UNIVERSITATEA 

TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" DIN  IAŞI
FACULTATEA DE MECANICĂ

PROIECT
Modelarea, sistematizarea şi
optimizarea circulaţiei rutiere
Profesor îndrumător:
Damian Ioan
Studenți masteranzi:
Mamaligă Alexandru-Mihai
Prisecaru Răzvan-Costel
Rusu Bogdan-Ovidiu
Cucoș Andrei
Brumă Bianca-Andreea
Scorțanu Claudia-Mădălina

An
2021
 Cuprins

Introducere............................................................................................................................................2
Capitolul 1. NOTIUNI DE TEORIE A INSTALATIEI SEMAFORIZATE SI DESCRIEREA SEMAFOARELOR........4
1.1 INSTALATIA DE SEMAFORIZARE....................................................................................................4
1.2 AUTOMATUL DE DIRIJARE A CIRCULATIEI.....................................................................................5
1.3 DESCRIEREA SEMAFOARELOR......................................................................................................6
1.4 SEMAFORIZARE CONVENTIONALA, DESCRIERE, CONSTRUCTIE...................................................7
1.5 SEMAFORIZAREA PIETONILOR.....................................................................................................7
Capitolul 2. PRINCIPII DE CALCUL SI NOTIUNI DE SEMAFORIZARE IN INTERSECTILE STRADALE...........10
2.1 DEFINITII PRIVIND CICLUL SEMAFORIC.......................................................................................10
2.2 METODA DE DETERMINARE A CICLULUI SI FAZELOR SEMAFORICE...........................................12
2.3. RATA DE SATURATIE IN MISCAREA AUTOVEHICULELOR LA SEMAFOR......................................14
Capitolul 3. ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU DETERMINAREA CAPACITATII DE CIRCULATIE.......18
3.1 ECHIVALAREA VEHICULELOR......................................................................................................19
3.2 INTENSITATEA ORARA DE CALCUL A DRUMURILOR...................................................................22
3.3 CALCULUL CAPACITAII DE CIRCULATIE A STRAZILOR..................................................................24
3.4 PRINCIPII, PARAMETRII SI CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE............................................25
3.5 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A INTERSECTIILOR DE STRAZI.......................................27
3.5.1. Prevederi generale.............................................................................................................28
3.5.2. Principii si parametri de calcul............................................................................................28
3.6 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A INTERSECTIILOR ECHIPATE CU SEMAFOARE............31
3.6.1 Caracteristici functionale.....................................................................................................31
3.6.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii...........................................................................35
3.6.3. Prescriptii privind programul de semaforizare...................................................................37
3.7. EXEMPLU DE CALCUL.................................................................................................................40
3.7.1 Calcularea intensitatii traficului rutier pe intervale orare....................................................42
3.7.2. Diagramele rezultate in urma calcularaii intensitatii traficului rutier pe intervale orare....80
3.7.4. Calculul capacitatii intersectiei...........................................................................................86
Bibliografie.........................................................................................................................................112

2
Introducere
“Ingineria nu înseamnă numai să ştii şi să fii bine informat, ca o
enciclopedie ambulantă; ingineria nu înseamnă numai analiză; ingineria nu
înseamnă numai posesia capacităţii de a da soluţii elegante la probleme
inginereşti inexistente; ingineria este practicarea artei de a impune în mod
organizat schimbarea tehnologică…inginerii au rolul de interfată intre stiintă si
societate” - Dean Gordon Brown, Massachusetts Institute of Technology 1962
Prin inceperea acestei introduceri cu o definitie a ingineriei si a rolului
inginerului in societate, doresc sa accentuez importanta de a sti cine este cel care
a creat fiecare din elementele, piesele,ansamblele, subansamblele si sistemele pe
care studentii le abordeaza in realizarea proiectelor de dizertatie.
Lucrarea mea prezintă instalaţia de semaforizare pentru controlul
secvenţelor de trafic in intersectile stradale care pot schimba dinamic prioritatea
şi timpi de semaforizare fiind totodată uşor de implementat. Principalele motive
pentru care a fost simţită nevoia introducerii sistemelor de semaforizare pe străzi
sunt numărul mare de accidente rutiere în jurul intersectiilor şi de blocajele de
trafic. Controlul traficului rutier in orase se realizeaza in principal prin
intermediul semafoarelor electrice care stabilesc si alterneza permisiunea de
circulatie pe diferite cai de acces in intersectie. Scopul acestui sistem constă în
asigurarea trecerii unui volum maxim de trafic, de-a lungul traseului coordonat,
fără opriri forţate, fiind în acelaş timp satisfacute şi necesităţile traficului de
traversare. Dacă scopul semaforului este acela de a diminua numarul
accidentelor şi de a fluidiza traficul, atunci se pune în discuţie problema
eficientei semaforizării. Chiar dacă în mod teoretic semaforizarea ar trebui sa fie
benefică, în practică, nu orice intersecţie trebuie semaforizată.
Potrivit inginerilor de trafic, semafoarele pot avea deopotrivă atât efecte
pozitive cât şi efecte negative. Este adevărat că în timp pot diminua numarul
accidentelor “din lateral”, dar excesul de semafoare şi semaforizările ineficiente
cresc frecvenţa accidentelor “din spate” şi defavorizează pietonii şi cicliştii.
Semafoarele pot creste capacitatea traficului la intersecţii, însă, de asemenea, pot
fi cauza întârzierilor excesive în trafic.
În acest sens, Hans Monderman - inginer de trafic danez, un adevărat
pionier in domeniul resurselor partajate - declara : “Ne dorim semafoare doar
acolo unde sunt utile şi eu nu am gasit înca un astfel de loc.”

3
Capitolul 1. NOTIUNI DE TEORIE A INSTALATIEI
SEMAFORIZATE SI DESCRIEREA SEMAFOARELOR
1.1 INSTALATIA DE SEMAFORIZARE
Utilizarea unei instalaţii de semaforizare într-o intersecţie stradală este
justificată atunci când circulaţia normală a autovehiculelor este perturbată prin:
● blocarea repetată a circulaţiei pe căile de acces în intersecţii;
● formarea repetată a şirurilor de vehicule, cu aşteptări mai mari de
două minute pe străzile secundare, densitatea fluxurilor de trafic pe
strada principală fiind prea mare pentru a permite traficului
secundar o încrucişare sau infiltrare;
● aglomerarea pietonilor şi aşteptarea prelungită, deoarece este foarte
dificil de traversat o stradă pe care circulaţia vehiculelor este densă;
● accidente datorate nerespectării regulilor de prioritate în intersecţie.
Alegerea unui anumit tip de automat de dirijare a circulaţiei, cu
funcţionare prestabilită, acţionat sau semi-acţionat de vehicule, se face funcţie
de anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească intersecţia, sub aspectul
amplasării în reţeaua stradală urbană, precum şi al valorilor traficului şi al
variaţiilor acestora.
Funcţionarea semafoarelor electrice prezintă un caracter ciclic, indicaţiile
furnizate succedându-se unele după altele, într-o ordine bine stabilită, aceeaşi
indicaţie repetându-se, în cazul semafoarelor acţionate de un automat de dirijare
a circulaţiei cu program fix, după o perioadă de timp predeterminată, denumită
ciclu de semaforizare.
Într-un regim de funcţionare normal, semafoarele destinate vehiculelor
furnizează conducătorilor, următoarele indicaţii: roşu - galben - verde - galben -
roşu. Semafoarele electrice cu două focuri, destinate pietonilor şi bicicliştilor,
dau acestora numai două indicaţii: verde – roşu.
Aceste indicaţii ale semafoarelor electrice vor fi denumite, în cele ce
urmează, timpi sau secvenţe ale semaforizării având următoarele semnificaţii:
● timpul verde – indică permisiunea de a circula, respectiv de a intra în
intersecţie;
● timpul galben – are rolul de a indica conducătorului ridicarea
permisiunii de circulaţie, avand dreptul de circulaţie doar vehiculele
aflate în perimetrul intersecţiei şi care trebuie să evacueze intersecţia pe
durata fazei respective,
4
 precum şi cele care nu mai pot opri până la limita de stop; valoarea lui
este determinată din condiţia rezolvării problemei zonei de dilemă;
● timpul roşu – indică pietonului sau conducătorului auto că i-a fost
ridicată permisiunea de circulaţie.
● timpul roşu/galben – presupune apariţia concomitentă a două culori
(roşu şi galben) şi reprezintă un timp pregătitor, menit să atenţioneze
conducătorul de vehicule că urmează permisiunea de circulaţie,
respectiv de intrare în intersecţie. Conducătorul trebuie să execute
manevra de pregătire a vehiculului. Valoarea acestui timp se
recomandă a fi de 2-5 secunde
Prin instalaţie de semaforizare trebuie înţeles ansamblul format din:
● automate de dirijare a circulaţiei;
● semafoare;
● detectori (sonde) de trafic (utilizate funcţie de tipul automatelor de
dirijare);
● cabluri de legătură.

1.2 AUTOMATUL DE DIRIJARE A CIRCULATIEI

Tipurile de semnale de trafic care controlează o intersecţie furnizează o

succesiune de apariţii ale culorilor verde, galben-roşu (considerat în cele ce
urmează doar galben), roşu precum şi a indicaţiilor speciale, fie singulare, fie în
combinaţii de mişcări, pentru fiecare intrare. Semnalele de trafic pot fi
prestabilite sau la cerere. Semnalele prestabilite repetă o valoare constantă a
ciclului. Semnalele la cerere sunt capabile să răspundă prezenţei autovehiculelor
sau pietonilor, la un moment dat în intersecţie. Aceştia, vehicule sau pietoni,
sunt detectaţi, semnalele sunt transmise către aparatura logică de control,
(automate de dirijare a circulaţiei acţionate de vehicule sau pietoni), şi se
răspunde cererii lor. Rolul acestei aparaturi este asigurarea unei distribuţii
potrivite între apariţiile succesive ale culorilor.

Prin automate de dirijare a circulaţiei se înţelege orice fel de aparatură destinată

acţionării unei instalaţii electrice de semaforizare. Într-o acceptare generală se
poate spune că există trei tipuri de automate de dirijare a circulaţiei;

5
1. automate de dirijare a circulaţiei cu funcţionare prestabilită;
2. automate de dirijare a circulaţiei acţionate de vehicule sau cu o funcţionare
adaptată cerinţelor de moment ale traficului;
3. automate de dirijare a circulaţiei acţionate de pietoni.

1.3 DESCRIEREA SEMAFOARELOR

Pentru a fi vizibil la lumina solara intensa, semaforul de trafic necesita o

luminozitate mare. LED-urile sunt surse punctuale foarte intense care, daca sunt
integrate intr-un spatiu mic (cum este un semnalizator de trafic), creeaza o sursa
intensa. Acest fapt face ca LED-urile sa fie sursa ideala pentru semafoarele de
trafic, din punct de vedere al intensitatii luminoase. De asemenea, LED-ul are
caracteristici suplimentare care il fac ideal pentru utilizarea sa in semafoarele de
trafic. Durata de viata mare (100.000 ore sau mai mult) reduce costurile de
intretinere.
Semafoarele LED timpurii au utilizat mai mult de 600 de LED-uri individuale
montate impreuna intr-o formatiune disc pentru a produce indicatorul circular,
dar aceste semnalizari nu au respectat cerintele de distributie a intensitatii
luminoase. Adaugarea de lentile in fata LED-urilor si cresterea fluxului de
lumina emis au redus numarul necesar de LED-uri de la 600 la 200. In 1998 s-au
dezvoltat LED-uri cu flux luminos foarte mare, cu distributie mai larga a
intensitatii luminoase. Prin utilizarea acestor LED-uri noi s-au dezvoltat
semafoare de trafic cu LED-uri care inlocuiesc semaforul incandescent
conventional cu o sursa de lumina cu LED-uri grupate, plasata in interiorul unei
incinte si elemente optice care distribuie lumina de la sursa intr-un mod
corespunzator.

Fig.1 Semafor cu lampa incandescenta stanga si cel cu leduri dreapta

6
1.4 SEMAFORIZARE CONVENTIONALA, DESCRIERE,
CONSTRUCTIE
Carcasa semaforului este fabricata din policarbonat, fiind rezistenta in conditii
climatice extreme. Productia uzuala include culorile NEGRU, VERDE,
GALBEN si imbinari relative. Corpul semaforului este modular astfel incat sa
poata fi compuse lampi de 1, 2, 3, sau mai multe module. Fiecare modul este
format din trei parti: corpul, sistemul de sustinere si cozorocul, acestea fiind
asamblate fara utililzarea de suruburi sau parti mobile incluse. Garniturile
aplicate garanteaza un grad ridicat de protectie.
Carcasa din policarbonat ofera urmatoarele avantaje:
● Stabilitatea formei la temperaturi inalte
● Stabilitate UV
● Posibilitatea coloritului opac sau transparent
● Inalta rezistenta la impact (chiar si in cazul temperaturilor scazute)
Grup optic:
Lentile - din policarbonat antisoc si sunt rezistente la ultraviolete.
Parabola - din aluminiu oxidat anodic si din material plastic stantat si argintat.
Dulia - pentru lampa cu incandescenta E-27 cu intensitate reglabila sau pentru
lampa cu halogen la tensiune scazuta.

1.5 SEMAFORIZAREA PIETONILOR

Un semafor pentru pietoni, aceste semaforare au doar doua culori (rosu si
verde),de asemenea mai exista si un intrerupator prin intermediul caruia un
pieton isi poate exprima intentia de a traversa .

Fig. 2 Semafor pentru pietoni

7
In SUA, fazele intervalului de semaforizare pentru pietoni are trei faze:
intervalul culorii verzi cu textul traversati(walk); timpul de anunt al culorii de
interdictie, rosu palpaitor cu textul nu traversati(Don’t walk), si culoarea rosu
permanent cu textul (Don’t walk). De asemenea, semaforizarea pentru rosu
pietonal poate fi ilustrata printr-o palma deschisa, conturata de led-uri rosii.

Fig. 3 Semafor pietoni

Fig.4 Model de buton/comanda pentru trecerea de pietoni

● To CROSS PUSH BUTTON-Pentru a traversa apasati butonul
● Figura umana angajata in traversare START CROSSING-Incepeti
traversarea
● WATCH FOR TURNING CARS-Atentie la autovehicule care iau curba
● Figura unei maini, dedesubt inscriptionat FLASHING-Palpaitor
● DON’T START-Nu incepeti sa traversati

8
 ● FINISH CROSSING IF STARTED-Terminati traversarea daca ati
inceput-o
● Figura unei maini, dedesubt inscriptionat STEADY-In asteptare
● PEDESTRIANS SHOULD NOT BE IN CROSSWALK-Pietonii nu ar
trebui sa traverseze
Modalitate de functionare pe etape al semafoarelor pietonale cu buton :

Fig.5

Fig. 6

Fig.7

9
 Fig.8

Capitolul 2. PRINCIPII DE CALCUL SI NOTIUNI DE

SEMAFORIZARE IN INTERSECTILE STRADALE
Cercetarea miscarii critice in intersectii se desfasoara dupa principiul
fundamental potrivit caruia ,,cantitatea de timp dintr-o ora fiind definita in mod
precis, aceasta pentru ca doua autovihicule(sau un vehicul si un pieton) nu pot
ocupa acelasi spatiu in acelasi timp”.
Analiza miscarii critice identifica setul de miscari care nu se pot
suprapune in timp si necesita cel mai mult timp pentru a fi executate.

2.1 DEFINITII PRIVIND CICLUL SEMAFORIC

1. Ciclul semaforic , reprezinta timpul total in secunde calculat pentru

trecerea a cate un pluton de autovehicule sau pietoni, de pe fiecare intrare in
spatiul carosabil al intersectiei ,inclusiv evacuare. Ciclul semaforic se divide in
faza si subfaze ,reprezentate prin culorile,rosu-galben-verde la semaforul pentru
autovehicule si rosu-verde la semaforul pentru pietoni. Ciclul semaforic, se
determina prin calcul,in functie de volumul traficului orar si de numarul benzilor
de circulatie ale ramurelor intersectiei. Ciclul semaforic efectiv,in
secunde,reprezinta timpul ce se scurge , la orice semafor de pe fiecare intrare in
intersectie , din momentul aparitiei culorii verzi a semaforului , terminarea
timpului de verde, aparitia si terminarea timpului de rosu, respectiv aparitia din
nou a culorii verzi .
2. Faza ciclului semaforic, este reprezentata de durata timpului de verde -
acces in intersectie , inclusiv timpul de evacuare a intersectiei. Durata timpului
de verde, dintr-o faza a ciclului semaforic, este dependenta de 2 factori: 1)
valoarea traficului pe o banda de circulatie ( cea mai solicitata ) si 2) numarul
de benzi carosabile a bratului intersectiei.
10
 Durata timpului rosu, include deasemeni , doua parti: 1) durata timpului
de evacuare a aceleiasi faze si 2) durata de asteptare, timp in care se desfasoara
circulatia pe celelalte directii antagoniste. Durata timpului de evacuare ( inter-
verde ) asigura securitatea circulatiei prin trecerea de la o faza semaforica la alta
si se determina prin calcul, cum se va arata mai departe.
Presupunand un ciclu semaforic din 3 faze, reprezentat sub forma unui
cadran circular divizat in lungimi pline echivalente cu timpii verzi ai fiecarei
faze si punct , timpii de evacuare , aveam imaginea ciclului si fazalor semaforice
ca in fig. 9

Fig. 9

Valoarea fiecarei faza, in acest caz este:

F1= Tv1 + Te1 ; F2= Tv2 + Te2 ; F3= Tv3 + Te3 ; iar valoarea calcului
semaforic este : C= F1 + F2 + F3
Timpii de verde , reprezinta timpi activi, care favorizeaza capacitatea de
circulatie, iar timpii de evacuare reprezinta timpi inactivi, care asigura
securitatea rutiera.
Timpii de evacuare, trebuie bine calculati, pentru ca valoarea lor in
programul de semaforizare, nu inseamna automat si marirea gradului de
securitate, asa cum se poate observa la numeroase intersectii semaforizate; pe
unele directii, la trecerile de pietoni, apare uneori culoarea rosie inclusiv pe toate
directiile de flux in mod nejustificat. Pietonul sesizeaza anomalia si nu mai
respecta indicatia culorii rosii nici cand trebuie si nici cand nu trebuie . Drept
urmare, atatea si atatea accidente.

