Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
13.1. Statul
13.2. Reprezentarea autoritatii
13.2.1. Autoritatea juridica
13.2.2. Autoritatea legislativa
13.2.3. Autoritatea executiva
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
CONCEPTE:
Structura administrativa duala
Descentralizare
Sistemul de distributie
Principiul suveranitatii nationale
Principiul democratiei reprezentative
Structuri asociate
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Ministere
MOD DE LUCRU
(4) Intrebari
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la
raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
(5) Teste de pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
autoevaluare
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
(6) Studii de caz , caietul de lucrari pentru seminar.
exercitii
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
(7) Seminar dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
Caiet de seminar
Capitolul 13
DJHQ LLH[HFXWLYHLQGHSHQGHQWH
13.1. Statul
Suedia este o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO cu o IRUP SDUODPHQWDU GH guvernare &RQVWLWX LD
VXHGH] VHED]HD] SH trei legi fundamentale:
1. Legea referitoaUHODPRGDOLW LOHGHJXYHUQDUHHODERUDW vQ
ÌQ D IRVW LQWURGXV D SDWUD OHJH IXQGDPHQWDO aceea referitoare la libertatea de
exprimare.
În Suedia ùHIXO 6WDWXOXL HVWH 5HJHOH QHLPSOLFDW vQ SROLWLF úL I U GUHSW GH H[HUFLWDUH D SXWHULL
politice.
Regele are doar IXQF LLRQRULILFH
ùHIXO6WDWXOXLGHVFKLGHVHVLXQHDDQXDO D3DUODPHQWXOXL5LNVGDJGDUQXSDUWLFLS ODGH]EDWHUL
'H FXUkQG UROXO ùHIXOXL 6WDWXOXL HVWH úL DFHOD GH D propune noul Prim Ministru LDU DFHDVW
13.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF
GXS FH DX IRVW HODERUDWH GRX YDULDQWH GHFL]LRQDOH'XS DFHHD WUHEXLH V DLE ORF XQ SURFHV GH
DOHJHUH /HJHD IXQGDPHQWDO QX SRDWH IL DPHQGDW VDX DEURJDW GHFkW GXS SDUFXUJHUHD XQHL
proceduri specifice.
Figura nr. 8. Structura sectorului public în Suedia
Parlamentul
Cabinet
Publice
Întreprinderi
Proprietate
$JHQ LL Consiliul Comitete/Consilii
de Stat
Administrat $JHQ LL 1D LRQDO Executive Nivelul
Alte ive Regionale Regional
2UJDQL]D LL 1D LRQDOH
Statale, Consiliul
)XQGD LL 1D LRQDODO
Întreprinderilor
GH6WDWúL
Statale
$JHQ LL
Locale
2UJDQL]D LL
(Ex,
0XQLFLSDOHúL
Spitalele)
alte
2UJDQL]D LL
Statale
VLQJXU GHFL]LH D5LQNVGDJ XOXL2 OHJH RUGLQDU QX SRDWH IL DPHQGDW RULDEURJDW GHFkW GH R DOW
-
OHJHRUGLQDU
sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar &XUWHD 6XSUHP
$XWRULWDWHDOHJLVODWLY
Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu R VLQJXU FDPHU cu 349 de locuri, din
FDUH UHSUH]HQWDQ L DL GLVWULFWHORU HOHFWRUDOH H[LVWHQWH LDU VXQW UH]ervate partidelor,
Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW WRUGH&XYkQW propriu (7DOPDQúLDO L trei
3XUW WRUL GH &XYkQW DL 'HSXWD LORU 3XUW WRUXO GH &XYkQW FD úL FRRUGRQDWRU DO DFWLYLW LL
parlamentului.
Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate
vQ SUHDODELO,PHGLDW FH &RPLWHWXO VDX &RPLVLD D vQFKHLDW DFHDVW DFWLYLWDWH GH DQDOL] SURSXQHUHD
HVWHGLVFXWDW vQSOHQvQúHGLQ
normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul
dintre membrii.
3HQWUX D vPEXQ W L H[HUFLWDUHD IXQF LHL GH FRQWURO FDUH HVWH IRDUWH LPSRUWDQW 3DUODPHQWXO
SRDWH LQWURGXFH YRWXO GH FHQ]XU FHHD FH FRQGXFH OD R UHGLVFXWDUH úL UHDYL]DUH D SURSXQHULORU
ODQVDWHGHPLQLúWULVDXGHF WUH*XYHUQvQDQVDPEOXOV X
/D ILHFDUH LQWHUYDO GH WUHL DQL FHO SX LQ 15 Comisii/Comitete (utskott) sunt QXPLWH GH F WUH
vQSOHQ$FWLYLWDWHDORUVHvQFKHLHFXWUDQVPLWHUHDXQXLUDSRUWF WUHSOHQSHQWUXVHVLXQHD
respectiv
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
ÌQ 6XHGLD H[LVW R GLYL]DUH FODU D UHVSRVDELOLW LL FHQWUDOH între &DELQHWXO 0LQLúWULORU úL
$JHQ LLVDX%LURXUL
5HVSRQVDELOLW L LPSRUWDQWH VXQW DWULEXLWH guvernelor locale, respectiv 0XQLFLSDOLW LL úL
Guvernul Central
3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL FRQVXOW OLGHULL SDUWLGHORU SDUODPHQWDUH SXUW WRULL GH
cuvânt ai acestora si seful statului înainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru.
3DUODPHQWXOYRWHD] DSRLDFHDVW SURSXQHUH3URSXQHUHDHVWHDSUREDW GDF PDMRULWDWHDHVWHSHQWUX
Primul MinistruQXPHúWHDSRLPLQLúWULL&DELQHWXOXL.
Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoaneúL
HVWHGLYL]DWvQGRX
- UnitDWHDGH,QIRUPDUH3ROLWLF úL&RQVXOWDQ
-'HSDUWDPHQWXOGH/HJLVOD LH
'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH HVWH IRUPDW GLQ SHUVRDQH I U RULHQWDUH SROLWLF úL VH LPSOLF vQ
DGPLQLVWUD LDSXEOLF
publicODQLYHOXO$JHQ LLORU
-'RX $JHQ LLDXUHVSRQVDELOLW LSHQWUXPDQDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHúL
-$JHQ LLOH6XHGH]HGH6WDWLVWLF
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU are un rol important în problema resurselor umane.
$JHQ LD 1D LRQDO SHQWUX $QJDMD LL *XYHUQDPHQWDOL (SAV) din subordinea Ministerului
)LQDQ HORU HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX contractele colective úL pentru implementarea noii politici de
VXERUGLQHD 0LQLVWHUXOXL )LQDQ HORU SURPRYHD] HILFLHQ D FRPSHWHQ D úL FDOLWDWHD vQ sectorul
SXEOLF ÌQ SH GDWD GH LXOLH DFHVW ,QVWLWXW D IRVW GL]ROYDW úL DVWIHO ILHFDUH $JHQ LH D GHYHQLW
SURFHVXOXLGHGH]YROWDUHDWHKQLFLLLQIRUPD LRQDOHvQVHFWRUXOSXEOLF
Ministerele - Departamentele
0LQLVWHUHOHVXQWGHUHJXO GHGLPHQVLXQLPLFLXQHOHQXGHS úHVFGHSHUVRDQH
6DUFLQD ORU SULQFLSDO HVWH FD SULQ PLQLúWULL V SDUWLFLSH OD SURFHVXO GH IXQGDPHQWDUH D
SROLWLFLL *XYHUQXOXL 0LQLúWULL LDX GHFL]LL úL SUHJ WHVF SURSXQHULOH FDUH XUPHD] D IL WUDQVPLVH
SHQWUXGLVFX LHvQ3DUODPHQW
Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH LQGHSHQGHQWH GLQ VXERUGLQH úL GH grupurile constituite la
nivelul districtelor.
Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de
QXPHURDVHFRPLVLLúLFRPLWHWHFDUHRSHUHD] DO WXULGHHOH([LVW vQSUH]HQWDSURDSHGHDVWIHO
GHFRPLWHWHúLFRPLVLLFDUHDXDFWLYLWDWHSHUPDQHQW
ÌQ SUH]HQW H[LVW PLQLVWHUH FX XQ QXP U DSUR[LPDWLY GH DQJDMD LI U 0LQLVWHUXO
$IDFHULORU([WHUQHFDUHUHXQHúWHDSUR[LPDWLYSHUVRDQH
&RQGXFHUHDFHQWUDO úLORFDO
Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District
ODQVVW\UHOVHFRQGXVHILHFDUHGHF WUHXQGuvernatorQXPLWGH*XYHUQSHúDVHDQL
6DUFLQD SULQFLSDO D DFHVWRUD HVWH V UHSUH]LQWH *XYHUQXO FHQWUDO vQ VSHFLDO vQ SUREOHPHOH GH
SODQLILFDUHUHJLRQDO GHFRRUGRQDUHúLGHDGPLQLVWUDUHODQLYHOGHGLVWULFW
În plus, câteva $JHQ LL&HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt
FRQGXVHGHF WU e Guvernatorul Districtului.
&RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL ODQGVWLQJ úL PXQLFLSDOLW LOH VDX FRPXQHOH NRPPXQ MRDF XQ URO
LPSRUWDQW vQ VHFWRUXO SXEOLF /D DFHVW QLYHO vúL GHVI úRDU DFWLYLWDWHD DSUR[LPDWLY GLQ
SHUVRQDOXOFDUHOXFUHD] vQVHFWRUXOSXEOLF .
&RQGXFHUHDODDFHVWQLYHOUHXQHúWHDSURDSHGHUHSUH]HQWDQ LSROLWLFL
([LVW GH FRQVLOLHUL GH GLVWULFW ILHFDUH ILLQG R SHUVRDQ FX R SRSXODULWDWH GHRVHELW FDUH VH
([LVW GH DVHPHQHD GH GLVWULFWH PXQLFLSDOH FRQGXVH GH F WUH XQ &RQVLOLX DOHV
I. Statul
- Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare
- Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala
- Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ
- seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice
- Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului
- seful statului il propune pe primul-ministru
- tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand
drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.
II.Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
- Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic
- la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare
- prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor
- cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala
2) Autoritatea legislativa
- din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera
- Parlamentul are un Prezidiu format din:
- Un purtator de cuvant propriu (Talman)
- 3 purtatori de cuvant ai deputatilor
- propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii
Parlamentului
- membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare
proportionala
3) Autoritatea executiva
- in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor
- Agentii(birouri)
-responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale
- Municipalitatii
- Consillilor de la nivel de district
- biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a)
Unitatea de informare politica si consultanta
b) Departamentul de Legislatie
- in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru
- membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului
CUVINTE-CHEIE
o Monarhie constitutionala
o Consiliu legislativ
o Curtile districtelor
o Curti de Apel
o Prezidiu
o Comitete publice
o Revizor general
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
o $UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD
o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985.
o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987.
o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.
o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The
Dorssey Press, 1988.
o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview
Press, Toronto, 1993.
o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing
Cambridge, 1988.
o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York,
1991.
o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,
University of Indiana Press, 1984.
INTREBARI RECAPITULATIVE
7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?