimetici, cum ar fi alta cauza mai rara este Îngroşarea peretelui
pilocarpina În doze de 5-10 mg, de câte 3-4 ori canalului de excreţie cu Îngustarea lumenului
pe zi. acestuia, prin epitelizare excesiva. favorizata de
Aceasta duce la creşterea semnificativa a infecţii retrograde din cavitatea orala.
fluxului salivar, dar are ca efect secundar
hipersudoratia; alte efecte secundare
cunoscute, cum ar fi creşterea frecvenţei Sialolitiaza
cardiace sau hipertensiunea. sunt rareori Sialolitiaza (litiaza salivara) reprezinta
constatate_ aproximativ jumatate din patologia glandelor
Ca alternativa, pot fi administraţi şi salivare şi este caracterizata prin formarea şi
derivaţi de acetilcolina _ Atât pilocarpina. cât dezvoltarea de calculi la nivelul glandelor
derivaţii de acetilcolina au contraindicaţie salivare sau al canalelor de excreţie ale acestora.
absoluta la pacienţii cu glaucom cu unghi Închis. Apare cel mai frecvent În canalul Wharton sau
Având În vedere carioactivitatea glanda submandibulara (70-90% dintre cazuri),
secundara, se recomanda o buna dispensarizare mai rarÎn canalul Stenon sau glanda parotida
stomatologica şi folosirea pe termen scurt, dar (5 -10% dintre cazuri), şi cu totul excepţional la
repetata, a substanţelor ce conţin clorhexidina nivelul glandei sublinguale sau al glandelor
şi fluoruri. salivare accesorii (sub 2% dintre cazuri). Are
Rezultate bune sunt obţinute prin caracter unilateral. fiind Însa descrise şi cazuri
folosirea produselor de igiena orala (paste de de afectare bilaterald7.
dinti. ape de gura) care conţin lactoperoxidaza. litiaza salivara poate aparea la orice
lizozim sau lactoferina. vârsta, cel mai frecvent afecteaza pacienţii Între
Combaterea candidozei orale consecutive 30 şi 60 de ani, preponderent de sex masculin,
xerostomiei se poate face prin administrarea dar poate fi Întâlnita şi la copii. De cele mai
locala de colutorii ce conţin substanţe multe ori, afecţiunea evolueaza latent, practic
antifungice, sau, În forme severe, prin asimptomatic, o mare parte dintre calculii
prescrierea unei medicaţii antifungice generale. salivari fiind expulzati spontan, pe caile de
excreţie ale salivei.
Alteori poate fi descoperita Întâmplator,
În urma unui examen radiologic
(ortopantomograma, craniu de faţa, radiografii
pentru coloana cervicala etc.), pe care se
evidentiaza prezenţa unui calcul radioopac (Fig.
14.4,14.5,14.6).