11
2.2 METODA DE DETERMINARE A CICLULUI SI FAZELOR
SEMAFORICE.
In practica proiectarii programului de semaforizare, respectiv a ciclului si
fazelor semaforice se procedeaza in 2 moduri:
1. stabilirea pe baza de experienta a valorii ciclului, de exemplu C=60
secunde si apoi calcularea fazelor semaforice.
2. calcularea fazelor semaforice si prin insumare, determinam valoarea
ciclului C
In general, stabilirea in aceste moduri a valorii ciclului si fazelor
semaforice, nu corespund conditiilor proiectarii pentru cazul folosirii de
echipamente de semaforizare in timp real, respectiv cand in sistem apar si
detectori de trafic. In primul caz, cand pe baza experientei proiectantilor, se
pleaca de la alegerea valorii ciclului C, aratam unele valori recomandate de
J.Wilhem Korte in Grundlagen der strassen vekehrs planung in stadt und land-
Germania.
1. In general, valoarea ciclului nu poate fi mai mica de 35 secunde, dar
nici mai mare de 120 secunde, astfel:
2. La intersectii simple cu 3 - 4 accese:
● minim 35 sec. la 2 faze pe ciclu
● minim 45 sec. la 3-4 faze pe ciclu
● normal 45 la 60 sec. pe ciclu
● maxim 80 sec. pe ciclu.
3. La intersectii cu mai mult de 4 accese:
● normal 70 la 90 sec. pe ciclu
● maxim 120 sec. pe ciclu
Valoarea ciclului prestabilit, se divide pe faze semaforice, direct proportional cu
valoarea fluxurilor si invers proportional cu numarul de banzi carosabile,
folosind relatiile:
M1
∗b 2
F1 M2
=
F2 b1

12
F1+F2 = C
Iar pentru ciclul in mai multe faze

M1
∗1
F1 b1
=
C M1 M 2 Mn
+ +…
b1 b2 bn

M2
∗1
F2 b2
=
C M1 M 2 Mn
+ +…
b1 b2 bn

Mn
∗1
Fn bn
=
C M1 M2 Mn
+ +…
b1 b2 bn

C = F1+ F2 +......+ Fn
C = timpul ciclului ales, in secunde
F1,F2,Fn = timpul fazelor 1 ; 2 ; n : determinate, in secunde
M1;M2;Mn = valorile fluxurilor in At/h ce intra in intersectie pe faza respectiva
b = numarul benzilor carosabile pe faza respectiva.
Metode prin calcul exact a ciclului semaforic.
Se folosesc diferite relatii de calcul. De exemplu dupa „ Traffic Enineering”
relatia generala pentru determinarea ciclului semaforic C este:
3600∗Kx
C = 3600∗fx∗DKx

C = durata ciclului in secunde

Kx = 4,75 = factor de intarziere
fx = fluxurile cele mai mari At/h si banda, ce converg in intersectie
Dkx = intervalul de timp dintre 2 autovehicule.

13
Dupa Greenshuelds DKx = 2.1secunde, intre al 5-lea auto si urmatoarele.
Pentru DKx = 2,1 sec. relatia de mai sus devine :
Pentru 2 faze:
34.200
C = 3600−( M 1+ M 2 )∗2,1

Pentru 3 faze:
51.300
C = 3600−( M 1+ M 2+ M 3 )∗2,1

Pentru 4 faze:
68.400
C = 3600−( M 1+ M 2+ M 3+ M 4 )∗2,1

2.3. RATA DE SATURATIE IN MISCAREA AUTOVEHICULELOR

LA SEMAFOR
Rata de saturatie in intersectie se studiaza pe un grafic de doua axe(figura de mai
jos), prima axa fiind aceea a numarului de autovehicule in intersectie, iar cea de-
a doua axa este aceea a timpului, impartit in culorile succesive ale semaforului,
rosu, verde si galben. Ce se observa este faptul ca de obicei, culoarea verde nu
este pe deplin exploatata de catre autovehicule, graficul fiind interpretat astfel:
intre culoarea rosie(timp mort) si cea verde(timpul util) se inregistreaza la
culoarea verde o ascensiune a curbei, determinata de punerea in miscarea a
autovehiculelor. Rata de saturare(timpul de saturare a intersectiei) in timpul
culorii verde apare doar la aproximativ cateva secunde de la afisarea semnalului
verde al semaforului si dureaza cam 45% din durata de timp a culorii verde, si
reprezinta intervalul in care culoarea verde a semaforului are cel mai bun
randament. Curba este mai apoi descendenta, acest fapt fiind generat de
parcurgerea intersectiei de autovehiciulelor aflate pe pozitiile indepartate. Curba
este descendenta pana se reduce la zero, avand varfuri(autovehicule care parcurg
in viteza intersectia), la sfarsit fiind inregistrata tot o scadere vertiginoasa(timpul
de oprire), acest timp fiind inregistrat de la aparitia culorii galbene a semaforului
pana la aparitia culorii rosii.

14
 Fig. 10 Timpi in intersectii
Timpul util efectiv pentru rularea autoturismelor in intersectie se poate calcula
dupa urmatoarea formula:
v= V+G+R-(tP+tO)
- v = este timpul verde efectiv,
- V = timpul culorii verzi initiale,
- G = timpul culorii galbele initiale,
- R = timpul culorii rosii initiale,
- tP = fiind timpul pierdut la plecarea de pe loc,
- tO = fiind timpul de oprire(aparitia gulorii galbene).
Capacitatea intersectiei
La intersectiile semaforizate, capacitatea intersectiei este definita de doua
elemente:
1. numarul maxim de autovehicule care pot trece printr-un punct dat intr-o ora in
anumite conditii(stiind rata de saturatie)

15
2. Durata de timp in care autovehiculele pot intra in intersectie.
Ecuatia este urmatoarea: C=s(v/dC)
- C = este capacitatea,
- s = este saturatia pe ora,
- v = este culoarea verde efectiva in secunde
- dC = este durata ciclului.
Graficul urmator este interpretat astfel:
Cu aria hasurata este volumul intersectiei iar cu aria nehasurata este capacitatea
intersectiei.

Fig. 11 Dimensiunile intersectiei

Notiunea de verde minim.Verde minim reprezinta intervalul minim
reprezentat de indicatia semnalului verde. Intervalul de verde minim este utilizat
de catre soferi sa reactioneze la startul intervalului verde si de asemenea aceasta
notiune intalneste pe aceea a asteptarilor soferilor.
Notiunea de asteptare a soferilor(dorintele soferilor) defineste asteptarile
conducatorilor auto vizavi de rularea autovehiculelor in intersectii, in sensul
parcurgerii intersectiei in timpul culorii verde, care fireste trebuie sa dureze cat
mai mult si evitarea blocarii in intersectie de o culoare verde care dureaza prea
putin.

16
 Durata minimului verde poate de asemenea sa se bazeze pe lungimea in
timp a semnalului verde sau pe timpul pietonilor in absenta
butoanelor/comenzilor pietonale pentru trecerea de pietoni(zebra). Un semnal de
minimum verde prea lung poate sa duca la prea mult timp irosit in intersectii, iar
un semnal prea scurt poate sa conduca la incalcarea dorintei soferilor(driver
expectation) sau incalcarea sigurantei pietonilor.
Minimum verde pentru a satisface pe soferi.Durata culorii verde necesara pentru
a safisface pe conducatorii auto variaza in functie de aplicatii.
In unele aplicatii se rationalizeaza durata culorii verde la 15 secunde sau mai
mult(minimum verde); alte aplicatii utilizeaza durata scurta de 2 secunde de
minimum verde.
Minimum verde pentru Timpul Pietonilor
Durata minimum verde trebuie sa satisfaca pe pietonii care traverseaza strada in
fazele care nu sunt asociate cu apasarea butonului de comanda la trecere de
pietoni.
Pentru determinarea acestui timp de trecere(traversare), se poate utiliza
urmatoarea formula: vP= tSP+t0
unde:
● vP = este verdele pietonal(durata verdelui minim necesar pentru a
satisface pietonii in traversare)
● tSP = este timpul(durata) semaforului
● t0 = este timpul pierdut(timpul care trece neutil, in angajarea in
traversare si finalul traverarii zebrei)
Maximum verde. Maximum verde reprezinta durata maxima de timp a
semnalului culorii verzi a semaforului, atunci cand exista necesitatea
autovehiculelor de a trece si de asemenea aceea a pietonilor. Maximum verde
este utilizat pentru a limita intarzierea oricarei alte miscari in intersectie si
pentru a mentine durata ciclului la un interval maxim. De asemenea maximum
verde previne un semnal de verde prea lung datorat necesitatii(cererii) continue
de verde sau a detectoarelor defecte. Daca semnalul verde este prea lung, va
rezulta pierderea de timp in intersectie, iar daca maximum verde este prea scurt,
va rezulta un numar de autovehicule care nu vor putea profita de culoarea verde
pentru a rula (faza inadecvata cererii in trafic).

17
 Culoarea galbena si rosie a semaforului. Durata intervalului pentru
culoarea galbena este bazata pe timpul de perceptie-reactie a conducatorului
auto, plus distanta necesara pentru a opri in siguranta autovehiculul intr-o
intersectie.
De asemenea, acesta durata poate sa difere de la o tara la alta in functie de
factorul galben permisiv sau galben restrictiv.
Factorul galben permisiv se refera la o legislatie rutiera care permite
rularea autovehiculelor la fel ca si in timpul afisarii culorii verzi a semaforului.
Factorul galben restrictiv se refera la o legislatie rutiera care interzice rularea
autovehiculelor in timpul afisarii de catre semafor a culorii galbene, existand
aceeasi interdictie ca si pentru culoarea rosie a semaforului.
Culoarea rosie a semaforului este culoarea interdictie rularii autovehicolului, si
corespunde de cele mai multe ori cu verdele pietonal sau culoarea verde-galbena
pentru alte directii de deplasare. Culoarea rosie prohibitiva in privinta rularii
autovehicolului impiedica intersectarea directiilor de deplasare a
autovehicolelor.

Capitolul 3. ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU

DETERMINAREA CAPACITATII DE CIRCULATIE

Modul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon, precum si calculul

intensitatii orare a traficului sunt necesare la:
● determinarea intensitatii traficului actual si de perspectiva,precum
si examinarea dinamicii evolutiei in timp a circulatiei rutiere;
● determinarea gradului de motorizare echivalent pentru ansamblul
vehiculelor rutiere din localitati;
● incadrarea drumurilor publice in clase tehnice in functie de
intensitatea circulatiei;
● efectuarea calculelor de capacitate de circulatie a drumului, precum
si stabilirea numarului necesar de benzi de circulatie ale partii
carosabile;

18
 ● proiectarea lucrarilor de drumuri, a intersectiilor, la acelasi nivel si
la nivele diferite, a trecerilor si refugiilor pentru pietoni, a
programului de functionare al semafoarelor;
● prevederea spatiilor necesare pentru dotari rutiere cum sunt:
parcaje, platforme de stationare, statii de intretinere auto etc.;
Echivalarea traficului rutier se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie pentru
sistematizarea retelei de drumuri, precum si in cadrul proiectelor de investitii
pentru drumuri, inclusive strazi.
Prevederile standardului STAS 7348-86 cu referire la echivalarea vehiculelor
pentru determinarea capacitatii de circulatie, se aplica la toate categoriile si
clasele tehnice de drumuri si strazi, stabilite in comformitate cu reglementarile
legale in vigoare.
Prevederile aceluiasi standard nu se aplica la echivalarea vehiculelor pentru
dimensionarea grosimii structurii sistemelor rutiere.
Coeficientul de echivalare reprezinta raportul dintre ocuparea dinamica a
suprafetei carosabile a drumului de catre vehiculul fizic in corelare cu gradul sau
de mobilitate comparative cu vehiculul etalon care este autoturismul notat cu V t .
Intensitatea orara de calcul a drumului reprezinta numarul de vehicule etalon
care circula intr-un sens, respective in ambele sensuri, intr-o ora conventionala
de varf si care in decursul unui an poate fi depasit intr-un numar limitat de ore .

3.1 ECHIVALAREA VEHICULELOR

Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice in vehicule etalon V t ,cand

drumurile (inclusive strazile) sunt in palier sau au declivitati mai mici sau egale
cu 2%, sunt comform tabelului 1.

19
Tabelul 1

Coeficientul de echivalare in
Nr
vehicule etalon (Vt)
.
Categoria sau tipul de vehicule fizice Pe strazi
crt Pe drumuri in
in
. afara localitatii
localitati
Bicicleta, motocicleta, scuter, motoreta,
1 0,5 0,5
tricicleta
Autoturism cu sau fara remorca, motocicleta
2 1,0 1,0
cu atas
Microbus, autofurgoneta, autocamioneta cu
3 sarcina utila pana la 15 kN, cu sau fara 1,0 1,2
remorca
Autocamion cu sarcina utila de 15-50 kN,
4 tractor, vehicul special (agricol, utilaj de 2,0 3,0
constructii etc.)
Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN ,
5 2,5 3,5
autobuz
Autotractor cu sa si semiremorca tractor sau
6 3,5 4
remorcher cu trailer
7 Vehicul agabaritic - 8
8 Remorca la autocamion si la tractor 1,5 1,5
9 Tramvai motor, troleibuz - 4,5
Remorca tractata, sau articulata, la vehicule
10 - 2
cu transport in comun

Coeficientii de echivalare pentru autovehicule grele si de transport in comun , in

cazul strazilor cu declivitati mai mari de 2% , sunt conform tabelului 2.

20
Tabelul 2

Declivitate %
Nr
. Categoria sau tipul de vehicule 6 si
3 4 5
fizice peste
crt
Coeficientii de echivalare
Autocamion cu sarcina utila
1 4 6 8 10
peste 50 kN, autobuz
Autotractor cu/sau/si
2 semiremorca tractor sau 5 7 10 15
remorcher cu trailer
3 Vehicul agabaritic 10 12 15 25
Remorca la autocamion si la
4 2 3 4 5
tractor
5 Tramvai motor, troleibuz 6 10 15 -
Remorca tractata, sau
6 articulata, la vehicule cu 3 4 5 -
transport in comun

Calculul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon V t se face cu

relatia:

i
N=N 1 C 1+ N 2 C 2+ …+ N i C i=∑ ❑ N i Ci , in care:
1

N = intensitatea traficului exprimata in vehicule etalon (V t ), in unitatea de timp,

ora sau zi;
N i = numarul de vehicule fizice de categoria i, in unitatea de timp, ora sau zi;

C i = coeficientul de echivalare pentru categoria i de vehicule fizice.

21
3.2 INTENSITATEA ORARA DE CALCUL A DRUMURILOR
Intensitatea orara de calcul se exprima prin numarul echivalent de
vehicule etalon V t /ora, si constituie parametrul principal pentru dimensionarea
lucrarilor de drumuri. Aceasta reprezinta, de regula, traficul prognozat pentru o
etapa de 15 ani,sau pentru o prima etapa intermediara (de exemplu 5 ani)
pornind de la intensitatea traficului existent.
Inregistrarile traficului existent se efectueaza comform reglementarilor legale in
vigoare, fie in mod permanent cu aparate automate de inregistrare (contori) fie
in perioade semnificative de timp (de exemplu 6 …16 ore/zi) prin recensaminte
de circulatie generale sau partiale, folosind mijloace manuale sau automate de
inregistrare.
Caracteristicile traficului existent folosite la determinarea intensitatii orare de
calcul se exprima, dupa caz, prin: Curba de variatie orara a traficului zilnic
echivalent, inregistrat in mod permanent (V t in 24 ore) sau numai pentru
esantioane semnificative de timp (respective 6-16 ore/zi), exemplificata ca in
Fig.12.

22
 Fig. 12

Diagrama de variatie zilnica, respective saptamanala si lunara a traficului

echivalent inregistrat in decursul anului, exemplificata in fig. 13:

Fig. 13
Curba de variatie orara a traficului anual echivalent N, inregistrat permanent in
8700 ore/an si clasat in ordine descrescatoare a numarului de vehicule etalon
V t /h, exemplificata in Fig. 14:

23
 Fig. 14
Intensitatea orara de calcul pentru strazi se poate stabili in cadrul studiilor de
circulatie din localitati si prin procedee analitice considerandu-se perioadele
(momentele) caracteristice de varf ale circulatiei, care se repeta (zilnic,
saptamanal etc.) asa cum sunt: deplasarile pentru munca, transporturile
tehnologice, deplasarile pentru aprovizionare si pentru relatii social-culturale sau
deplasarile de sfarsit de saptamana si in zilele de odihna si sarbatoare.
Pentru circulatia urbana intensitatea traficului in ora de varf se determina prin:
● insumarea intensitatilor maxime din doua jumatati de ora successive care
dau maximul orar al zilei;
● insumarea intensitatilor maxime din patru sferturi de ora successive care
dau maximul orar al zilei, in cazul intersectiilor

3.3 CALCULUL CAPACITAII DE CIRCULATIE A STRAZILOR

In standardul STAS 10144/5-89 este prezentat calculul capacitatii de circulatie a
strazilor, in functie de caracteristicile traficului si de conditiile urbanistice,
pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei.
Caracterul capacitatii de circulatie a strazilor se efectueaza pentru preluarea
fluxurilor de vehicule a caror intensitate orara de calcul se stabileste comform
STAS 7348-86. Capacitatea de circulatie, respective numarul maxim de vehicule
care se pot deplasa intr-o ora, in mod fluent si in conditii de siguranta a
circulatiei, depinde de urmatorii factori :
Caracterul circulatiei:
● flux discontinuu (intermittent sau pulsatoriu) cu opriri la intersectii,
● flux continuu, fara opriri la intersectii cand acestea sunt denivelate sau
dirijarea traficului se face in sistem coordonat (unda verde);
Caracteristicile traficului:
● intensitatea si fregventa sosirilor de vehicule;
● viteza medie de circulatie;
● componenta traficului pe categorii de vehicule, inclusive caracteristicile
lor constructive si dinamice.
Structura retelei principale de strazi:
● elementele geometrice ale strazilor;

24
 ● distantele intre intersectii si treceri intermediare pentru pietoni,
amenajarea si echiparea acestora.
Caracteristica suprafetei de rulare:
● planeitatea;
● rugozitatea;
Organizarea circulatiei:
● reglementarea acceselor si a stationarilor;
● sistemele de semnalizare si echipare tehnica.
Caracteristicile psihologice si fiziologice ale conducatorilor de vehicule:
● timpul de perceptie – reactie;
● timpul limita de asteptare la intersectii.
Calculul capacitatii de circulatie in sectiunea curenta a strazii se coreleaza cu
calculul capacitatii de circulatie la intersectii in vederea asigurarii fluentei
circulatiei pe reteau de strazi aferenta.

3.4 PRINCIPII, PARAMETRII SI CALCULUL CAPACITATII DE

CIRCULATIE

Determinarea intensitatii maxime a traficului viitor probabil se efectueaza

in cadrul studiilor de circulatie tinand seama de prognoza cresterii circulatiei
pentru o perioada de minim 15 ani.
Capacitatea de circulatie depinde de:
● viteza de circulatie;
● componenta traficului (vehicule cu viteze de circulatie <20 km/h
constituie traficul lent);
● elementele geometrice ale strazii stabilite in functie de viteza de
proiectare (viteza de baza V b);
● distanta intre intersectii;
● modul de organizare si dirijare a circulatiei.
Fluenta circulatiei F, in sectiunea curenta a strazii exprima calitatea functionala
a acesteia si este data de relatia:
25
 v
F= =0 … 1, in care:
vb

v−¿viteza de circulatie, in kilometri/ora;

v b−¿ viteza de proiectare sau de baza, in kilometri/ora.

Principalele relatii intre parametrii sunt:

a) interspatiul de succesiune i, intre vehicule care se succed pe o banda de
1000 v ∙e
circulatie: i= 3600 [m], in care:

e – intervalul de succesiune, in secunde;

v –viteza de circulatie in km/h.

b) interspatiul minim de succesiune i mincorespunzator distantei necesare

opririi vehiculului in palier:
v2 v
i min = + ∙ t+ S, in care:
26 g ∙ f 3.6

f – coeficient de frecare la franare;

g – acceleratia gravitationala egala cu 9.82 m/s 2;
v – viteza de circulatie, in km/h;
S – spatial de siguranta, in metri.
c) Densitatea traficului D:
1000
D= [numar vehicule/km].
i

d) Capacitatea maxima de circulatie, pentru o banda carosabila:

-in cazul fluxului continuu, N e :
e 1000∙ v 1000∙ v
N = =
i min v2
v [numar vehicule/ora]
+ t +S
26 g ∙ f 3.6

-in cazul fluxului discontinuu, N=N e ∙ K in care:

A
v T
K= = c <1, in care:
( )
A v 1 1 T
+ + +T r
v 2 ωa ω1

26
A – distanta intre intersectii, inclusive trecerile pentru pietoni, situate la acelasi
nivel, in metri;
v - viteza de circulatie, in km/h;

ω a, ω 1– acceleratia, respectiv deceleratia, in metri pe secunda la patrat;

T , T c– durata deplasarii pe distanta A, in cazul circulatiei discontinue, respective

continue, in secunde;
T r– durata asteptarii semnalului de intrare in intersectia prevazuta cu semafoare,
respective timpul rosu plus galben, in secunde.
In Tabelul 2 sunt prezentate valorile medii ale parametrilor care intervin in
calculele curente ale capacitatii de circulatie:

Tabelul 3
Valorile medii ale parametrilor de calcul
Coeficientul
Felul traficului Viteza de Timp de Spatiul de
de frecare la
circulatie, v perceptie, t siguranta,
franare, f la
[km/h] [s] S [m]
franare
Trafic cu viteza de
20...60 0,30...0,45 0,5...1,5 5...7
circulatie curenta
Trafic lent 5...20 0,28...0,40 1,5...2,5 10...20

Observatie – Spatiul de siguranta S, se considera egal cu lungimea vehiculului.

3.5 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A

INTERSECTIILOR DE STRAZI
In standardul STAS 10144/6-89 sunt prezentate relatiile si metodele de
calcul a capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi noi si existente in
functie de: modul de amenajare si echipare a intersectiei, caracteristicile
traficului si conditiile locale pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a
circulatiei.
Prevederile respectivului standard se aplica la:
- stabilirea capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi si a pietelor de
circulatie corespunzatoare solutiei de functionare si timpului de intersectie
conform STAS 10144/4-83;

27
- dimensionarea elementelor componente ale intersectiei cum sunt caile de
intrare, de traversare, de ocolire si de iesire din intersectie, spatiile de stocaj etc.,
care determina capacitatea de circulatie a ansamblului;
- fundamentarea tehnica a dotarii si echiparii intersectiilor cu marcaje,
indicatoare de circulatie si semafoare (inclusiv calculul programului de
functionare a acestora)
3.5.1. Prevederi generale
Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul maxim
de participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de mers in conditii
siguranta si fluenta a traficului, depinzand de :
- caracteristicile tipurilor de vehicule, marimea fluxurilor de vehicule si de
pietoni, precum si relatiile intre acestea;
- viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de asteptare si
traversare a intersectiei;
- amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si reglementarea
circulatiei;
-caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile pentru
circulatie (statii de transport in comun, parcaje, etc.);
- organizarea zonala a circulatiei respectiv pe strazile incidente si la intersectiile
vecine;
- factorii fiziologici si psihologici privind comportarea pietonilor si a
conducatorilor de vehicule.
Organizarea circulatiei la intersectie se face, in functie de intensitatea traficului
si de conditiile locale prin:
- acordare de prioritate de dreapta sau de flux ;
- echiparea cu semafoare luminoase ;
- intersectarea la nivele diferite.
3.5.2. Principii si parametri de calcul
La dimensionarea si la calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor se
tine seama de prevederile schitei de sistematizare a localitatii, retelei stradale si
planului de distribuire a traficului, pentru a asigura:
- securitatea, fluenta si confortul circulatiei;

28
- posibilitatea de etapizare a realizarii intersectiei cu rezervarea spatiului necesar
in viitor;
- reducerea fregventei si duratei opririlor, preum si anoxelor rezultate din trafic.
Amenajarea si echiparea intersectiei trebuie sa asigure preluarea integrala
a fluxurilor provenite de pe strazile concurente, respectandu-se distantele
minime de amplasare a intersectiilor comform reglementarilor tehnice specifice.
Pe baza diagramei traficului din intersectie (exemplu Fig. 15) se pot determina
mai multe variante ale schemei de organizare a deplasarii fluxurilor din
intersectie, adoptandu-se solutia care reduce la minimum timpul total de
traversare si volumele de lucrari.

Fig.15

Delimitarea spatiului intersectiei este realizata de marcajele pentru oprirea

vehiculelor la trecerile de pietoni sau, in lipsa acestora, de pozitia semafoarelor
in dreptul carora opresc vehiculele. In spatiul comun de trecere apar puncte
limita de conflict intre vehicule si intre vehicule si pietoni, care determina
lungimile de evacuare a intersectiei de catre vehicule d v si pietoni d p (Fig.16),
respective timpii necesari evacuarii.

29
 Fig.16

Principalii parametri care intervin in calculul capacitatii de circulatie a

intersectiilor sunt:
a) Intensitatea fluxurilor in ora de varf pentru vehicule si pietoni, care se
stabileste in cadrul studiului general de circulatie comform STAS 7348-86 si
reglementarilor legale in vigoare. Pentru echivalarea vehiculelor care schimba
directia de mers la stanga sau la dreapta, coeficientii de echivalare din STAS
7348-86 se multiplica cu valorile:
- 1,6 pentru vehicule usoare (cu sarcina utila pana in 15 kN) si 2,6 pentru
vehicule grele (cu sarcina utila peste 15kN), in cazul efectuarii virajelor la
stanga;
- 1,3 pentru vehicule usoare si 2,3 pentru vehicule grele, in cazul efectuarii
virajelor la dreapta.
b) Frecventa sosirii vehiculelor in intersectie, care pot fi :
- uniforma si continua, cand intervalele de succesiune sunt aproximativ egale;

30
-discontinua si pulsatorie, cand vehiculele se deplaseaza ritmatic grupat si in
mod intermitent;
- discontinua aleatorie, cand deplasarea se face nestingherita
c) Vitezele de proiectare (de baza) si vitezele de circulatie caracteristice
intersectiilor si strazilor concurente, care se stabilesc conform STAS 10144/4-
83.
d) Acceleratia de demaraj si deceleratia la incetinire sau oprire in intersectie,
care se considera egale cu:
m m
- 2 2 acceleratia si 4 2 deceleratia, pentru vehicule usoare;
s s
m m
- 0,75 2 acceleratia si 3 2 deceleratia, pentru vehicule grele.
s s

e) Latimea benzii de circulatie, care se stabileste comform STAS 10144/3-81.

f) Viteza de de mers a pietonilor in intersectii, care se stabileste comform STAS
10144/ 2-79 si se considera:
- 1,2…1,5 m/s, cand predomina circulatia pietonala intr-un sens;
- 0,8…1,0 m/s, cand circulatia pietonala este intense in ambele sensuri.
g) Latimea trecerii de pietoni, care se stabileste in functie de intensitatea medie a
celor mai solicitate 4 ore din zi. Se considera ca latimea unei benzi de pietoni
este de 0,75 m si capacitatea acesteia este de 800 pietoni/h pentru sens dublu si
de 1200 pietoni/h pentru un sens dominant. Pentru preluarea varfurilor orare ale
sensului dominant, capacitate ape o banda de deplasare se considera ca este de
3000…4000 pietoni/h.
h) Calculul capacitatii de circulatie incepe cu analiza traficului la intrarea cea
mai solicitata, iar prin iteratii successive se adopta solutia de organizare si
amenajare care asigura capacitatea necesara cu reducerea la strictul necesar a
timpului de traversare, a volumelor de lucrari si a suprafetei ocupate de
intersectie.

3.6 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A

INTERSECTIILOR ECHIPATE CU SEMAFOARE
3.6.1 Caracteristici functionale
In ultima vreme, datorita numarului tot mai mare de participanti la trafic,
pentru o mai buna dirijare si fluidizare a traficului in intersectiile retelei

31
principale de strazi si nu numai, s-a apelat la echiparea acestora cu semafoare
conform STAS 1848/4-86.

In functie de capacitatea de circulatie necesara a intersectiei se determina

succesiunea si durata diferitelor semnale emise de semafoare pentru preluarea si
evacuarea fluxurilor incidente de pietoni si vehicule, in conditii de siguranta si
timp minim de traversare.
La calculul capacitatii intersectiilor cu semafoare se iau in considerare:
- timpii sau segventele de semaforizare corespunzatori semnalului verde (timpul
verde)t V , semnalului galben (timpul galben) t gsi semnalului rosu (timp de rosu)t r;
- faza de semaforizare, in care are loc deplasarea fluxurilor incidente cu
prioritate simultana si cuprinde timpul verde t V de admisie, stabilit pentru sensul
cel mai solicitat si timpul de degajare a intersectiei de participantii intrati,
denumit sit imp intermediar sau interverde t i(intre incetarea timpului de verde pe
o faza si inceputul timpului de verde pe faza urmatoare, care trebuie sa fie cel
putin egal cu timpul galben dupa verdet gV ).
Pot fi adoptate sisteme cu 2 faze de semaforizare (Fig.16), cu trei faze de
semaforizare (Fig. 17) sau cu patru faze de semaforizare (Fig.18).

Fig. 16

32
Fig. 17

Fig. 18

33
- ciclul de semaforizare, care cuprinde o segventa completa de schimbare a
semnalelor luminoase la toate semafoarele din intersectie, respective a fazelor de
semaforizare;
- programul de functionare al semafoarelor, prin care se reprezinta graphic
succesiunea si durata fazelor de semaforizare si a segventelor pentru toate
semafoarele.
Capacitatea unei benzi de circulatie se exprima prin numarul de vehicule etalon
care pot traversa intersectia pe emnalul verde pe durata unei ore de timp verdeQv
, fie pe durata unei ore fizice Q.
Intre capacitatile Q si Qv este relatia:
tv
Q=Q v (1)
Tc

In care :
t v – timpul verde;

T c– durata unui ciclu de semaforizare.

Variatia solicitarii la o intrare in intersectie de catre vehiculele sosite se exprima

prin factorul de varf instantaneu F vi, stabilit cu relatia :
F vi=(numarul vehiculelor sosite in ora de varf)/(4x numarul maxim de
vehicule sosite in 15’)
F vi=0.25 …1

Se considera :
F vi=1 pentru debite cu sosire uniforma;

F vi= 0,25 pentru debite concentrate in 15 minue.

Repartitia traficului pe retea si la intersectii este echilibrata cand F vi ≥0.5 ; in caz

contrar, se impune imbunatatirea organizarii circulatiei pe retea.
Gradul de saturatieGs , a unei intrari prevazuta cu semafoare exprima fluenta in
intersectie.
Intrarea in intersectie este saturata cand vehiculele sosite asteapta la stop mai
mult de un ciclu de semaforizare pana sa intre.
Gradul de saturatie se stabileste cu relatia :
Gs =(numarul de faze verzi saturate la ora de varf)/(numarul total de faze verzi la
ora de varf)
34
 Gs =0 … 1

Pentru intersectii cu Gs =0.3 … 1fluenta este necorespunzatoare si este

necesara reamenajarea intersectiei, introducerea unei noi echipari pentru dirijare
sau o noua organizare a traficului pe retea.
Timpul consumat la traversarea intersectiei constituie un indicator de calitate si
eficienta a solutiei de intersectie.
3.6.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii
Durata ciclului de semaforizare se incadreaza, de regula, in urmatoarele
limite:
- in sistem cu doua faze de semaforizare, durata minima este de 35 s, cea curenta
este de 45…65 s, iar cea maxima este de 80 s;
- in sistem cu 3 sau 4 faze de semaforizare,durata minima este de 40 s, cea
curenta este de 70…80 s, iar cea maxima este de 90 s.
Durata maxima a ciclului de semaforizare nu trebuie sa fie mai mare de 120 s;
peste aceasta valoare este mai eficienta intersectia denivelata.
Timpul de verde nu trebuie sa fie mai mic de 10 s.
Timpul galben dupa verde t gv si timpul galben dupa rosu t gr se stabilesc comform
STAS 1848/4-86.
Perioada de libera intrare a vehiculelor (timpul verde) se stabileste pentru
intrarile si benzile cele mai solicitate din ora de varf pentru fiecare faza de
semaforizare, cu relatia:
t v =a+ ( n−1 ) ∙ e [s] (2)
In care:
a – timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusive timpul de intrare
a primului vehicul, in secunde;
n – numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata semnalului
verde;
e – intervalul de succesiune la demaraj, in secunde.
Pentru vehicule usoare (autoturisme) :
a=6 s si e=2,5 s
Pentru vehicule grele (cu sarcina peste 15 kN), inclusive pentru tramvaie (vagon
motor plus o remorca):

35
a=6 s si e=4,5 s
In cazul fluxurilor foarte intense, intervalul de succesiune e se poate reduce pana
la 2,1 s pentru vehicule usoare si 4 s pentru vehicule grele.

Perioada de libera intrare pentru pietoni t vp se stabileste pentru sensul cel mai
solicitant, cu relatia:
P
t vp = [s ] (3)
b∙k

In care:
P – numarul de pietoni adunati la traversare in timpul interzicerii traversarii;
b – numarul benzilor de pietoni pentru un sens, cu latimea de 0,75 m;
k – capacitatea de traversare a pietonilor pentru o banda, in numar de pietoni ce
trec intr-o secunda.
Perioada de libera trecere pentru pietoni t vp trebuie corelata cu timpii necesari
pentru vehicule si, daca este cazul, se reconsidera numarul de benzi.
Perioada de evacuare avehiculelor (timpul intermediari sau interverde) t irezulta
din conditia de evitare a coliziunii in punctele de conflict, la schimbarea fazelor
de semaforizare. In calcul se considera ca ultimul vehicul intrat se deplaseaza
inainte pana la punctual de conflict cu viteza de 20 km/h (5,5 m/s), iar primul
vehicul oponent din faza urmatoare se deplaseaza spre acelasi punct cu viteza de
60 km/h (16,7 m/s).
Perioada de evacuare a vehiculelor t i se determina cu relatia:
d 1−c d 6−c
t i= − [s ] (4)
5.5 16.7

In care d 1−c si d 6−c sunt distantele intre punctele 1 si C prezentate in Figura 2, in

metri.
Perioada de evacuare asigura, de regula, eliberarea intersectiei si de vehiculele
care au asteptat degajarea trecerii de catre curentii de circulatie de sens contrar si
apoi au virat la stanga.
Timpul necesar pentru efectuarea acestor manevre se compune din timpul pentru
pornirea vehiculelor stationate in zona centrala a intersectiei si timpul pentru
evacuarea la stanga:

36
t i=n s e +
√ 2d
w
[s ] (5)

n s– numarul vehiculelor care vireaza la stanga ;

e – intervalul de succesiune la demaraj, in secunde;

d – distanta de evacuare la stanga, in metri; in exemplul din fig 2 , ;

w – acceleratia la demaraj, in metri pe secunda la patrat.

3.6.3. Prescriptii privind programul de semaforizare

La alcatuirea si calculul programului de semaforizare trebuie sa se tina
seama de caracteristicile circulatiei, ale amenajarii intersectiei si ale instalatiei
de semaforizare.
Instalatia de semaforizare este alcatuita din automate de dirijare, semafoare,
sonde de traffic, retea de cabluri si poate functiona:
- cu program fix prestabilit;
- cu program variabil, stabilit in functie de numarul de vehicule inregistrate de
sondele de trafic, sau direct de pietoni.
Calculul initial al programului de semaforizare pentru intersectii necanalizate
repartizeaza durata cicluluiT c, in timpii verzi ai fazelor direct proportional cu
intensitatea fluxurilor si invers proportional cu latimea partii carosabile.
Pentru o intersectie dintre doua strazi semaforizata in system cu doua faze, se
aplica relatiile:
t v1 N 1 B2
= ∙ t v 1+ t v 2=T c −(t i 1 +t i2 ) (6)
t v2 N 2 B1

In care:
t v 1si t v 2– timpii verde ai fazelor 1 si 2;

N 1si N 2– intensitatile fluxurilor incidente in ora de varf, corespunzatoare fazelor

1 si 2;
B1si B2– latimile partii carosabile ale acceselor, corespunzatoare fazelor 1 si 2;

t i1 si t i 2– timpii intermediariai fazelor 1 si 2.

