BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

Colectiunea vechilor legiuiri administrative

sub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE
ALE

VALAIIIEI I MOLDOVE
Vol. I

Textele puse in aplicare la lulie 1831 in Valabia

1

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaborat

d. Consilier AUREL SAVA

BU C U REST!
INTREPRINDERILE EMINESCU" S. A. Su. Ing. Anghel Saligny, 2
1944

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE
AL ROMANIEI

1 Nr. 1 I

Colectiunea vechilor legiuiri administrative

sub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE

VALAIIIEI ¡LIE MOLDOVEI

Vol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valahia

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaborat

d. Comilier AUREL SAVA

BUCURESTI
INTREPRINDERILE EMINESCU S. A. Str. Ing. Anghel Saligny, 2

1944

www.digibuc.ro
Resdamente[e Orsanice

www.digibuc.ro
 STUDIU INTRODUCTIV
Astäzi se constata, la noi, o puternica impulsiune pentru studiile admi-
nistrative. Näscutä la sfarsitul veacului al XIX-lea, aceastä tendintä persistä si
astazi, manifestandu-se in toate domenille vietei administrative.
Nu avem decal sa reamintim puternicele curente de reforme adminis-
trativ care au fäcut posibile elaborarea legilor pentru contenciosul adminis-
trativ din 1905, 1912 si 1925, precum si a legilor de organizare administra-
tivd din 1925 si 1929. In 1926, se creiaza Institutul de ftiinte administrative,
adevarata Academie pentru aceasta interesanta specialitate si Revista de drept
public, organ al acestei Institutiuni. In 1928, se creiaza ,coala de documen-
tare fi de ftiinte administrative, urmeazä apoi organizarea invatämântului
profesional administrativ facula prin legea din 1936, care, prin regulament,
creiaza. Centrul de pregätire technicd profesionald administrativet ; recent
putem cita conferintele tinute anual la Ministerul Afacerilor Interne, sub impul-
siunea D-lui Ministru General D. Popescu, precum si Buletinul ce apare lu-
nar la acelas Minister, numeroasele stuclii de drept administrativ, din cari unele de
foarte mare valoare, dar mai ales creiarea celor doua organisme de justitie
administrativa : Curtile de Apel, ca instante de contencias administrativ, si
Curtile administrative.
Intr'o asemenea atmosfera de straduintä, atat pentru adancirea proble-
melor de drept administrativ, cat si pentru indreptarea aparatului nostru func-
tionaresc, credem cä este util sä se cunoasca trecutul administratiunei
noastre, si deaceia, in atmosfera Oiintifica a Institutului de f tiin re adminis-
trative, s'a ajtms la concluziunea ca este necesar sä se intreprinda o Co-
lectiune q tiintificd, pentru publicarea vechilor legiuiri administrative, punandu-
se astfel la indemana cercetatorilor un material documentar verificat stinti-
fice.ste. Aceasta intreprindere, fiind dealtfel incurajatä de administratiune, stra-
dania noastra a fost mult usuratä.
Primul volum al acestei colectiuni prezintä Regulamentele organice ale
Munteniei fi Moldovei, astfel cum au fost puse in aplicare la 1 Julie 1831 in
Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova.
Modificarile ulterioare, ce au fost introduse in anii 1832 si 1833, desi, po-
trivit dispozitiunilor firmanului din 1834, fac parte integranta din Regulament,
au fost lasate sä fie publicate intr'un al II-lea volum.

www.digibuc.ro
II

Pentru cä Regulamentele cuprind termeni, ce nu mai sunt uzitati as-

tazi, am crezut de cuviinta sa adaogam la finele volumului unlexic. Dea-
semenea am facul, pentru Inlesnirea cercetarilor, un bogat index alfabetic.
* *

S'ar putea obiecta cä ambele Regulamente au fost imprimate in primul

volum din Analele Parlamentare, in 1890, asa cä aceasta publicatie nu ar mai
prezenta utilitate. Am aratat paragraful in care studiem manuscrisele
Regulamentelor Organice, erorile foarte mari, ce s'au strecurat in Anale, care
ridica orice caracter stiintific, mai ales publicatiunei Regulamentului organic
al Moldovei.

Unul din conducatorii acestei colectiuni de vechi legiuiri administrative, ca

profesor de istoria dreptului romanesc la Universitatea din Bucuresti, a facut
curs, in anii scolari 1910-11 0 1911-12, asupra Regulamentului organic al
Munteniei.
Cu aceasta ocaziune, el a arätat studentilor marea importanta ce pre-
zintä atat regulamentul Valahiei cat i acel al Moldovei pentru vechia noastra.
administratie.
In adevar, s'a considerat totdeauna Regulamentele Organice ca intere-
sante monumente legislative pentru studierea vechiului nostru drept public.
La confectionarea lor, au luat parte boieri instruiti i capabili, cunoscatori
ai vechilor noastre asezari, cari au cautat sa organizeze serviciile publice
incercand sä inlocuiasca stärile de mai inainte printeo ordire non& in care
diferitele administratiuni Ii vedeau puterile i atributiunile mai bine precizate
si determinate.

Si cu ocaziunea cursurilor de la Centrul de Pregatire technica profesionala

administrativa, s'a aratat studentilor importanta acestor legiuiri, mai a:es in
domeniul administrativ, care, in conformitate cu spiritul timpului de atunci,
cauta sa formeze un corp functionaresc permanent, stabilind i anumite con-
ditiuni de numire, o salarizare, un drept de pensie, etc; vedem ea' se creiaza
servicii publice, cu compunere i competenta deteiminate. Astfel, se organizeazá
departamentele ministeriale, precizandu-se C3mpetenta fiecaruia, se infiinteazá
un comitet sanitar care sä aiba ingrijirea sänätätei publice, se organizeazä
serviciul farmaciilor, al carantinelor, se pun pe baze noi epitropiile publice,
ca de pilda epitropia invätäturei publice, a apetor, a pensiilor, etc. In re-
gulamentele organice, gäsim foarte interesante vlispozitiuni privitoare la viata
oraselor, etc.
4s

Regulamentele organice au fost criticate, in special in Muntenia, cu

www.digibuc.ro
 Ill
ocaziunea Revolutiunei dela 1848, ca fiind opera Ru Olor. Am arAtat cA la
compunerea Regulamentelor organice au luat parte personalitäti distinse atât
din Moldova cat qi din Muntenia. care au tinut seama de obiceiul pamântu-
lui, cAutând sä-1 fixeze in norme generale. Ap incât, qi din acest punct de
vedere, sunt interesante.
s
* *

Un distins membru al Institutului de Ofinte administrative, d. Aure

V. Sava, consilier la Curtea superioarä administrativä, adânc cunoscAtor al ve-
chilor institutiuni ale Moldovei, foarte apreciat pentru numeroasele sale
lucrAri in acest domeniu, a dat un valoros concurs pentru realizarea acesteT
publicatiuni. De aceia tinem sA-i aducem ad viile noastre multumiri.

In acest studiu vom &duta sä arätäm imprejurärile in care s'au facut

Regulamentele organice, sä. cercetäm, documentele timpului pentru a putea
stabill textul corect al Regulamentelor, astf el cum au fost votate de obsteqfile
extraordinare Adunäri, qi apoi sA examinäm rostul politic al acestor wzäri.
Credem cA este neceser, din punctul de vedere al metodei, de a im-
p Arti studiul nostru in 5 paragrafe 0 anume :
I. Istoricul regulamentelor organice ;
Il. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice ale Munteniel 0
Moldovei. Diferite copii manuscrise ale acestor Regulamente. Examinarea lor,
TipArirea oficialA a Regulamentelor in Muntenia 0 Moldova. Publicatiunile ofi-.
ciale a textelor regulamentelor Moldovei qi Munteniei.
III. Formatiunea Statului rus. Politica ruseascA fatA de Turcia si de TA-
rile române0i.
IV. Scopul ce urmArea Rusia prin aceste Regulamente. Caracterul Regu-
lamentelor. Principiul separatiunei puterilor. Organele politice: Domnia, Parla-
mentul. Justitia sub Regulament.
V. Organizarea administrativA a Tärilor : a) Domnitorul Sef al Ierarhiei
administrative. b) Min4trii. c) Veniturile 0 cheltuelile Statului. d) Controlul
oWtesc. e) Permanentizarea functiunilor publice. f) Puterea publica.

§ L Istoricul regulamentelor organice.

Organizarea politicA qi administrativä a Tärilor româneqti, in veacurile

al XVII-lea 0 al XVIII-lea, pAcatueqte printeo mare lipsä de preciziune in fi-
xarea atributiunilor diverOor demnitari. In af arA de Domnitor, singurul isvor al
puterii, celelalte dregatorii aveau atributiuni insuficient precizate ; existenta

www.digibuc.ro
IV

or era de multe ori efemera, titularii ffind numiti de Domnitor, dupá buna lui
voe, färä sä li se cearä anumite conditiuni penfru numire, iar atributiunile
lor schimbându-se dupg chibzuirea momentaná a Domnitorului.
La inceput, Domnitorul era ales de boieri. Dupä ce Principatele române
s'au pus sub protectoratul turcesc (Muntenia dela finele veacului al XIV, sub
Mircea Cel Batrân, iar Moldova dela inceputul veacului al XVI-lea, sub Bogdan),
alegerea trebuia sä fie confirmatä de Poarta. La inceput, firmanul, actul de
confirmare, recunostea alegerea care era facutä pentru intreaga viata a Dom-
nitorului. Dupä moartea lui Ion Vodà cel cumplit, Turcii nu au mai dat Dom-
nitorilor de cât o confirmare pentru 3 ani, care insä se putea rend. Asa
in cat dupl mnsäi firmanul de intárire, care se numea muharel, puterea Dom-
nului era limitatä in timp. Domnitorul primea confirmarea la fiecare 3 ani,
iar mai apoi la fiecare an. Dupa decapitarea Domnitorului Miron Barnovski,
nu s'a mai fäcut alegere de cAtre boieri, numirea fäcându-se direct de Turd.
Tocmai in 1802 se stabileste cd durata unei domnii este de 7 ani, in care
interval, ei nu puteau fi indepärtati decât pentru culpl, constatatä de cele doua
Curti: Turcia i Rusia,
Dregatorfile erau venale, ca in multe täri din Europa. Dionisie Fotino
in Istoria Daciei (trad. Sion) III p. 267 ne spune cä in veacul al XVIII-lea
marii Dregatori vindeau functiunile inferioare. El ne spune ca Marele Ban
incasa 30.000 lei anual de la numirile dregatorilor, marele vornic de tara
de sus incasa 53.500 lei pe an, iar cel din tara de jos 63.000 lei.
Tratatul dela Kuciuc-Kainardgi din 1774 recunostea Rusiei un drept
de a se amesteca in afacerile Tarilor românesti. Astfel, ea avea (art. VII)
protectia asupra crestinilor ortodoxi din intreaga impärätie ; ambasadorif
Tarului puteau vorbi in numele Principatelor (art. XVI nr. 10).
Aceastä stare chaotica, lipsitä de orice sentiment de securitate, flee&
.ca nici o asezare temeinica, nici o organizare economicA sä nu se poatä realiza
in tärile noastre. Vezi Cronicarul Niculae Costin (Letop. II, 22).
Inca dela 1826 prin Conventiunea dela Akerman pentru complectarea
interpretarea Tratatului dela Bucuresti din 1812, se stabilea prin actuI
aditional pentru Principate spre a se indrepta gravele atingeri aduse or-
dinei i feluritele ramuri ale ocârmuirei interne prin turburarile intâmplate
in Muntenia si Moldova, Hospodarii (Domnitorii) vor fi finufi a- se ocupa,
färä cea mai micä intärziere, impreunä cu Divanurile respective de mäsurile
trebuitoare pentru a imbunätäti starea Principatelor i acele mäsuri vor
forma obiectul unui regulament obstesc pentru fiecare provincie, ffind pus
de indatä in lucrare
Domnitorul Grigore Ghica al Munteniei, conform conventiund dela

i). D. Sturdza §i C. Golescu-Vartic, Acte t documente privitoare la Renzwerea Romtmiei IA

pag. 310 Ø urm.

www.digibuc.ro
 V

Akerrnan, nume0e comisiunea de reforme (1827), compusa din boleti, dar

ea nici nu apuca sä inceapa lucrärile, caci Ruqii infra. in Principate (1828)..
and Rusii ocupara Principatele in 1828, Generahd Joltuhin institue
comisiuni de boeri munteni i moldoveni care sä redacteze regulele pentrn
organizarea Tarilor române0i.
Comitele Paul Kisseleff, in darea de seantei a administratiunei Mol-
dovei qi Munteniei, adresata imparatului Nicolae, arata scopul urmarit de
Ru0, prin facerea Regulamentelor, când zice organizarea tärilor este o'
.,,chestiune necesara pentru buna stare a unor regiuni vecine cu imparatia
noasträ i ca o meisurei care va întãri temelia influentei noastre poli-
.tice asupra Orientului 1).
Comisiunea sau comitetul muntenesc era alcatuit din Banal Grigore BA-
leanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de- Ru0, din logofatul Stefan BA-
läceanu i hatmanul Alexandra Vilara, a1e0 de Adunarea boerilor, având ca
secretar pe vornicul Barbu Stirbei.
In comisiunea Moldava, figurau vistiernicul Costake Pascanu, vornicul
_Mihai Sturza numiti de Rini, vornicul Costachi Conaki i visternicul Ior-
dache Catargi, alesi de Adunare, având ca secretar pe aga George Asaki
Comisiunile au lucrat la Bucuresti ; ele erau prezidate de Consilierul
rus IVIinciaky 0 sub supravegherea lui Kisseleff, ,
Comisiunile incep lucrarile la 4 Iulie 1829 0 le termina la 30 Martie 1830.
când se scrie textul definitiv al proiectului, in sala Adunarilor Comitetului,
in Bucure0i, unde ambele comisiuni lucrau.
Regulamentele, fiind astfel alcatuite, au fost trimise la Petersburg impreunä
cu o delegatie de trei i anume vornicul Mihail Sturza, (moldovean) logofatul
Alexandra Vilara (muntean) i aga George Asaki (moldovean), La Peters-
burg se adaoga 2 functionari ru0, Catacazi i Mintiaky, sub prqedintia se-
cretarului de Stat Daschkoff, care fusese in tara i alcatuise normele dupa care
au lucrat comisiunile. Comisia, dupa ce face câteva mid modificari i ob-
tine aprobarea guvernului rus, trimite ambele regulamente lui Kisseleff spre
a le aduce in desbaterile Adunärilor extraordinare din fiecare principat
Aceste adunäri erau alcatuite dupa anutnite criterii, de administratiunea
rusä, dintre boeri. Astfel, extraordinara ob0easca. Adunare de revizie a
Munteniei avea 56 membri din care faceau parte: 1) 3 membrii ai Divanului
savarsitor, 2) 12 membrii ai Divanului judecatoresc ; 3) 26 membrii ai Di-
vanului Domnesc ; 4) 13 membrii extraordinari, din care 3 duhovnicesti
10 boleti ale0 dintre proprietari din judete. Prezidentul Adunarei era Kisselef,
jar viceprqedintele Minciaky. Extraordinara ob0easca Adunare de revizie a
Moldovei era compusa din 41 membri, qi anume: 1) 4 membri ai Divanuluj
implinitor (putere executiva), 2) 8 membri ai Divanului judecatoresc, 3) 16
membri ai Divanului Domnesc, 4) 3 deputati biserice0i, 5) 10 deputati boieri

.f). Publicata :n Analele Acad. Rom. seria II tom. IX, p. f14 i urm., IlricaruI lui L.
Codrescu X. pag. 287.

