Mmfosintaxa limbii române

specializându-şi construcţia cu de pentru introducerea complementului şi a

modificatorului nondefinit, ceea ce aşază cele două construcţii în distribuţie 5frăint
complementară.
• Româna, limbă caracterizată prin acord gramatical, poate transmite, prin acord în
impou
grupul nominal, marca de caz de la primul component la întregul grup: asigurarea
[acestei prime importallte şi llecesare tranşe] a împrumutului de la FMI mai alJ.
• Româna marchează puternic şi diversificat cazul vocativ, adăugând, la marcarea
bani
suprasegmentală (prin intonaţie), şi marcarea desinenţială. Româna a conservat şi a
extins desinenţa -e din latină, a împrumutat desinenţa -o din slavă, dar şi-a creat şi
desinenţe proprii în interiorul limbii (vezi desinenţele -ule, pentru singular, şi -lor,
pentru plural), ajungând să posede desinenţe paralele, pe care le utilizează stilistic ''şanse.
diversificat.
mwlizii

I
consta/J.

GALR 2008 I: 70-73, 83-84

I scrise â

obligate
fiecare„

Exerciţii
marcheJ
1. Separaţi, din textele următoare, genitivele şi dativele, indicând tipul de
c
marcare şi condiţiile de utilizare a fiecărui tip:
dintre d
(a) „Toate religiile lumii, în măsura în care presupun un «cult al morţilor»,
ll
nu s-au îndoit o clipă că există un «pe urmă» şi un «dincolo». Toate presupun
desprinderi ale sufletului de trup, apoi călătorii ale sufletului, halte şi etape. Există o p
(l
morfologie a peisajului străbătut, o cronologie a acestei călătvrii, un punct terminus al
n,
ei. Pe scurt, toate religiile dezvoltă o scenografie a lui «apoi» şi a lui «dincol0»."

(b) „Asta înseamnă că ne lipseşte mai întâi temeiul lui «de unde?» (de unde
teoretic:
venim). Lipsa de provenienţă pe care e aşezată viaţa noastră Heidegger o numeşte
«aruncare». ( ...)Absenţa lui «de unde?» întemeiază nimiccitatea, iar viaţa noastră este j
direct instalată pe neantul acestei explicaţii. ( ...) Misterului lui «de unde?» îi
corespunde cel al lui «Încotro?» În această construcţie, Heidegger nu ia în calcul
credinţa (aşa cum pentru «de unde?» nu ia în calcu! ipotezele ştiinţei)."

(c) „Răsfoiesc paginile albumului roman. Suita şi combinaţia imaginilor îi

aparţin lui Bemea ( ...). Şi totuşi nu performanţa privirii sale, a celei mai autentice şi
cultivate priviri pe care a produs-o lumea noastră, este cea care creează stranietatea (b]
cărţii." (G. Liiceanu, Uşa interzisă).
epoziţio
raporturil01
2. Comparaţi cele două apariţii ale formei a, încercând: (a) să stabiliţi
1-2, p. 35)
diferenta de statut morfologic; (b) să indicaţi dacă există şi o diferentă de caz:

122
 Substantivul şi grupul nominal

11tului ş1 a - contra a cinci profesori de română şi a tuturor celorlalţi profesori de limbi

distribuţie străine
- Această soluţie a profesorului m-a mirat, mai ales că nu poţi să vociferezi
rin acord în împotriva a ditamai profesorul!
1: asigurarea - Această decizie a destituirii a cincizeci dintre directori e surprinzătoare,
mai ales că, graţie a zece dintre ei, cuprinşi în programe europene, s-au obţinut mulţi
la marcarea bani.
i>nservat şi a
şi-a creat şi 3. Stabiliţi statutul morfologic al formei lui din următoarele fraze:
�lar, şi -lor, Alegerea lui I.I. n-a surprins pe nimeni, căci lui i se dăduseră cele mai multe
rează stilistic şanse.
M-au surprins diferenţele de grafie dintre „ lui" şi „ lu '". Am încercat să fac o
analiză statistică a celor două apariţii şi să stabilesc o diferenţă între ele. Am
constatat că „ lui" e literar, în timp ce apariţiile lui „ lu" sunt limitate la fragmentele
scrise în registru popular.