Calculul detaliat al duratei ciclului T c se face cu relatiile:

37
 F F
T c =∑ ❑ t vf + ∑ ❑t if [s ] (7)
f =1 f =1

F F

∑ ❑t gvf +∑ ❑ R f
f =1 f =1
T c= F (8)
e
1− ∙ ∑ ❑N if
3600 f =1

In care:
F – numarul fazelor de semaforizare;

t vf –timpul verde, in secunde, corespunzator fazei f;

t if –timpul intermediar, in secunde, corespunzator fazei f;

t gvf –timpul galben dupa verde, in secunde, corespunzator fazei f;

R f –timpul suplimentar, in secunde, corespunzator fazei f, determinat cu relatia:

R f =t if −t gvf [s] (9)

N if –intensitatea fluxului de vehicule in ora de varf, pe o banda, in vehicule
etalon pe ora, corespunzatoare fazei f.
Durata ciclului de semaforizare astfel determinate se definitiveaza numai dup
ace se fac verificarile pentru toate relatiile de traffic antagoniste si neantagoniste
de vehicule si pietoni, in ordinea desfasurarii curentilor conform fazelor de
semaforizare.
In cazul intersectiilor foarte solicitate de pietoni, comparative cu solicitarea
vehiculelor, durata ciclului se stabileste in functie de timpul verde necesar
pietonilor.
Incadrarea duratei ciclului in limitele precizate anterior se asigura prin masuri
cum sunt:
- majorarea numarului de benzi de circulatie pentru reducerea numarului de
vehicule pe banda si respectiv a timpului de verde (evazarea intersectiei);
- reducerea duratei intervalului de succesiune la intrarea in intersectie in limitele
precizate anterior;
- comasarea in aceeasi durata a timpului intermediar pentru diferitele manevre
de evacuare a intersectiei;
- restrangerea spatiului intersectiei si a distantelor de parcurs;

38
- fragmentarea trecerilor de pietoni cu lungimi mari si prevederea de refugii
centrale.
Succesiunea operatiilor necesare intocmirii programului de semaforizare consta
din: analiza datelor initiale, amplasarea semafoarelor, stabilirea punctelor de
conflict, al intensitatilor fluxurilor pe benzile de circulatie, calculul timpilor
verzi si a timpilor intermediari, determinarea duratei fazelor si a ciclului de
semaforizare, calculul timpului total consumat la traversare si respectiv al
rezervei de capacitate.
Programul se materializeaza intr-o diagrama, care cuprinde fazele cu segventele
coloristice si timpii de functionare pentru toate semafoarele. Reducerea duratei
ciclului se asigura prin stricta dimensionare si dispunere a timpilor caracteristici,
prin interpunerea riguroasa a timpilor intermediari intre sfarsitul timpului verde
al fazei in curs si inceputul timpului verde al fazei care urmeaza .
Calculul capacitatii intersectiei individuale cu semafoare curente este
fundamentat pe dinamica deplasarii curentilor de trafic si se aplica si pentru alte
echipamente de semaforizare cu performante superioare (cu trecere de la
automatele de dirijare cu program fix la automatele actionate direct de vehicule
cu ajutorul sondelor de trafic, atat pentru intersectii izolate precum si pentru
grupuri de intersectii coordonate in sisteme liniare, ca cele cu unda verde axiala,
sau in sisteme zonale de suprafata cu ajutorul unui dispecerat central echipat cu
calculator de proces).
Definitivarea programului de semaforizare si a solutiei de amenajare a
intersectiei se face pentru varianta care asigura reducerea maxima a volumelor
de lucrari si a timpului pentru semaforizare.
In traversarea intersectiilor, numarul de benzi directe trebuie sa fie cel putin egal
cu numarul de benzi din calea curenta, prevazandu-se dupa caz, spatii de stocaj
si benzi speciale pentru ocolire.
Spatiile de stocaj se dimensioneaza corespunzator numarului de vehicule oprite
pe timpul aferent semnalului rosu al semaforului. Latimea spatiilor de stocaj se
stabileste in functie de caracteristicile vehiculelor si nu va fi mai redusa de 3,0 m
in cazul dispunerii pe o banda in aliniament.

39
3.7. EXEMPLU DE CALCUL.

STUDIU DE CIRCULATIE ESTE FACUT PENTRU INTERSECTIA

DINTRE B-DUL NICOLAE IORGA CU B-DUL SOCOLA.
Pentru aceasta intersectie in Cruce dintre b-dul Nicolae Iorga cu B-dul
Socola, s-au stabilit urmatoarele sensuri de deplasare ale autovehiculelor:

Sensul 1- Primaverii catre gara Nicolina

Sensul 2 - Primaverii virarea la stanga catre Bucium

Sensul 3 - Primaverii virare la dreapta catre Podul Ros

Sensul 4 - Gara Nicolina catre Primaverii

Sensul 5 - Gara Nicolina catre Bucium

Sensul 6 - B-dul Nicolae Iorga virare la stanga Podul Ros

Sensul 7 - Bucium catre Podul Ros

Sensul 8 - Bucium virare la stanga catre gara Nicolina

Sensul 9 - Bucium virare la dreapta catre Primaverii

Sensul 10 - Podul Ros catre Bucium

Sensul 11 - Podul Ros virare stanga catre Primaverii

Sensul 12 - Podul Ros virare dreapta catre gara Nicolina

40
Localizare intersectie

Conform STAS 10144 / 6-89 vom calcula capacitatea de ciruculatie a unei

intersectii in T cu 3 brate integral canalizata prin marcaje, avand benzi
functionale, de ocolire, de stocaj si refugii pentru pietoni conform figurii de mai
sus.

Artera nr. 1: desenata cu ROSU.

41
 Artera nr. 1 are o lungime de 575.2 m pana la urmatoarea intersectie, cu
cate 2 banzi de circulatie pe fiecare sens. Fiecare banda are o latime de 3.5 m.

Artera nr. 2: desenata cu ALBASTRU.

Artera nr. 2 are o lungime de 274.5 m pana la urmatoarea intersectie, cu

cate 3 benzi de circulatie pe fiecare sens. Fiecare banda are o latime de 3.5 m.

Artera nr. 3: desenata cu VERDE.

Artera nr. 3 are o lungime de 226 m pana la urmatoarea intersectie, cu

cate 3 banda de circulatie pe fiecare sens. Fiecare banda are o latime de 3.5 m.

Artera nr. 4: desenata cu GALBEN.

Artera nr. 4 are o lungime de 345.7 m pana la urmatoarea intersectie, cu

cate 3 benzi de circulatie pe fiecare sens. Fiecare banda are o latime de 3.5 m.

Reprezentarea grafica a intersectiei

3.7.1 Calcularea intensitatii traficului rutier pe intervale orare

42
 Calcularea intensitatii traficului rutier a fost calculata in anul 2020.
Aceasta se va realiza pe cele 4 directii ale drumului principal ( artera nr. 1 ,artera
nr. 2, arterna nr. 3 si arterna nr. 4).

Cele patru directii pe care s-a realizat numaratoarea sunt:

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.1 spre artera nr.2.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.1 spre artera nr.3.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.1 spre artera nr.4.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.2 spre artera nr.1.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.2 spre artera nr.3.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.2 spre artera nr.4.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.3 spre artera nr.1.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.3 spre artera nr.2.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.3 spre artera nr.4.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.4 spre artera nr.1.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.4 spre artera nr.2.

Numarul fluxului de autovehicule din spre artera nr.4 spre artera nr.3.

43
Sens 1
Micr Auto Autove
Bicicl obuz cami hicule
ete, Micr e si oane articula
moto obuz auto te si Auto
Total
Data rete, Aut e spec si remorc buze Tra Al
vehic
[LL/ZZ/ Ora scute otur trans iale deriv here cu si mv tel
ule
AN] re, isme port cu ate trailer auto aie e
fizice
moto calat MT cu peste 4 care
ciclet ori MA< 2,3 osii.
e =3.5 sau 4 Trenuri
t osii rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 133 2 3 1 1 2 1 0 143
07:15

07:15
04.12.2017 0 106 2 2 1 2 2 2 0 117
07:30

07:30
04.12.2017 0 118 2 1 3 1 2 1 0 128
07:45

07:45
04.12.2017 0 120 2 4 1 3 4 2 1 137
08:00

08:00
04.12.2017 0 112 4 1 0 2 2 1 0 122
08:15

08:15
04.12.2017 0 124 6 3 1 2 1 1 0 138
08:30

08:30
04.12.2017 0 116 2 5 0 1 1 2 0 127
08:45

08:45
04.12.2017 0 128 4 5 1 2 3 3 1 147
09:00

09:00
04.12.2017 0 110 2 4 1 2 0 1 0 120
09:15

09:15
04.12.2017 0 102 2 3 1 3 2 1 0 114
09:30

09:30
04.12.2017 0 71 3 4 2 5 0 2 0 87
09:45

09:45
04.12.2017 0 94 1 8 4 7 2 2 0 118
10:00

10:00
04.12.2017 0 195 12 16 10 9 5 2 0 249
10:15

10:15
04.12.2017 0 184 11 15 16 13 9 2 0 250
10:30

10:30
04.12.2017 0 179 7 12 10 11 7 1 1 228
10:45

10:45
04.12.2017 0 187 14 16 12 16 9 2 0 256
11:00

11:00
04.12.2017 0 196 13 9 7 11 6 1 0 243
11:15

04.12.2017 11:15 0 207 7 15 7 6 2 2 1 247

44
 11:30

11:30
04.12.2017 0 242 9 19 9 18 2 1 0 300
11:45

11:45
04.12.2017 0 218 5 14 10 12 3 2 0 264
12:00

12:00
04.12.2017 0 239 6 16 5 12 4 2 2 286
12:15

12:15
04.12.2017 0 207 7 19 12 6 2 1 0 254
12:30

12:30
04.12.2017 0 211 11 12 4 7 2 3 0 250
12:45

12:45
04.12.2017 0 197 10 13 5 13 3 1 0 242
13:00

13:00
04.12.2017 0 238 8 33 8 5 3 1 0 296
13:15

13:15
04.12.2017 0 222 7 22 9 2 3 2 0 267
13:30

13:30
04.12.2017 0 233 6 19 13 2 7 2 1 283
13:45

13:45
04.12.2017 0 193 7 19 6 4 6 2 1 238
14:00

14:00
04.12.2017 0 226 4 15 5 7 5 2 1 265
14:15

14:15
04.12.2017 0 236 5 22 9 5 4 2 0 283
14:30

14:30
04.12.2017 0 262 6 26 6 9 4 1 0 314
14:45

14:45
04.12.2017 0 260 6 28 6 11 6 3 0 320
15:00

15:00
04.12.2017 0 253 7 26 7 4 3 2 0 302
15:15

15:15
04.12.2017 0 209 13 23 3 13 2 2 0 265
15:30

15:30
04.12.2017 0 287 7 30 2 7 3 3 1 340
15:45

15:45
04.12.2017 0 266 4 27 3 6 2 1 0 309
16:00

16:00
04.12.2017 0 282 8 31 2 6 4 1 0 334
16:15

16:15
04.12.2017 0 319 8 21 3 5 3 2 0 361
16:30

16:30
04.12.2017 0 315 5 19 1 3 3 2 0 348
16:45

16:45
04.12.2017 0 285 11 23 4 8 6 0 0 337
17:00

04.12.2017 17:00 0 274 4 9 0 7 6 2 0 302

45
 17:15

17:15
04.12.2017 0 286 2 6 1 4 2 1 0 302
17:30

17:30
04.12.2017 0 214 4 4 0 4 1 1 0 228
17:45

17:45
04.12.2017 0 258 3 5 1 3 0 2 0 272
18:00

18:00
04.12.2017 0 161 5 3 0 3 0 1 0 173
18:15

18:15
04.12.2017 0 167 3 2 0 4 0 0 0 176
18:30

18:30
04.12.2017 0 138 3 3 0 5 0 0 0 149
18:45

18:45
04.12.2017 0 140 4 5 1 3 0 1 0 154
19:00

19:00
04.12.2017 0 118 2 1 0 2 1 1 0 125
19:15

19:15
04.12.2017 0 98 0 2 0 2 0 1 0 103
19:30

1930
04.12.2017 0 103 4 3 0 1 0 0 0 111
19:45

19:45
04.12.2017 0 93 1 0 0 3 2 0 0 99
20:00

  Total 0 9932 291 646 213 303 151 77 10 11623

Sens 2
46
 Micr Auto Autove
Bicicl obuz cami hicule
ete, Micr e si oane articula
moto obuz auto te si Auto
Total
Data rete, Aut e spec si remorc buze Tra Alt
vehicul
[LL/ZZ/ Ora scute otur trans iale deriv here cu si mv el
e
AN] re, isme port cu ate trailer auto aie e
fizice
moto calat MT cu peste 4 care
ciclet ori MA< 2,3 osii.
e =3.5 sau 4 Trenuri
t osii rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 23 0 0 0 0 1 0 0 24
07:15

07:15
04.12.2017 0 23 0 0 0 0 2 0 0 25
07:30

07:30
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 1 0 0 19
07:45

07:45
04.12.2017 0 22 0 0 0 0 1 0 0 23
08:00

08:00
04.12.2017 0 24 0 5 0 0 3 0 0 32
08:15

08:15
04.12.2017 0 24 0 7 0 0 4 0 0 35
08:30

08:30
04.12.2017 0 25 0 0 0 0 2 0 0 27
08:45

08:45
04.12.2017 0 27 0 0 0 0 4 0 0 31
09:00

09:00
04.12.2017 0 13 1 6 0 0 2 0 0 22
09:15

09:15
04.12.2017 0 16 4 4 0 0 1 0 0 25
09:30

09:30
04.12.2017 0 15 2 3 0 0 0 0 0 20
09:45

09:45
04.12.2017 0 13 0 1 0 1 1 0 0 16
10:00

10:00
04.12.2017 0 21 2 0 0 0 1 0   24
10:15

10:15
04.12.2017 0 16 0 1 1 0 0 0 0 18
10:30

10:30
04.12.2017 0 23 0 0 0 2 1 0 0 26
10:45

10:45
04.12.2017 0 22 3 0 0 0 0 0 0 25
11:00

11:00
04.12.2017 0 22 2 0 0 0 1 0 0 25
11:15

11:15
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 2 0 0 18
11:30

04.12.2017 11:30 0 19 4 0 1 0 0 0 0 24

47
 11:45

11:45
04.12.2017 0 16 0 2 0 0 3 0 0 21
12:00

12:00
04.12.2017 0 22 3 1 0 0 0 0 0 26
12:15

12:15
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
12:30

12:30
04.12.2017 0 18 0 2 1 0 1 0 0 22
12:45

12:45
04.12.2017 0 21 0 0 0 0 2 0 0 23
13:00

13:00
04.12.2017 0 19 1 1 0 0 1 0 0 22
13:15

13:15
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
13:30

13:30
04.12.2017 0 23 2 0 0 0 2 0 0 27
13:45

13:45
04.12.2017 0 13 1 1 0 0 1 0 0 16
14:00

14:00
04.12.2017 0 17 2 2 1 0 2 0 0 24
14:15

14:15
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 1 0 0 18
14:30

14:30
04.12.2017 0 21 0 1 0 0 0 0 0 22
14:45

14:45
04.12.2017 0 19 2 1 0 0 2 0 0 24
15:00

15:00
04.12.2017 0 16 1 2 0 1 1 0 0 21
15:15

15:15
04.12.2017 0 20 2 1 0 0 0 0 0 23
15:30

15:30
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 2 0 0 21
15:45

15:45
04.12.2017 0 12 1 2 0 0 1 0 0 16
16:00

16:00
04.12.2017 0 17 2 2 1 0 0 0 0 22
16:15

16:15
04.12.2017 0 19 1 0 0 0 1 0 0 21
16:30

16:30
04.12.2017 0 21 1 1 0 0 2 0 0 25
16:45

16:45
04.12.2017 0 22 1 0 0 0 1 0 0 24
17:00

17:00
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 1 0 0 17
17:15

04.12.2017 17:15 0 19 2 0 0 0 0 0 0 21

48
 17:30

17:30
04.12.2017 0 25 0 0 0 0 0 0 0 25
17:45

17:45
04.12.2017 0 20 1 0 0 0 1 0 0 22
18:00

18:00
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 2 0 0 19
18:15

18:15
04.12.2017 0 25 0 1 0 0 0 0 0 26
18:30

18:30
04.12.2017 0 21 2 0 1 0 1 0 0 25
18:45

18:45
04.12.2017 0 13 0 2 0 0 1 0 0 16
19:00

19:00
04.12.2017 0 16 2 3 0 0 3 0 0 24
19:15

19:15
04.12.2017 0 19 1 1 0 0 2 0 0 23
19:30

1930
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
19:45

19:45
04.12.2017 0 7 2 0 0 0 1 0 0 10
20:00

  Total 0 974 50 55 6 4 62 0 0 1151

Sens 3

49
 Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob Total
Data Auto autos si remorch Tra
ete, trans uze si Alt vehicule
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie
e, calat are fizice
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 2 0 0 0 0 1 0 0 3
07:15

07:15
04.12.2017 0 1 1 0 0 0 0 0 0 2
07:30

07:30
04.12.2017 0 3 0 0 0 0 1 0 0 4
07:45

07:45
04.12.2017 0 1 0 0 0 0 1 0 0 2
08:00

08:00
04.12.2017 0 9 0 1 0 0 0 0 0 10
08:15

08:15
04.12.2017 0 8 0 0 0 0 0 0 0 8
08:30

08:30
04.12.2017 0 11 0 2 0 0 0 0 0 13
08:45

08:45
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 1 0 0 10
09:00

09:00
04.12.2017 0 8 0 0 0 0 1 0 0 9
09:15

09:15
04.12.2017 0 9 1 0 0 0 1 0 0 11
09:30

09:30
04.12.2017 0 8 0 2 0 0 0 0 0 10
09:45

09:45
04.12.2017 0 5 0 0 0 0 0 0 0 5
10:00

10:00
04.12.2017 0 22 2 0 0 0 2 0 0 26
10:15

10:15
04.12.2017 0 28 0 1 0 0 0 0 0 29
10:30

10:30
04.12.2017 0 25 4 0 1 0 1 0 0 31
10:45

10:45
04.12.2017 0 20 0 2 0 0 2 0 0 24
11:00

11:00
04.12.2017 0 22 0 2 0 0 2 0 0 26
11:15

11:15
04.12.2017 0 15 5 0 1 0 0 0 0 21
11:30

11:30
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 1 0 0 20
11:45

50
 11:45
04.12.2017 0 20 1 3 0 0 0 0 0 24
12:00

12:00
04.12.2017 0 24 0 2 0 0 1 0 0 27
12:15

12:15
04.12.2017 0 20 1 0 0 0 0 0 0 21
12:30

12:30
04.12.2017 0 17 0 1 0 0 2 0 0 20
12:45

12:45
04.12.2017 0 17 0 2 0 0 0 0 0 19
13:00

13:00
04.12.2017 0 17 2 1 0 0 1 0 0 21
13:15

13:15
04.12.2017 0 16 1 2 0 0 0 0 0 19
13:30

13:30
04.12.2017 0 21 0 0 0 0 1 0 0 22
13:45

13:45
04.12.2017 0 19 2 1 0 0 1 0 0 23
14:00

14:00
04.12.2017 0 16 1 1 0 0 0 0 0 18
14:15

14:15
04.12.2017 0 2 0 1 0 0 2 0 0 5
14:30

14:30
04.12.2017 0 19 2 0 0 0 0 0 0 21
14:45

14:45
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 2 0 0 17
15:00

15:00
04.12.2017 0 18 1 1 0 0 1 0 0 21
15:15

15:15
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 0 0 0 15
15:30

15:30
04.12.2017 0 23 1 1 0 0 2 0 0 27
15:45

15:45
04.12.2017 0 13 2 1 1 0 0 0 0 17
16:00

16:00
04.12.2017 0 16 2 1 0 0 1 0 0 20
16:15

16:15
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 0 0 0 17
16:30

16:30
04.12.2017 0 11 0 1 0 0 1 0 0 13
16:45

16:45
04.12.2017 0 19 2 0 0 0 1 0 0 22
17:00

17:00
04.12.2017 0 20 1 0 0 0 1 0 0 22
17:15

17:15
04.12.2017 0 18 1 0 0 0 1 0 0 20
17:30

51
 17:30
04.12.2017 0 18 2 1 0 0 0 0 0 21
17:45

17:45
04.12.2017 0 12 0 2 0 0 2 0 0 16
18:00

18:00
04.12.2017 0 19 1 2 0 0 2 0 0 24
18:15

18:15
04.12.2017 0 12 2 1 0 0 1 0 0 16
18:30

18:30
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 1 0 0 20
18:45

18:45
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 2 0 0 18
19:00

19:00
04.12.2017 0 14 0 2 0 0 1 0 0 17
19:15

19:15
04.12.2017 0 10 1 0 0 0 2 0 0 13
19:30

1930
04.12.2017 0 9 0 2 0 0 1 0 0 12
19:45

19:45
04.12.2017 0 7 2 0 0 0 1 0 0 10
20:00

  Total 0 750 42 42 3 0 45 0 0 882

52
Sens 4
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob Total
Data Auto autos si remorch Tra
ete, trans uze si Alt vehicule
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie
e, calat are fizice
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 218 2 10 4 6 1 2 0 243
07:15

07:15
04.12.2017 0 225 1 8 5 5 1 1 0 246
07:30

07:30
04.12.2017 0 219 3 8 2 7 1 2 0 242
07:45

07:45
04.12.2017 0 225 2 9 1 6 1 1 0 245
08:00

08:00
04.12.2017 0 229 1 8 3 11 1 1 0 254
08:15

08:15
04.12.2017 0 233 1 8 1 7 1 1 0 252
08:30

08:30
04.12.2017 0 219 2 10 2 7 1 0 0 241
08:45

08:45
04.12.2017 0 228 1 11 1 9 1 1 0 252
09:00

09:00
04.12.2017 0 226 1 12 0 5 2 1 0 247
09:15

09:15
04.12.2017 0 230 1 15 0 8 1 1 0 256
09:30

09:30
04.12.2017 0 226 2 14 0 13 2 1 0 258
09:45

09:45
04.12.2017 0 236 2 13 0 5 1 1 0 258
10:00

10:00
04.12.2017 0 333 4 8 5 5 3 1 0 359
10:15

10:15
04.12.2017 0 298 6 11 6 5 2 1 0 329
10:30

10:30
04.12.2017 0 271 7 11 3 10 1 1 0 304
10:45

10:45
04.12.2017 0 352 9 22 11 12 5 1 0 412
11:00

11:00
04.12.2017 0 355 8 14 6 6 4 2 0 395
11:15

11:15
04.12.2017 0 343 9 12 5 11 8 1 0 389
11:30

53
 11:30
04.12.2017 0 330 9 16 11 7 3 1 0 377
11:45

11:45
04.12.2017 0 324 8 12 7 8 4 1 0 364
12:00

12:00
04.12.2017 0 394 11 24 9 9 5 3 0 455
12:15

12:15
04.12.2017 0 402 13 26 10 11 6 2 0 470
12:30

12:30
04.12.2017 0 333 9 20 12 10 8 1 0 393
12:45

12:45
04.12.2017 0 319 9 17 14 7 8 2 0 376
13:00

13:00
04.12.2017 0 74 3 21 7 3 3 0 1 112
13:15

13:15
04.12.2017 0 79 3 19 5 0 2 1 2 111
13:30

13:30
04.12.2017 0 75 4 15 4 0 1 1 0 100
13:45

13:45
04.12.2017 0 74 5 9 6 1 2 0 0 97
14:00

14:00
04.12.2017 0 77 2 14 3 1 2 1 0 100
14:15

14:15
04.12.2017 0 72 4 16 4 2 3 0 0 101
14:30

14:30
04.12.2017 0 71 5 10 5 0 1 1 0 93
14:45

14:45
04.12.2017 0 75 3 9 4 0 2 0 0 93
15:00

15:00
04.12.2017 0 77 3 5 3 1 3 1 0 93
15:15

15:15
04.12.2017 0 79 4 4 1 0 2 0 0 90
15:30

15:30
04.12.2017 0 76 5 6 2 1 1 1 1 93
15:45

15:45
04.12.2017 0 72 4 7 3 2 1 1 0 90
16:00

16:00
04.12.2017 0 77 3 10 4 1 2 0 0 97
16:15

16:15
04.12.2017 0 78 4 14 5 0 1 1 0 103
16:30

16:30
04.12.2017 0 76 6 13 6 2 3 0 0 106
16:45

16:45
04.12.2017 0 73 4 12 7 0 1 1 0 98
17:00

17:00
04.12.2017 0 94 1 2 1 1 1 1 0 101
17:15

54
 17:15
04.12.2017 0 80 2 3 0 0 1 1 0 87
17:30

17:30
04.12.2017 0 86 2 3 0 1 1 1 0 94
17:45

17:45
04.12.2017 0 79 2 3 0 0 1 0 0 85
18:00

18:00
04.12.2017 0 85 1 2 1 1 1 1 0 92
18:15

18:15
04.12.2017 0 82 1 2 0 0 2 1 0 88
18:30

18:30
04.12.2017 0 83 1 2 0 1 1 1 0 89
18:45

18:45
04.12.2017 0 67 0 2 0 0 1 1 0 71
19:00

19:00
04.12.2017 0 83 3 4 0 1 1 2 0 94
19:15

19:15
04.12.2017 0 89 2 4 1 1 2 2 0 101
19:30

1930
04.12.2017 0 75 1 2 1 0 2 2 0 83
19:45

19:45
04.12.2017 0 57 2 2 0 0 2 1 0 64
20:00

  Total 0 8933 201 534 191 210 117 53 4 10243

Sens 5

55
 Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob
Data Auto autos si remorch Tra Total
ete, trans uze si Alt
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva vehicule
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie fizice
e, calat are
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

56
 - 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 71 7 2 0 1 3 0 0 84
07:15

07:15
04.12.2017 0 77 9 2 2 1 4 0 0 95
07:30

07:30
04.12.2017 0 69 9 1 1 0 4 0 0 84
07:45

07:45
04.12.2017 0 78 6 5 3 2 3 0 0 97
08:00

08:00
04.12.2017 0 70 5 1 0 0 1 0 0 77
08:15

08:15
04.12.2017 0 108 8 4 0 1 2 0 0 123
08:30

08:30
04.12.2017 0 96 2 1 1 0 0 0 0 100
08:45

08:45
04.12.2017 0 102 1 1 1 0 1 0 0 106
09:00

09:00
04.12.2017 0 105 2 1 0 0 1 0 0 109
09:15

09:15
04.12.2017 0 102 1 4 1 1 1 0 0 110
09:30

09:30
04.12.2017 0 98 2 2 0 0 0 0 0 102
09:45

09:45
04.12.2017 0 114 1 4 0 1 1 0 0 121
10:00

10:00
04.12.2017 0 112 2 4 2 3 0 0 0 123
10:15

10:15
04.12.2017 0 93 4 7 3 4 1 0 0 112
10:30

10:30
04.12.2017 0 89 0 0 0 0 0 0 0 89
10:45

10:45
04.12.2017 0 83 6 14 7 9 2 0 0 121
11:00

11:00
04.12.2017 0 94 4 5 2 4 1 0 0 110
11:15

11:15
04.12.2017 0 97 4 7 2 9 3 0 0 122
11:30

11:30
04.12.2017 0 103 5 9 7 4 1 0 0 129
11:45

11:45
04.12.2017 0 99 4 6 5 6 2 0 0 122
12:00

12:00
04.12.2017 0 112 7 14 6 6 1 0 0 146
12:15

12:15
04.12.2017 0 122 9 18 7 9 2 0 0 167
12:30

04.12.2017 12:30 0 96 5 13 8 8 3 0 0 133

57
 12:45

12:45
04.12.2017 0 98 4 11 9 6 0 0 0 128
13:00

13:00
04.12.2017 0 113 7 5 0 0 3 0 4 132
13:15

13:15
04.12.2017 0 73 6 4 1 1 1 0 0 86
13:30

13:30
04.12.2017 0 77 8 6 2 0 2 0 0 95
13:45

13:45
04.12.2017 0 182 5 4 0 0 0 0 2 193
14:00

14:00
04.12.2017 0 71 3 6 1 0 3 0 0 84
14:15

14:15
04.12.2017 0 81 5 7 2 1 2 0 1 99
14:30

14:30
04.12.2017 0 82 4 8 1 0 1 0 0 96
14:45

14:45
04.12.2017 0 74 4 5 0 0 3 0 0 86
15:00

15:00
04.12.2017 0 73 4 5 1 1 3 0 0 87
15:15

15:15
04.12.2017 0 77 3 6 2 0 2 0 0 90
15:30

15:30
04.12.2017 0 76 6 5 0 0 3 0 0 90
15:45

15:45
04.12.2017 0 94 4 4 3 0 2 0 0 107
16:00

16:00
04.12.2017 0 52 4 7 3 0 1 0 0 67
16:15

16:15
04.12.2017 0 51 5 9 2 1 2 0 1 71
16:30

16:30
04.12.2017 0 64 6 8 2 0 1 0 0 81
16:45

16:45
04.12.2017 0 53 3 8 1 0 0 0 0 65
17:00

17:00
04.12.2017 0 74 2 3 0 3 1 0 0 83
17:15

17:15
04.12.2017 0 93 3 2 0 2 0 0 0 100
17:30

17:30
04.12.2017 0 96 3 4 1 3 1 0 0 108
17:45

17:45
04.12.2017 0 99 1 3 1 2 1 0 0 107
18:00

18:00
04.12.2017 0 91 2 2 0 1 0 0 0 96
18:15

04.12.2017 18:15 0 99 3 1 0 2 2 0 0 107

58
 18:30

18:30
04.12.2017 0 92 3 3 0 0 0 0 0 98
18:45

18:45
04.12.2017 0 94 3 2 0 1 1 0 0 101
19:00

19:00
04.12.2017 0 33 3 2 0 2 1 0 0 41
19:15

19:15
04.12.2017 0 55 1 0 0 2 1 0 0 59
19:30

1930
04.12.2017 0 48 4 1 0 1 1 0 0 55
19:45

19:45
04.12.2017 0 35 2 0 0 0 0 0 0 37
20:00

  Total 0 4490 214 256 90 98 75 0 8 5231

59
Sens 6
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob Total
Data Auto autos si remorch Tra
ete, trans uze si Alt vehicule
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie
e, calat are fizice
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 12 1 3 0 0 0 0 0 16
07:15

07:15
04.12.2017 0 10 2 2 0 0 0 0 0 14
07:30

07:30
04.12.2017 0 9 1 0 0 0 0 0 0 10
07:45

07:45
04.12.2017 0 9 0 2 0 0 0 0 0 11
08:00

08:00
04.12.2017 0 12 0 2 0 0 0 0 0 14
08:15

08:15
04.12.2017 0 31 0 2 0 0 0 0 0 33
08:30

08:30
04.12.2017 0 22 0 1 0 0 0 0 0 23
08:45

08:45
04.12.2017 0 28 0 0 0 0 0 0 0 28
09:00

09:00
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 0 0 0 9
09:15

09:15
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
09:30

09:30
04.12.2017 0 10 0 0 0 0 0 0 0 10
09:45

09:45
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 0 0 0 9
10:00

10:00
04.12.2017 0 21 1 2 0 0 0 0 0 24
10:15

10:15
04.12.2017 0 16 2 3 0 0 0 0 0 21
10:30

10:30
04.12.2017 0 13 0 2 0 0 0 0 0 15
10:45

10:45
04.12.2017 0 17 0 4 0 0 0 0 0 21
11:00

11:00
04.12.2017 0 18 2 1 0 0 0 0 0 21
11:15

11:15
04.12.2017 0 14 1 5 1 0 0 0 0 21
11:30

60
 11:30
04.12.2017 0 20 0 3 0 0 0 0 0 23
11:45

11:45
04.12.2017 0 16 0 1 1 0 0 0 0 18
12:00

12:00
04.12.2017 0 21 1 3 0 0 0 0 0 25
12:15

12:15
04.12.2017 0 23 2 5 1 0 0 0 0 31
12:30

12:30
04.12.2017 0 17 0 3 1 0 0 0 0 21
12:45

12:45
04.12.2017 0 14 0 2 1 0 0 0 0 17
13:00

13:00
04.12.2017 0 21 2 1 0 0 0 0 1 25
13:15

13:15
04.12.2017 0 16 3 0 0 0 0 0 0 19
13:30

13:30
04.12.2017 0 28 1 1 0 0 0 0 0 30
13:45

13:45
04.12.2017 0 7 1 0 0 0 0 0 0 8
14:00

14:00
04.12.2017 0 21 1 1 0 0 0 0 0 23
14:15

14:15
04.12.2017 0 24 2 0 0 0 0 0 0 26
14:30

14:30
04.12.2017 0 18 2 1 0 0 0 0 0 21
14:45

14:45
04.12.2017 0 16 1 0 1 0 0 0 0 18
15:00

15:00
04.12.2017 0 24 1 0 0 0 0 0 0 25
15:15

15:15
04.12.2017 0 18 0 1 1 0 0 0 0 20
15:30

15:30
04.12.2017 0 19 1 0 0 0 0 0 0 20
15:45

15:45
04.12.2017 0 17 0 1 0 0 0 0 0 18
16:00

16:00
04.12.2017 0 23 0 1 0 0 0 0 0 24
16:15

16:15
04.12.2017 0 29 0 0 0 0 0 0 0 29
16:30

16:30
04.12.2017 0 25 1 1 0 0 0 0 0 27
16:45

16:45
04.12.2017 0 27 1 0 0 0 0 0 0 28
17:00

17:00
04.12.2017 0 31 1 3 0 0 0 0 0 35
17:15

61
 17:15
04.12.2017 0 29 1 2 1 0 0 0 0 33
17:30

17:30
04.12.2017 0 39 1 2 1 0 0 0 0 43
17:45

17:45
04.12.2017 0 31 2 3 0 0 0 0 0 36
18:00

18:00
04.12.2017 0 30 1 4 1 0 0 0 0 36
18:15

18:15
04.12.2017 0 33 1 3 0 0 0 0 0 37
18:30

18:30
04.12.2017 0 25 1 2 0 0 0 0 0 28
18:45

18:45
04.12.2017 0 35 1 3 1 0 0 0 0 40
19:00

19:00
04.12.2017 0 25 2 2 1 0 0 0 0 30
19:15

19:15
04.12.2017 0 27 1 1 2 0 0 0 0 31
19:30

1930
04.12.2017 0 22 2 1 1 0 0 0 0 26
19:45

19:45
04.12.2017 0 21 1 2 0 0 0 0 0 24
20:00

  Total 0 1066 45 82 15 0 0 0 1 1209

62
Sens 7
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob Total
Data Auto autos si remorch Tra
ete, trans uze si Alt vehicule
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie
e, calat are fizice
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 152 1 2 0 0 3 0 0 158
07:15

07:15
04.12.2017 0 164 2 2 0 0 2 0 0 170
07:30

07:30
04.12.2017 0 190 3 3 2 0 4 0 0 202
07:45

07:45
04.12.2017 0 167 1 1 0 0 2 0 0 171
08:00

08:00
04.12.2017 0 147 1 2 0 0 2 0 0 152
08:15

08:15
04.12.2017 0 141 0 1 0 0 3 0 0 145
08:30

08:30
04.12.2017 0 140 1 4 1 0 2 0 0 148
08:45

08:45
04.12.2017 0 115 0 0 0 0 2 0 0 117
09:00

09:00
04.12.2017 0 109 2 4 1 0 1 0 0 117
09:15

09:15
04.12.2017 0 106 2 2 1 0 2 0 0 113
09:30

09:30
04.12.2017 0 107 2 5 0 0 3 0 0 117
09:45

09:45
04.12.2017 0 99 3 3 1 0 2 0 0 108
10:00

10:00
04.12.2017 0 270 2 12 2 0 5 0 0 291
10:15

10:15
04.12.2017 0 189 3 4 1 0 6 0 0 203
10:30

10:30
04.12.2017 0 216 6 11 1 0 5 0 0 239
10:45

10:45
04.12.2017 0 202 4 10 3 0 8 0 0 227
11:00

11:00
04.12.2017 0 225 2 5 2 0 5 0 0 239
11:15

11:15
04.12.2017 0 268 5 6 4 0 8 0 0 291
11:30

63
 11:30
04.12.2017 0 287 3 5 4 0 7 0 0 306
11:45

11:45
04.12.2017 0 232 4 6 4 0 6 0 1 253
12:00

12:00
04.12.2017 0 255 3 4 3 0 6 0 0 271
12:15

12:15
04.12.2017 0 223 2 4 2 0 5 0 0 236
12:30

12:30
04.12.2017 0 274 4 3 2 0 6 0 0 289
12:45

12:45
04.12.2017 0 237 2 3 3 0 6 0 0 251
13:00

13:00
04.12.2017 0 224 4 16 0 0 3 0 1 248
13:15

13:15
04.12.2017 0 234 3 14 0 0 4 0 3 258
13:30

13:30
04.12.2017 0 226 5 16 0 0 3 0 1 251
13:45

13:45
04.12.2017 0 227 4 13 0 0 4 0 2 250
14:00

14:00
04.12.2017 0 112 2 7 0 0 2 0 1 124
14:15

14:15
04.12.2017 0 110 3 12 0 0 1 0 1 127
14:30

14:30
04.12.2017 0 116 2 4 0 0 2 0 0 124
14:45

14:45
04.12.2017 0 115 2 6 0 0 2 0 1 126
15:00

15:00
04.12.2017 0 110 3 9 0 0 2 0 1 125
15:15

15:15
04.12.2017 0 111 3 6 0 0 2 0 0 122
15:30

15:30
04.12.2017 0 120 3 11 0 0 2 0 1 137
15:45

15:45
04.12.2017 0 126 2 5 0 0 2 0 2 137
16:00

16:00
04.12.2017 0 130 3 7 0 0 1 0 1 142
16:15

16:15
04.12.2017 0 139 4 12 0 0 2 0 1 158
16:30

16:30
04.12.2017 0 135 4 8 0 0 2 0 1 150
16:45

16:45
04.12.2017 0 139 2 9 0 0 2 0 0 152
17:00

17:00
04.12.2017 0 156 4 5 1 1 5 0 0 172
17:15

64
 17:15
04.12.2017 0 113 1 3 0 1 3 0 0 121
17:30

17:30
04.12.2017 0 128 2 4 0 0 3 0 0 137
17:45

17:45
04.12.2017 0 132 1 2 1 1 2 0 0 139
18:00

18:00
04.12.2017 0 123 2 5 1 1 2 0 0 134
18:15

18:15
04.12.2017 0 124 1 2 1 0 1 0 0 129
18:30

18:30
04.12.2017 0 103 1 2 0 0 1 0 0 107
18:45

18:45
04.12.2017 0 123 3 4 1 0 2 0 0 133
19:00

19:00
04.12.2017 0 113 1 2 1 0 2 0 0 119
19:15

19:15
04.12.2017 0 109 1 3 0 0 2 0 0 115
19:30

1930
04.12.2017 0 80 2 3 0 0 1 0 0 86
19:45

19:45
04.12.2017 0 82 1 2 1 0 2 0 0 88
20:00

  Total 0 8275 127 294 44 4 163 0 18 8925

65
Sens 8
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob Total
Data Auto autos si remorch Tra
ete, trans uze si Alt vehicule
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie
e, calat are fizice
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 79 0 0 0 0 1 0 0 80
07:15

07:15
04.12.2017 0 81 0 0 0 0 2 0 0 83
07:30

07:30
04.12.2017 0 68 0 0 0 0 3 0 0 71
07:45

07:45
04.12.2017 0 67 0 0 0 0 1 0 0 68
08:00

08:00
04.12.2017 0 59 3 4 0 0 3 0 0 69
08:15

08:15
04.12.2017 0 59 2 6 1 2 1 0 0 71
08:30

08:30
04.12.2017 0 55 3 2 1 0 2 0 0 63
08:45

08:45
04.12.2017 0 48 5 3 1 0 3 0 0 60
09:00

09:00
04.12.2017 0 45 9 7 2 0 3 0 0 66
09:15

09:15
04.12.2017 0 42 7 3 0 1 5 0 0 58
09:30

09:30
04.12.2017 0 43 4 4 0 0 1 0 0 52
09:45

09:45
04.12.2017 0 40 5 4 0 0 3 0 0 52
10:00

10:00
04.12.2017 0 27 1 2 0 0 1 0 0 31
10:15

10:15
04.12.2017 0 31 0 3 0 0 0 0 0 34
10:30

10:30
04.12.2017 0 31 0 2 1 0 0 0 0 34
10:45

10:45
04.12.2017 0 28 0 2 0 0 0 0 0 30
11:00

11:00
04.12.2017 0 34 0 1 0 0 1 0 0 36
11:15

11:15
04.12.2017 0 24 0 2 0 0 0 0 0 26
11:30

66
 11:30
04.12.2017 0 31 0 3 0 0 0 0 0 34
11:45

11:45
04.12.2017 0 27 0 2 0 0 1 0 0 30
12:00

12:00
04.12.2017 0 36 1 0 0 0 1 0 0 38
12:15

12:15
04.12.2017 0 37 0 2 0 0 0 0 0 39
12:30

12:30
04.12.2017 0 33 0 3 0 0 0 0 0 36
12:45

12:45
04.12.2017 0 39 0 1 0 0 1 0 0 41
13:00

13:00
04.12.2017 0 45 1 5 1 0 1 0 0 53
13:15

13:15
04.12.2017 0 52 1 6 0 0 1 0 0 60
13:30

13:30
04.12.2017 0 48 1 4 0 0 1 0 0 54
13:45

13:45
04.12.2017 0 54 1 5 0 0 1 0 0 61
14:00

14:00
04.12.2017 0 52 2 8 1 0 2 0 1 66
14:15

14:15
04.12.2017 0 59 2 7 0 0 1 0 0 69
14:30

14:30
04.12.2017 0 50 2 7 1 0 1 0 0 61
14:45

14:45
04.12.2017 0 56 1 5 1 0 2 0 0 65
15:00

15:00
04.12.2017 0 47 2 5 1 0 1 0 1 57
15:15

15:15
04.12.2017 0 56 2 9 0 0 1 0 0 68
15:30

15:30
04.12.2017 0 49 2 6 1 0 2 0 0 60
15:45

15:45
04.12.2017 0 59 3 7 1 0 2 0 0 72
16:00

16:00
04.12.2017 0 59 4 5 2 0 1 0 1 72
16:15

16:15
04.12.2017 0 68 2 6 1 0 2 0 1 80
16:30

16:30
04.12.2017 0 52 3 4 2 0 1 0 1 63
16:45

16:45
04.12.2017 0 56 2 5 2 0 1 0 1 67
17:00

17:00
04.12.2017 0 97 2 4 0 1 2 0 0 106
17:15

67
 17:15
04.12.2017 0 96 3 5 1 0 2 0 0 107
17:30

17:30
04.12.2017 0 92 3 3 1 1 3 0 0 103
17:45

17:45
04.12.2017 0 97 4 2 1 1 2 0 0 107
18:00

18:00
04.12.2017 0 102 2 3 0 0 3 0 0 110
18:15

18:15
04.12.2017 0 105 4 3 1 1 2 0 0 116
18:30

18:30
04.12.2017 0 68 3 2 0 1 2 0 0 76
18:45

18:45
04.12.2017 0 77 2 9 1 0 2 0 0 91
19:00

19:00
04.12.2017 0 80 3 5 1 1 2 0 0 92
19:15

19:15
04.12.2017 0 76 1 1 1 0 3 0 0 82
19:30

1930
04.12.2017 0 64 2 2 1 1 2 0 0 72
19:45

19:45
04.12.2017 0 60 4 3 0 0 2 0 0 69
20:00

  Total 0 2940 104 192 28 10 81 0 6 3361

68
Sens 9
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob
Data Auto autos si remorch Tra Total
ete, trans uze si Alt
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva vehicule
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie fizice
e, calat are
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 49 3 1 0 0 2 0 0 55
07:15

07:15
04.12.2017 0 70 1 1 0 0 1 0 0 73
07:30

07:30
04.12.2017 0 90 5 0 0 0 3 0 0 98
07:45

07:45
04.12.2017 0 91 2 1 0 0 2 0 0 96
08:00

08:00
04.12.2017 0 71 5 7 3 0 2 0 0 88
08:15

08:15
04.12.2017 0 72 2 4 3 0 3 0 0 84
08:30

08:30
04.12.2017 0 55 2 0 3 0 0 0 0 60
08:45

08:45
04.12.2017 0 62 3 3 5 0 2 0 0 75
09:00

09:00
04.12.2017 0 23 4 8 0 0 5 0 0 40
09:15

09:15
04.12.2017 0 21 0 10 0 0 3 0 0 34
09:30

09:30
04.12.2017 0 19 0 6 0 0 3 0 0 28
09:45

09:45
04.12.2017 0 23 5 10 0 0 3 0 0 41
10:00

10:00
04.12.2017 0 25 1 1 0 0 1 0 0 28
10:15

10:15
04.12.2017 0 13 0 1 0 0 0 0 0 14
10:30

10:30
04.12.2017 0 16 0 0 0 0 0 0 0 16
10:45

10:45
04.12.2017 0 16 0 0 0 0 1 0 0 17
11:00

11:00
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 0 0 0 16
11:15

11:15
04.12.2017 0 12 0 2 0 0 0 0 0 14
11:30

69
 11:30
04.12.2017 0 12 0 0 1 0 0 0 0 13
11:45

11:45
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
12:00

12:00
04.12.2017 0 28 1 0 0 0 0 0 0 29
12:15

12:15
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 1 0 0 20
12:30

12:30
04.12.2017 0 11 0 0 2 0 0 0 0 13
12:45

12:45
04.12.2017 0 18 1 1 1 0 0 0 0 21
13:00

13:00
04.12.2017 0 51 1 5 1 0 2 0 1 61
13:15

13:15
04.12.2017 0 55 0 7 0 0 2 0 0 64
13:30

13:30
04.12.2017 0 48 1 6 0 0 1 0 0 56
13:45

13:45
04.12.2017 0 53 1 5 0 0 1 0 0 60
14:00

14:00
04.12.2017 0 52 1 4 0 0 2 0 1 60
14:15

14:15
04.12.2017 0 58 1 6 1 0 1 0 1 68
14:30

14:30
04.12.2017 0 52 1 7 1 0 1 0 0 62
14:45

14:45
04.12.2017 0 66 2 6 1 0 1 0 0 76
15:00

15:00
04.12.2017 0 56 1 4 1 0 1 0 1 64
15:15

15:15
04.12.2017 0 57 1 8 0 0 2 0 0 68
15:30

15:30
04.12.2017 0 52 1 7 0 0 1 0 0 61
15:45

15:45
04.12.2017 0 55 0 6 0 0 1 0 0 62
16:00

16:00
04.12.2017 0 58 1 9 0 0 2 0 1 71
16:15

16:15
04.12.2017 0 59 1 6 0 0 1 0 0 67
16:30

16:30
04.12.2017 0 50 1 4 1 0 2 0 1 59
16:45

16:45
04.12.2017 0 60 0 9 0 0 2 0 1 72
17:00

17:00
04.12.2017 0 76 3 4 1 1 2 0 0 87
17:15

70
 17:15
04.12.2017 0 87 4 5 3 0 3 0 0 102
17:30

17:30
04.12.2017 0 102 1 7 2 1 2 0 0 115
17:45

17:45
04.12.2017 0 39 2 4 1 0 2 0 0 48
18:00

18:00
04.12.2017 0 58 3 4 1 0 3 0 0 69
18:15

18:15
04.12.2017 0 45 2 2 1 0 1 0 0 51
18:30

18:30
04.12.2017 0 51 2 0 1 0 0 0 0 54
18:45

18:45
04.12.2017 0 39 1 2 0 0 3 0 0 45
19:00

19:00
04.12.2017 0 19 0 1 0 0 2 0 0 22
19:15

19:15
04.12.2017 0 22 0 0 0 0 1 0 0 23
19:30

1930
04.12.2017 0 28 0 0 1 1 2 0 0 32
19:45

19:45
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 3 0 0 20
20:00

  Total 0 2313 68 185 35 3 79 0 7 2690

71
Sens 10
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat
te, Micro
e si ane e si
motor buze Autob
Data Auto autos si remorch Tra Total
ete, trans uze si Alt
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva vehicule
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie fizice
e, calat are
MTM cu 2,3 peste 4
motoc ori
A<=3 sau 4 osii.
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 77 3 5 0 0 2 0 0 87
07:15

07:15
04.12.2017 0 97 3 9 0 0 1 0 0 110
07:30

07:30
04.12.2017 0 83 3 3 0 0 1 0 0 90
07:45

07:45
04.12.2017 0 80 4 4 0 0 2 0 0 90
08:00

08:00
04.12.2017 0 99 3 2 2 0 0 0 0 106
08:15

08:15
04.12.2017 0 101 2 3 1 0 0 0 0 107
08:30

08:30
04.12.2017 0 101 3 4 2 0 0 0 0 110
08:45

08:45
04.12.2017 0 105 2 3 3 0 0 0 0 113
09:00

09:00
04.12.2017 0 93 1 7 0 0 1 0 0 102
09:15

09:15
04.12.2017 0 90 2 6 0 0 2 0 0 100
09:30

09:30
04.12.2017 0 90 3 7 0 0 1 0 0 101
09:45

09:45
04.12.2017 0 97 2 9 0 0 1 0 0 109
10:00

10:00
04.12.2017 0 120 3 9 0 0 3 0 0 135
10:15

10:15
04.12.2017 0 105 0 6 0 0 2 0 0 113
10:30

10:30
04.12.2017 0 100 0 4 0 0 0 0 0 104
10:45

10:45
04.12.2017 0 85 3 2 0 0 1 0 0 91
11:00

11:00
04.12.2017 0 80 2 5 0 0 2 0 0 89
11:15

11:15
04.12.2017 0 65 0 5 0 0 0 0 0 70
11:30

72
 11:30
04.12.2017 0 70 1 6 0 0 2 0 0 79
11:45

11:45
04.12.2017 0 75 0 4 0 0 0 0 0 79
12:00

12:00
04.12.2017 0 63 0 5 0 0 1 0 2 71
12:15

12:15
04.12.2017 0 70 1 2 0 0 0 0 0 73
12:30

12:30
04.12.2017 0 58 0 6 0 0 0 0 0 64
12:45

12:45
04.12.2017 0 60 2 2 0 0 1 0 0 65
13:00

13:00
04.12.2017 0 67 0 3 0 0 2 0 0 72
13:15

13:15
04.12.2017 0 80 0 5 0 0 0 0 0 85
13:30

13:30
04.12.2017 0 90 0 0 0 0 1 0 0 91
13:45

13:45
04.12.2017 0 62 0 2 0 0 0 0 0 64
14:00

14:00
04.12.2017 0 70 1 4 0 0 1 0 0 76
14:15

14:15
04.12.2017 0 65 0 6 0 0 2 0 0 73
14:30

14:30
04.12.2017 0 85 1 7 0 0 1 0 0 94
14:45

14:45
04.12.2017 0 70 1 3 0 0 0 0 0 74
15:00

15:00
04.12.2017 0 45 1 3 0 0 1 0 0 50
15:15

15:15
04.12.2017 0 63 0 6 0 0 0 0 1 70
15:30

15:30
04.12.2017 0 72 1 2 0 0 1 0 0 76
15:45

15:45
04.12.2017 0 71 1 4 0 0 0 0 1 77
16:00

16:00
04.12.2017 0 73 0 3 0 0 1 0 0 77
16:15

16:15
04.12.2017 0 68 0 1 0 0 0 0 0 69
16:30

16:30
04.12.2017 0 84 0 4 0 0 2 0 0 90
16:45

16:45
04.12.2017 0 74 0 2 0 0 0 0 0 76
17:00

17:00
04.12.2017 0 63 1 3 0 0 1 0 0 68
17:15

73
 17:15
04.12.2017 0 34 1 2 0 0 1 0 0 38
17:30

17:30
04.12.2017 0 47 1 2 0 0 0 0 0 50
17:45

17:45
04.12.2017 0 41 1 0 0 0 0 0 0 42
18:00

18:00
04.12.2017 0 38 1 1 0 0 1 0 0 41
18:15

18:15
04.12.2017 0 34 0 0 0 0 0 0 0 34
18:30

18:30
04.12.2017 0 43 1 1 0 0 0 0 0 45
18:45

18:45
04.12.2017 0 35 0 3 0 0 1 0 0 39
19:00

19:00
04.12.2017 0 65 3 0 2 0 1 0 0 71
19:15

19:15
04.12.2017 0 63 0 1 2 0 0 0 0 66
19:30

1930
04.12.2017 0 50 4 1 0 0 0 0 0 55
19:45

19:45
04.12.2017 0 49 2 1 0 0 2 0 0 54
20:00

  Total 0 3765 64 188 12 0 42 0 4 4075

74
Sens 11
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat Tot
te, Micro
e si ane e si al
motor buze Autob
Data Auto autos si remorch Tra veh
ete, trans uze si Alt
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva icul
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie e
e, calat are
MTM cu 2,3 peste 4 fizic
motoc ori
A<=3 sau 4 osii. e
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 6 0 0 0 0 0 0 0 6
07:15

07:15
04.12.2017 0 8 0 0 0 0 1 0 0 9
07:30

07:30
04.12.2017 0 5 0 0 0 0 0 0 0 5
07:45

07:45
04.12.2017 0 10 0 0 0 0 0 0 0 10
08:00

08:00
04.12.2017 0 24 0 0 0 0 1 0 0 25
08:15

08:15
04.12.2017 0 23 1 0 0 0 0 0 0 24
08:30

08:30
04.12.2017 0 20 0 0 0 0 1 0 0 21
08:45

08:45
04.12.2017 0 13 1 0 0 0 0 0 0 14
09:00

09:00
04.12.2017 0 18 0 0 1 0 2 0 0 21
09:15

09:15
04.12.2017 0 11 0 0 0 0 1 0 0 12
09:30

09:30
04.12.2017 0 9 0 0 1 0 1 0 0 11
09:45

09:45
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 2 0 0 11
10:00

10:00
04.12.2017 0 10 0 0 0 0 0 0 0 10
10:15

10:15
04.12.2017 0 9 0 1 0 0 0 0 0 10
10:30

10:30
04.12.2017 0 10 0 0 0 0 0 0 0 10
10:45

10:45
04.12.2017 0 14 0 0 1 0 0 0 0 15
11:00

11:00
04.12.2017 0 16 0 2 0 0 0 0 0 18
11:15

11:15
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
11:30

75
 11:30
04.12.2017 0 15 0 0 1 0 0 0 0 16
11:45

11:45
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 0 0 0 15
12:00

12:00
04.12.2017 0 13 1 0 0 0 0 0 0 14
12:15

12:15
04.12.2017 0 15 0 0 0 0 0 0 0 15
12:30

12:30
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 0 0 0 16
12:45

12:45
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
13:00

13:00
04.12.2017 0 41 0 0 0 0 1 0 0 42
13:15

13:15
04.12.2017 0 47 1 0 0 0 1 0 2 51
13:30

13:30
04.12.2017 0 42 0 0 0 0 0 0 0 42
13:45

13:45
04.12.2017 0 42 0 0 0 0 1 0 0 43
14:00

14:00
04.12.2017 0 25 0 4 0 0 1 0 0 30
14:15

14:15
04.12.2017 0 20 0 3 0 0 0 0 0 23
14:30

14:30
04.12.2017 0 22 0 1 0 0 1 0 0 24
14:45

14:45
04.12.2017 0 23 0 5 0 0 0 0 0 28
15:00

15:00
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 1 0 0 16
15:15

15:15
04.12.2017 0 16 0 0 0 0 0 0 0 16
15:30

15:30
04.12.2017 0 14 0 2 0 0 0 0 0 16
15:45

15:45
04.12.2017 0 20 0 0 0 0 1 0 0 21
16:00

16:00
04.12.2017 0 25 0 4 0 0 1 0 0 30
16:15

16:15
04.12.2017 0 23 0 2 0 0 0 0 0 25
16:30

16:30
04.12.2017 0 21 0 5 0 0 0 0 0 26
16:45

16:45
04.12.2017 0 20 0 2 0 0 1 0 0 23
17:00

17:00
04.12.2017 0 46 1 0 0 0 2 0 0 49
17:15

76
 17:15
04.12.2017 0 34 2 0 0 0 1 0 0 37
17:30

17:30
04.12.2017 0 30 2 1 0 0 1 0 0 34
17:45

17:45
04.12.2017 0 25 0 0 0 0 0 0 0 25
18:00

18:00
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 0 0 0 19
18:15

18:15
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 0 0 0 17
18:30

18:30
04.12.2017 0 20 1 1 0 0 1 0 0 23
18:45

18:45
04.12.2017 0 21 0 0 0 0 1 0 0 22
19:00

19:00
04.12.2017 0 44 1 4 0 0 3 0 0 52
19:15

19:15
04.12.2017 0 40 2 1 0 0 1 0 0 44
19:30

1930
04.12.2017 0 32 4 0 0 0 0 0 0 36
19:45

19:45
04.12.2017 0 21 0 2 0 0 2 0 0 25
20:00

  Total 0 1086 18 43 4 0 30 0 2 1183

77
Sens 12
Autoveh
Micr Autoc icule
Bicicle
obuz amio articulat Tot
te, Micro
e si ane e si al
motor buze Autob
Data Auto autos si remorch Tra veh
ete, trans uze si Alt
[LL/ZZ/A Ora turis pecia deriv ere cu mva icul
scuter port autoc ele
N] me le cu ate trailer ie e
e, calat are
MTM cu 2,3 peste 4 fizic
motoc ori
A<=3 sau 4 osii. e
iclete
.5t osii Trenuri
rutiere

- 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

07:00
04.12.2017 0 9 2 3 0 0 0 0 0 14
07:15

07:15
04.12.2017 0 8 1 1 0 0 1 0 0 11
07:30

07:30
04.12.2017 0 8 0 2 0 0 0 0 0 10
07:45

07:45
04.12.2017 0 7 0 0 0 0 1 0 0 8
08:00

08:00
04.12.2017 0 7 0 0 0 0 0 0 0 7
08:15

08:15
04.12.2017 0 3 0 0 0 0 0 0 0 3
08:30

08:30
04.12.2017 0 5 0 0 0 0 0 0 0 5
08:45

08:45
04.12.2017 0 8 0 0 0 0 0 0 0 8
09:00

09:00
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
09:15

09:15
04.12.2017 0 10 0 0 0 0 0 0 0 10
09:30

09:30
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
09:45

09:45
04.12.2017 0 16 0 0 0 0 0 0 0 16
10:00

10:00
04.12.2017 0 13 0 0 0 0 0 0 0 13
10:15

10:15
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 0 0 0 15
10:30

10:30
04.12.2017 0 17 1 0 0 0 0 0 0 18
10:45

10:45
04.12.2017 0 23 0 2 0 0 0 0 0 25
11:00

11:00
04.12.2017 0 22 0 0 0 0 0 0 0 22
11:15

11:15
04.12.2017 0 19 1 2 0 0 0 0 0 22
11:30

78
 11:30
04.12.2017 0 18 0 3 0 0 0 0 0 21
11:45

11:45
04.12.2017 0 16 1 0 0 0 0 0 0 17
12:00

12:00
04.12.2017 0 13 0 1 0 0 0 0 0 14
12:15

12:15
04.12.2017 0 15 1 0 0 0 0 0 0 16
12:30

12:30
04.12.2017 0 12 0 2 0 0 0 0 0 14
12:45

12:45
04.12.2017 0 17 0 1 0 0 0 0 0 18
13:00

13:00
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
13:15

13:15
04.12.2017 0 19 0 1 0 0 0 0 0 20
13:30

13:30
04.12.2017 0 21 1 0 0 0 0 0 1 23
13:45

13:45
04.12.2017 0 19 0 0 0 0 0 0 0 19
14:00

14:00
04.12.2017 0 16 0 0 0 0 0 0 0 16
14:15

14:15
04.12.2017 0 18 0 2 0 0 0 0 0 20
14:30

14:30
04.12.2017 0 20 0 1 0 0 0 0 0 21
14:45

14:45
04.12.2017 0 15 1 0 0 0 0 0 0 16
15:00

15:00
04.12.2017 0 17 0 3 0 0 0 0 0 20
15:15

15:15
04.12.2017 0 23 0 0 0 0 0 0 0 23
15:30

15:30
04.12.2017 0 15 0 1 0 0 0 0 0 16
15:45

15:45
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
16:00

16:00
04.12.2017 0 13 0 2 0 0 0 0 0 15
16:15

16:15
04.12.2017 0 15 0 0 0 0 0 0 0 15
16:30

16:30
04.12.2017 0 14 0 1 0 0 0 0 0 15
16:45

16:45
04.12.2017 0 15 0 2 0 0 0 0 0 17
17:00

17:00
04.12.2017 0 19 0 1 0 0 0 0 0 20
17:15

79
 17:15
04.12.2017 0 12 1 1 0 0 0 0 0 14
17:30

17:30
04.12.2017 0 9 1 0 0 0 0 0 0 10
17:45

17:45
04.12.2017 0 19 1 0 0 0 0 0 0 20
18:00

18:00
04.12.2017 0 18 0 0 0 0 0 0 0 18
18:15

18:15
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 0 0 0 9
18:30

18:30
04.12.2017 0 8 1 0 0 0 0 0 0 9
18:45

18:45
04.12.2017 0 9 0 0 0 0 0 0 0 9
19:00

19:00
04.12.2017 0 14 0 0 0 0 0 0 0 14
19:15

19:15
04.12.2017 0 10 0 1 0 0 0 0 0 11
19:30

1930
04.12.2017 0 9 1 0 0 0 0 0 0 10
19:45

19:45
04.12.2017 0 5 0 0 0 0 0 0 0 5
20:00

  Total 0 725 14 34 0 0 2 0 1 776

80
3.7.2. Diagramele rezultate in urma calcularaii intensitatii traficului rutier
pe intervale orare
Mai jos se va prezenta diagrama rezultata in urma calculelor de mai sus
pentru a se prezenta cel mai aglomerat sfert de ora din perioada in care s-au
realizat masuratorile.

Sens 1

Sens 2

81
Sens 3

Sens 4

82
Sens 5

Sens 6

83
Sens 7

Sens 8

84
Sens 9

Sens 10

85
Sens 11

Sens 12

86
3.7.4. Calculul capacitatii intersectiei

Fluenta circulatiei F se calculeaza cu relatia :

v
F= =0 … 1
vb
Artera 1↔2
10
F 10= =0.17 - pentru viteza v=10 km/h
60

20
F 20= =0.33 -pentru viteza v=20 km/h
60

30
F 30= =0.5 -pentru viteza v=30 km/h
60

40
F 40= =0.67 -pentru viteza v=40 km /h
60

50
F 50= =0.83 - pentru viteza v=50 km/h
60

60
F 60= =1 - pentru viteza v=60 km/h
60

Artera 1↔3
10
F 10= =0.17 - pentru viteza v=10 km/h
60

20
F 20= =0.33 - pentru viteza v=20 km/h
60

87
 30
F 30= =0.5 - pentru viteza v=30 km/h
60

40
F 40= =0.67 - pentru viteza v=40 km /h
60

50
F 50= =0.83 - pentru viteza v=50 km/h
60

60
F 60= =1 - pentru viteza v=60 km/h
60

Artera 1↔4
10
F 10= =0.17 - pentru viteza v=10 km/h
60

20
F 20= =0.33 - pentru viteza v=20 km/h
60

30
F 30= =0.5 - pentru viteza v=30 km/h
60

40
F 40= =0.67 - pentru viteza v=40 km /h
60

50
F 50= =0.83 - pentru viteza v=50 km/h
60

60
F 60= =1 - pentru viteza v=60 km/h
60

88
Artera 2↔3
10
F 10= =0.17 - pentru viteza v=10 km/h
60

20
F 20= =0.33 - pentru viteza v=20 km/h
60

30
F 30= =0.5 - pentru viteza v=30 km/h
60

40
F 40= =0.67 - pentru viteza v=40 km /h
60

50
F 50= =0.83 - pentru viteza v=50 km/h
60

60
F 60= =1 - pentru viteza v=60 km/h
60

Interspatiul de succesiune i:
1000· ν·e
i= [m]
3600

Artera 1↔2
1000 ∙ 10 ∙ 4
i 10= =11.11[m]
3600

89
 1000∙ 20 ∙ 4
i 20= =22.22 [m]
3600

1000 ∙ 30 ∙ 4
i 30= =33.33 [m]
3600

1000∙ 40∙ 4
i 40= =44.44 [m]
3600

1000 ∙ 50 ∙ 4
i 50= =55.55 [m]
3600

1000∙ 60 ∙ 4
i 60= =66.66 [m
3600

Artera 1↔3
1000 ∙ 10 ∙2
i 10= =5.55 [m]
3600

1000∙ 20 ∙2
i 20= =11.11[m]
3600

1000 ∙ 30 ∙2
i 30= =16.66 [m]
3600

1000∙ 40∙ 2
i 40= =22.22 [m]
3600

1000 ∙ 50 ∙2
i 50= =27.77 [m]
3600

1000∙ 60 ∙2
i 60= =33.33 [m]
3600

90
Artera 1↔4
1000 ∙ 10 ∙ 4
i 10= =11.11[m]
3600

1000∙ 20 ∙ 4
i 20= =22.22 [m]
3600

1000 ∙ 30 ∙ 4
i 30= =33.33 [m]
3600

1000∙ 40∙ 4
i 40= =44.44 [m]
3600

1000 ∙ 50 ∙ 4
i 50= =55.55 [m]
3600

1000∙ 60 ∙ 4
i 60= =66.66 [m]
3600

Artera 2↔3
1000 ∙ 10 ∙ 4
i 10= =11.11[m]
3600

1000∙ 20 ∙ 4
i 20= =22.22 [m]
3600

1000 ∙ 30 ∙ 4
i 30= =33.33 [m]
3600

1000∙ 40∙ 4
i 40= =44.44 [m]
3600

91
 1000 ∙ 50 ∙ 4
i 50= =55.55 [m]
3600

1000∙ 60 ∙ 4
i 60= =66.66 [m]
3600

Unde: e=2 [s] – intervalul de succesiune pentru drum circulat mai intens;

e=4 [s] – intervalul de succesiune pentru drumuri secundare.

Interspatiul minim de succesiune i min:

v2 v
i min = + ∙t +s
26 ∙ g ∙ f 3.6

Artera 1↔2, 1↔3, 1↔4, 2↔3

2
10 10
i min ⁡( 10)= + ∙0.8+5=7.87 [m]
26∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
2
20 20
i min ⁡( 20)= + ∙0.8+ 5=12.05[m]
26 ∙9.81 ∙ 0.6 3.6
302 30
i min ⁡( 30)= + ∙0.8+5=17.54 [m]
26∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
2
40 40
i min ⁡( 40)= + ∙ 0.8+5=24.34 [m]
26 ∙ 9.81∙ 0.6 3.6
2
50 50
i min ⁡( 50)= + ∙0.8+5=32.44 [m]
26∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
602 60
i min ⁡( 60)= + ∙0.8+ 5=41.86[m]
26 ∙9.81 ∙ 0.6 3.6

Unde: f =0.6

m
g=9.81[ ]
s2

92
 S=5[m]
t=0.8 [ s]
Densitatea traficului D:
1000
D=
i

Artera 1↔2
1000
D10 = =90[nr. vehicule∕km]
11.11
1000
D20= =45 [nr. vehicule/km]
22.22
1000
D30 = =30[nr. vehicule/km]
33.33
1000
D40 = =22.5 [nr. vehicule/km]
44.44
1000
D50 = =18 [nr. vehicule/km]
55.56
1000
D60 = =15 [nr. vehicule/km]
66.67

Artera 1↔3
1000
D10= =180 [nr. vehicule/km]
5.6
1000
D20 = =90[nr. vehicule/km]
11.11
1000
D30= =60 [nr. vehicule/km]
16.67
1000
D40 = =45 [nr. vehicule/km]
22.22
1000
D50= =36 [nr. vehicule/km]
27.78
1000
D60 = =30 [nr. vehicule/km]
33.33

93
 Artera 1↔4
1000
D10 = =90[nr. vehicule∕km]
11.11
1000
D20= =45 [nr. vehicule/km]
22.22
1000
D30 = =30[nr. vehicule/km]
33.33
1000
D40 = =22.5 [nr. vehicule/km]
44.44
1000
D50 = =18 [nr. vehicule/km]
55.56
1000
D60 = =15 [nr. vehicule/km]
66.67

Artera 2↔3
1000
D10 = =90[nr. vehicule∕km]
11.11
1000
D20= =45 [nr. vehicule/km]
22.22
1000
D30 = =30[nr. vehicule/km]
33.33
1000
D40 = =22.5 [nr. vehicule/km]
44.44
1000
D50 = =18 [nr. vehicule/km]
55.56
1000
D60 = =15 [nr. vehicule/km]
66.67

Capacitatatea maxima de circulatie pentru o banda carosabila:

In cazul fluxului continuu:

94
 c 1000 ∙ v 1000 ∙ v
N = =
i min v 2
v∙t [nr vehicule/ora]
+
26 ∙ g ∙ f 3,6+S

Artera 1↔ 2, 1↔3, 1↔4 si 2↔3

c 1000 ∙10 1000 ∙10

N 10 = = =1270.64[nr vehicule ∕ ora ]
7.87 2
10 10
+ ∙0.8+5
26 ∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
c 1000 ∙20 1000 ∙20
N 20= = =1659.75[nr vehicule ∕ ora ]
12.05 202
20
+ ∙0.8+ 5
26 ∙9.81 ∙ 0.6 3.6
c 1000 ∙30 1000 ∙30
N 30 = = =1710.37[nr vehicule ∕ ora ]
17.54 302
30
+ ∙0.8+5
26∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
c 1000 ∙ 40 1000 ∙ 40
N 40 = = =1643.38 [nr vehicule ∕ ora]
24.34 2
40 40
+ ∙ 0.8+5
26 ∙ 9.81 ∙0.6 3.6
c 1000 ∙50 1000 ∙50
N 50= = =1541.30[nr vehicule ∕ ora]
32.44 2
50 50
+ ∙0.8+5
26 ∙ 9.81 ∙ 0.6 3.6
c 1000 ∙60 1000 ∙60
N 60= = =1433.34[nr vehicule ∕ ora ]
41.86 602
60
+ ∙0.8+ 5
26 ∙9.81 ∙ 0.6 3.6

In cazul fluxului discontinuu:

c
N=N ∙ K [nr vehicule/ora]

Artera 1↔2

N 10 =1270.64 ∙ 0.578=735 [nr vehicule/ora]

N 20 =1659.75 ∙ 0.399=663 [nr vehicule/ora]

N 30 =1710.37 ∙ 0.301=515 [nr vehicule/ora]

N 40 =1643.38 ∙ 0.238=393 [nr vehicule/ora]

95
N 50 =1541.30 ∙ 0.196=303 [nr vehicule/ora]

N 60 =1433.34 ∙ 0.165=237 [nr vehicule/ora]

Artera 1↔3
N 10 =1270.64 ∙ 0.564=717 [nr vehicule/ora]

N 20 =1659.75 ∙ 0.385=640 [nr vehicule/ora]

N 30=1710.37 ∙ 0.288=494 [nr vehicule/ora]

N 40 =1643.38 ∙ 0.228=375 [nr vehicule/ora]

N 50 =1541.30 ∙ 0.187=289 [nr vehicule/ora]

N 60 =1433.34 ∙ 0.157=226 [nr vehicule/ora]

Artera 1↔4
N 10 =1270.64 ∙ 0.598=759 [nr vehicule/ora]

N 20 =1659.75 ∙ 0.419=695 [nr vehicule/ora]

N 30 =1710.37 ∙ 0.318=544 [nr vehicule/ora]

N 40 =1643.38 ∙ 0.253=417 [nr vehicule/ora]

N 50 =1541.30 ∙ 0.209=322 [nr vehicule/ora]

N 60=1433.34 ∙ 0.176=253 [nr vehicule/ora]

Artera 2↔3
N 10 =1270.64 ∙ 0.446=568 [nr vehicule/ora]

N 20 =1659.75 ∙ 0.281=467 [nr vehicule/ora]

N 30 =1710.37 ∙ 0.202=346 [nr vehicule/ora]

N 40=1643.38 ∙ 0.156=256 [nr vehicule/ora]

N 50 =1541.30 ∙ 0.125=194 [nr vehicule/ora]

N 60=1433.34 ∙ 0.104=150 [nr vehicule/ora]

In care :

96
 A
v Tc
K= = <1
( )
A v 1 1 T
+ + +T r
v 2 ωa ω1

Artera 1↔2

850
10
K 10 = =0.578< 1
+ (
850 10 1 1
+
10 2 6 4.6
+60 )
850
20
K 20= =0.399< 1
850 20 1 1
+ +(
20 2 6 4.6
+60 )
850
30
K 30= =0.301<1
850 30 1 1
+ +(
30 2 6 4.6
+60 )
850
40
K 40= =0.238<1
850 40 1 1
+ +(
40 2 6 4.6
+60 )
850
50
K 50= =0.196 <1
850 50 1 1
+ +(
50 2 6 4.6
+60 )
850
60
K 60= =0.165<1
850 60 1 1
+ +(
60 2 6 4.6
+60 )
Artera 1↔3

801.5
10
K 10 = =0.564 <1
801.5 10 1 1
10
+ +(
2 6 4.6
+60 )
97
 801.5
20
K 20= =0.385< 1

20 (
801.5 20 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

801.5
30
K 30= =0.288< 1

30 (
801.5 30 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

801.5
40
K 40= =0.228<1

40 (
801.5 40 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

801.5
50
K 50 = =0.187 <1

50 (
801.5 50 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

801.5
60
K 60 = =0.157<1

60 (
801.5 60 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

Artera 1↔4

921.2
10
K 10= =0.598<1

10 (
921.2 10 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

921.2
20
K 20= =0.419<1

20 (
921.2 20 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

921.2
30
K 30= =0.318<1

30 (
921.2 30 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

98
 921.2
40
K 40= =0.253<1

40 (
921.2 40 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+ 60

921.2
50
K 50= =0.209<1

50 (
921.2 50 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

921.2
60
K 60 = =0.176 <1

60 (
921.2 60 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

Artera 2↔3

500.5
10
K 10= =0.446<1

10 (
505.5 10 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

500.5
20
K 20= =0.281<1

20 (
505.5 20 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

500.5
30
K 30 = =0.202<1

30 (
505.5 30 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

500.5
40
K 40 = =0.156<1

40 (
505.5 40 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+ 60

500.5
50
K 50 = =0.125<1

50 (
505.5 50 1 1
+ +
2 6 4.6 )
+60

99
 500.5
60
K 60 = =0.104 <1

60 (
505.5 60 1 1
+ +
2 6 4.6
+60 )

Unde: A=850 m–pentru artera 1↔2

A=801.5m – pentru artera 1↔3
A=921.2m – pentru artera 1↔4
A=500.5 m– pentru artera 2↔3
ω a=6 ¿ ¿

ω 1=4.6 ¿ ¿

T r=60 [s ]

Matricea traficului:
Trafic curent Trafic lent

f=0.4 f=0.35

S=5 [m] S=15 [m]

t=1 [s] t=2 [s]

Pentru sensul cel mai solicitat avem: 1694 vehicule etalon/h (trafic curent)
si 340 vehicule etalon/h (trafic lent), insemnand 83% trafic curent si 17% trafic
lent.

Calculul matricii:

Pentru viteza traficului lent=35 km/h, viteza traficului curent=55 km/h

(celula din matrice de culoare gri).

In matrice, am trecut valoarea calculata,rotunjita superior.

100
 Exemplu de calcul pentru fiecare casuta din matrice:
c 1000 ∙ 10 1000 ∙20
N (10,20 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
10 10∙ 2 202 20∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N (10,20 )=1225 vehicule /h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙20

N (15,20 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
15 15∙ 2 202 20∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (15,20 )=1 245 vehicule / h

1000 ∙ 20 1000 ∙ 20
N c ( 20,20 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 20 20∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 20,20 )=1 258 vehicule /h

1000 ∙ 10 1000 ∙25

N c (10,25 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
10 10 ∙ 2 25 25 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c (10,25 )=1 227 vehicule / h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙25

N (15,25 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
15 15 ∙ 2 25 25 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c (15,25 )=1 247 vehicule /h

c 1000 ∙ 20 1000 ∙ 25
N ( 20,25 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 25 25∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 20,25 )=1 259 vehicule / h

101
 c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 25
N ( 25,25 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
25 25∙ 2 252 25∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
N c ( 25,25 )=1 267 vehicule /h

1000 ∙ 10 1000 ∙30

N c (10,30 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
10 10∙ 2 302 30 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (10,30 )=1 202 vehicule/h

1000 ∙ 15 1000 ∙30

N c (15,30 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
15 15∙ 2 30 30 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (15,30 )=1 223 vehicule / h

c 1000 ∙ 20 1000 ∙ 30
N ( 20,30 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 30 30∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 20,30 )=1 235 vehicule /h

c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 30
N ( 25,30 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
25 25∙ 2 30 30∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,30 )=1 242 vehicule /h

102
 c 1000 ∙ 30 1000 ∙30
N ( 30,30 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
30 30∙ 2 302 30∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 30,30 )=1246 vehicule /h

c 1000 ∙ 10 1000 ∙35

N (10,35 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
10 10 ∙ 2 352 35 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6
c
N (10,35 )=1165 vehicule /h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙35

N (15,35 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
15 15 ∙ 2 352 35 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c (15,35 )=1185 vehicule / h

1000 ∙ 20 1000 ∙ 35
N c ( 20,35 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 35 35∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 20,35 )=1198 vehicule /h

c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 35
N ( 25,35 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
25 25∙ 2 35 35∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,35 )=1205 vehicule /h

c 1000 ∙ 30 1000 ∙35

N ( 30,35 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
30 30∙ 2 352 35∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 30,35 )=1209 vehicule /h

103
 c 1000 ∙ 35 1000 ∙35
N ( 35,35 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
35 35∙ 2 352 35∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
N c ( 35,35 )=1210 vehicule /h

c 1000 ∙ 10 1000 ∙ 40
N (10,40 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
10 10∙ 2 40 40 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (10,40 )=1123 vehicule /h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙ 40
N (15,40 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
15 15∙ 2 402 40 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N (15,40 )=1143 vehicule /h

c 1000 ∙ 20 1000 ∙ 40
N ( 20,40 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
20 20∙ 2 40 2 40 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 20,40 )=1155 vehicule /h

c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 40
N ( 25,40 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
25 25∙ 2 40 2 40 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,40 )=1163 vehicule /h

1000 ∙ 30 1000 ∙ 40
N c ( 30,40 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
30 30∙ 2 40 40 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 30,40 )=1167 vehicule /h

104
 c 1000 ∙ 35 1000 ∙ 40
N ( 35,40 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
35 35∙ 2 402 40 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
N c ( 35,40 )=1168 vehicule /h

1000 ∙ 40 1000 ∙ 40
N c ( 40,40 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
40 40∙ 2 402 40 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙9.81 ∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c ( 40,40 )=1168 vehicule /h

1000 ∙ 10 1000 ∙ 45
N c (10,45 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
10 10 ∙ 2 45 45 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c (10,45 )=1079 vehicule / h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙ 45
N (15,45 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
15 15 ∙ 2 45 45 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6
c
N (15,45 )=1099 vehicule /h

c 1000 ∙ 20 1000 ∙ 45
N ( 20,45 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
20 20∙ 2 45 45 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 20,45 )=1112 vehicule / h

105
 c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 45
N ( 25,45 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
25 25∙ 2 45 2 45 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,45 )=1119 vehicule /h

c 1000 ∙ 30 1000 ∙ 45
N ( 30,45 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
30 30∙ 2 45 45 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
N c ( 30,45 )=1123 vehicule /h

c 1000 ∙ 35 1000 ∙ 45
N ( 35,45 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
35 35∙ 2 45 45 ∙1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 35,45 )=1124 vehicule/ h

c 1000 ∙ 40 1000 ∙ 45
N ( 40,45 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0. 83
40 40 ∙ 2 452 45 ∙1
+ +15 + +5
26 ∙9.81 ∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c ( 40,45 )=1124 vehicule /h

1000 ∙ 10 1000 ∙50

N c (10,50 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
10 10∙ 2 502 50 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (10,50 )=1135 vehicule /h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙50

N (15,50 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙0. 83
15 15∙ 2 50 50 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N (15,50 )=1055 vehicule /h

106
 1000 ∙ 20 1000 ∙ 50
N c ( 20,50 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 50 50∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 20,50 )=1068 vehicule /h

c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 50
N ( 25,50 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
25 25∙ 2 50 50∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,50 )=1075 vehicule /h

c 1000 ∙ 30 1000 ∙50

N ( 30,50 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
30 30∙ 2 502 50∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 30,50 )=1079 vehicule /h

c 1000 ∙ 35 1000 ∙50

N ( 35,50 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
35 35∙ 2 502 50∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 35,50 )=1080 vehicule /h

c 1000 ∙ 40 1000 ∙50

N ( 40,50 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
40 40∙ 2 502 50 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙9.81 ∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6
c
N ( 40,50 )=1080 vehicule /h

1000 ∙ 10 1000 ∙55

N c (10,55 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙0. 83
10 10 ∙ 2 55 55 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

107
 c
N (10,55 )=993 vehicule /h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙55

N (15,55 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
15 15 ∙ 2 552 55 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6
c
N (15,55 )=1014 vehicule/ h

1000 ∙ 20 1000 ∙55

N c ( 20,55 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
20 20∙ 2 55 55∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 20,55 )=1026 vehicule /h

1000 ∙ 25 1000 ∙55

N c ( 25,55 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
25 25∙ 2 55 55∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 25,55 )=1033 vehicule /h

1000 ∙ 30 1000 ∙55

N c ( 30,55 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
30 30∙ 2 55 55 ∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 30,55 )=1037 vehicule /h

1000 ∙ 35 1000 ∙55

N c ( 35,55 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
35 35∙ 2 55 55 ∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 35,55 )=1038 vehicule /h

108
 c 1000 ∙ 40 1000 ∙55
N ( 40,55 )= 2
∙ 0.17+ ∙0. 83
40 40 ∙ 2 552 55 ∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙9.81 ∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6

N c ( 40,55 )=1038 vehicule/ h

c 1000 ∙ 10 1000 ∙60

N (10,60 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
10 10∙ 2 602 60∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N (10,60 )=953 vehicule/h

c 1000 ∙ 15 1000 ∙60

N (15,60 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
15 15∙ 2 602 60∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙ 9.81∙ 0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c (15,60 )=973 vehicule/ h

1000 ∙ 20 1000 ∙ 60
N c ( 20,60 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
20 20∙ 2 60 60∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 20,60 )=986 vehicule /h

c 1000 ∙ 25 1000 ∙ 60
N ( 25,60 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0. 83
25 25∙ 2 60 60∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

N c ( 25,60 )=993 vehicule/ h

1000 ∙ 30 1000 ∙ 60
N c ( 30,60 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
30 30∙ 2 60 60∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6

109
 c
N ( 30,60 )=997 vehicule /h

c 1000 ∙ 35 1000 ∙ 60
N ( 35,60 )= 2
∙ 0.17+ ∙ 0.83
35 35∙ 2 602 60∙ 1
+ + 15 + +5
26 ∙ 9.81 ∙0.35 3.6 26 ∙ 9.81∙ 0.4 3.6
c
N ( 35,60 )=998 vehicule/ h

1000 ∙ 40 1000 ∙60

N c ( 40,60 )= 2
∙ 0.17+ 2
∙ 0.83
40 40∙ 2 60 60∙ 1
+ +15 + +5
26 ∙9.81 ∙ 0.35 3.6 26 ∙9.81 ∙ 0.4 3.6
c
N ( 40,60 )=998 vehicule /h

Din STAS, pentru v=20 km/h , capacitatea de circulatie pentru o banda cand fluxul este
continuu , este de 550 V/h , iar pentru v=30 km/h , este de 1050 V/h.

Intrucat valorile intermediare ale capacitatii se obtin prin interpolare liniara, rezulta ca
pentru v=25 km/h , capacitatea de ciculatie este de 1210 V/h.

40 1168 1124 1080 1038 998

35 1210 1168 1124 1080 1038 998

30 1246 1209 1167 1123 1079 1037 997

25 1267 1242 1205 1163 1119 1075 1033 993

20 1258 1259 1235 1198 1155 1112 1068 1026 986

15 1245 1247 1223 1185 1143 1099 1055 1014 973

10 1128 1227 1202 1165 1123 1079 1035 993 953

20 25 30 35 40 45 50 55 60

Calculul ciclului de semaforizare:

  Acces 1    

       

110
        

    Acces 2  

       

Acces 4      

       

       

  Acces 3    

Numarul de faze F = 4
Intervalul de succesiune la demaraj este e = 2,5 [s] datorita fluxurilor foarte
intense din aceasta zona ;

Timpii de galben dupa verde : [s]

Timpii de galben dupa rosu : tgr1=tgr2=tgr3=5 [s]
Se adopta o durata initiala a ciclului Tc= 120[s] conform STAS 10144/6-89 ceea
ce reprezinta un numar de 3600/120=30 cicluri / ora.

Timpii de verde se calculeaza cu relatia :

Unde a = 6 [s] si reprezinta timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto,
inclusiv timpul de intrare a primului vehicul ; n-reprezinta numarul de vehicule
care trebuie sa intre in intersectie pe durata semnalului verde.
Calculul timpului de verde se efectueaza pentru cel mai solicitat sens de
circulatie. Pe diagrama se observa ca pe accesul, avem cel mai mare numar de

111
vehicule (1267 Vt/h). Pe acest sens sunt disponibile 2 benzi de circulatie ceea ce
1267
inseamna ca intensitatea este de 2
=633

Pe un ciclu de semaforizare vor trece pe cel mai solicitat sens de circulatie

633
un numar n= 30 =21

Timpul de verde pentru acest sens de circulatie va fi t v=6+(21-2)*2.5=46 :

[s]
La fel se procedeaza si pentru calculul timpilor de semaforizare ale celorlalte
sensuri de circulatie, tinand cont de numarul de benzi pentru fiecare sens :
Capacitatea intersectiei la ora de varf [Vt/h]
Acces Nt [Vt/h] Directia Nt [Vt/h] Nr. Benzi

    inainte 317 2

1 490 dreapta 91 1

    stanga 82 1

    inainte 1054 2

2 1328 dreapta 186 1

    stanga 88 1

    inainte 1089 2

3 1276 dreapta 61 1

    stanga 126 2

    inainte 1525 2

4 2091 dreapta 483 1

    stanga 83 1

Total 5185      

Dupa calculul timpilor, pentru fiecare faza se fac concordari intre

semafoare pentru ca acestea sa functioneze intr-un regim concomitent.

112
 Numarul de vehicule care sosesc pe o banda intr-o ora Nm, numarul de
vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata ciclului,n, timpii de verde
si timpii de rosu sunt comform tabelului de mai jos:

  Timpi de semaforizare - 4 Faze    

Acces Sens Semafor Nt [Vt/h] n [Vt/ciclu] Tv [s] Tr [s]

  inainte V1 317 11 40 122

1 dreapta V2 91 4 10 152

  stanga V3 82 3 37 125

  inainte V4 1054 36 55 107

2 dreapta V5 186 7 37 125

  stanga V6 88 3 10 152

  inainte V7 1089 37 40 122

3 dreapta V8 61 3 10 152

  stanga V9 126 5 37 125

  inainte V10 1525 51 55 107

4 dreapta V11 483 17 37 125

  stanga V12 83 3 10 152

             

  Timpi necesari eliberarii intersectiei    

  intre fazele de semaforizare    

  Intre fazele Tgv [s] Tgr [s]    

    I - II 5 5    

    II - III 5 5    

    III - IV 5 5    

    IV - I 5 5    

  Durata totala a ciclului [s] 162    

113
 Diagrama de semaforizar in 4 faze pentru vehicule
FAZA 1 FAZA 2 FAZA 3 FAZA 4
Semafor

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180

Timp [s]

In momentul de fata, intersectia este semaforizata in doua faze.

  Timpi de semaforizare - 2 Faze    

Acces Sens Semafor Nt [Vt/h] n [Vt/ciclu] Tv [s] Tr [s]

  inainte V1 317 11 13 92

1 dreapta V2 91 4 40 65

  stanga V3 82 3 40 65

  inainte V4 1054 36 39 66

2 dreapta V5 186 7 55 50

  stanga V6 88 3 55 50

  inainte V7 1089 37 40 65

3 dreapta V8 61 3 40 65

  stanga V9 126 5 40 65

  inainte V10 1525 51 55 50

4 dreapta V11 483 17 55 50

  stanga V12 83 3 55 50
             

114
   Timpi necesari eliberarii intersectiei    

  intre fazele de semaforizare    

  Intre fazele Tgv [s] Tgr [s]    

    I - II 5 5    

    II - I 5 5    

  Durata totala a ciclului [s] 105    

Diagrama de semaforizar in 2 faze pentru vehicule

FAZA 1 FAZA 2
Semafor

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

Timp [s]

115
 Bibliografie:

1. Circulatie rutiera – Boroiu Alexandru, Ed. Univ. Pitesti 2003;

2. Intersectii semaforizate – Dan Florian, M. Raul, Ed. Media Endura 2000;
3. Trafic rutier si siguranta circulatiei – Ed. Pitesti 2003;
4. Managementul traficului rutier – F. Daniela 2000;
5. STAS 10144/5-89 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor;
6. STAS 10114/6-89 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor;
7. STAS 7389-86 Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de
circulatie;

116