30.11.

2021, 15:36 "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga - Sinteze - Limba Romana - E-culegere

Navigare Soc

Acasa Ion Creanga - Povestea lui Harap-Alb

Introducere
Matematica (M1)
Subiectul I
Tweet
Share E-C
Subiectul II L
Subiectul III Autor: Ion Creanga
Variante
Tip: Basm cult
Sinteze
Limba Romana Definitia basmului: Specie narativa ampla, o naratiune pluriepisodica, cu numeroase personaje Follow @
Variante purtatoare ale unor valori simbolice. Actiunea basmului implica prezenta fabulosului si este supusa
Sinteze unor stereotipii care infatiseaza parcurgerea drumului de catre erou. Conflictul dintre bine si rau se
Contact
incheie prin victoria fortelor binelui

Aparitie: Publicat in revista Convorbiri literare (1877)

Autorul porneste de la modelul folcloric si reactualizeaza teme de circulatie universala, organizate
-61%
conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare.

Cuprins
Caracteristicile basmului cult: Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii
-67%
(antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizare prin atributele
exterioare si prin limbaj. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. Sunt prezente
cliseele compozitionale, cifrele si obiectele magice, formulele specifice, procedeul triplicarii.
Spre deosebire de basmul popular :
     - Mai realist
-67%      - Puternic individualizat/umanizat
     - Personaje concrete
     - Se cunoaste autorul
     Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, avand ca si particularitati: reflectarea viziunii despre
lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualzarea personajelor, umorul si specificul

-58% limbajului. Insa, asemenea basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate si de adevar, fiind
o
oglindire... a vietii in moduri fabuloase .(G. Calinescu, Estetica basmului)
     Ion Creanga si-a castigat faima de mare scriitor, fiind incadrat intre marii scriitori clasici romani
relativ tarziu. Intre scrierile sale, Povestea lui Harap-Alb este o creatie complexa care depaseste
modelul basmului traditional printr-o serie de elemente ce evidentiaza originalitatea scriitorului.
Tema: Lupta binelui impotriva raului, incheiata prin triumful binelui. Eroul parcurge o aventura eroica
imaginara, un drum al maturizarii, pentru dobandirea unor valori morale si etice.
Perspectiva narativa: Naratiunea la persoana a 3-a este realizata de un narator omniscient, dar nu
si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii, unele adresate interlocutorilor
ipotetici( cititori sau ascultatori). Naratorul pretinde ca evenimentele s-au intamplat fara el si se
considera responsabil numai cu discursul(relatarea evenimentelor).
     De asemenea, se observa atitudinea naratorului si a personajelor fata de eroul naiv, acestia fiind
cei care lasa impresia ca stiu dinainte scenariul calatoriei vazute ca ritual de initiere. Fabulosul face
ca elementele supranaturale sa nu provoace spaima sau uimire nici personajelor, nici cititorului,
care accepta de la inceput conventia basmului.
Incipit-Final: Formula initiala Amu cica era odata si formula finala Si a tinut veselia ani
intregi si acum mai tine inca sunt conventii care marcheaza simetric intrarea si iesirea din
fabulos, avertizandu-l pe cititor. Spre deosbire de basmele populare, in care formula introductiva
este compusa din 3 termeni : unul care atesta o existenta, altul care o neaga si cel din urma, care
induce elementul fabulos, aici intrarea in text se face ex abrupto.
     Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza in incipit, deoarece naratorul inoveaza formula
initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva(„cica”), fara a nega ca in basmul popular.
Formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale, alta decat in lumea basmului si o
comparatie de un umor amar intre cele doua lumi.
Structura: Creanga utilizeaza triplicarea (triplarea sistematica a situatiilor de compun schema
logica a naratiunii), dar supraliciteaza procedeul de tehnica narativa specific basmului popular : a
treia proba, aducerea fetei, contine alte incercari impuse de Imparatul Ros si chiar de fata. Astfel,
eroul nu are de trecut doar trei probe, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de
tata.

e-culegere.net/romana/sinteze/povestea-lui-harap-alb 1/3
30.11.2021, 15:36 "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga - Sinteze - Limba Romana - E-culegere

     Pe langa structura narativa a basmului, stereotipiile vizeaza si constructia personajelor, care
indeplinesc o serie de roluri tipice pentru basm: eroul, raufacatorul, ajutorul, falsul erou, etc.
Totoodata, apar numerele magice, simbolice : 3, 12, 24 si obiecte miraculoase, unele fiind grupate
cate trei.
Spatiu-Timp: In incipit, coordonatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea
conventiei. Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la
un capat la celalalt al lumii, de la imaturitate la maturitate, in plan simbolic.
     Actiunea basmului se desfasoara liniar si respecta modelul structural stereotip; succesiunea
secventelor narative este redata cronologic, prin inlantuire. Parcurgerea drumului maturizarii de
catre erou presupune un lant de actiuni conventionale, care corespund momentelor subiectului.
Subiectul:
Expozitiunea presupune o stare de echilibru: un crai avea trei feciori, iar in celalalt capat al lumii,
un frate mai mare, Verde-Imparat, avea doua fete. Intriga are drept cauza o lipsa relevata de
scrisoarea lui Verde-Imparat: absenta mostenitorului de linie masculina. Craiul este rugat de fratele
sau sa i-l trimita pe cel mai vrednic dintre nepoti ca sa-i urmeze la tron.
     Din acest moment incepe actiunea de recuperare a echilibrului(desfasurarea actiunii). Astfel,
eroul trece de nenumarate incercari, planuite, pe rand, de tatal sau, de Spanul pe care il intalneste
pe drum, de Imparatul Ros si de fata acestuia. Trecerea incercarilor de produce pentru ca eroul
asculta de personajul initiator(Sfanta Duminica) si datorita ajutoarelor sale : calul, craiasa furnicilor,
craiasa albinelor, Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila si Ochila. In acest mod,
protagonistul probeaza dobandirea calitatilor solicitate de probe.
     Lichidarea inselatoriei si actiunea reparatorie, corespunzatoare punctului culminant, apar la
sfarsitul ultimei probe. Harap-Alb se intoarce la curtea lui Verde-Imparat, cu fata Imparatului Ros,
care dezvaluie adevarata lui identitate, iar Spanul esueaza in incercarea de a-l ucide pe baiat. Prin
moartea si reinvierea sa de catre fata imparatului, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal,
Harap-Alb trce intr-o alta etapa existentiala, alta identitate. Nunta si schimbarea statutului social (in
imparat) confirma maturizarea eroului
Personajul principal: Harap Alb este personajul principal si eponim al basmului, intruchipare a
binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece este complet lipsit de insusiri supranaturale si
este construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din greseli si progreseaza. El dobandeste
prin trecerea probelor o serie de valori etice necesare unui imparat, in viziunea autorului.
Caracterizat atat direct cat si indirect, protagonistul nu reprezinta tipul lui Fat-Frumos din basmele
populare, caci evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea
fantasticului.
     Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace, precum expresii narative tipice( si
atunci, si apoi, in sfarsit, dupa aceea ), implicarea subiectiva a naratorului in propozitii
interogative ( Ce pot sa zic? ) si exclamative ( ...ce sa va spun mai mult ) si inserarea de
fraze ritmate sau versuri populare.
     Placerea zicerii, verva, jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului,
precum : ironia, porecla si apelative caricaturale, diminutive cu valoare augmentativa, caracterizari
pitoresti, scene comice, expresii populare.
Viziunea despre lume: Datorita viziunii despre lume a autorului, fabulosul este tratat in mod realist.
Ceea ce este previzibil si tereotip are ca sursa fantasticul. Invers, trecerea de la fantastic la real are
functie de umanizare, de a da contur realist subiectului. Actiunile si personajele dobandesc
individualitate prin abundenta detaliilor, prin notarea miscarilor, a gesturilor, in acest basm conceput
ca un mic roman de aventuri.

Incheiere
Concluzia difera in functie de cerinta. De obicei, in final se rezuma ideea principala a eseului.

Dr.Max
MAI MULTE
Prețuri Dr.Max de MICI

Termeni si Conditii

e-culegere.net/romana/sinteze/povestea-lui-harap-alb 2/3
30.11.2021, 15:36 "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga - Sinteze - Limba Romana - E-culegere

e-culegere.net/romana/sinteze/povestea-lui-harap-alb 3/3