4. Construiţi două propoziţii în care să apară o marcare prepoziţională

obligatorie de genitiv şi una prepoziţională obligatorie de dativ. Indicaţi, pentru
fiecare, care este condiţia de obligativitate.

5. Construiţi câte două propoziţii în care genitivul, respectiv dativul să se

marcheze, succesiv, atât flexionar, cât şi prepoziţional.
iod tipul de
6. Comparaţi următoarele construcţii şi indicaţi care este diferenţa
dintre ele:
al morţilor»,
trimiterea ajutoarelor - trimiterea de ajutoare
1te presupun
plecarea profesorilor de la ţară - plecarea de profesori de la ţară
i.pe. Există o
colectarea laptelui de care avem nevoie - colectarea de lapte
terminus al
numirea profesorilor suplinitori - numirea de profesori suplinitori.
olo». "

7. (a) Comentaţi, cu exemple, partea subliniată din următorul fragment

e?» (de unde
teoretic:
:ro numeşte
J n română, există, pentru cazurile oblice, două posibilităţi de marcare: o
1 noastră este
marcare sintetică (flexionară - prin desinenţă specifică de caz sau prin articol enclitic
e unde?» îi
fuzionat) şi o marcare analitică {prepoziţională - substantivul îşi ataşează o prepoziţie,
ia în calcul
fără a-şi schimba forma de N- Ac; să se compare: cartea elevilor şi cartea a cinci
elevi). Cele două modalităti se află, în functie de context si de registru stilistic, fie în
distributie complem�ntară, fie în alegere sintactic liberă, dar stilistic marcată."
imaginilor îi
i autentice şi
(b) Comentaţi următorul text privind marcarea cazurilor oblice:
ii stranietatea
„Variaţia de caz a articolului a permis limbii române să evite soluţia
prepoziţională [la care au recurs limbile romanice de vest - nota ns.] în exprimarea
raporturilor sintactice (V. Guţu Romalo, în Studii şi cercetări lingvistice, XIV, 1994,
să stabiliţi
1-2, p. 35).
;ă de caz:

123
 Substantivul şi grupul nominal

� de a pnm1
genitiv sau de a
I GALR 2008 I: 87-91, 102- 129 I
z frecventă după
l':î pe jos etc.

Exerciţii

1. Se dă textul:
ui aceleaşi roluri „Limbajul modei este în primul rând o colecţie de termeni tehnici - care
renţă + Temă + pătrund destul de uşor în vorbirea curentă, o parte din ei având o existenţă efemeră.
Unele neologisme recente sunt adaptate rapid şi adesea neglijent. Există mai multe
categorii de termeni specifici din sfera vestimentaţiei: piese de îmbrăcăminte, părţi ale
tle şi nominale: costumului, tehnici de croitorie, nume de materiale, nume de culori etc.
nume: Rubricile de modă din presă oferă uneori o combinaţie ciudată de snobism,
'alea cu, gelozia familiaritate şi sentimentalism banal; în afara vocabularului tehnic şi a neologismelor
modeme, apar unele trăsături prin care e caracterizat în diverse studii ipoteticul «limbaj
(siguranţa că, feminin»: abundenţa de diminutive - «se poartă mult botine de lac sau pantofi gen
ghetuţă cu şireţele şi toc mosorel» (TF 13, 1992) , descrierea nuanţelor de culori:
-

imb până la noi «mătase bleu-gheaţă»; «alb vanilie» (Cotidianul 157, 1992, 7); afectivitatea artificială,
e care ne atestă convenţională - «Aşadar, bomboanelor, purtaţi flori şi veţi arăta ca florile» (LF 28,
1 fn fiecare zi); 1996, 13)." (R. Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală)
lfe a se combina (a) Indicaţi structura morfematică a substantivelor din citatul de mai sus.
li genitiv sau de (b) Există în textul de mai sus substantive cu flexiune incompletă? Dacă
mriozitate/orice da, cum se explică acest fapt?