www.digibuc.ro
 YI

de pe la tinuturi. Regulamentele au fost discutate, modificate 0 votate de

aceste Adunari de revizie.
Desbaterile,ce urmeaza sub prezidentia lui Minciaky, au un ritm acce-
lerat, cad Rusii, voind sl dovedeasca atot puternicia lor, cautau sà puna in
lucrare Regulamentele cat mai curând, prin propria lor autoritate, mai inainte
de a fi intarite de Poartä. Aceasta se vede dintr'un act al Generalului Ki-
seleff citit in sedinta Obstestei extraordinare Adunäri din 13 Aprifie 1831,
In care se spune : este de neapämtä trebuintä ca lucrarile Obstestei extra-
ordinare Adunäri sä ia sfârsit pânä la zi inthi a viitorului Mai, când Regu-
lamentul trebue sa intre in lucrare conform Tratatului dela Andrianopol, dupa
care Curtea Rusiei are drept a pune in lucrare intocmitele Regulamente, mai
inainte chiar si pând a nu se intäri de Inalta Poartä ').
Cele 9 capitole ale Regulamentului organic al Munteniei au fost votate
astfel : la 14 Martie 1831 cap. Il Pentru Obicinuita obsteasca Adunare (art.
45-60) färä nid un amendament ; la 20 Martie 1831 cap. VII Pentru Mama.
judecätilor (art. 212-348) cu amendamentele la art. 222, 260, 264, 278 0 345.
La 1 Aprilie 1831 se voteazA cap. VI pentru carantine (art. 180-211),
färä niciun amendament ; la 4 Aprilie capitolul al IV-lea despre sfatul ad-
ministrativ, cu doug amendamente, la art. 148 si 149 2). La 10 Aprilie 1831
cap. V asupra comerciului (art, 154-179) cu un singur amendament la art.
160 § 6 3), iar la 11 Aprilie cap. IX Regulamentul osteiqesc (art. 379-443 4),
cu un amendament la art. 441 5). La 27 Aprilie 1831, se voteaza capit. III,
Despre Finante (art. 61-146) cu 18 amendamente la art. 65, 67, 70, 95,
105, 117, 121, 123, 126, 129, 130, 131, 134, 136, 138, 142, 143, 144.
La 29 Aprilie 1831, se voteaza cap. VIII Dispozitii generale cu 3 amen-
damente la art. 363, 364, 370 si cu adaogarea art. 379 6).
In aceias sedintä se voteaza si capul I Pentru alegerea Domnului
cu douä amendamente : unul la art. 26 0 altul la art. 32. Ambele aceste a-
mendamente nu au fost propuse si votate de comisiunea dela Petersburg si
nid nu au fost aprobate de Ministerul Impärätesc.
AdaogAm cä aceastä Adunare obsteasca extraordinarä pânä la dizol-
varea ei a mai votat urmätoarele legi :
1). Regulamentul asupra despägubirilor scutelnicilor, asupra pensfilor,
votat la 29 Aprilie 1831 ;
2). Regulament pentru oräsenescul sfat al politiei Bucurestilor, votat la.
Aprilie 1831 .
3). Regi;lament pentru imbunätätirea si paza bunei orândueli in pofitia
Bucurestilor, votat la 14 Aprilie 1831 ;

I). Analele parlamentare 1, p. 37.

2). Analele parlamentare 1, partea 1 pag. 252 0 253.
3). Idem pag. 05 0 266.
1. Vezi In text nota de sub art. 444 pag. 243.
5 . Analele parlamentare 1, 1, pag. 49, 359-365.
6). Analele Parlamentare I, p. 49e.

www.digibuc.ro
 VII

4). Asezamânt pentru infrumusetarea or.quiui Bucuresti, 'votat la 29

Aprilie 1831 ') ;
5), Legiuire pentru recrutatia miliiei pämfintene, votat la 11 Aprilie 1831 2);
6). Legiuire pentru inscrisurile starei civiie, votat la 2 Aprilie 18312) ;
7). Legiuire pentru strejuire i buna orânduialà ce are a se phzi la
temnite 4). votat la 30 Aprilie 1831 ;
8). Asezhmant pentru tigani votat la 28 Aprilie 1831.
Editia oficialä a lui Heliade, purthnd data de 1832 pe coperth si care
a servit ca temei editiei de fath, nu publich din toate aceste legiuiri cleat
numai aceia pentru recrutatia miliiei phmântesti a Valahlei.
Desi aceste legi constituiau legiuiri anexe ale Regulamentului, fost-au
ele considerate ca facánd parte dinteinsul, ffind ineadrate in documentul ori-
ginal, duph care s'au prescris trei exemplare manuscrise, infhtisate de vornicul
Barbu Stirbei la 18 Mai 1831 membrilor obstestei adundri extraordinare
spre semnare, pentru ea apoi doue exemplare sa se trimitd la ce/e doud
Curti, lar al treilea sh se phstreze la Arhivh6). sau au intrat in Regulament
posterior prin efectul coordondrei ? Nu gasim o lhmurire in aceastä privintä.
Semnarea acestor exemplare se face la 20 si 22 Mai 1831.
In Moldova, obsteasca extraordinarh Adunare si-a deschis sedintele la
8 Mai 1831, a ineeput luerärile de revizuire la 9 Mai 1831 si a incheiat
luerhrile la 20 Octombrie 1831.
Membrii Adunärei moldovene au dat autenticitate textului Regulamen-
tului prin semraturile kr pe 3 exemplare unul pentru Curtea suzeranh, altul
pentru Curtea protectoare si al treilea pentru arhivä (3 Noembrie 1831),
Exemplarul original al regulamentului muntean phstrat la arhivä, semnat
de membrii Adunarii obstestí extraordinare, a fost distrus. Arhivele Statului
din Bucuresti phstreazä o notith contemporana care ne arath eh s'au fost
ars de fostul guvern räbel, la Septembrie 6, leat 1848".
In Moldova, exemplarul original depus la Arhivele Statului din Iasi a
disphrut, Mrä urme, in noaptea de 23-24 Februarie 1872, dupä cum se con-
stath dintr'o noth a directorului arhivelor din acea epoch 7).
Regulamentele organice, urmgrind in primul rAnd, aservirea Tärilor ro-
mânesti catre Rusia, cauth, in acelas timp, pentru a atrage populatiunile,
realizarea unei securitäti ea de mici, care sh fach posibilä desvoltarea unei
vieti economice, $i apoi, pentru a chstiga simpatiile clasei boetesti, singura
cu influenta politicA, admite sh se introduch in Regulamente privelegii consi-
derabile pentru aceasta clash. Astfel, Domnitorul era ales de &Are boeri si nu-

1). Ibid. p. 496.

2). Ibid. p. 3o9..
3). Ibid. p. 509.
4). Ibid. p. 516.
5). Ibid. p. 548.
6). Analele parlamentare I, p. 52. Arhiva functiona pe Lang& tnaltul Divan art. 366 Mold.
7). Analele Parlamentare L partea II p. 79. notit.

www.digibuc.ro
mai dintre marii boeri, având doua rânduri de ascendenti mari boeri; el era
ales pe intreaga duratä a vietii (art. 26 Valachia, 27 Mold.), putând fi insa
Inlaturat din Domnie in urma unei anchete facuta de comun acord de Cmtile
suzerane i proteguitoare (Turcia i Rusia), asa cum s'a procedat pentru
inlocuirea Domnitorukti Alexandru Ghika, in urma anchetei facuta de $echib.
Effendi i Duhamel;
3) creiaza un parlament unicameral, Adunarea obfteascd ordinarcip
alcatuit tot din boeri, chemat sä ia parte impreunä cu Domnitorul la
alcatuirea legilor..
Textul regulamentului organic al Valahiei a fost imprimat la tipografia
Heliade in 1832 ; acel al Moldovei insä nu a fost tipärit, asa Meat publicarea
acestei legiuiri fundamentale nu se poate face decal utilizându-se copiile
manuscrise ce se mai gäsesc.
In Analele parlamentare s'a utilizat o copie manuscrisä, ce se afia
in posesiunea mitropolitului Iosif Naniescu incheindu-se cu menfiunea el ar
fi fost scrisa la 3 Noembrie 1831.
Urmarind sä dam textul cat mai corect, s'a colationat textul din Ana-
lele parlamentare cu manuscrisele 349,909 si 4414 din colectia Academiei
române, tinand seama si de textul editiunei tiparite din 1837 i in cazul cand
s'au gasit deosebiri mai importante, ele au fost semnalate in note.
Urmarind sä dam textul regulamentului organic, astfel cum a fost pus in
aplicare la 1 Iulie 1831 in Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova, nu s'ait
introdus in text modificarile intervenite dupa 20 Mai 1831 in Muntenia si 3
Noembrie 1831 in Moldova, dar s'a semnalat, in note, toate modificarile ce
s'au produs ulterior i pe care le gasim in editiunile moldovene, tiparite in
anii 1835 si 1837, intrucat, in acest interval de timp, s'a produs o nouä re-
vizuire a Regulamentelor organice.
In adevar, obsteasca Adunare ordinara, atât cea din Muntenia eat i cea
din Moldova, alese conform Regulamentului i procedând potrivit nouilor
dispozitiuni, au votat, in sesiunile din 1832 si 1833, mai multe lea. Cele dia
Muntenia au fost publicate in tipografia lui Heliade in doua brosuri:
1. Ale obicinuitei obstesti Adunari lucrärile din 1832 ;
2. Ale obicinuitei obstesti adunäri din 1833.
In aceste doua brosuri, s'au publicat urmatoarele proiecte votate de
Adunare

Legile din 1832 in Muntenia

1. Regulament pentru sfaturile orasenesti de prin orasele Printipatului
Tarei românesti.
2. Proect pentru magazfile de rezerva sau al 2-lea paragraf al art. 167
din Regulamentul Organic;
3. Proect pentru ancrajul dela portul Bräila;

www.digibuc.ro
 IX

4. Project pentiu cAderea judecAtorilor in pricini criminale 0 corectionale;

5. Proiect asupra datoriilor procurorilor;
6. Proiect pentru indreptarea orânduelii tiganilor;
7. Proiect pentru indreptarea art. 10 0 11 din proiectul mezaturilor;
8. Proiect asupra unei despArtiri judecAtoresti la Craiova.
9. Project pentru veniturile orasului Craiovei 0 tinerea politiei;
10. Proiect pentru iertarea de vârstA;
11. Project pentru pedepsele arestatilor gAlcevitorii
12. Project penlru obsteasca epitropie;
13. Project atingator de legiuirile indeplinitoare ale sectiei a VII cap.
Ill din Reg. organic, sau pentru datoriile reciproce dintre proprietar si al
sAu sAtean.
14. Project asupra hotArArilor Inaltuhii Divan si asupra ale Atuirei Inaltei
Curti de Revizie;
15. Orândueli indeplinitoare ale Regulamentului temnitelor;
16. Project pentru intemeierea supt ocArmuitorilor si a orânduelei de
prin sate;
17. Proect pentru rangurile Logofetiei bisericesti si Dvorniciei temni-
t el or ;
18. Proiect indreptätor al art. 260, 276 si 325 din regulamentul organic,
19. Regulamentul scoalelor.

Legile din 1833

1. Project pentru organizatia monastirilor;
2. Project pentru seminare, protopopi si preati ;
3. Proiect de indatoririle directorilor departamentelor ;
4. Proiect asupra recrutatiei militiei ;
5. Proiect asupra formArei dorobantilor ;
6. Proiect asupra pazei liniei Dungrei si a granitei, dinspre Austria si
Moldova ;
7. Proiect pentru indeplinirea art. 104, 105, si 106 asupra intocmirei
cutiilor de mahalale, pela orase 0 targuri;
8. Proect asupra vremelnicestei infiintAri a und sectii la tribunalul po-
liticesc al Ilfovului ;
9. Proect pentru punerea rAsipitorilor sub ingrijirea obstestei epitropii,
10. Project pentru stingerile celor in drept de indemnizatie.
Printre legile votate de obicinuita Obsteasca Adunare in 1832, a fost 0
aceia atingatoare de legiuirile indeplinitoare ale sectiunei VII cap III din
Regulament privitoare la datoriile reciproce dintre proprietar si al sAu
Wean (art. 138-146 din Regulamentul organic al Valahiei).
AceastA lege a fost tipAritA in 1832 si inteo brosurA separatA de 20
pagini (Bibl. Academiei; III 48873). Ea incepe cu o proclamatie caträ tofi
locuitorii sateni, in care se spune :

www.digibuc.ro
X

,,O legiuire asupra acestor drepturi i datorii se intocmise de extra-

ordinara Obsteasca Adunare, dar spre a inlesni punerea in lucrare a aces-
tel legiuiri cu un chip mai folositor pentru treapta satenilor, Obicinuita Obs-
teased Adunare dintr'acest an a adus, intru acesta, toata adâncimea so.co-
tinfelor sale".
Aceasta legiuire a fost facuta sub inspiratiunea lui Kisseleff, care cri-
flea modul cum se alcatuisera primele data capitole din xegulament, infaptuife
inainte de venirea lui i prin care se dedeau privelegii exorbitante boierilor,
nesocotindu-se cu totul drepturile taranilor, care nu aveau niciun reprezen-
tant in Obsteasca Adunare ordinara. Kisseleff scrie, 1832 la 20 Decembrie,
lui Butenieff, ambasadorul rus dela Constantinopol ca sa ceará Regulamentul dela
Poarta j sd introduca cäteva modificari in folosul taranimei, pe care nu
trebue sa o lase la bunul plac al clasei boierilor
Dar vederile guvernului rus erau deosebite de ale contelui Kisseleff. Gu-
vernul Tarului voia sa-si asigure credinta clasei boieresti, singura putere
politica mai organizata, prin care intelegca sa-si exercite dominatiunea in
Principate.
Regulamentele organice trebuiau O.' fie confirmate de Poarta. Am ara-
tat'ca ele fusesera puse in lucrare, in mod provizoriucconform unei deciziuni
din 13 Aprilie 1831 a lui Kisselef, in care se arata ca Regulamentele se
vor aplica mai inainte ca ele sci fie confirmate de Poartd, conform
unei dispozifiuni din tratatul dela Adrianopol, care dedea acest drept
Rusiei.
Tocmai in 1833 incep la Constantinopol negociatimi intre ambasada
rusa i Poarta in vederea oonfirmarei Regulamentului, de si Regulamentele
erau deja aplicate de la jumatatea anului 1831 in Muntenia si dela inceputul
anului 1832 in Moldova.
Dupa cererea lui Kisseleff, Rusia sustinea ca Poarta sa confirme nu
eumai Regulamentele Organice propriu zise, ci i toate legile votate in timpul
ocupatiunei, care trebuiau sA formeze un singur corp cu Regulamentul. Se
instituise, 'Inca din Ianuarie 1834, o comisiune de coordinare, care sa strânga
intr'un singur corp dispoziii1e votate de Obsteasca Adunare ordinara, coor-
donându-le.
Poarta confirma, in principiu, atât regulamentele cât i legile din 1832,
si 1833, conform cererei Rusiei, prin conventia dela Petersburg din 17/29

1) Vezi scrisoarea In Papadopol Calimah In Analele Academiei row-Me seria II Tom.

IX. p. 97. Inteo aItA scrisoare, din so Octombrie 1835, tot catre Butenieff (Th Codrescu, Uricarul
XL p. 858, el spune : Je suis depuis 15 ¡ours A batailler avec les barbes moldaves qui
sont assurément les plus turbulents intrigafilleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sous
la calotte du ciel.
kite() scrisoare cAtre NesselrocIe din fo Ianuarie 1833 (Papadopol Calimah, loc. cit. pag.
99) gisind : moi seul je suis forcé A defendre ces malheureux contre une olygarchie avide et
enragée.

www.digibuc.ro
 XI

Iantierie 1834 ; ea confirma, in mod special, si prin hatiseriful publicat in

Bucuresti, in Buletinul 34 din anui 1834.
Ambasadorul rus dela Constantinopol, Butenieff, spune Minciaky intr'o
scrisoare adresatä Domnitorului Alexandru Ghika, a fäcut In Regulament
cAteva modificäri, mai'mult de redactie, care insä nu stricà intru nimic tex-
tului. El a adaos, ca o incheiere, o dispozitiune conformä cu adevära-
tele interese ale Principatelor, referindu-se la dispuzitiunile fundamentale
adicä la drepturile i prerogativele Domnitorilor, la atributiunile obstestilor
Adunari, la impozite, la drepturile i indatoririle täranilor,_ la organizarea
oraselor, a militiei si a carantinelor 1).
Acest articol final, aceastd încheiere, cum o numea Minciaky, consti-
tue faimosul articol aditional, introdus, se pare, prin singura vointä a Rusiei.
Prin acest articol se desfintau dispozitiunile din Regulament, care dedeau Adu-
nArei obstesti ordinare i Domnitorului dreptul de a legifera.
In adevAr, acest articol aditional avea coprinderea urmätoare Pe vii-
tor, or-ce modificare ulterioarA, pe care Domnitorul ar vroi sä o introduca
in Regulament. nu se va putea infäptui, deal in urma unei autorizatiuni,
speciale a Portei i cu primirea Curtei Rusiei.
In Moldova, unde Domnitorul Mihai Sturza, cu totul plecat intereselor
rusesti, textele propuse de Rusia au fost admise f Ara mari discutiuni. In Va-
lahia mina votarea acestor modificAri au fost prilej de maxi lupte
mai ales in ce priveste articolul aditional, care nu fusese tipArit in editiunea
Regulamentului Valahiei din 1832. Ion Heliade Rädulescu 2), in a carui tipo-
grafie se tipärise editiunea din 1832, explicä astfel acest adaos, pe care
autoritätile rusesti pretindeau a a existat in manuscriptul semnat de mem-
brii obstestei Adunärei extraordinare. El spune % Dupä votarea regulamentului,
membrii Adunärei fusesärä invitati sä-1 iscAleascA. Textul manuscris sarsindu-
se la mijlocul unei pagini, s'a aratat membrilor Adunärei cä acea jumätate
de pagina nu ar ajunge pentru toate semnAturile i ea' ar fi mai estetic a
semna pe pagina urmatoare, letseindu-se libera acea jumeitate de paginei.
Membrii Adunärei au procedat in acest chip. Apoi regulamentul a fost in-
credintat lui Heliade pentru a-1 tipäri in 300 exemplare. Heliade insa a
tipärit Regulamentul intr'un numär mult mai mare de exemplare. Heliade
spunând cä articolul aditional lipsea din manuscrisul, ce i-a fost incredintat
si care a lost tiparit, urma cä adaosul a fost introdus ulterior, pe jumätatea
de pagina rämasä albä.
Asupra articolului aditional, ca i asupra modificärilor introduse de Bu-
tenieff i anume la art. 52, 54, 205 3), au avut loc mari discutiuni in Aduna-

Hurmuzake S. I, 464.
2) Memoril asupra evenimentelor dela 1848,_Prefa4a.
3) Acest articof prevedea cá acei ce ar intra pe ascuns In Principat, viofAnd dispozitiunik
sanitare privitoare la carantine, vor fi pedepsiti Cu munca silnicA pe viata, pc cat& vreme mo-
clificarea fAcut& de Rusia stabilea ca aceast& pedeaps& se va aplica numal RomAnilor, streinii
urmand sit fie judecati de tribunal& indigene itnsA tri prezenta consulului.

www.digibuc.ro
 XII

rea obsteasca ordinara a Valahiei in sesiunea din 1837. Rusii voiau sa-si arate
atotputernicia lor, dar deputatii români au doveclit o demnitate si o energie
demne de admirat. Astfel, ea respinse, in sedinta dela 15 Iu lie 1837, modifi-
carea propusa la art 205 § 1, care viola dispozitiunele din regulament privitoare
la carantinä, precum §i. articolul aditional, aratând cä nici textul regula-
mentului publicat si pus in lucrare de autoritatea rush', nici hatiseriful din 1834
nu ridica dreptul de autonomie al Printipatului, el având dreptul de legiferare.
In urma acestul act de demnitate, Domnitorul, in urma injonctiunilor
consulului rusesc Rucmann, proroga Adunarea.
La stäruinta Rusiei, Poarta a dat un firman prin care, dupd ce bla-
meaza purtarea deputatilor care au votat contra modificarilor propuse, se
declara anulate toate deciziunile luate de Adunare prin care se respingeau
modificarile si articolul aditional, se dispunea ca Domnitorul sa dea un ofis
pentru deschiderea Adunarei, cerându-se sa se voteze modificarile si adan-
girile admise de ambele Curti, care sa. Lcà parte integranta din regulament
impreunä cu toate legile votate pang. in 1834.
Adunarea a votat, in ziva de 9 Mai 1838, punctele cerute de Poarta
prin firman, confirmand astfel opera de coordonare.
*
* *

In lucrarea ce publicam, nu am voit sa ne ocupam deal de Regula-

mentele organice, astfel cum au fost puse in lucrare la 1 Julie 1831 in Valahia
si 1 Ianuarie 1832, in Moldova ; am Mcut mentiune insä in note de diferitele
modificari aduse Regulamentului prin legile votate de obsteasca obicinuita
Adunare pana in 1834.
Toate aceste legi vor fi publicate inteun volum urmator, in care vom
examina intreaga legiuire, facutd in timpul ocupatiunei de catre Organul le-
gislativ, Obsteasca obicinuita Adunare, care modifica, in multe parti, inn*
textul Regulamentului.

§ II. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice

atat al Munteniei cat si al Moldovei. Diferite copii manus-
crise ale acestor Regulamente. Examinarea lor. Tiparirea
oficiala a textelor Regulamentelor in Muntenia si Moldova.
Textul moldav in Analele parlamentare.
Dupa cum aratat in paragraful precedent, manuscrisul original al Regu-
lamentului Munteniei, votat de Adunarea obsteascd extraordinara si semnat
de toti membrii Adunärei, pastrat la Secretariatul de Stat, a fost luat de
multime si ars, cu alai, pe vremea Revohitiunei din 1848, In ziva de 6 Sep-
tembrie pe dealul Mitropoliei 9, impreunä cu arhontologia.
I) Vezi memoritd mitropolitului Neofit cztre contele Nessibrode, privitor la Revolutiunea
din 1848, In Colectiunea Hurmtizaki. Documente IV supl. pg. 590.

www.digibuc.ro
 Printeo bizara coincidenta, i originalul manuscris al regulamentultú
Moldovei a fost furat dela arhivele Statultú din Iasi in noaptea de 23-24
Februarie 18721)
Pentru Muntenia, paguba nu este prea mare, intrucât aparuse, Inca din
1832 o editiune oficialä, in Tipografia lui Heliade, sub supravegherea mem-
brilor comisiunei de redactare, asa ineât textul tipärit poate servi pentru a
cunoa#e adevarata redactare ce avea Regulamentul in urma votarei, cu a-
mendamentele primite, de catre obsteasca extraordinara Adunare.
Pentru Moldova, problema stabilirei textului initial este mult mai grea,
caci acest regulament a fost publicat pentru prima data in 1835 si atunci
numai cap. VIII Despre reinduiala judecatoreascd. T1t 1111 brosurei este
urmatorul: A organicescului Reglement, capul al VIII 0 ea subtitlu
mntâia oarci tipdrit din porunca Prea Ineiltatului Dornn Mihail Grigori.0
Sturza Voevod. In 1837. s'a tiparit din nou, insa fiecare capitol intr'o bro-
vurA separata, afará de capitolul I, referitor la alegerea Doinnitorului, 0 de
capitolul VII, referitor la jandarmerie. S'ar putea crede ca i aceste
capitole au fost tiparite in brosuri separate in 1837, dar ca s'au pierdut
nu se mai gäsesc nicaeri. Dar, ea o dovada ea ele nu au fost tiparite, se
poate invoca editia din 1846, imprimata la Institutul tipografic Albina
intitulata Regulamentul organic al Principatului Moldovei, unde sunt
reunite inteun singur volum toate capitolele, afara de cap. I si cap.
VII. Asa cd aceste doua capitole nu au fost niciodatei publicate in romei-
neqte cad vreme legea era in vigo are ; ele au fost pubficate insä in editia fran-
ceza purtând titlul Réglement organique de la Principauté de Moldovie,
editata(?) la New York, Bra data, probabil sub domnia lui Mihai Sturza.
Ele au fost imprimate, pentru prima data in româneste la 1893, in
Analele parlamentare ale Rometniei, vol. I, partea II-a, dela pg. 79-203,
uncle se afla publicat intregul regulament al Moldovei.
Aceasta publicare are insà multe neajunsuri, care ii lau mice valoare
-stiintifica. In adevar, se arata acolo cä textul Regulamentului organic al Mol-
dovei este reprodus dupa o copie manuscrisä ce se afla in posesiunea Ki-
tropolitului Moldovei din acea vreme, Iosif Naniescu. Aceasta copie scrisa
in cirilica, purta titlul Organicescul Reglement, 1843 Aprilie 20.
Dedesuptul acestui titlu se mai vede scris ceva, precum i o semn a-
tura indescifrabila.
Sarcina transcrierei acestui document a fost incredintatà unor paleo-
grafi anonimi, dupa cum se poate vedea din rezolutiunea presedintelui A-
dunArei deputatlior, care spune ca, pentru copierea documentelor, se vor
angaja oopisti cunoscatori ai scrierei cirilice. Asa ca: a) copia manuscrisä, ce s'a
luat drept unic izvor pentru stabilirea textului initial, nu are niciun caracter de
autenticitate ; ea nu este adeveritä de nimeni ; b) copistii angajati, in mod
anonim, fara niciun criteriu, nu puteau oferi garantie nici de cunoas-
1) Ve4i Analele parlam. I, partea 11-a, pag. 79 nota.

www.digibuc.ro
 terea vechilor noastre legiuiri, nici de pricerere paleografica, nici chiar de
convtiinciozitatea transcrierei textului.
De aceia, avand elemente incerte in alcatuire, textul nu poate fi luat
In consideratiune decal cu foarte multe rezerve.
Am aratat ea, in prezentul volum, noi am voit sa publicam textul
cored al reglementului organic al Moldovei, ava cum .a. fost alcatuit de
comisiunea de redactare moldava, votat de obvteasca extraordinnra Adunare
in 1831 vi pus in apficare la 1 Ianuarie 1832, iar nu cum a lost modificat de
comisiunea de revizuire din 1835 vi publicat apoi, dupa cum s'a aratat mai
sus, in 1835, 1837 vi 1846. Pentru aceste consideratiuni, am crezut necesar
sä cautam vi alte manuscrise contemporane, copii, bine inteles, in lipsa ori-
ginalului furat, pentru ca astfel, prin colationarea lor, sa. se poatä stabili, cu
probabilitate vtlintifica, textul initial al Regulamentului organic al Moldovei.
In aceasta privinta, concursul dat de d. consilier A. Sava, eminent paleograf,
a fost foarte pretios.
In acest scop, s'a utilizat manuscrisele cu nr. 99, 349, 909, 1254, 4414
vi 5031 din Biblioteca Academiei Romane.
Devi textul Regulamentului Moldovei, publicat in Analele parlamentare,
este cel initial din 1831, dar numeroasele greveli de transcriere fie datorite
secretarului manuscrisului, fie copistului din 1890, justifica aparitia acestei
lucrari.
Greve lile din publicatiunea Analelor sunt nenumarate. ArAtam numai
cateva din ele pentru a face dovada :

Regulamentul Organic al Moldovei.

Textul din Analele parlamentare. Textul din editia noastrd
pag. 176.
Art. 11 (pag, 83),
Comisia randuita Cornisarul randuit
Art. 106. p. 198
din moartea unui &Mean din partea vreunui satean
Art. 127 pag. 203
va plati satului pe care el tretieqte va plati satul pe care il pa-
rdseqte
Art. 5 al anexei pentru alcdtuirea
pensiilor (pg. 119). (p. 219)
dreptatea pensilor rasplatitoare dreptatea pensiilor scutelnicevti vi
de acele ce dobandesc drep-
tatea pensfilor resplatitoare
Anexa Despre Casele obsegi
Titlul capului V : pag. 229

www.digibuc.ro
 XV

Despre Casa Apelor f i apa Valii Despre Casa Apelor si a pavelii

Esului (pg. 126). Esului
Art. 6 al Regulamentului municipal
pentru orasul Esii (pag. 130) p. 239
fara a se depärta nicidecum de pre- färä a se depärta nicidecum de
tentiile printipiile
idem art. 26 (pag. 132). pag. 241
indreptarea liniei ulifelor
in dreapta linie, ulitele
idem art. 41 (pag. 134)
incapuitul numetrului de oameni inchipuitul numär 4de oameni
Anexa pentru statornicirea riganilor
Art. 2 (146) pag. 257
prilejul lucrului mäinilor prilajul minelor
Art. 170 (p. 164) (p. 278)
trecerea calätorilor 0 infra malul trecerea cälätorilor 0 comuni-
din a dreapta Dunärii" catia între Moldovä 0 intre
malui din a dreapta Dunarii"
Art. 171 al. d, (pg. 164). (p. 279)
douezeci vozari cu douà caice câte douäzeci vozari en douä caice
cu doue vhsle" de patru vasle 0 pse caice cu
douä vâsle"
Art. 194. (pg. 168). (p. 283)
in curgerea zilii, a cere" in curgirea zilii a cincea"
Art. 199. (pg. 169). (p. 284)
a se inturna peste curänd" a A lilt-arna piste cordon"
Art. 201. (pg. 169). (p. 284)
clatoriu" läcuitoriu"
Art. 202, al 2, (pg. 169) (p. 284)
sunt supuse carantinii" nu siint supuse carantinii"
Art. 202, al. 4 (p. 284)
deschide" despica"
Art. 204, al 4 (p. 285)
asemenea la o nouä carantinä" asämine sa vor supune la o
nouä carantine
Art. 3 anexa Reguli lämuritoare ce au (p. 287)
a se lua pentru Carantine. (pg. 172) pasaporturi"
pe la porturi"
ldem art. 13 in fine (p. 174) pag. 289

www.digibuc.ro
 contomatorului. calcdtoriului"
Idem art. 14 no. 3 lit. c. (p. 174). pag. 89
lucrurile de lac lucrurile de temn
Art. 224 (p. 177)
Pag. 293
afara de neguratori" afarcl de rigani"
Art. 251 (p. 180)
pag. 295
in urmarea nelegiuitei cereri in urmarea unei legiuite cereri"
Art. 262 (p. 181)
pag. 297,
a raporturilor si a indatoririlor a responsabilitätii si a indatoririlor
In tabela rangurilor (p. 184) pag. 300.
foinicer jigniceriu"
Art. 280, al a (p. 196) pag. 315.
Tribunaluri de intaia instrucfie Tribunaluri de intaia instanta
Art. 288 (p. 198) pag. 316.
Toga jaloba coprinzatoare la un Toata jaloba cuprinzatoare la
loc de avere romemeascd in Buco- un loc de avere nemiqcdtoare
vina", etc. in Bucovina", etc.
Art. 336 (p. 206) pag. 324.
tocmelile de numirea corabilior, toa- tocmelile de näimirea coräbilor,
ta siguranta i alte noi tractaturi atin- toata sigurantia i alte contracturi
gatoare de comunicatia pe mare". atingatoare de comertia pe mare"
Art. 337. (p. 206) pag. 324.
bancrut sau marfa etc. bancrut sau mofluz" etc.

Aceste greseli nenumarate sunt datorate nu numai copistilor, de care s'a

servit redactorul Analelor Parlamentare. eari unele omisiuni au fost ale manus-
crisului Iosif Naniescu, de care s'a servit redactiunea Analelor, ele se gasesc
si in unele manuscrise dela Academia romana, in special in manuscrisul
4414, care totusi &fell in alte locuri de manuscrisul , mitropolitului Iosif
Naniescu.
Cele mai multe asemänäri sau deosebiri, cand au fost caracteristice,
au fost semnalate in note, la articolele respective.

In paginile ce urmeaza, vom da cateva lamuriri asupra copitior manu-

scrise, ce cunosteM, privitor la cele doua Regulamentelor organice. Trebue
sa adaogam insä ca, pe cand in Muntenia, gasim foarte putine copii manu-
scrise, din cauza ea, inch' din 1832, s'a publicat editia oficiala ; in Moldova au
fost foarte multe copii manuscrise, caci legiuirea nu a fost publicata de cat

www.digibuc.ro
partial in 1835 (numai capitolul VIII), iar in 1837 si 1846 numai 7 capitole
din 9. Aqa 'Meat de si Regulamentul era in vigoare :Inca dela 1 Ianuarie
183Z administratorii, judecAtorii si cetätenii cunosteau legea numai sub
forma de manuscris.
Un ministru din acele timpuri, Costaki Conachi, printr'o circularA, invitA
instantele judecAtoresti sä trimeatä delegati la Iasi pentru a scoate copii dupä
Regulament.
De sigur cA cele mai multe din acele copii au dispArut, cA altele se gäsesc
pästrate de particular!, de unele autoritäti sau institutiuni.
AstA-zi, Academia românä poseda sase asemenea copii-manuscrise
pentru Regulamentiil Organic al Moldovei, dupä cum am arAtat mai sus.
Vom examina in rândurile ce unneazà, aceste manuscrise i
1. Manuscrisul No. 5031. Acest manuscris miscelaneu cuprinde,
la inceput versuri si diverse alte insemnAri, jar dela pag. 67 incepe capitolul
I-u din Regulamentul Organic al Printipatului Moldovei. Textul acestui
capitol merge pânä la pag. 77. Transcrierea este corectä, El ne-a servit pen-
tru stabilirea textului primului capitol. Celelalte capitole lipsesc din manuscris,
Ca manuscrLe complecte ale Regulamentului Organic al Moldovei,
aflate in Biblioteca Academiei românä si care au fost utilizate pentru sta-
bilirea textului cored al Regulamentului Moldovei, astfel cum a fost votat
de obsteasca extraordinarä Adunare in 1831, sunt urmätoarele:
2. Manuscrisul 349 cu un total de 173 fete, intitulat Reglement orga-
nic al Printipatului Moldovei, 1831. Manuscrisul incepe cu copia raportului
Comisiunei moldovene subscris de Minciaky, vistiernicn1 Iordachi Catargiul
vistierniculConst. Cantacuzino, vornicul Costaki Conachi si vornicul Mihai
Sturza si Gh. Asachi, aga.
Textul Regulamentului organic al Moldovei este scris de un singur
scriitor, anexele sunt insä scrise de altä mânä. .
In fila 161, sub art. 397, gasim mentiunea : scrisä in sala Adundrei
Comitetului din Bucureqti in 29 Martie 1830. Intocmitd in urmd, dupd
luarea aminte a Ministrului (Impärätesc) si isailitä la 7 Mai 1831.
3, Manuscrisul 909, in folio, are 128 foi. Coperta e ruptä, 1nsä, pe
partea care a rännas, se poate citi cuvântul Regulament.
Là fila 1, gasim raportul Comitetului moldovenesc. La fila 103 cu care
se sfArseste manuscrisul se afla urmAtoarea incheiere, care lipseste in ma-
nuscrisul precedent, dar se gaseste in manuscrisul Iosif Naniescu :
Acesta este proectul Regulamentului pentru care sedia moldovanä
a Comitetului de reformä, din inaltä poruncä asezat in Bucuresti, in-
temeindu-se pe instructiunile si observatiunile ministerilor, au socotit a-1
inchipui spre imbunatAtirile ce ar trebui a se face in administratluea Mol-
dovei. In acest lucru, ce se cuprinde de patru sute treizeci si cinci articole,
mAdularile acestei sectiuni n'au fost povatuite de cât de o curatä dorinta
a binelui patriei lor si de cätre o sfirguintä a implini in cuget curat aceasta

www.digibuc.ro
xvm
cinstitoare Insärcinare ce li-au fost incredintata. Dar daca, dup5. revizie,
IntArire i punere in lucrare, s'ar cunoa#e trebuinta de a aduce oricare
imbunat'alitoare indreptAri In una sau mai multe parti ale acestui reglement,
Domnul i obOéasca Adunare Obicinuita lua In adânc5. luare aminte
cuvintele ce ar face neaparate acesti indreptäri, care insà nici inteo impre-
1,jurare nu vor putea aduce la implinirea färä mai inainte primire a Curti
proteguito are.
dupa aceia urmeaza copia atestarei fäcute de biroul Extraordinarei
ob0qti Adunäri S'au scris In Ia0, la sfânta Mitropolie a Moldovei, in
sala sesifior obOestei extraordinare Adunäri de revizie, in trei Noembrie,
anul mântuirei una mie opt sute treizeci i unu", Era deci o copie, cu toate
mentiunile, dupä originalul furat la 23 Februarie 1872.
4. Manuscrisul no. 4349 este procurat de Academia românl. la 12
Septembrie 1915 dela Administratia Casei Scoalelor. La inceput, se afla
raportul Comisiunei moldave, dar literele sunt aproape Oerse. Este scris de aceiaq
mânä ; are 146 file. El se incheie In .acela0 fel ca i manuscrisul precedent
909 0 cu aceiaq adeverire, In copie, a biroului Ob0e#ei extraordinare,
Adunäri de revizie.
5. Manuscrisul 4414 este donat Academiei la 9 Octombrie 1915 de
D-na Maria Sturza din DArmtine0i. El are acela inceput i sfâr0t ca
manuscrisele 909 0 4349. Din citirea acestui manuscris se vede cà copistul
a fost un ora lipsit de culturà, cad transcrie gre0t cuvintele tehnice
neologismele ; el este lipsit de atentiune cAci sare multe cuvinte. E interesant
de constatat cä aproape ace1a0 erori i omisiuni le gäsim 0 in manuscrisul
Iosif Naniescu, ce a servit ca unich baz6. Analelor Parlamentare..
5. Manuscrisul 1254 este important, &dci cuprinde copia jurnalelor in-
cheiate in ONteasca extraordinarci Adunare chematä intru revizia
Regulamentului vrganicesc al Moldovei. Sunt consemnate amendamentele
ce s'au propus In fiece edintä, modifiarile ce s'aú adoptat i datele când
a fost votat fiecare capitol. Cu ajutorul acestui manusciis se poate verifica
textul adoptat de OWteasca extraordinard Adunare.
Acest manuscris nu a fost cunoscut redactorilor Analelor parlamentare,
care au lost nevoiti sä publice numai câteva din rezumatele sedintelor
AdunArei.
6. Manuscrisul 99 al Academiei este scris foarte frumos, dovedind din
partea copistului o deosebitä cultura, costinciozitate i acurateta ; el insà nu
coprinde textul initial al Regulamentului organic al Moldovei, ci textul revi-
zuit de comisiunea de coordonare din 1835.
La pag. 343, cu care manuscrisul se incheie, se fac urmätoarele atestAri
Gios iscälitii insärcinati de inaltimea sa Domnul stäpânitor al Moldovei
de a se intocmi In comisie pentru a intrupa in textul primitiv a Organices-
cului Reglement deosebitele legiuiri aohogate, ce s'au votarisit in amandotiä
secsfile ObOestei obicinuitei AdunAri din anii 1832 0 1833 0 s'au IntArit

www.digibuc.ro
de ocârmuire precum i vreo câteva alte schimbäri In alcatuire, propuse
Comisiei in puterea unei inalte intäriri, au statornicit pe aceste temefi,
precum s'au arätat, alatuirea icea din nou a Regulamentului. Dupa care
urmeaza a lor iscaliturä.
(ss) Mare le logofät al Dreptätei si Cava ler Lupul Bals
Secretar de Stat Niculae Sutu
Secretarul obstestei obicinuite Adunki banul Dumitri Bran.
Alesi ffind noi din sânul Obstestei obicinuite Adunare spre revAduirea
acestui noi redacti a organicescukii Reglement am urmat o asemine revä-
duire pe temeiul imputernicirei din parte acei Adunäri insärcinatä prin
ostäsenie prezidentului ei din 4 a trecutei luni Marte supt no. 48 si dupa
cea mai pätrunzätoare luare aminte ce am facut, am gäsit redactia aceasta
desävârsit indeplinitä i potrivitä intocmai dui:4 temeiurile pe care ea se
si reazimä, adica textul vechiu a Organicescului Reglement si aceli din
urma legiuiri statornicite pri votarisirea Adunärei í intärirea Ocarmuirei,
precum i oarescare shimbdri In alcätuire urmate in puterea unei Prea
inalte intärirt la articulile 204, 211 si 435 pentru cari o i incredintäm cu
anoastre is:Alituri ca sä poata avea cuvincioasa tärie. Anul 1835 April 1.
(ss) Costachi Bals hatman, Iordache Ghica postelnic Stefan Gatargiu
vornic, Constantin Catargiu postelnic Alexandru Roset agd.
acest manuscris este tot copie. Textul original a servit drept temei
publicafiunilor oficiale din 1835, 1837 si 1846. El coprinde i capitolele I si
VII care nu au väzut lumina tipurului cât timp Regulamentul s'a apficat.
El poate sä fie folosit pentrfi descifrareT unor pasagii in care textele
celorlante manuscrise se contrazic, din cauza ca este foarte bune scris
nu coprinde gresalile, ce in alte manuscrise abundä.
*

In ce priveste transcrierea Regulamentului Valahiei, s'a finut seamä de

editia oficiald tipäritä, in 1832, cu literà cirilicà, Ne-am servit 0 de editia
din 1847, numai pentru a arata in note modificärile ce au survenit dupà
aceastä data.
Din cauza ca Regulamentul organic al Munteniei a fost tipärkt in editie
oficialá Inca din 1832, este usor de inteles cä copii manuscrise gäsim foarte
putine pentru acest Regulament pus In aplicare la 1 Iulie 1831, nemai find.
nevoie de transcrierea de mânä a textului.
Gäsim insä copii ale proiectului intocmit numai de sectia munteanä a
comitetului de reformä, färä sá fi fost votat de Obsleasca Extraordinarä A-
dunare.
Astfel avem manuscrisul 345, in fo/io, cu 118 foi, däruit Academief
de Grigore Manu, având titlul: Reg. ulamentul Printipatului Valahiei, ce
din porunca prea In altei Curti impareiteqa a Rosiei, apärätoare, comitetul,

www.digibuc.ro
 XX

alcatuit din patru boieri ai Ord supt prezidentia Excelentei sale consilier
Mintache, gheneral Consul al Printipatului ; prezident deplin imputernicit al
Divanurilor si mai mare al ostirilor impärätesti din Moldo-Vlachia find
Excelenta So Gheneral-Leitenant, Gheneral aghiotant al Märiei sale impà-
rätesti si Cavaler, domnul Pavel Chisileff 1830"
La sarsitul manuscrisului gäsim urmätoarea 'arätare : Acesta este
proectul Regulamentului, pe care sectia româneascä a comitetului de reforma
asezat in Bucuresti din 'Malta poruncà a socotit intru a sa datorie sä II
alcatuiasca, coprinator de imbunätätirile trebuinceoase a se face infra
,,administratia Valachiei : intru aceasta lucrare amätuitä de 401 articole,
mädulärii numitei sectii s'au pävätuit numai de o curatä râvnä pentru binele
patriei lor si. de o dorintä intru a implini fära mustrare de cuget cinstitä
indeletnicire ce li s'a incredintat ; dar dacd, dupä a sa revizie, dupà a sa
intärire si dura a sa punere in lucrare, s'ar cunoaste trebuinta de a se
face cevasi schimbäri, or la o parte sau la mai multe ale acestui Regula-
ment, ramâne ca DomnuI si Obicinuita Obsteascä Adunare sa ia in adâncä
bagare de seamà pricinile ce ar dovedi neapärate acest fel de schimbärii
care insä la nici o Intdmplare nu se vor pune in lucrare, lard ca ele
sa fie mai intdi primite de Curtea apdreitoare".
Acest manuscris este deci opera sectiunei muntene a comitetului de
de reformä sau de alcAtuire a proectului, ce urma apoi sä fie supus Obstestei
extraordinare Adunäri, Acest proect avea numai 401 articole. Fiecare
capitol este precedat de o expunere scurtä intitulatä redactie sau redaction,
cum gäsim la cap. VI Pour les quarantaines, cap. VII Organisation d'une
milice on gendermerie nationale, cap, IX Disposition generale.
Acelas coprins are si manuscrisul 4315 din 1830, in folio, având 96 foi.
Manuscrisele no. 746, 747 0 748 sunt originale; ele au fost &mite A-
cademiei române de Presedentia Consiliului de Ministri; ele constituesc un
autentic izvor in ceia ce priveste Regulamentul Organic al Valachiei, insä a
textului asa cum a fost modificat in urma operei de coordonare si de revi.
zuire fäcutä de comisia de reintregire a Regulamentului muntean.
Toate volumele sunt parafate si. semnate, ca exemplare originale, la 31
Martie 1837, de catre membrii comisiunei Stefan Bäläceanu, Alexandru Ghica,
Matei Bäleanu, I. Câmpineanu si I. Roset.
Manuscrisul e scris in 3 mari volume manuscrise, pe doue coloane, in
româneste si frantuzeste. Fiece volurn are o atestare la fine.
Atestarea acelui de al treilea volum, mai corriplectä, este urma-
toarea : Acest regulament ce coprinde articole patru sute patruzeci si cinci
s'au revizuit, s'au parafat si s'au iscälit de &are comisie". 1837 Martie 31:
Dupa aceasta urmeaza o atestare a Biroului Obstestei Adunäri, care,

1. Vezi Ion Mann §i R. Caracm, Catalogul manuscriptelor romtinefti, Bucure§ti I913

11. p. 59.

www.digibuc.ro
 XXI

dupä cum am aratat, la 9/21 Mai 1838, a votat modificarile si adaogirile

.admise de cele doul Curti.

§ III. Formatiunea Statului rus. Politico urmarita de Rusia

fata de Turcia.

Tarile românesti reprezinta o insula latina in mijlocul unei imense mase

de Slavi. Slavii la räsarit, imensa mesa ruseasch ; Slavi la miazazi : Bulgarii;
Slavii la apus Sârbii si Slovenii ; Slavi la Nord, Slovacii, Rutenii, Polonii. 0
ingura si mica insula mongolica, Ungurii, ne atinge spre apus.
Nicolae Balcescu. in timpul revolutiunei unguresti dela 1848, cu spi-
ritul salt utopic, de care a dat asa de mult dovada in timpul guvernarei re-
volutionare, credea ca inläturarea acestui pericol s'ar putea realiza prin u-
nirea Românilor cu Magliiarii, fall sa-si dea seama ca spiritul trufas si domi-
nator, lipsit de orice obiectivitate, al aristocratiel unguresti, constitue o im-
piedecare definitivä unei asemenea realizari, dealtfel de o importanta minima.
Dar daca conceptiunea politica a lui Balcescu se intemeia pe elemente ne-
sigure si minore, nu este mai putin adevarat ca era o politica dictata de ideia
superioara a conservarei fiintei nationale.
Aceastä politica de aparare nationala ne-a dictat alianta cu un vecin
puternic, Germania.

I st
s

Cu spiritul lor de expansiune, Slavi de est au reusit sa-si intinda im-

paratia in dauna altor State, ajungând astfel sa detina peste 21 milioane ki-
lometrii patrati, calare pe Asia si Europa, detinand in acest din urma conti-
nent peste 5 milioane kilometri patrati.. adica mai mult de jumatate din in-
treaga suprafata a Europei. ,
Rusia de multa vreme a atras atentiunea cercetätorilor. Acei cari au
studiat diferitele neamuri din Rusia, in veacul al XIX-lea si inceputul celui de
al XX-lea, vorbind de poporul rus, il considera ca tanar, apropiat de
natura, cu släbiciunile si calitatile popoarelor tinere. Apatia ar fi in natura
poporului ca si resemnarea pasiva ; Rusul ar iubi fára masura repaosul, In-
dolenta, ca si incapätânarea ar fi de asemenea caracteristice rusesti. Dar a-
semenea generalizari sunt oare exacte? Aceste slabiciuni nu sunt oare dato-
rate mediului social si nu pot sa fie transformate intr'un alt mediu ? Se zicea
de asemenea, la inceputul veacului al XX-lea, cu o revolutie in Rusia e
foarte greu de reusit, caci Rusul e resemnat, respectuos. Curajul Rusilor ar
fi facut din resenmare si din fatalism. Numeroasele observatiuni ce se pot
face, in decursul acestui mare rasboi, vor stabili claca aceasta constatare e
exacta I
In Rusia, se observa un imens amestec de rase si de influente, cu an-

www.digibuc.ro
torii caracteristice slave, scandinave, mongole, germane, cu traditiuni tatäresti.
cu influente bizantine, toate aceste având drept rezultat caractere pline de
contraste, cu anomalii si contraziceri.
* * *

Rusia, la inceputul erei crestine, a fost poarta pe unde au patruns in

Europa popoarele barbare. Deja, in secolul I, Romanii au ocupat tarmurile
de Nord ale Marei Negre (intre 63-66). Gratie acestor cuceriri, comertul
roman patrunse departe, 'Ana in regiunea Niprului dupa cum dovedesc nu-
meroasele monede romane din al II si al III-lea veac p. Chr.
Invaziunea Gotilor opri brusc influenta romana. Gotii organizara In su-
dul Rusiei un Stat puternic in regiunea Niprului, care insa nu a putut rezista,
in secolul al IV-lea, invaziunei Hunilor si, Hind invinsi, au pornit spre vest.
Populatiunea slay& exista insa in triburi izolate dela Sud la Nord, dela
Marea Neagra la Marea Bahia. Ei vin in contact la Nord cu populatiuni li-
tuaniene, finice, la sud est cu Khozarii t) si cu Bulgarii, triburi turce. Kho-
zari sau Khazarii erau mai inaintati in civilizatie ; ei aveau o organizare po-
litica, se ocupau cu agricultura si comedul. Capitala lor Itil, pe Volga, era
si resedinta Kaganului, seful ion
Bulgarii erau supusii Khozarilor, care reusisera sä supue si un mare
numar de triburi slave.
Slavii de est reusesc, la inceputul veacului al X-lea, sa formeze un mare
Stat sub conducerea unui print Normand-Vareg, Ryurik, care, dupa cum
spune cronicarul calugar din Kiev, Nestor, a fost chemat de cetatenii din
Novgorod ca sa-i conduca. El organizeaza un Stat care, sub urmasii lui,
reuseste sa se intinda foarte repede. Varegii, numiti si Ru§i de catre popu-
latiunile finice si slave, erau, ca toti Normanzii, cutreieratori ai marillor si
fluviilor, indrasneti si curagiosi pirati. Izvoarele timpului ii caracterizeaza :
gens astutissima quaestus et dominationis avida.
Cu imensitatea teritoriului sail, cu populatiunea sa de o densitate destul
de redusa 2), cu fertilitatea solulului din o multime de provincii, in special
in Ucraina, Crimeia, Caucaz, Siberia, Rusia ar fi trebuit sà fie o putere sta-
b ilizatoare. Din contra, acest mirabile monstrum, cum o numeste Fererro,
in spaimânta prin imaginatiunea, fara niciun echilibru a alogenilor, prin ten-
dintele lor utilitariste, prin puterea lor de simulatiune, prin dorinta lor nein-
frAnata de cuceriri teritoriale, cu toata imensitatea taril lor.
Triburile slave se grupeaza sub dominatiunea Varegilor sau Rusilor sub
hegemonia Kievului, mama oraqelor ruse, cum l'a numit Oleg, unul din
printii varegi, care a condus o expeditie contra Bizantului. Crestinismul o-
f) Khozarii sunt singuruI popor care a trecut In mastl la judaism prin veacul al IX-lea
p. Chr.
2) Cresterea populatiunii ruse;ti este foarte mare, Astfel, In 1851, clateIe statistice aratau
67 milioane Iocuitori, In 1858 7o milioane, iar dupâ recesAmAntul din 18 Ianuarie 1897 cifra
populatiunei era de 129 milioane, adia In interval de aproape 40 ani numetruI locuitoriTor s'a
dublat aproape. Nimeui nu poate oi precis cat ar fi astazi.

www.digibuc.ro
 XXIII

riental patrunde in Rusia si mitropolitul de Kiev este investit de Patriarhul

de Constantinopol. Gratie Bisericei, influenta bizanting devine mare, mani-
festându-se atât in artg at si in domeniul cultural.
La inceput xenofobi, dar, dupg. ce Petru Cel Mare, deschise o fereas-
trä asupra Europei Occidentale, Petersburgul, Rusii devin admiratori si
imitatori ai popoarelor o'ccidentale. Mai târziu insg printr'un fel de reactiune,
s'a ngscut la dânsii ideia cg ei sunt deosebiti de celelalte popoare ale Europei,
ba chiar cà le sunt superiori.
aceastg doctring a märirei lor o gäsim formulatà destul de precis
incg din a II-a jumgtate a veacului al XVII-lea in lucrarea lui Iuri Krijanitch
publicata in Rusia in mijlocul veacului al XV II-lea. Cartea este dedicatä
Tarului Alexis (care domneste intre anii 1645-1676), tatgl lui Petru Cel
Mare, Autorul spune ea.' rasa slavg are vase tribmi (ramuri) : Rusii, Polonii,
Cehi, Bulgari, Serbi, Croati. El voeste sä dea Slavilor o conqtiintä politica
despre origina lor comung., precum si sa ajute la formarea unui spirit de so-
lidaritate intre popoarele slave.
Aceastg doctring, panslavismul, a influentat apoi considerabil politica
Rusiei.
Invaziunea tätara, dela inceputul veacului al XIII-lea, a avut deasemenea
o influentä asupra destinelor Statului rus.
Khanul Temutchin al Tätarilor din Mongolia, dupg ce reuneste toate
triburile si ia numele de Gengis-Khan, adica Marele Khan, porneste spre
Vest. Flul sgu Batu cucereste toate principatele ruse.
Stäpânirea Tätarilor a oprit relatiunile dintre tärile rusesti cu Bizantul.
De abia spre mijlocul secolului al XIII-lea lncepe sä se formeze Prin-
cipatul Moscovei. La inceput, acest Principat e de mica importantg, lush gra-
tie faptului cd Principii Moscovei s'au pus in serviciul tätarilor din Horda de
Aur si. au fost sustinuti de acestia, cäpatând titlul de mari printi, cu insgrci-
narea de a aduna si. a transmite Hordei de Am., principala Horda tätarà, la
resedinta Khanului, in orasul Saraj, tributul tuturor celorlalti printi.
Deja in secolul XIV, vedem Principatul Moscovei proclamat in fief
ereditar inalienabil si indivizibil, cu titlul de Mare Principat. Dumitru Dons-
koj, invingatorul Tgtarilor in batälia dela Kulikoov este principele cel mai
ilustru. Tocmai in 1480 Ivan al III-lea reuseste sä obting eliberarea corn-
plectg de tätari, isi ia numele de autocrat, adicä nesupus nici unui alt Su-
veran.
Dupa caderea Imperiului Bizantin si luarea Constantinopolului de cgtre
Turci (1453), literatura Moscovitä sustine ca puterea marelui print de Mos-
cova trebue sg ailog valoarea, caracterul si continutul puterii Imparatului Bi-
zantin, ca si acesta el este vicarul lui Dumnezeu pe pgmânt, cg puterea sa fiind
de origing diving, trebue sä fie autocratg si. absolutg. Ivan al HI-lea admite a-
ceastg doctring si, ca s'o consfinteasca printr'un simbol politic, se cdsgtoreste
cu Zoe Sofia Paleologul, nepoata ultimului imparat Bizantin. Se introduce ce-

www.digibuc.ro
 XXI V

remonialul Curtil Bizantine. Fiul säu Vasile al III-Ica continuä in sensul ve-
derilor tatOlui säu, lar urma§ul acestuia Ivan, al IV-lea cel groaznic, se inco-
roneazä 0 la titlul de Tar la 1547 1).
Secolele al XV-lea 0 al XVI-lea 0 inceputul celui de al XVII-lea sunt
pline de lupte pentru consolidarea puterii Moscovite. Sunt lupte intre Poloni
0 Ru§i pentru stapânirea Ucrainei. Armistitiul dela Andrussovo din 1667
este inceputul unei noi politici.
Incheind acest armistitiu, 0 mai târziu pacea perpetuuä din 1681, Ru§ii,
0 Polonii voiau a facä o aliantO contra Turcilor. Trei ani mai târziu, in
. 1684, dupa infrângerea Turcilor 0 despresurarea Vienei de catre Regele
Poloniei Sobiesky (1683), se incheie sfanta Liga, sub protectia 0. binecuvOn-
tarea Papei Inocentiu al XI, in care au intrat Polonia, Imperiul German 0
Venetia 0 de care Rusia a profitat foarte mult.
*

autând sa arätäm situatiunea TOrilor -omâne§ti, Muntenia $ Moldova,

fatO de puternicii sOi vecini Turcia, Polonia, Germania, Imperiul knoseovit, vom
vedea ea', numai prin faptul ea' ele s'au inchinat Imperiului turc in secolele
XV 0 XVI, cel mai puternic Stat in acele timpuri, in aceste regiuni, ele au
putut sä-§i mentinä tiinta. Chiar cand, mai târziu, Turcli au inceput sa slä-
beascä, Principatele au scApat de a fi ánexate, chci fiecare din celelalte pu-
teii, dorind fiecare sà puna mâna pe Principate, se impieclica una pe alta.
Discutiunile, ce au urmat cu ocaziunea tratativelor in vederea incheierei pacei
dela Karlowitz (1699), sunt edificatoare in aceastä privintO.
*
* *

Am arätat ca Tarii Rusieir cel putin din al XVII-lea veac, considerau

cä Imperiul Otoman se afla intio stare de decade*. 0 in acela§ timp ad-
miteau, cum au arätat mai sus, ea ei se considerau continuatori ai Imperiu-
lui Bizantin, reprezentanti 0 protectori ai ortodoxiei 0. ca atare protectori ai
tuturor popoarelor ortodoxe, socotind de act c5. au 0 dreptul sä stäpâneaseä
populatiunile slave, ca bulgarii, serbil, aflati sub dominatiunea Tureeasa Pen-
tru remita acestui scop, Ru§ii, in timpul Tarului Alexei sau Alexis Mihalo-
yid, incep sä se ocupe de Tarile Romane, care, vlastar latin, qedea in calea
expansiunei lor spre sud.
Domnitorii. Stefan Petriceicu 0. Grigore Ghica dominati de ideia crds-
link in timpul räsboiului Turco-Polon (1671-1673) tree, cu ocazia bätäliel
dela Hotin (1673), in tabära Polonä, asigurând astfel succesul lui Sobiescky,
generalul Polon.

1) Na isul Testament al lui Petru cel Mare, atribuind Rusiei un fit de dominatiune
universal& si In special st&panirea Constantinopolutui si stnamtorilor, este o plasmuire f uut& la
Inceputut veacului al XIX-Iea, pmbabil /n 1812, sub inspiratiunea Itii Napoleon. Origina se
poate g&si In lucrarea Des progrés de la puissance russe apârutik In 1812. in realinte ideile
erau dominante deja In veacurile aI XVI-lea si al XVII-Iea, curn s'a ar&tat,

www.digibuc.ro
 . Cum insä acesta, urmgrind s devie rege in Po Ionia, se impacg cu Turcii
imediat dupg. victorie, iar Domnitorii Români, rämänând far% sprijin i astep-
tându-se sa fie maziliti, se adreseazg, la incepuhil anului 1674, Tarului Alexei.
Nu posedgm scrisoarea Domnitorilor trimisä prin caluggrul Feodor, staret al
Monastirei Sf. Pavel din Muntele Athos, dar cunoastem rgspunsul Tarului care
a fost publicat in colectia Documentelor imperiale ruse Polnoe Sobranie Za-
conov II pag. 968, tradus i publicat in Colectiunea de tratate fi conven-
(iuni diplomatice a lui Mitilineu precum i in colectiunea publicatg de D.
A. Sturdza i Colescu-Vartic, Acte qi documente relative la Istoria Renaf-
terii Romeiniei. voL I, pag. 9.
Prin acest document, adresat la 10 August 1674, and Domnii erau de
mutt mazí1íí si care, natural, a ramas färg urmgri, se cerea din partea Tarului
ca Domnitorii, dacg nu s'au supus Regelui Poloniei, O. se declare ca supusi
ai impgratului trimitánd in acest scop pe cei mai de searing si de credintg
din der si din mired cu articole subscrise de Domni, de Mitropoliti, Epis-
copi i toatà treapta spiritualg, de Boeri, precurn si de alte clase mari, mij-
loch i mid í toMe acestea sub sigiliu pentru ca pe baza aceasta sg se poatä
incheia tratatul in privinta credincioasei voastre supuneri care apoi sä se intg-
reascg prin sävärsirea jurgmântului inaintea Sfintei Evanghelii. In urma acestora,
vg vom primi sub ocrotirea noastrà í vg vom apgra de inamicii Sfintei Cruci etc.
*

Un alt act de aceias naturg, simpla ofertg, in vederea facerei unui tra-
tat, este emanat dela Tarii i Marii Printi Ion si Petru í Marea Doamng,
bine credincioasa Tarevna Sofia", toti copii ai rgposatului Tar Alexis Mum-
lovici, datat din 28 Decembrie 1688. si adresat Domnitorului Munteniei Ser-
ban Cantacuzino, ') insg nici acest proiect nu a avut nici o urmare, cad
Serban Cantacuzino murise Inca din 29 Octombrie 1688.
Actul cel mai important este Ina tratatul dintre Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei i Petru cel Mare, Tarul Rusiei, incheiat la 13 Aprilie 1711.
Prin acest tratat, Domnitorul Moldovei, pune tara sub protectoratul ru-
sesc 2). Tratatul este foarte important. cgci aratä tenclintele acaparatoare ale
Rusiei. In adevgr tratatul recunoaste
a) supunerea Moldovei cgtre Rusia argtându-se in preambul cg Prin-
tul Moldovei, ca bun credincios creoin luptcttor intru Isus Cristos, a
chibzuit de folositor sa se trudeasca impreung cu noi pentru emanci-
parea poporului moldav si a altor popoara crestine aflate in suferintg in
mginile Barbarilor i ne-a argtat prin epistolele sale care solicitä ca tot
1) Vezi actul in Mitaineu, Colectiunea de tratate, 1874 Bucure0i pag. 71 D. A. Sturza
:4 C. Co(escu-Vartic, Acte fi documente relative la Renafterea Romiiniel 1 p. 12 precum i In
Letopisitele lui Ion Niculcea in M. Cog"alniceanu, Letopisitele Moldovei, cd. II, vol. II pas. 3o6,
2) Tratatut e publicat in coleetiunea legitor ruseoi, Polnoe Sobranie Zakonov, IV p. 659.
?et Mititineu, Colectiunea tratatelor, p. 74 precum i in D. A. Sturza 0 C. Cole,cu-Vartic,
Acte i documente relative la rentWerea Rotraniei L p. 15.

www.digibuc.ro
XXVI

pdmântul qi poporul moldav sa se supuna protectiunei Majestätei Noastre

Imperiale".
Ideia crestina servea deci ca o puternica arma de propaganda.
b) ca o satisfactiune personala, ca o magulire a amorului propriu se
acorda Domnitorului Dimitrie Cantemir, titbit de suveran, Niculcea spune ca
i s'a dat i titulatura serenissimus, i se recunoaste un fel de domnie cu titlu
ereditar pentru urmasü sai, in linie barbateasca. fara o alta precizare. Cro-
nicarul Ion Niculcea, care era hatmanul Domnitorului Dimitrie Cantemir, ex-
punând acest tratat, arata ca, atunci când dupa urma Domnitorului ar fi ramas
mai multi fü, Tara era chemata sa aleaga dintre &mil. Niculcea adaoga
cà in tratat s'ar fi prevazut ca Imparatul O. nu mazileasca pe Domnitor pana
la moarte.
Versiunea ruseasca insä arata lamurit ca, daca Domnitorul nu ar exe-
cuta ordinelc imperiale, sau cum zice textul ar cauza impedicarea decre-
telor noastre, pentru care s'ar osândi or dupa legea bisericeasca or dupa cea ci-
Ala, atunci va mosteni fiul sau, daca se va constata credinta sa, iar daca cre-
dinta acestuia va fi banuitä, atunci va fi altul, capabil credincios i nepätat
din aceias familie a Cantemirestilor care va mosteni demnitatea princiare.
Dar cine judecä pe Domnitor ? Imparatul, care prin acest tratat deve-
nea stapân absolut al Moldovei. Domnitorul nefiind deck un simplu func-
tionar rusesc.
Toate celelalte articole din tratat nu aveau alta valoare deck a arata
cä guvernul imperial se ocupa i de afacerile interne ale Tärei, caci annata,
ce Moldova ar fi avut, era sub ascultarea ruseasca, iar cetatle i garnizoa-
nele din tara puteau sa fie desfiintate sau tranformate dupa interesele Im-

Iatá pentru ce Nicolae Costin era un adversar hotarât al acestui tratat.

El, vorbind despre aceastä intelegere, ne spune ca. Dimitrie Cantemir a facut-o
cu mintea lui crudd. adica explica politica lui numai prin tinerete:prin inex-
perien0 El se rosteste asupra acestei politici cu urmatoarele cuvinte ironice
Acest bine a agonisit Dumitrascu Voda cu socoteala lui grabnicà de nu se
va mai indrepta in veci
urmarind cucerirea imperiului turcesc din Europa, considerau sta-
pânirea Moldovei ca primul pas pentru reusita planului lor.
Din fericire, batalia dela Stanilesti (7 Julie 1711), unde Turcii sdrobesc
armatele lui Petra cel Mare ca i pacea dela Prut 2) (21 Julie 1711), hill-
turä pericolul in care usurinta politica a lui Cantemir bagase Tara Moldovei
Otomanii au purtat i numeroase räsboaie cu Imperiul German. Astf el1
spre finele secolului al XVII-lea, la 1682, incepe rasboiul turco-germa.n, iar

M, Cogalniceanu, L,etop. II ed, VoL II p. flo.

2) D. A. Sturga 0 C. Colescu-Vartie, Acte i documente relative la Renaqterea Româ.
niei L pg. 97.

www.digibuc.ro
in 1683, la asediul Vienei luara perte i Domnitorii romani Serban Can-
tacuzino al Munteniei i Gheorghe Duca al Moldovei, sub comanda marelui
vizir Cara Mustafa. Gratie Regelui Polon Sobiesky, care alerga in ajutorul
Imparatului Leopold, Turcii fura batuti i Viena despresurata.
Razboiul se termina dupa 17 ani prin pacea dela Karlowitz 9, din 25
Ianuarie 1699.
La 13 Aprilie 1716, Germania declara rasboi Turciei, care se termina
cu pacea dela Passarowitz din 21 Iulie 1718, prin care Imperiul Habsburgic
dobandeOe Oltenia 2). La 28 Mai 1736 incepe un nou rasboi. intre Rusia
Turcia, Germania intervine in rasboi de partea Rusiei in Aprilie 1737.
Rusia cerea ca Muntenia 0 Moldova sa fie considerate ca protectorate
ruse0i. Germania pretindea sa i se cedeze o parte din Muntenia, 'Ana la
raul Argeq, care sa se alipeasca la Oltenia dobandita la Passarovitz. Soarta
rasboiului nefiind favorabile Germanilor, ei incheiu pacea de la Belgrad in
18 Septembrie 1739 prin care Germania restituie Oltenia (Acte §i Doc. I
48). Rinii incheiara i dal* pace la Belgrad, in aceia. zi.
Sub Imparateasa Ecaterina II a Rusiei, in Octombrie 1768 isbucni un
nou rasboi ruso-turc in care Ru0i urmareau cu tenacitate realizarea secula-
rului lor plan, cucerirea peninsulei balcanice 0 a Constantinopolului. Cu a-
ceasta ocaziune s'a %cut in Wile romane o imensa propaganda prin calu-
gari, preati, prin tot felul de mijloace. S'a mers panä a se sustine ca Mun-
tenii 1 Moldovenii sunt de origina slavonä, fac parte din noroadele slavone 3).
Generalul baron Elmet, in mijlocul trupelor sale la Iai, a pus pe mitropolit,
pe boieri i alti locuitori O. jure credinta i supunere Imparatesei. Dupa tra-
tative de pace care incep la Foqani in 1772, räsboiul se termina in anul
1774 Ianuarie 10 prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. Prin acest tratat Ru0i
obtin un drept de protectie asupra cre0inilor ortodoxi din Turcia (art. XIV),
iar fata de Principale Ru0i obtin dreptul de a vorbi in favoarea lor (art.
XVI nr. 9) 0 ca Capukehaile, adica reprezentantii Domnitorilor tailor ro-
mane§ti pe langa Poarta, O. se bucure de avantagiile i imunitatile diploma-
tice (art. XVI no. 10).
Deabia trecusera 10 ani dela acest rasboi i armele incep din nou sa
zangane. In 1785 avem iar4 rasboi ruso-turc. Austria la. 9 Februarie 1788
infra i dansa aläturi de Rusia. Rasboiul se termina prin pacea dela SiOov

1) Vegí tratatul deIa Karlowitg In D. A. SturcIga í CoIescu-Vartic. Acte i Documente

relative la Renafterea Rom. I, p. 22. Cu ocagiunea discutiunei acestuf tratat, Polonia si Germania
cereau fiecare ca Turcia sti le dea Principatek, Jar& Turcii au reusit sA InIature pretentii(e (or pan&
la urnA. Vegi HurmugaIci, Fragm. Ill 33f-340; L Niculcea In Letop. lifoldovei ed. II, II
pg. 262.
2) Vezi textul tratatului 'in D. A. Sturdga i Colescw-Vartic, Acte f documente I, p. 32.
3) Vegi Genealogia Cantacuginilor p. 179.

www.digibuc.ro
XXVIII

la 4 August 1791 intre Turcia 0 Austria '), precum i prin pacea dela
din 9 Ianuarie 1792, intre Turcia j Rusia 2).
Cu inceputul veacului al XIX-lea, politica Rusiei fatà de Impärätia Oto-
manä devine i mai provocatoare.
Toate demersurile Rusiei in favoarea Principatelor, cu ocaziunea trata-
telor dela Kucluc-Kainarigi (1774) 0 Ia0 (1792), nu aveau alt scop decât sä.
intäreasca influenfa ruseasca in Valahia 0 Moldova, sä slabeascä influenfa
turceasck i, mai ales, sä-i dea posibilitatea de a interveni in impärätia
turceascA.
In Noembrie 1806, trupele rure0i au ocupat din nou Principatele, pe
care le-au definut pâtiä in 1812.
Este foarte instructiv sa se citeascA memoriile generalului rus, Conte de
Langeron, in care el arata, cu sinceritate, stärile de lucruri. Astfel el spune
In alte imprejurari acest räsboi, de 0 foarte nedrept era absolut necesar
pentru Rusia. Aceasta nu putea sä lase Turcilor cetätile Chiliei, Ismail, Aker-
man, Bender 0 Hotin, nici stäpänirea Basarabiei, cäci Odesa n'ar putea a-.
junge la desvoltarea la care se poate astepta" 9.
La 7 Iulie 1807, se incheie pacea dela Tilsit intre Franta i Rusia.
Prin art. 13 din acest tratat, Impäratul Alexandru I al Rusiei se obligä.
atre Napoleon, Impäratul Frant ei, ea sä intervie pentru mijlocirea unei pAci
cu Anglia 4).
In schimb, prin art. 23, Impäratul Franfei se obliga sä facä pe media-
torul intre România i Turcia. Prin Tratatul secret de aliantä ofensiva si de-
fensiva dintre Franta i Rusia, semnat tot la Tilsit, la 7 Iulie 1807 se stipu-
leaz1 (art, 4 si 8) ca dacä. Anglia nu prime0e mediatiunea Rusiei sau pri-
miind-o nu face pace pänä la 1 Noembrie 1807, Rusia va face cauza cornu-
nä cu Franf a. Deasemenea, daa Poarta nu ar accepta mediatiunea Franfei
sau acceptând-o nu s'ar ajunge la un rezultat satisfäcätor cu termen de 3
luni. Franta va face cauza comunä cu Rusia i impreunä vor face liberarea
provinciilor otornane din Europa, afar% de Rumelia i Constantinopol, de
subjugul turc.
Trecerea lui Napoleon de partea Rusiei produce o impresie penibilà la
Constantinopol, dar totu0, grafie stäruintelor Franfei, Turcia incheie armisti-
fiu cu Rusia la Slobozia, lânga Giurgiu, la 24 August 1807,
1) TratatuI dc pace cIeIa 5istov este publicat In colectiunea Acte fi documente relative
la renafterea României I p. 71 el are 14 artícole Tratatul a fost Incheiat prin rnediatiunea
Anglieí, Prusiei i Holandeí. Printr'un tratat special (aceiasí colectíune p. 79) se reglernenteaza
modul In care urma sit se facâ evacuarea Valahiei sí a 5 judete moldovene ocupate de Austriaci
se fac ilnumite rectificAri de granite, cedându-se Orsova Austriei _sí stabilíndu-se ca RâuI Cerna
sA formeze frontiera Intre Veaahia si Austria. Acest tratat e ?ncheiat tot la Sistov.
2) Tratatul dela las.í din 9 Ianuarie 1792 are 13 artícole. Prin el se stabileste câ frontíera
*Are Rusia i Turcía va fi Nistru, confirmându-se acteIe din 1773 privitoare la Incorporarea de
cAtre Rusia a Crimeí i â Peninsulei Taman pânâ la fluvítil Kuban. Prin art. IV, Poarta se an-
gajeazâ a respect& clauzele stipulate, In tratatul de pace Incheiat la 10 IuIie 1774 ía Kucisc.-
Kainargi, In favoarea Valachiei i MoIdovei. Sturdga i Colescu-Vartic, op. cit., I, p. 219.
3) Hurmuzake, Doc. III, supL L p. 1o9-14o.
4) D. A. Sturza $ í C. Cokscu-Vartic Aster fi Docum. L p. 576.

www.digibuc.ro
 Prin conventiunea secreta de aliantä, incheiata intre Franta i Rusia la
Erfurt in 12 Octombrie 1808 se stipuleaza (att. 8) ca Valachia si Moldo-
va sä feel parte din Rusia, care va avea astfel granite la Dunare i, in caz
ca Turcia nu ar admite aceasta cesiune, Franta nu va intra in rasboi, dar va
tärui pe langa Poarta '), pentru a admite aceste dorinte ale Rusiei.
Tutcia refuza propunerea Frantei de a cede principatele i rasboiul in-
cepu din nou intre Rusia si Turcia. Ostilitatile continuara 'Ana in 1812, and
Franta declarand rasboi Rusiei, aceasta se vazu nevoita a incheia cu Turcia
pacea dela Bucuresli la 26 Mai 1812, prin care se stabilea ca Prutul sa al-
catuiasca granite fata de Rusia j.
Sunt mai bine de 300 ani de cand Turcia a fost continuu atacata de
Rusi, care socoteau cá ei sunt de drept mostenitorii imperiului bizentin, ca
1or li se cuvine stapanirea Constantinopolului si a strâmtorilor. Printeo eroare
politica, Napoleon se leaga. cu Imparatul Alexandru si sacrifica credin-
cioasa sa aliatä Turcia unor imaginare interese politice, dar, desi in deca-
den.% in acel timp, Turcia a refuzat sfaturile franceze interesate. Astazi,
dupa mai bine 130 de ani, istoria se repeta un alt puternic aliat al Turciei,
iarài legat cu Rusia de interese vremelnice, voieste sa convinga pe Turci
sä se plece kusiei, dar acum Turcia e regenerata, gratie marelui Atattn-k, ea
e constienta de rolul ei, stapana pe destinele ei. E deci natural ca ea sa.
refuze amicalele sugestiuni, facute de un prieten interesat.
* *

Ideile Tevolutiunei frariceze, vehiculate de armatele glorioase ale lui

Napoleon, se raspandisera in mai toate fArle, cautând sa inlocuiasca pretu-
tindeni regimul aristocratic prin regimuf burghez.
Pentru a apara regimul aristocratic, de guvernare absolutista, in contra
noilor tendinte burgheze, se incheie, chiar in timpul congresului dela Viena
(1815), Sfânta Alianta, intre marile puled continentale Rusia, Austria st
Prusia.
Cu toate acestea, ideile revolutionare patrund si la noi si le gäsim for-
mulate intr'unele proiecte de organizare sociall. Dar, in toate aceste incercari,
constatam numai un fenomen de mimetism. Lipseste fondul, lipseste o clasa bur-
gheza româneasca puternica i constientä, care O.' revendice guvernarea si sa
organizeze un regim burghez 8).
Grecii vedeau in Napoleon, In timpul gplendoarei lui, ltberatorul popo-
rului for i, dupa imaginatia lar, acela care va lupta pentru restabilirea unej
mari Elade.
Grecii, crezandu-se sprijiniti de Rusi, incercara sa faca. din tärile roma-
nesti asupra carora aveau o asa de mare influenta, in timpul domniilor fanariote,
un focar al miscarei lor de liberare nationala. E faimoasa eterie din 1821!
1) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic Acte fi Doc. I. p. 929.
2) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic 1, p. 296.
3) Vezt Paul Negulescu. Tratat de drept administr. roman II. p. 29 0 unn.

www.digibuc.ro
Neavând insA sprijinul Rusiei, neavând mijloace, revohrtiunea greceasca s'a
sfar0t, prin infrângerile dela DrAgApni qi, Sculeni, inteo jalnicd tragodie, cum
o numea boierul moldovean Alexandru Beldiman intio lucrare in versuri,
cu acest titlu. Protestarea ROmânilor, in contra acestei mbcari grece0i, se
IntruchipeazA in m4carea nationalA a lui Tudor Vladimirescu.
* * *

Existând diferite motive de nemultumire intre Rusia 0 Turcia, prin fap-

tul ca niciuna nici cealaltA nu executaserA anumite stipulatiuni din tratatul
dela Bucurqti din 16 Mai 1812, privitoare ta Principatele române0i, la Ser-
bia, la granitele asiatice dintre Rusia 0 Turcia, au urmat tratative intre aceste
tAri in vederea solutionArei conflictelor.
In 17 Martie 1826, Rusia adreseazA un ultimatum Turciei prin 'care li
cere :
1) respectarea tratatului din Bucurqti dela 16 Mai 1812, privitor la
Principatele romane0i ;
2) Punerea in libertate a deputatilor serbi 1
3) Repararea prejuditilor 0 ofenselor aduse Rusiei.
Turcia acceptând acest ultimatum, intervine intre aceste douA tari Con-
ven(iunea dela Akennan din '1 Octombrie 1826, prin care se confirmA
stipulatiunile tratawlui de pace dela 16 Mai 1812 din Bucure0i. Printeun
act separat relativ la principatele Moldova 0 Valahia 1) se stabile#e :
a) modul de alegere a Domnilor de cAtre boieri,
b) durata domniei de 7 ani,
c) modul in care se fade destituirea Domnitorilor, pe baza de anchetA
0 prin acordul celor douA Curti suzeranA 0 proteguitoare ;
d) Recomandatiune cAtre DomnitOri 0 Divanuri ca, de urgentA, A se
ocupe de gasirea mijloacelor pentru ameliorarea administratiunei fAcandu-se
un regulament general pentru fiecare principat, care va fi imediat pus in
aplicare. .
_
La 4 Aprilie 1826, Anglia se intelege cu Rusia pentru a _ajutora m4-
carea de eliberare a Grecilor. La aceste tari, se asociazA 0 Franta, la 6 Iu-
lie 1827, 0 atunci se incepe o actiune din partea acestor 3 puteri contra
Portei. 0 flotA aliatA e trimisä in apele grecqti, care, MI% declarare de
rAsboi, ataca 0 distruge flota otomanA la Navarin (20 Oct, 1827) Ca repro-
salii, Turcia opreqte trecerea prin strâmtori a vaselor de cornett inchizând
astfel comertul Mare'. Negre, ceiace da pretext Rusiei aliata Angliei 0
Frantei de a porni un nou rAsboi contra Turciei. Inceputul ca totdeauna
il formeazA ocuparea Principatelor.
*
* *

Trebue 0 de data aceasta sA admiram abilitatea deplomatiei ruse care

1) D. A.. Sturza 0 CoIescu-Vartic op. cit. I, 314.

www.digibuc.ro
a 0iut sä atraga de partea sa puterile occidentale, in special Anglia, cu
tpate eà acolo oameni politici considerabili susfineau, cu toatä convingerea,
cä. Turcia este absolut necesarä pentru menfinerea echilibrului european.
Astäzi istoria se repetä. Rusia nu numai cà e o forta imensà, care
sdruncinä echilibm1 european, a§a de scump Angliei, dar ea e exponentul
unui nou regim politic, dictatura proletariatului, care urmare0e inläturarea
0 inmormantarea regimului burghez, pe plan internationaL $1 totu0 ea ga-
se0e docili secondantii in Anglia 0 Statele Unite ale Americei, exponentii cei
mai autorizati ai burghezimei. ,
In 1828, Ru0i ocupara Tärile romane. La inceputul ocupatiunei, genera-
lul comandant Joltuhin dovede0e o sälbäticie, o neomenie care inspäimanta.
Mai tarziu insä conducerea tärilor romane0i, in urma pacei dela Andrianopol
(14 Sept. 1829), a fost incredinfatä Generalultii conte Paul Kisseleff, care,
dela Noembrie 1829 pknä la Ianuarie 1834, cat a condus Principatele, a dat
dovadä 0 de pricepere 0 de omenie.
Tratatul dela, Andrianopol, din 2 I 14 Sept., 1829, are douä anexe ; una
intitulatä Act relativ la Principatele Moldovei §i Valahiei, lax alb. Act
relativ la indemnizdrile de comer( f i de reisboi precum f i la evacuarea
Principatelor. Ambele au aceia data, de 2 1 14 Sept. 1829. Potrivit art.
IV din ultima anexa, Rgii erau obligati a evacua Principatele dupa plata in-
tegral& a indemnizärilor de räsboi.
Kisseleff, s'a arätat un bun administrator, un om intelegator al stäri-
Mr de lucruri din Wile romane0i pe care, din tot sufletul, el voia sä le info-
drepte ; el s'a ocupat cu facerea regulamentelor, dovedind o mare culturà,
o mare pricepere 0 multä omenie. El urmärea insä, cu mare hotärare, a-
nexarea Principatelor la Imperiul rusesc 1), considerandu-le chiar ea provincii
ruse0i. Cu toate acestea, spiritul de dreptate al Romanilor i-a recunoscut
meritele 0', ea un omagiu, marea artera de comunicatie din capitala tdrei, o-
seaua, poarta numele säu.

§ IV. Scopul ce urmarea Rusia prin aceste Regulamente.

Caracterul Regulamentelor. Principiul separatiunei pute-
rilor. Organele de conducere dupii Regulament:
Domnia, Parlamentul. Justilia sub Regulament,
Care erau cOnsideratiunile ce indemnau pe Ru0 sä patroneze facerea
Regulamentelor ? Erau de sigur considerafiuni politice pe care de altf el Ki-
seleff le spune in raportul ce a fäcut Impäratului Nicolae : La 1828 Guyer-
nul imperial folosindu-se de ocupatiunea Principatelor cu armatele noastre, a

I) Astfel Kiseleff, inteo scrisoare e&tre Orloff, din 18 Iunk 1833, spune: .Eu socotsee
Dunarea ea granita impenului rus». Vezi A. Papadopol-Calimah in Analele Acad. Rom..
Tom. IX sena II, pg. loI. Veg} 0 mspunsul lui Orloff In aceIfq loc, pag. loS. Ve4i raportul
generalutui Kisekff cAtre ImpArat In Uricar X p. 587.

www.digibuc.ro
XXXII

depus toate silintele ea, in timpul guvernarei provizorii, sá se desavarseasea

propusa reorganizare, ca o afacere neaparata pentru buna stare a unei tar'.
megiesita cu noi si ea o masura care intarea temelia influentei noastre po-
litice asupra Orientului. Indemnat de vederi atat de inalte spre folosul
gloria Rusiei, Vice-Cancelarul contele Nesselrode a mijlocit inalta autorizatie,
dupa care secretarul de Stat Dascoff a fost trimis in Principate ca, con-
formandu-se cu starea lucrurildr din tara, sa schiteze un proiect de instruc-
tiuni pentru alcatuirea Regulamentelor.
Acest proiect, bazat pe adevarata stare a imprejurarilor locale, cuprin-
zand toate partile reorganizatiei din launtnt. s'a invrednicit de Malta intarire
in Iunie 1829, a fost dat fostului Presedinte-Plenipotent, General Joltuchin,
spre a alcatui, dintre boierii locali, Comisii i printr'insele lucrari pregatitoare
pentru Regulamentele organice ca in urma sa le supue in cercetarea obstes-
tilor Adunari".
Generalul Paul Kiseleff urmarea ca Principatele sa fie anexate Rusiei,
astfel ca granita imparatiei sa fie Dunarea i aceasta el o spune formal, crl-
ticand pe aceia care voiau, pentru consideratiuni politice momentane, exectt-
tarea tratatului dela Andrianopol, adica restituirea Principatelor Turciei.

Caracterul aristocratic al Regulamentelor. Daca examinam Regula-

mentele organice constatam ca ele au o factura aristrocratica. Se creiaza,
dupa ideile timpului, in fiecare tará un Parlament, dar cu un Wit caracter
aristrocratic. Nici burghezimea, nici taranimea nu aveau reprezentanti in Ob-
fteasca Obicinuitä Adunare, cum se numea acest Parlament unicameral.
Alegerea Domnului se facea de o Adunare care, in Valahia, avea 190
membri i anume : 4 reprezentanti ai Inaltului cler (mitropolitul si 3 epis-
copi), 50 boieri- de rangul intai, 73 boieri de rangul al II-lea, 36 deputati
alesi dintre boierii judetelor, Cate 2 de judet, de la vel serdar in jos. In fine
se admitea i o reprezentatiune de 27 deputati pentru corporatiunile (bres-
lele) de meseriasi de prin orase.
Puterea Domnitorului, este adevarat, se ingradeste prin creiarea Par-
lamentului. Dar si Domnitorul ca i membrii Parlamentului sunt reprezen-
tanti ai unei singure clase, care ii cauta numai satisfacerea intereselor pro-
Daca la noi feodalitatea nu se aseamana cu aceia din occidentul Euro-
pei, intrucat ea nu era legata de parnant, ca in Occident ; se aseamana insà
cu feodalitatea bizantina, o feodalitate administrativa, legata de functiuni,
conferind titularilor privilegii considerabile. Astfel, daca examinam hrisovul
Domnitorului Ionita Sandu Sturza asupra pronomiilor Moldovei, din 1827,
vedem cA se recunostea boierilor : a) Scutirea de orice dari catre Stat ; b)
scutirea de armata ; c) dreptul de a avea scutelnici, adica oameni, care nu
plateau bir catre Stat, dar plateau boierilor, fie prin munca, fie in bani.

www.digibuc.ro
 Aceste privilegii extraordinare In favoarea unei clase au fost Intruchtva
atinse i reduse prin Regulamente. Astfel scutelnicii au fost desfintati.

Regulamentele organizeaza Statutul pe baza principiuluiiseparatiunei

puterilor. Ele admit o separatiune tripartitá a puterilor, fiind influentatä In
aceastä privintä de Constitutiunea franceza a lui Ludovic al XVIII-lea (charte
octrogée) i astfel se admitea cà puterea executivä e Incredintath. Domnului,
cl puterea legislativa apartine Domnitorului i Obicinuitei obstesti AdunAri.
Seful puterei executive, Domnitorul numea i revoca pe minitrii, duph
socotinta sa. Ministrii nu puteau sh. fie membrii ai Parlamentului (art. 46
Regulamentul Valahiei); puteau insA sa vie la Obsteasca obicinuith. Adunare
pentru a sustine proiectele de legi (isvod de pravilä) ca i orice alte adrese
ale Domnului cAtre Adunare, precum i pentru a da deslusiri, fiecare pentrui
tot ce priveste dregAtoria sa (Vezi i cap. IV Reg. Valahiei).
Puterea judecatoreasca exercitata de Organele ei, este arAtatä ca o putere
separata i independenta i fata de puterea executivA (ochrmuitoare) de
cAtre art. 212 Regulamentul Munteniei si 279 Regulamentul Moldovei, pre-
cum si fata de Obsteasca obicinuitä Adunare (art. 59 Regulamentul Valahiei
si 62 al Moldovei).
*

Cum se face cA Rusia, sub Tarul Nicolae I, partizan hotarât al abso-

lutismului, a admis ca, In aceasta noul organizare ce se dedea TArilor ro-
mânesti, sä recunoasa existenta unui Parlament, putând sA se r:opunä puterei
Domnitorului?
Trebue sA recunoastem ca aceastà constructiune politich. era o abila
machinatiune, menith. sh. satisfacA, In special, pe Englezi dar mai ales sh. asi-
gure dominatiunea Rusilor, facând posibilà interventiunea, amestecul lor, In afa-
cerile Principatelor, ori când ar fi vroit.
In adevAr, prin functionarea Parlamentului, se puteau ivi conflicte 1ntre
Domnitor, titularul puterei executive, si 1ntre aceasta Adunare aristocratich.
In Wile constitutionale, asemenea conflict se transeazä fie prin proregarea
Parlamentului, când neintelegerea pare de mai mica importantà, fie prin di-
zolvarea parlamentului, facându-se apel la opinia publich, pentru noi alegeri,
când conflictul ar fi considerat mai profund. Regulamentele organice admiteau
ca Domnul sA proroage, adica sa amâne Adunarea, dar nu recunosteau Dom-
nitorului dreptul de dizolvare ; el putea Ina sA se aclreseze cAtre cele dota
Curti, cerând voie de a face clizolvarea i convocarea unei alte Adunhri
(art. 53 Valahia, art. 56 Moldova).
Pe de alth parte Adunarea Obsteasch obicinuitä avea cadere sd arate
Domnului prin anaforale, nOpästuirile i plângerile tOrei i, in caz de nevoe,
sh. le facl cunoscute Curtilor suzerane i proteguitoare, arätând i mijloacele
de indreptare (art. 54 Muntenia, art. 57 Moldova).

www.digibuc.ro
 Se poate intelege foarte usor ea solutionarea depindea dupa cum Dom-
nitorul sau majoritatea Adunarei erau in vederile guvernului rusesc.
In cazul and Rusii sustineau pe Domnitor, admiteau dizolvarea Adu-
narei, dar, daca majoritatea Adunarei le era favorabila, ei cereau dela Cons-
tantinopol ca, de comun acord, sa se admita o anchetä, facuta. de catre un de-
legat rus i altul turc, care O. cerceteze activitatea Domnitorului. 0 asemenea
ancheta s'a facut in 1841 in contra Domnitorului Alexandru Ghica. Comi-
siunea de ancheta era compuse din Generalul Duhamel, delegatul rus,
Sekib-Effendi, delegatul turc, care, conchizând la vinovatia Domnitorului, a
ajuns la destuirea lui

Instituriunile politice organizate prin Regulamente erau

1) Domnia. Organizarea Institutiunei supreme a Domniei a fost, la noi,,
intemeiata pe obiceiul pamântului
Modul de determinare al $efului suprem al Statului, atât in Muntenia
cAt si in Moldova, a Voevodului, Domnului, a fost, din cele mai Vechi tim-
purl, alegerea.
Acest mod de desemnare a fost luat, probabil, dela vechile triburi
slave, care au salasluit in regiunile noastre precum si dela Statele vecinet
Ungaria, Polonia i Imperiul german 2).
Alegerea $efului Statului, in timpul evului mediu, dädea nastere la corn-
petuni, la lupte intestine, din care cauza neputandu-se intari piderea $e-
fuhii Statului, Statul mnsui suferea, neputând sa ajunga la inflotirea si pros-
peritatea Statelor, in care monarhia era ereditara.
Domnii, la inceput, erau alesi pe viata ; dar, dupa ce änile românesti
s'au pus sub protectoratul Turciei, alegerea trebuia sa fie confirmata de
Po arta.
Firmanul imparätesc de confirmare, numit muharel, se citea in Divan
In fata boierilor, de catre functionarul turc mahometan, numit Divan effendi
sau Skemni-agassi, atasat pe lânga Domn pentru citirea firmanelor turcesti 3),
Dupa moartea lui Ion Voda cel cumplit, Turcii au obligat pe Domni
românesti sa-si ceara confirmarea in domnie la fiecare trei ani, Mai tarziu
confirmarea a ajuns O. se dea in fiecare an. Dupa decapitarea lui Miron
Asupra cauzelor care au determinat ancheta concIuzige ei,vezi C. Filitti, Domniile
romirme sub Regulamentul Organic, Buc. 1912, pg. 167-172.
2) Paul Negulescu Tratat de drept administrativ roman, editia III, vol. II p. 1o7 urm.
i 3) In afarA de Divan effendi sau effenclissi se mai gáseau pe langs. Domn incA 3 funo.
tionari mahometani í anume : Besli aga inslircinat cu potiia fat& de calâtorii musulmani,
mechterbasi, seful meterhanelei sau muzicei turcesti i bairactarul, sau purtAtorul unui fel de
steag, format dintr'un Iemn, de care era atitrnate 2 mu 3 cog! de cal sau tuluri. Erau pas
care aveau 3 cox! SAU tuiuri.
Aceste cozi de cal constituiau o mare distinctie. ISomnitorii ffind considerati ca bey, a-
vertu numai 2 tuiuri, ei erau inferiori, ca grad, pasitor ca 3 tuiuri i Hanului tittaresc. Vezi.
Gheorgaki al doilea logofat, Condica de obiceiuri vechi i noi a Prea inaltilor Domni
KogAlniceanu, Letop. Moidovei ed. II, vol. 111 p. 299 i urm.

www.digibuc.ro
13arnowski, alegerea nu s'a mai facut de boieri, Donmul find numiti de
de Poarta, cu conditiunea ca noul ales sa fie, de religie ortodoxa.
Prin hatiseriful din 1802 se stabileste prin art. 1 ca timpul de gestiune
al Domnitorilor este de 7 ani socotiti din ziva numirei.
Prin conventiunea dela Akerman din 7 Octombrie 1826, in actul aditional,
se stabileste cä Domnii sa fie alesi de Divanul fiecarei täri, dintre boieri.
Durata Domniei era tot de 7 ani.
Prin Reguiamentele organice, alegerea Domnitorilor se facea, in fiecare
principat, de 011teasca Adunare Extraordinarä, al/And, in MUntenia, 190
membrii (art. 2). iar in Moldova numai 132 membrii (art. 2 si 3 Reg. Mol-
dcwei).
Dupa cum se poate vedea, imensa majoritate a acestei Adundri era
compusa din boieri ; se afla Ina i un numar destul de redus de depute% re-
prezentanti ai corporatiunilor de meseria0 i negustori (27 pentru Muntenia si
21 pentru Moldova). Regulamentul Moldovei admitea un reprezentant al
dulturei, un deputat al Acadent?ei nationale de invataturl, ne spune art. 2
lit. e.
Dupä ce Adunarea alegea pe Domn, Regulamentul organic stabilea ca
se facea in aceíasi sedintä, adresa care Poarta cerandu-se confirmarea Dom-
nului ales, cat i o nota oficiala de informatiune catre Curtea proteguiloare.
Ambele adresese iscaleau de toti membrii Adunärei (art. 42 Reg. Valahiei),
care se dizolva imediat.
Domnul era ales pe via(ä, el putea in'sä sa fie destituit de Ctirtile su-
zerana i protectoare, in urma unei anchete, cum s'a aratat mai sus. El putea
abdica, insä abdicarea trebuia primtta din cele doua Curti.
La orice vacanta de dnmnie, puterea domneasca era imediat exercitata
de Vremelnica Octirmuire a Caimacamilor, dupa art. 18 din Regulamen-
tul Valahiei si al Moldovei. Atnbele Regulamente stabilesc ca legiuifi Cai-
macami erau Prezidenttd Inaltului Divan. Ministrul trebilor din Launtru
marele logofát sau ministrul Dreptatei ce erau in functiune, nand se ivea
vacantia. Caimacamii ocarmuiau trebile Principatului pang la suirea in scaun
a noului Domn. Caimacamii intocmeau lista candidatilor la Domnie, trecand
inteinsa pe toti boierii cari implineau contlitiunile art. 26 muntean si 27
moldovean. Candidatii la Domnie trebuiau sa aiba varsta de cel putin 40 ani
impliniti, sa fie de familie boiereasca a cArei nobilitate sä se suie cel putin la
mosul sAu. Caimacamii prezidau alegerile ; votarea candidatilor se fAcea cu
bale (bile). Dupa suirea in scaun a Domnului, caimacamii, urmau sa dea
socoleal i Domnului i Obicinuitei Obsteasca Adunare.
Dupa confirmare, Domnul depunea ju Amantul cerut de art. 44 Reg.
Valahiei i 47 Reg. Moldovek.

* *

Domnul, inainte de Regulament, era stäpanul tarei. Viata, cinstea

www.digibuc.ro
averea oamenilor erau in puterea lui. Nici-o lege 0 niciun obicei nu t AMU-
re au puterea Domnultd.
Ca si Impäratul Bizantin, el se intitula Domn, Dominus, considerändu-
puterea de drept divin. Nu se gäsea in tarä. nici o institittiune deosebitä,
care se limiteze puterea Donmului. La palatul domnesc era o etichetä, un
ceremonial oriental al Curtii.
Veniturile tärei erau de 2 feluri ; unele ,ale Vistieriei sau Casa Sta-
tului i altele ale Cämärei sau Casefa privatä a Domnitorultd, care consti-
tuiau salarizarea lui, lista sa civird. Din veniturile vistierlei se plateau a)
Tributul catre Poartä i b) cheltuielile trebuincioase pentru plocoanele date
la functionarii turci sau alie cheltueli pentru. interesul tärei ; c) Lefile func-
tionarilor, plata slujitorilor, care, in general, se fAcea dintr'o dare aditio-
nalà (zecimi aditionale) numitä Reisurd, 14 parale la fiece leu de impozit.
Därile, care constituiau veniturile tärei, erau: sferturile, pecetluirile sau
darea mazililor, a negutätorilor, a ruptasilor, räsura, un impozit com-
plimentar, aditional, pe langa celelalte däri adaogAndu-se cota rästcrei la fie-
ce leu de impozit direct.
Därile care alcatuiau veniturile CArnärei Domnului, numite i Rusuma-
turi", impozite indirecte, erau plätite de toti si de tärani si de multe ori de
boieri si de monastiri. Aceste däri erau : a) desetina, impozit pe stupi i pe
porci ; b) vadrärit, sau vinariciu, impozit pe vin ; c) gostina sau oierit dare
pe oi ; d) vämile, e) ocnele, etc., etc.
Cheltuelile, in afarà de cele obligatori, cum era tributul &ere Sublima
'Poartä, se fáceau dupa chibzuinta Domnitorului. Mai in todeauna tesaurul
public era säcätuit, dupl cum arata Dimitrie Cantemir i dupa cum ne spun
cronicarii.
Un vechi obicei, ce gasim in Principate, era ca semile (socotelile) ve-
niturilor i cheltuelilor se cercetau de boierii din divanul domnesc.
Dar Domnii nu respectau prea mult aceste obiceiuri, cutume, dupa
cum se poate vedea din documentele timpului.
Regulamentul organic stabileste norme prin care limiteaza puterea Dom-
nului. Potrivit Regulamentului, Domnitorul nu mai avea tm drept absolut
de legiferare, caci el exercita acest drept impreunä cu Obsteasca obicinuiti
Adunare. Domnitorul avea drept de initiativä a legilor. El trimitea proiec-
tele de legi cu pitacuri domnesti (ait 48 Reg. Val.), in terminologia mo-
dernä mesagii. Adunarea avea dreptul de a aproba proiectul, a-1 modifica
sau a-1 respinge. tupä ce proiectul era votat, se supunea Domnului spre
intdrire (art. 49 Val.), care echivaleaza cu sanctionarea. Domnul refuzand
intärirea putea sä trimitä proiectul Adunärei spre o noul chibzuintä. DacA il
sanctiona dedea ordin de executare, ceiace echivala cu promulgarea.
Sub noua avezare, Domnul nu mai are drept de eat la lista civilä, care
e fixatá la 1.200.000 lei pe an prin art. 65 din Regulamentul Valabiei 0 la
800.000 lei prin art. 74 din Regulamentul Moldovei.

www.digibuc.ro
 Parlamentul. Regulamentele qrganice ereiaza un Par lament unicameral,
cu atributiuni de legiferare, numit Obicinuita obgeasca Adunare, compus
numai din deleggi ai clasei nobiliare, ai boierimei, care singura era chematä
sä se pronunte asupra chestiunilor de interes obstesc.
Obicinuita obsteasca Adunare a Vakhiei se compunea din 42 membri,
iar acea a Moldovei din 35 membrii.
In Adunäri, erau merfibri de drept, din cauza functiunei ce detineau,
mitropolitii si episcopii. Cella lti deputati erau alesí dintre boieri, iar corpul
electoral era alcatuit numai de care boieri, dupa cum aratä. art. 45 si 46
din Regulamentul Valahiei, ea si 48 si 49 din Regulamentul Moldovei.
Prezident era de drept Mitropolitul Tärei. Adunarea isi constituiau bi-.
roul alegand dintre membrii säi 2 secrelari Si 2 secretari supleanti.
Aceste Obstesti Obicinuite Adunäri se asemänau cu Divanurile domnesti,
de mai nainte, in sensul ea si unele si allele erau compuse numai din boieri,
dare pe când in divanurile domnesti membrii erau numiti de Domn, aci ei
erau ale0 ; in materie de legiferare, clivanul dedea numai un aviz consultativ
-urmând ca Domnu: sa hotärascä, pe cath vreme Adunarea era numai organ
legislativ, care prin vohd au, statuiazä. Domnul putea,, este adevärat, sä nu
sanctioneze hotärarea Adunärei, dar nu putea s'o modifice. Divanul avea si
atributiuni judecAtoresti, Adunarea nu avea asemenea atributiuni si nu se
putea amesteca in materii contencioase (art, 59 Valahia si 62 Moldova).
Domnul avea initiativa legilor, el trimitea Adunärii proectele de legi
prin pitac domnesc (art. 48 lit. c Valahia sau tidula domneasca, in Moldova,
art. 51 lit. a). Proiectele de lege se votau in intregime sau cu modificäri,
Adunarea putând a respingh proiectul. Hotarârile, chibzuirile Obicinuitei
Obstesti Adunäri nu aveau Ina putere de lege decht prin întdrirea Dom-
nului (sanctionare) care ramâne liber de A nu le intäri, färä arätarea de
motive (art. 49 Valahia, 51 alin. a Moldova). Amendamentele la diverse ar-
ticole trebuiau sä fie sprijinite de cel putin vase membrii ai Adunärei (art.
48 al. b. Muntenia ; 51 al. b Moldova).
Adunarea avea dreptul sä atragä atentiunea Domnului prin anaforale
asupra chestiunilor de interes obstesc, asupra nedreptätilor si. plângerilor lo-
cuitorilor si, de va fi trebuintä, putea sä le faeä cunoscut celor 2 Curti.
, Justitia sub Regulament. Regulamentele organice atät al Valahiei cât
si al Moldovei proclana, eel d'intâi; prin art. 212, iar eel de al doilea prin
art. 279, principiul separatiunei puterilot ochrmuitoare (executivä) si judea-
toreaseä iar prin articolele 59 Val. si 62 Mold., aräta O. Adunarea obsteascä
ordinará nu avea nici o atributie judecätoreaseä.
Regulamentele organice stabilese urmätoarele organe de judecatä, cu
comp etenta generalä o
a) tribunalele de fatliia instanfä dela finuturi (art. 280 R. Mold,), nu-
mite judecatoriile judetelor de Reg. Val. art. 213 si 242. Aceste tribunale
erau compuse dinteun prezident si doi judeatori. In contra hotAririlor tri-

www.digibuc.ro
bunalelor de judet se putea face apel la dtvanurile judecdtoreqti in numär
de doug, In Valahia: unul la Bucuresti i altul la Craiova, cel d'intai era
competente a judeca apelurile din cele 13 judete de dincoace de Olt si ce
de al doilea apelurile contra hotärärilor tribunalelor de dincolo de Olt 9.
Pe langa fiecare tribunal sau Divan figura un functionar, asemänätor
portärelului, nutnit Zabet, sau Zapciul judecdtoriei de fudet sau al Diva-
nului cu aprozii necesari (agentii de portärei), dare 1nmâna cidulele (citatile)
fäcea comunicArile de acte art. 222, 223, 254, 274 si 275 R. Val. In Mol-
-dova, pentru acest scop, avem vornicul de aprozi, vätavul, ceausul de
apro4 cu aprqzii, necesari, iar tu judete ispravnicul, avâncl. ate 3 aprozi de
fiecare ocol (art. 376 R. Mold).
Pe langa fie-care instantä sau despärtire (sectie) se a& câte un logofät
(grefier), un condicar (arhivar) i impiegatii necesari. Vezi art. 220 si 221
Reg. Val.
Regulamentul Moldovei face din tribunalele de tinut (judet) instante cu
atributiuni limitate, având drept de- a judeca procesul de o valoare pinä la
500 lei. Ce instantä de apel era un singur Divan judecdtoresc la Iai, numit
In textul publicat la 1835, divan de apelatie.
Se organizeaza avocati (art. 224-226 Val), oameni care au oare-
care qtiintd de pravild, O. care stint cunoscuti ca oameni cinstiti (art.
225).
Pentru a putea practice avocatura, acei care Indeplineau conditiunile
art. 225 alin 1, trebuiau sä-si inscrie numele lor in condica cancelariei mi-
nisterului dreptätei, dar nu puteau sä practice pâta ce nu primeau de la
Stapânire carte in scris de slobozenie (225 al. II) 1)610 puteau Msä sä-si
punä procuratori (vechili), chiar dacä nu erau avocati, In care aveau incredere.
Pe länga Inaltul Divan si pe langa despartirile criminalicesti ale diva-
nurilor de apelatie, functionau avoceti publici care, in cazul ca linculpatul
era lipsit de avocet, instante ii putei da until care sä-1 apere.
Avocatul trebuia sä arate tot respectul WA de instantä inaintea areía
se Infatisa. El nu se putea Infätisa In locul mandantului sau mailnainte de a
aräta 1mputernicirea.
3). Inaltul Divan, supreme instanta. El era instantä de fond, se com-
punea dintr'un prezident si din 6 menibrii, numiti de Domn. .El judeca
fäcute in contra hotätirilor divanurilor judecdtoreqti i judecdtoriilor

Divanul din Buouresti avea iz judecAtorii, iar oel din Craiova nurnai opt. Divanul
din Bucuresti se compunea din dota despArtiri.: uña paticeascs avAnd 7 membrii, alta crimina,
IiceascA cu 5 membri: Curtea de Craiova avea de asemenea douA despartiri : cea poIiticeascA
de 5 membrii, iar cea criminaliceascA din 3 membrii. Fiecare despArtire avea un preeident (art.
2.67 i urm. R. Val., 32o i urrn. R Mold.).

www.digibuc.ro
 de comer( 9. Adunarea obsteasca obicinuita din Moldova alegea i dânsa 7
-persoane, cu tit1u1 de supleanti, care inlocuia pe membrü inaltului Divan in
oaz de lipsa (art. 362).
Regulamentela organice creiaza procurorii sau procuratori, cum ii nu
meste art. 217 si 218 din Reg. Val., le determina atributiunile ca aparatori
ai pravilei, ingrijir ea la paza bunei orandaeli si a linstei publice.
Regulamentele organice stabilesc cä in Valahiea se aplica Condica Ca-
ragea (art. 241 R. V.), iar in Moldova Condica Calimah (art 375). Aceasta din
urma pravila Rind publicata in grecèste, s'att luat masuri penh-u traducerea
gi in româneste. Pentru acest motiv a lost nevoie lima dela punerea ei in
aplicare de un pravilist al Statului ca sä dea explicatiuni tribunalelor pen-
tru intelegerea i aplicarea legilor. Regulamentul Moldovei, prin art. 300, sta-
bileste doi pravilisti sau legiti, cu. aceleasi atributiuni.
Regulamentul organic al Moldovei, prin art. 304, stabileste ca orice pri-
cina hotarita de Inaltul Divan si intarita de Domn este in veci curmatd, acheá
hotarirea capata autoritatea de lucru judecat, Regulamentul Valahiei in art.
324 admite numai un singur caz in care hotarârea Inaltului Divan, data cu
complect special, in urma unui apel catre Domn, producea autoritate de lu-
cru judecat. Pentru aceasta se cerea : a) ea prima hotarire a Inaltuhti Divan
A. fie data eu majoritate, hind, eel putin, doi membrii de osebita panne, b)
cal la instantele inferioare sa fi fost hotarâsi deosebite. In acest Caz partea,
care a pierdut, are drept *de apel catre Domn pentru a i se judeca pricina
din nou. Domnul trimitea pricina Inaltului Divan pentru a se judeca noul apet.
In acest caz, Divanul se complecteaza cu ministrul justitiei. ca prezident.
cu toti prezidenti instantelor judecatoresti din Bucuresti afara de aceia care
au judecat pricina. Dívanul astiel constituit, judeca pricina. Hotarârea
data, intarita de Domn, capata autoritatea de lucru judecat, ne mai putând fi
atacâta i afacerea nu mai putea fi pusa in discutiune. O dispozitie asemd-
natogre gasim si in Moldova (art. 363).
In celelalte cazuri, aplicându-,se la noi vechile pravile Caragea si Cali-
mah, acela, care pierduse sub un Domnitor, putea sa se adreseze din nou
justitiei la venirea altui Domn.
I) Judecatoriile de eorrirt erau instante de apel in contra botaririlor judecatoriilor de
judet, (Vezi art. 243 0 299 Reg. VaI.), care, judecand afaceri de comert, se complectau çu 2
comercianfi (art. So5 R. V., 333 R. M.). In Valabia erau (iota asemenea judecatorii de co-
rnett : una .la Bueuresti i una Ia Craiova. Cea d'intai avea 5 membrii, din care 2 numiti de
'Doran, jar 3 alesi dintre negustori, conform art. 309-301 Reg. VaL, pentru Craiova numai Pre-,
.zidentul se numea de Domn, lar ceilalti doi judecatori se alegeau conform celor aratate mai
sus si a art. 302-3o3. Judecatorii negustori erau alesi pe 2 ani.
In Moldova era un singur tribunal la lau cu 5 membril, din care 3 boieri numiti de
Domn i 2 negustori dint:re cei mai matt. In orasele Galati, