Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Chișinău, 2021
OBIECTIVE
Definiți gustul
Explicați mecanismele percepției gustului
Definiți gusturile de bază
Descrieți interacțiunea dintre gusturi
Explicați factorii care afectează percepția gustului produselor
Explicați tehnicile utilizate pentru a maximiza percepția gustului
Explicați utilitatea gustului în sectorul alimentar
2
Ce este gustul?
Gustul este simțul care îl percepem în urma stimulării membranei mucoase a limbii.
Acest termen se referă la gust, sau la toate „senzațiile percepute de organul gustativ
atunci când este stimulat de anumite substanțe solubile” (denumită în continuare
Analiza senzorială - Vocabular, NF ISO 5492, mai 1992).
Fiecare aliment pe care îl mâncăm are propria sa aromă sau gust unice.
Sistemul nostru gustativ percepe aceste arome, pe care apoi le putem identifica pe baza
experiențelor noastre.
3
Sistemul gustativ
Putem clasifica receptorii gustativi drept chemoreceptori, adică receptori care răspund la stimuli
chimici prin producerea de impulsuri nervoase. Aceste impulsuri sunt transportate la creier de fibrele
nervoase gustative, unde sunt interpretați ulterior.
Ele sunt situate la intrarea în esofag și în următoarele alte locuri din gură:
1. Limba;
2. Palatul;
3. Interiorul obrajilor;
4. Faringele;
5. Laringele.
4
Sistemul gustativ
Papilele foliate au formă de frunză. Au celule gustative, nimic mai mult. Se găsesc în principal pe părțile laterale ale limbii și pe
spate.
Papilele filiforme sunt excrescențe fine cu prelungiri de fire şi conferă limbei aspectul atât catifelat, cât şi aspru. Dacă ne trecem
limba peste cerul gurii sau degetele peste limbă, le putem sesiza.
Deși clasificate ca „gust”, aceste papilele gustative sunt folosite pentru a detecta textura și nu aroma.
Mai presus de toate, vă permit să percepeți suprafața unui aliment și să analizați textura și temperatura produsului. Sunt mai presus de
orice receptori senzoriali tactili. Datorită acestor papile gustative, chipsurile ni se vor părea aspre și ciocolata catifelată. Ele sunt situate
de ambele părți ale șanțului median al limbii.
Papilele fungiforme, din cuvântul latin fungus care
înseamnă ciupercă, seamănă cu aceasta, rotundă și cu capul
umflat. Se găsesc pe toată suprafața linguală, dar mai ales pe
vârf și pe părțile laterale. Le puteți vedea pe limbă: sunt puncte
în relief roz.
6
LOCALIZAREA PAPILELOR PE LIMBA SI
COMPONENTELE UNEI PAPILE CALIFORME
7
PROCESUL DE DETECTARE ȘI DECODARE A
SENZAȚIILOR GUSTATIVE
8
PROCESUL DE DETECTARE ȘI DECODARE A
SENZAȚIILOR GUSTATIVE
9
CARE ESTE PROPRIETATEA ORGANOLEPTICĂ SPECIFICĂ
GUSTULUI?
Care este diferența dintre savoare și gust?
SAVOAREA cuprinde mai multe senzații percepute de organul gustativ în timp ce fiecare gust provoacă o
singură senzație. Savoarea este, de asemenea, sinonim cu gust.
În analiza senzorială, termenul SAVOARE este definit ca: „Un set complex de senzații olfactive, gustative și
trigeminale percepute în timpul degustării”.
Savoarea poate fi influenţată de impresii tactile, termice, dureroase şi/sau kinestezice.
"Ce diferențiază aceste două percepții?
Savoarea cuprinde nu numai aroma, ci și aromele eliberate în timpul mestecării și senzațiile percepute de
suprafețele gurii, cum ar fi frigul unui cub de gheață, căldura unei supe, picantitatea unei salsa de sos,
astringența unui vin și sclipirea unei băuturi răcoritoare.
Deci savoarea se referă la o serie de senzații senzoriale.
10
Gusturi elementare
„Gusturile elementare sunt cele asociate anumitor receptori gustativi atunci când sunt stimulate de
compuși chimici specifici.
Cele 7 (șapte) gusturi elementare recunoscute sunt prezentate mai jos în funcție de consumul
nostru de alimente, de la cea mai frecventă la cea mai puțin frecventă:
Dulce;
Sarat;
Acid;
Amar;
Umami;
Alcalin;
Metalic;
11
COMPOZIȚIA CHIMICĂ A GUSTURILOR ELEMENTARE
ȘI NON-ELEMENTARE
Salinité Chlorure de calcium Utilisé comme additif dans divers produits telle la bière
Acide chlorhydrique Utilisé comme additif dans divers produits comme la bière, la gélatine;
Acide chlorgénique Artichaut, Cidre, Endive, Pomme, Pomme de terre, Pruneau et son jus, Sarrasin, Seigle;
phénolique
Acide coumarique Ail, Arachide, Carotte, Laitues, Sarrasin, Seigle, Sirop d’érable, Tomate
Acides
Quercétine BrocoliChocolatFruits : cassis, myrtille, ceriseet peau des pommes, surtoutles rougesLaituesOignon rougeThé vertVin rouge
Théobromine Chocolat
Umami GlutamatemonosodiqueGlut BouillonChampignons : shiitake, truffeExtraits de levureFromages : parmesan,roquefortProduits carnésProduits de la pêche :crevette,
amate (acide aminé) homardSauce soyaTomate
Saveur Ions de fer BoudinSang de viandeViande saignante tel le steak, cuisson saignant
métallique
Ions d’aluminium Cuisson dans casseroles en aluminiumLevure chimique (poudre à pâte)
13
Pragul de percepție a gustului
14
Ce este zaharitatea?
Zaharitatea este: „Proprietatea organoleptică a substanțelor pure sau
a amestecurilor care, la gustare, provoacă o aromă dulce”.
15
ÎNDULCITORI DIN TRESTIE DE ZAHAR
Sirop de glucoză deshidratat Glucoza purificata, realizata prin hidroliza amidonului de porumb; sirop de Glucoză
glucoza deshidratat; Folosit în industria alimentară
Glazură sau Zahăr alb rafinat sub formă de pudră; Conține amidon de porumb pentru Zaharoza
zahăr pudră a nu se întări în pâine;
Zahar alb Extras din trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr; Sub formă granulată; Zaharoza
Granulația variază de la extrafină la grosieră; Sub formă de cuburi;
Sucre de merara Cristale de zahăr brun acoperite cu melasă Zaharoza
ou sucre turbinado
Zahăr invertit Rezultat din hidroliza totală sau parțială a zahărului; Folosit în principal în Glucoză
industria alimentară Fructoză
Zahar lichid Zahăr alb dizolvat în apă Zaharoza
16
ÎNDULCITORI DE DIFERITE ORIGINI
Néotam Structura chimică similară cu cea a aspartamului. Putere de îndulcire: de 7.000 până la 13.000 de ori mai Derivat din doi aminoacizi pentru
mare decât a zaharozei. a forma o dipeptidă
Sucraloză Structura chimică a zaharozei în care 3 atomi de clor (Cl) înlocuiesc 3 grupări hidroxil (OH). Poate fi Derivat dintr-un carbohidrat,
încălzit și poate fi folosit la copt. Puterea de îndulcire: de 600 de ori mai mare decât a zaharozei zaharoza
18
ÎNDULCITORI SINTETICI
19
Polialcooli
Polialcoolii sunt compuși chimici organici derivați dintr-un carbohidrat și combinați cu un alcool. Industria
alimentară le produce sintetic din carbohidrați.
Utilizarea polialcoolilor:
Polialcooli și polidextroză Derivați ai carbohidraților
Eritritol Glucoză
Isomalt Sucroză
Lactitol Lactoză
Maltitol Sirop de porumb bogat în maltoză
Mannitol Fructoză
Polidextroză Dextroză (glucoză), sorbitol și acid citric sau fosforic
Sirop de maltitol Glucoză extrasă din amidon de porumb, grâu sau cartofi
Sirop de sorbitol Glucoză extrasă din amidon de porumb, grâu sau cartofi
Sorbitol Glucoză
Xilitol D-xiloza
20
CE ESTE SALINITATEA?
La salinité est une propriété organoleptique d’un produit qui a une saveur salée ou « Propriété organoleptique des corpspurs
ou des mélanges dont la dégustation provoque la saveur salée ». La saveur salée provient d’agents à saveur salée etde produits
à saveur salée. Denumire Proveniența Caracteristici Utilizarea
Flori de Mlaștinile sărate Nerafinat; Se recoltează manual după Finisarea vaselor; Nu a fost folosit
sare evaporarea de către soare și vânt; niciodată la gătit; Vizual; Textura
Cristale sau fulgi medii alimentelor
Sare Depozite terestre (sare No Nerafinat sau parțial; Cristale mari;n Marinade
grunjoasă gemă) raffiné ou en partie; Gros cristaux;
Mare
Sare de Mare Apa de mare nerafinata, evaporata Condimente în diverse produse și preparate
mare si simplu spalata; Cristale medii;
Sare de Depozite terestre (sare Rafinat; Adăugarea de iod printre altele Condimente în diverse produse și feluri de
masă sau gemă) în Canada, Statele Unite, Australia și mâncare; Delicatese; Saramură
nu Mare Europa; Cristale fine cubice
Sare kasher Depozite terestre (sare Nerafinat sau parțial; Cristale mari sau Prepararea cărnii după ritul evreiesc; Presărat pe
gemă) fulgi carcasă pentru a îndepărta sângele; Condimente în
Mare diverse produse și preparate
Agenți acizi
Agenții acizi sunt toate ingredientele și condimentele care adaugă un gust acid produselor.
Cel mai cunoscut dintre acizii adăugați la produse este sucul de lămâie. Acest aditiv, cunoscut sub numele de
acid citric, este clasificat cu titlul Aditivii alimentari permiși ca ajustatori de pH, reactivi acizi și agenți de
corecție.
Această categorie de aditivi include și acidul acetic, acidul malic și acidul clorhidric. Acidul ascorbic este
clasificat cu titlul Aditivi alimentari permiși din categoria conservanți.
Să vedem care sunt acești aditivi care oferă gust acru alimentelor. Sunt folosite pentru a scădea pH-ul
produselor, cu alte cuvinte pentru a le acidifica și a le menține culoarea.
22
Agenți acizi
Utilizare
21
Agenți Proveniență
Acid Oţet; Transformarea alcoolului în Marinate; Pești; saramură; Carne; Sărarea păsărilor de curte
acetic acid acetic de către acetobacter
Acid Citrice Sparanghel alb la conserva; Băuturi alcoolice: bere, cidru, vin; Conserve de
ascorbic ciuperci; Conserve de sos de mere; Fructe congelate; Lianti pentru carne si
saramura utilizate la fabricarea mezelurilor; Conserve de piersici; Pește tocat sau
congelat; branzeturi; Conserve de ton
Acid Struguri Bere; Cidru; gemuri; Conserve de căpșuni; Brânză; Cremă de brânză tartinată;
tartaric Jeleu de fructe cu pectină; Marmeladă; Maioneză; Conserve de pere; Praf de
copt; Dressing pentru salata; Sos de sos; Vin
Amăreală este o proprietate organoleptică care se referă la gustul neplăcut resimțit în gură după mestecarea anumitor
produse, aceea care este detectată de sistemul gustativ la cea mai mică concentrație (proprietatea organoleptică a substanțelor pure
sau amestecurilor a căror degustare provoacă gust amar - senzație cauzate de soluţii apoase diluate de diferite substanţe precum
chinina şi cofeina.
Provine din compuși chimici, cunoscuți ca alcaloizi, găsiți în mod natural în multe plante și semințe, cum ar fi cafeaua și cacao.
Amărăciunea plantelor este sistemul lor de apărare: descurajează animalele să le consume. De câțiva ani, fermierii au
încercat prin diferite metode să reducă amărăciunea plantelor precum varza, castraveții, vinetele și salata verde.
24
AGENTI DE GUST AMAR
Catégorie Produse
Băuturi Bere; Cafea; Ciocolată; Apă tonică; Vin, mai ales roșu
Condimente Bitters; Angostura; Campari; Ketchup; Hrean
Cofetărie Cacao; Ciocolata neagra
Condimente și ierburi Curcumă; Schinduf
Fructe Merișor; Pepene amar; Portocala amara; Grapefruit; Rubarbă; coaja de lamaie; Zest de grapefruit
Legume cu frunze Cicoare; Varză de Bruxelles; Varză verde; Creson; Andivă; Spanac; Mestecat; Păpădie; Radicchio; rachetă;
Escarole
Marinade Capere; Măsline
25
CE ESTE UMAMI?
„La cele patru arome de bază - dulce, sărat, acru și amar - se adaugă acum umami, a
cincea aromă.
Umami - aromă elementară cauzată de soluţiile apoase diluate de anumite tipuri de
aminoacizi sau nucleotide, cum ar fi glutamatul monosodic sau inozinatul disodic.
Referindu-se la un cuvânt japonez care înseamnă „gustos” (umai: delicios și mi:
esență), umami este derivat în principal din acidul glutamic, derivat din glutamat, unul
dintre cei 20 de aminoacizi care intră în proteine.
Cercetările au identificat chemoreceptorul responsabil pentru detectarea acestui gust
unic de pe papilele gustative.
A fost descoperit în anii 1980 de un profesor pe nume Ikeda care, consumând alge
marine, a descoperit că gustul lor era complet diferit de orice alt gust cunoscut.
Este dificil să descriem exact acest gust pentru că este străin culturii noastre.
26
INGREDIENTE COMPLEXE
Concentrat de carne bulion (carne de vita sau pui); Solide de glucoză; Sare; Zahăr; Acid
de vită sau pui cuburi Glutamat monosodic; Grăsime (carne de vită sau pui); sărat
Proteine vegetale hidrolizate; Condimente; Aromă / coloranți; Amar;
Acid citric; Iozinat de disodiu; Guanylat disodic Umami
Concentrat de legume Sare; Ulei de soia hidrogenat; Glutamat monosodic; Proteine Sărat; Acid; Amar; Umami
vegetale hidrolizate; Legume deshidratate (ceapa, morcov,
telina, patrunjel, busuioc); Extract de drojdie; pudră de
caramel; Acid citric; Condimente; Extract de rozmarin
Ketchup Pasta de tomate; Zahăr; Sare; Oţet; Ceapă; Condimente Sucrée; Salée; Acide; Umami
Sos cu aromă Apă; Zahăr; Sare; Extract de stridii; Tapioca și amidon de Dulce; Sărat; Acid; Umami
de stridii porumb modificat; făină de grâu; Caramel; Extract de
drojdie; Acid lactic; Aroma de stridii; Gumă xantan; Iozinat
de disodiu
Sos pentru sushi Porumb; Sos de soia; Zahăr; Amidon de porumb; Iozinat de Dulce; Sărat; Umami
disodiu; guanilat disodic; Acid lactic
Sos de soia Proteine din soia hidrolizate; Apă; Glucoză; colorant caramel; Sărat; Umami
sulfit de sodiu; Sare; Acid citric; Benzoat de sodiu
sos Worcestershire Apă; Zahăr; Sare; Melasă; Dextroză; Acid citric; Acid malic; Dulce; Sărat; Acid; Amar; Umami
hamsii
27
PRODUSE A GUSTULUI UMAMI
Catégorie Produse
Alge Caragenan (extras din alga roșie); Bob de mare; Kombu; Salata verde de mare; Nori (în sushi);
Rodimenie palmată (dulse); Wakame
Condimente Ketchup; miso; Sos de peste asiatic; Sos de soia; sos teriyaki; Sos Worcestershire; Oțet balsamic
Crustacee Homar
Produse Toate produsele din carne (carne, pasare, vanat), dar mai ales carne de vita măturată
din
carne 28
CE SUNT GUSTURILE ALCALINE ȘI METALICE?
Aromele alcaline și metalice sunt două arome de bază mai puțin cunoscute decât primele cinci - dulce, sărat,
acru, amar și umami, dar la fel de importante.
„Alcalinitatea este o proprietate organoleptică a produselor care au gust alcalin (proprietate organoleptică a
substanțelor pure sau a amestecurilor a căror degustare dă naștere gustului alcalin).
Se referă la toate alimentele care conțin bicarbonat de sodiu (NaHCO3), cunoscut și cunoscut sub numele
de sodă alimentară.
Agenți de gust alcalin
Agenții de gust alcalini includ ingrediente care adaugă acest gust produselor. Principalul agent alcalin este
bicarbonatul de sodiu. Se utilizează în primul rând la coacere pentru a neutraliza aciditatea ingredientelor.
Prea multă aciditate va împiedica creșterea unor produse de patiserie, de exemplu prăjituri. O rețetă de
prăjituri cu melasa conține bicarbonat de sodiu pentru a neutraliza aciditatea melasei.
pH-ul ideal al unei prăjituri, cel care îi permite să atingă volumul maxim, este cuprins între 5,0 și 7,0.
Produsele cu gust alcalin au gust atât sărat, cât și amar, chiar și ca săpunul – de exemplu, când o prăjitură
conține prea mult praf de copt; apele minerale pot avea o aromă alcalină datorită prezenței bicarbonaților. În
plus, atunci când își măsoară pH-ul, au o valoare peste 7,0, de unde și numele lor alcalin 29
CE SUNT AROMELE ALCALINE ȘI METALICE?
Gust metalic
Aromă metalică este o proprietate organoleptică a produselor care au o aromă metalică, termen care cuprinde aroma tuturor metalelor găsite în alimente, în
special fierul și aluminiul.
Puține alimente au o aromă metalică naturală. Nu căutăm o aromă, ci de cele mai multe ori un indiciu al contaminării produselor cu metale.
Agenți de gust metalic
Agenții cu gust metalic includ ingrediente sau aditivi care au un gust metalic. Praful de copt, care conține aluminiu, are această aromă neplăcută și poate fi ușor
detectat dacă este folosit în cantitate prea mare în produse de patiserie precum prăjiturile.
Unii îndulcitori sintetici au și un gust metalic, de exemplu acesulfam de potasiu.
Produse cu gust metalic
Mai multe metale pot conferi un gust metalic produselor. Unele mezeluri, datorită prezenței sângelui animal în prepararea lor – precum cârnații – au un gust
metalic datorita fierului care este mascat prin adăugarea de condimente, de multe ori scorțișoara. Preparatele din carne servite care au gust metalic: friptură și
friptură de vită, carne crudă (friptură tartar) etc. Nu este întotdeauna necesar să mascați această aromă unică.
O alta categorie de produse care au aroma metalica sunt produsele care conțin in mod natural minerale in compoziția lor. Apa minerală este un bun exemplu,
deoarece are adesea gust de sulf sau alte minerale; Acest lucru este complet normal. Cu toate acestea, apa curgătoare care trece printr-o rețea de țevi ruginite va avea
un gust metalic de fier, aromă care nu este neapărat căutată.
În mod similar, gătitul în anumite ustensile din aluminiu sau fontă, precum oalele și tigăile, poate modifica aroma alimentelor și îi poate conferi un gust metalic
neplăcut.
30
CARE SUNT FACTORII CARE NE MODIFICA
SENSIBILITATEA GUSTATICA?
• Cu toții avem același sistem fiziologic folosit pentru detectarea gusturilor; cu toate acestea, percepția noastră
individuală variază de la persoană la persoană. Figura 3.8 rezumă modul în care un individ percepe gustul. Compoziția
salivei, numărul papilelor gustative, memoria gustativă și boala sunt toți factori care ne pot afecta percepția asupra
gustului.
31
CARE SUNT FACTORII CARE NE MODIFICA
SENSIBILITATEA GUSTATICA?
Compoziția salivei
Numărul papilelor gustative
Boală
o afecțiune a faringelui sau a laringelui;
boli ale limbii;o traumatism cranian;
iradierea suprafețelor orale în cazurile de cancer;
luarea de medicamente;o gura unui fumător.
Adaptarea senzorială
34