2. Analizaţi numele proprii din următoarele enunţuri sub aspectul

articulării (sau al nearticulării). Care sunt contextele în care articolul are rol de
determinant? Argumentaţi răspunsul.
efinit, ceea ce a Maria şi-a cumpărat o maşină
Mărie, ce făcuşi?
in - neutrul -, Locuiesc într-un apartament cu Ana
mimate de gen Ană, de ce plângi?
iţii desinenţiale Am privit îndelung un Picasso impresionant
aelor de articol X este un Eminescu al zilelor noastre
- -le : numele, Bucureştiul este în sărbătoare
ecific pe care îl Imaginea Bucureştiului seamănă cu cea a Parisului.
ă de feminin la

3. Căutaţi în Dicţionar de cuvinte recente (Florica Dimitrescu, ediţia a II-a,

corelează cu o Bucureşti, Logos, 1997) 1 O substantive neologice nonnumărabile (5 defective de
singular şi 5 defective de plural) şi creaţi enunţuri cu acestea.
ia de argument
1! seriozitate). 4. Scrieţi pe două coloane câte 4 caracteristici (semantice şi gramaticale)
comune şi 4 caracteristici diferite ale substantivelor masive şi abstracte.

139
 M01fosintaxa limbii române

5. Analizaţi din punctul de vedere al articulării şi al cuantificării 8.

substantivele masive din reţeta culinară dată: sintactic
„Învârtită complemE
Pentru foaia de plăcintă, vezi reţeta; 2 linguri de unt, 2 linguri de zahăr. U„

Siropul: 250 g zahăr, 4dl apă, vanilie sau apă de flori. adică Ralu
Se face o foaie de plăcintă. Se stropeşte bine cu unt, se presară cu zahăr şi se înseamnă
face sul, dinspre partea lungă a mesei. Se unge o tavă rotundă cu unt, se aşază sulul în primar Ral.
tavă, învârtindu-l în formă de melc. Se dă la cuptor. Se face un sirop potrivit"de gros, ar fi fost m
cu puţină vanilie sau apă de flori şi când plăcinta începe să se rumenească, se toarnă «unchiul>> c
deasupra o parte din sirop şi se mai lasă la cuptor până se pătrunde bine aluatul cu de sânge c
zahăr şi se rumeneşte. Se aşază pe o farfurie rotundă, se taie în raze ca un tort şi se unchi în pl1
serveşte fierbinte cu sirop de zahăr." (S. Marin, Carte de bucate) alianţă." (w

6. Indicaţi substantivele colective din textul de mai jos. Analizaţi-le din 9. �

punct de vedere morfologic şi sintactic. apoi indica
„Elite profesionale trăiesc în toate straturile/categoriile sociale: slujitori ai trăsăturile
catedrei şi culturii, ţărănime, lucrători/meseriaşi industriali, în corpurile medical, Sn „

ingineresc, ofiţeresc, funcţionărime ş.a. Aceste elite sunt purtătoare - aşa-zicând, la ce priveşte 1
Cercetătoare
vedere - ale modelelor, ideilor, proiectelor marilor născocitori din elita intelectuală.
performanţe
( ... ) Dincolo de excepţii (în general, dominate de idei fixe devoratoare, de frustrări şi
o asociază c
utopii distructive), elita nu consonează decât cu gupurile raţionale: evident, restrânse,
Culoarea al.I
păstrându-şi cu cerbicie individualitatea. (O excepţie, care atât prin demersurile sale
cerul, liberu
teoretice, atitudini publice, experimentate şi-n scrisul publicistic, cât şi prin acţiuni
mediu linişti
practice de organizare a unor grupuri revoluţionare sectare, este Marx. «Ideologul
îmbunătăţeşt
suprem al mobilizării maselor la revoltă», care, expulzat din Paris, Bruxelles, Koln,
iarăşi, din Paris, a trăit ca un burghez sadea, în Londra regală şi mult tolerantă, dar în
răspăr cu toată lumea aşezată pe valori tradiţionale. Un ateu tulburat, incitator perpetuu
la răzmeriţe şi răsturnări spectaculare.) Poporul (uneori, primejdios metamorfozat în
populaţie), în sensul de mulţime psihologică, este mânat mai ales de instincte. De
altfel, linguşitorii de profesie ai poporului, demagogii şi vorbesc, la modul laudativ, de
instinctul maselor. Nu îndrăznesc, însă, nicio clipă, să rostească un alt adevăr, mult mai
5. Sti
evident: că mulţimea reacţionează deseori iraţional. Ca o stihie. S-a glosat ceva pe
tema asta. Când aducem în discuţie conceptul de mulţime, avem în vedere, în principal,
5.1.j
acea masă cu specificităţi proletare la care se referă şi Hannah Arendt, la gloată, care
Stru
«nu e identificabilă cu clasa muncitoare în dezvoltare şi, în mod sigur, cu poporul
• d�
întreg»." (V. Iancu, Elite şi mase, www.ctmvorbiri-literare.dntis.ro) acelaşi caiet.
e CWI!
7. Indicaţi două caracteristici gramaticale ale numelor proprii de • con
persoană comune cu ale numelor relaţionale şi exemplificaţi-le prin enunţuri • mo
(pentru fiecare caracteristică comună se vor construi 2 exemple, câte unul pentru (cartea mea, t
fiecare tip de substantiv). • (fao

• (fac

modificatori n

140
.-

10 GRAMATICA DE BAZĂ A LIMBII ROMÂNE Caiet de exerciţii

SUBSTANTIVUL ŞI GRUPUL NOMINAL (GN) (b) averea ca

trăsături
(c) Mă doare
inima boti
sănătoasă
(d) Mă priveş
Genul şi numărul aştepţi?'

**2. Se dau
*1. Indicaţi formele de plural ale următoarelor substantive: alică I alice, bisturiu,
apariţia
chibrit, grijă, linx, maimuţoi, monolog, pardesiu, pârâu, rucsac. Pentru a verifica
răspunsul, consultaţi DOOM2•
(a) În pn -
de�
*2. Alegeţi forma (formele) de plural corectă(e). Pentru verificarea răspunsului,
(b) Graţie•
consultaţi DOOM2•
de deslăş
(a) sg. azil- pi. aziluri I azile rem�
(b) sg. copertă- pi. coperţi I coperte (c) Câteva.J;!{I
(c) sg. ciocolată- pi. ciocolate I ciocolăţi el aceasla
(d) sg. compromis- pi. compromise I compromisuri (d) Dato. -
(e) sg. nivel -pi. niveluri I nivele predarea_
(f) sg. comisar-şef- pi. comisari-şef I comisar-şefi I comisari-şefi
(g) sg. prim-procuror- pi. primi-procurori I prim-procurori
Substantivul
(h) sg. maşină-unealtă- pi. maşini-unelte I maşini-unealtă I maşină-unelte
(i) sg. volt-amper- pi. volţi-amperi I volt-amperi
O) sg. cuvânt-titlu- pi. cuvinte-titluri I cuvinte-titlu.

*3. Următoarele substantive sunt defective de număr: antimemorii, consumabile,

indispensabili, lapţi, orez, vitalism, vlagă, vogă, zahăr. Arătaţi căror clase de gen
aparţin acestea. Substantivul

**4. Arătaţi prin ce mijloace (desinenţe, articol, alternanţe) se marchează genul şi

numărul substantivelor din următoarele construcţii:
**4. Se dă
(a) Fratele meu este elev.
(b) Îi îngheţaseră picioarele. Dacă
(c) Biblioteca noastră este modernă. îndâJjirea
(d) /-am oferit flori profesoarei. necon1
(e) Pereţii băii erau albi. argumeti
(f) Profesorii facultăţilor noastre sunt celebri. modific. J
ţindu-mă1
lectuală.
Cazul substantivului
Păstrând
funcţie dE
**1. Comparaţi următoarele structuri, indicând cazul fiecărui substantiv marcat prin indicaţi.
aldine:
CazN
(a) cartea lui Ion - supărarea lui Ion - Casa aparţine lui Ion - măsuri ostile lui Ion
- datorită lui Ion - (este) nepot de soră lui Ion - împotriva lui Ion;
 tĂ A LIMBII ROMÂNE Caiet de exerciţii 11

AL (GN) (b) averea comunei -avere apărţinătoare comunei- Situaţia convine comunei­
trăsături specifice comunei asupra comunei;
-

(c) Mă doare inima Îmi ascult inima - Îmi bate inima - Are inima bolnavă - cu
-

inima bolnavă - lângă inimă- tratament pentru inimă - Asta Înseamnă inimă
sănătoasă;
(d) Mă priveşte Ion despre Ion - În loc de Ion - L-au botezat Ion - Ion, ce mai
-

aştepţi?

alică I alice, bisturiu,

**2. Se dau fragmentele (a)-(d); indicaţi cazul substantivelor subliniate şi justificaţi
apariţia fiecărui caz. Folosiţi, pentru răspuns, tabelul de mai jos:
csac. Pentru a verifica

(a) În preajma Capitalei, de-a lungul Dâmbovitei, şi-au găsit adăpost, Într-o tabără
de corturi, câteva familii de romi venite din sudul !filjj.
erificarea răspunsului,
(b) Graţie ajutorului primit din partea profesori/or, olimpicii au reuşit să ajungă la locul
de desfăşurare a olimpiadei, iar eforturile tuturor s-au Încununat cu rezultate
remarcabile.
(c) Câteva ore mai târziu, a fost numit director al micii fabrici de lactate, fără a fi cerut
el aceasta şi fără a avea vreo pregătire În prelucrarea laptelui.
(d) Datorită pregătirii sale, s-a angajat profesor la Universitate, primind sarcini de
predare a limbii române străinilor.

Substantivul Cazul Justificare

maşină-unelte

**3. Pentru substantivele subliniate (în exerciţiul 1) şi aflate la cazurile oblice (G şi D),
memorii, consumabile, indicaţi care sunt mărcile cazuale şi tipul de marcare. Folosiţi tabelul de mai jos:
ătaţi căror clase de gen
Descrierea mărcii I
Substantivul Cazul Tipul de marcare
mărcilor de caz

se marchează genul şi

**4. Se dă următorul fragment:

Dacă stau să mă gândesc bine, (.„) Îi datorez lui Nicolae Manolescu În bună parte
Îndâriirea mea de a aprofunda problemele. Dacă lui Manolescu i s-a părut
neconvingătoare Q anumită idee a mea, poate că trebuie să revin şi să-mi Întăresc
argumentarea În favoarea susţinerii ei, poate că trebuie să renunţ la ea şi s-o
modific. Apropiindu-mă şi despărţindu-mă şi iar apropiindu-mă şi iar despăr­
ţindu-mă de Manolescu, mi-am dat seama că el face parte din biografia mea inte-
· lectuală. La mulţi ani, Nicolae Manolescu! (S. Marcus, în Nicolae Manolescu - 70)

Păstrând ordinea de apariţie a formelor, includeţi substantivele subliniate (în

funcţie de cazul fiecăruia) în tabelul care urmează. După completarea tabelului,
bstantiv marcat prin
indicaţi, pentru cazurile dativ şi vocativ, prin ce se marchează forma cazuală:

CazN CazG CazD Caz A Caz neutru Caz V

n - măsuri ostile lui Ion
ll'a: lui Ion;
•

12 GRAMATICA DE BAZĂ A LIMBII ROMÂNE Caiet de exercit

**5. Tăiaţi cu o linie construcţiile neacceptate de norma literară, păstrându-le numai turnee.
pe cele acceptate; explicaţi în ce constă fiecare greşeală: săi de I
mi ·

(a) urmarea a multor greşeli făcute anterior, urmarea a foarte multe greşeli făcute mai pe
anterior, urmarea multor greşeli făcute anterior, Farfala
(b) din cauza lui Ion şi a lui mama; din cauza lui Ion şi a mamei; _ · prin a
(c) în jurul rezultatelor şi a soluţiilor propuse; în jurul rezultatelor şi al soluţiilor depăşi
propuse; în jurul rezultatelor şi multor soluţii propuse; Îmbăm
(d) cartea lui Catrinei şi a lui sora ei; cartea lui Catrinei şi a surorii ei;
(e) Trimit lui Vasile şi lui Ioana o carte de poveşti; Trimit lui Vasile şi Ioanei o carte de
poveşti;
(f) rochia la fata noastră; rochia fetei noastre;
(g) din cauza la criză; din cauza crizei;
(h) l-a plăcut la fata noastră să vină cu noi; l-a plăcut fetei noastre să vină cu noi.

**6. Se dau construcţiile (a)-(c). Indicaţi ce relaţie cazuală marchează componentul

a şi care este statutul lui morfologic.

(a) Această plângere a Inspectoratului împotriva a cinci studenţi şi a douăzeci de ***2.

profesori i-a mirat pe toţi. ex1
(b) Au mai rămas câteva reclamaţii contra a foarte puţini profesori de liceu.
(c) Graţie a trei profesori inimoşi, pătrunşi de dorinţa de introducere a noilor
programe, dificultăţile au fost depăşite.
Clase seman1
** 7 Folosind sistemul de paranteze drepte, indicaţi, pentru următoarele trei
.

**1 ..
fragmente, grupurile sintactice organizate de substantiv, marcând cazul pentru
fiecare centru de grup substantival.

**2..
(a) Graţie profesorilor din facultate, am fost recomandată unui teatru bucureştean,
care m-a angajat, provizoriu, actor.
(b) Contrar aşteptărilor, aici, munca şi talentul artiştilor nu erau uşor recunoscute,
aşa că m-am hotărât să plec în Braşov, oraşul copilăriei mele. (b) Proce
(c) Lângă fereastră, aştepta un coş cu flori roşii, fiind lăsat special până la finalul
spectacolului, când artiştii, angajaţi în spectacol, se întâlneau cu regizorul

**3.
Analiză morfematică şi clase flexionare

***1. Se dă textul: ***4.

Asculta piesele cu cea mai mare atenţie, ca un om complet liber, dedicat
frumosului, şi, făcând cerc, discuta spectacolul cu grupul său. Punea note, oral,
la actori, prilej de prezentare a unora în lojă. Nu totdeauna Pomponescu şedea
în lojă, câteodată mergea pur şi simplu într-un stal dacă întâlnea un cunoscut şi
găsea loc liber. O asemenea ambalare pentru spectacole şi concerte făcea mai
puţin şocantă frecvenţa asiduă a lui Pomponescu la Operă, unde, cu sprijinul său
discret, Indolenta căpătase angajament şi cânta în numeroase roluri. Într-unul din
 I 811 ROMÂNE Caiet de exerciţii 13

ăstrându-le numai turnee, Pomponescu oferi o masă la „Capşa", în cabinet particular, cunoscuţilor
săi de la Saferian. În compunerea listei, Gaittany ezită a pune pe loanide, însă
ministrul adăugă cu propria lui mână acest nume. loanide se scuză în chipul cel
e greşeli făcute mai pertinent, prin doliul său. Dintre femei participă numai madam Valsamaky­
Farfara. Între Pomponescu şi madam Farfara se putea constata o notă comună
prin contrast cu Hagienuş, de pildă. Câteşitrei îmbătrâneau, admiţând că
r şi al soluţiilor depăşirea unei anume vârste trebuie notată cu acest nume al involutiei.
Îmbătrânirea lui Hagienuş era neglijentă şi comică. (.. . ) Pomponescu, dimpotrivă,
iei; avea păr tare, mustaţă dură, bustul umflat, mersul drept, excepţie făcând o
i Ioanei o carte de încovoiere a şirei spinării, reclamată parcă de nevoia adaptării la cubajul
camerelor. Afară de această soliditate corporală, se observa o rezistenţă morală.
(. . .) Aceeaşi preocupare de a-şi ascunde procesul de involuţie se constata şi la
madam Valsamaky-Farfara, care lupta dramatic cu o îmbătrânire accelerată.
�să vină cu noi. (G. Călinescu, Bietul loanide)

!0Ză componentul Descrieţi structura morfematică a substantivelor subliniate şi arătaţi ce indică

morfemele gramaticale.

r şi a douăzeci de ***2. Arătaţi căror clase de flexiune aparţin substantivele subliniate în textul de la
exerciţiul 1.
ide liceu.
roducere a noilor

Clase semantice de substantive

nnătoarele trei
când cazul pentru **1. Selectaţi din textul dat mai sus (vezi supra, Analiză morfematică şi clase
flexionare, exerciţiul 1.) patru substantive proprii şi analizaţi-le morfosintactic.

atru bucureştean, **2. Analizaţi morfosintactic substantivele colective din fragmentele de mai jos:
(a) Grupuri suspecte se aglomerau la colţuri de stradă, elevi de şcoală mergeau „in
IJŞOr recunoscute, corpore" pe trotuare. (G. Călinescu, Bietul loanide)
(b) Procesul se ţinu fără publicitate mare, contemplat cu rezervă de toată presa, din
'iaJ până la finalul felurite calcule politice. (ibid. )
r.:u regizorul_ (c) Preotul crezu a fi înţeles. În curând, în locul militarilor, apăru în piaţa cartierului
un stol de sutane negre. (ibid. )

**3. Alcătuiţi câte trei perechi de exemple, în care substantivele piatră, pâine, peşte
să fie o dată masive şi a doua oară non-masive.

***4. Analizaţi din punctul de vedere al articulării şi al cuantificării (al exprimării

'Jlet liber, dedicat cantităţii) substantivele masive subliniate din următoarea reţetă culinară:
Punea note, oral, FicE!t cu sos de ceapă
wnponescu şedea 750 g ficat, 1 lingură de unt, 1 linguriţă de făină, 1 lingură de arpagic tocat, 1
ea un cunoscut şi linguriţă de frunză de pătrunjel tocat, 1 ceaşcă zeamă de carne, 112 ceaşcă de
r:Jneerte făcea mai vin, 112 lingură de bulion, sare, piper.
le. cu sprijinul său Se curăţă ficatul de pieliţă şi se taie bucăţi. Se înfierbântă într-o cratiţă o lingură
rJJ!Jgj. Într-unul din de unt, se pune ficatul şi se întoarce cu o furculiţă, câteva minute pe o parte şi pe
•

14 GRAMATICA DE BAZĂ A LIMBII ROMÂNE Caiet de ex�

alta, ca să se rumenească deopotrivă. Se pune sare, piper, arpagicul tocat mărunt Eraca'1
h - --
şi frunza de pătrunjel. Se presară o linguriţă de făină. Se rumeneşte totul câteva
minute. Se toarnă vin, zeama de carne şi se adaugă puţin bulion. Se serveşte p
îndată ce a dat în fiert. (S. Marin, Carte de bucate) slab.61
Mi, -
***5. Selectaţi din textul dat mai sus (vezi supra, Analiză morfematică şi clase
flexionare, exerciţiul 1.) şase substantive abstracte: două nederivate, două
Grupul
postverbale şi două postadjectivale, şi analizaţi-le morfosintactic. În cazul nominaJ
substantivelor postverbale şi postadjectivale, indicaţi şi trăsăturile verbale,
respectiv adjectivale.

***6. Analizaţi substantivele relaţionale subliniate din textul de mai jos sub aspect
sintactic (combinarea numelor relaţionale cu determinanţii, exprimarea
complementului, poziţii sintactice în care apar):

- Mă simt nu se poate mai prost, de aceea, cu părere de rău, va trebui să mă

căsătoresc din nou. � mea din urmă a fost sfătuită de medic să ducă viaţă
liniştită. (...) După manevra despărţirii corporale, Gonzalv îşi reluă cu mai multă
încredere vizitele la nepoata lui Conţescu, ba chiar izbuti a o aduce acasă la el.
(. . . ) Când văzu paturile copiilor, nepoata întrebă:
- De ce mai ţii paturile, dacă copiii s-au dus la mamele lor?
(sulfl
- S-au dus provizoriu, până mă căsătoresc. Apoi îi readuc acasă. Cum? Să-mi
gonesc copiii? Ai avea inimă să mă laşi să comit această crimă? [a cine ştie
- Nu văd ce crimă ar fi, din moment ce ei stau mult mai bine la mamele lor. Pentru
mine ar fi nişte copii vitregi. (. . . )
Gonzalv fu şi mulţumit, şi dezamăgit. ( ) Îşi exprimă această nedumerire faţă de
.„

Conţescu:
- Aşa sunt femeile. (.. . ) Îţi ţii copiii în altă parte la început, pe urmă, tot aducându­
i din când în când pe acasă, nepoată-mea are să se obişnuiască. (G. Călinescu,
Bietul /oanide)

Grupul nominal

**1. Arătaţi care este componenţa grupurilor nominale subliniate din textul de mai jos
şi ce poziţii sintactice ocupă în grupurile sintactice imediat superioare în care se
includ:

Este o minune că Hristos cel fără de păcat se simţea ca printre ai săi în societatea
ticăloşi/or. Dacă stăm să ne gândim bine, minune şi mai mare (. . . ) este că aceşti
ticăloşi consimţeau să petreacă în tovărăşia neprihănirii. (N. Steinhardt, Jurnalul
fericirii)

***2. Completaţi tabelul de mai jos, indicând structura internă a grupurilor nominale
selectate din textul următor: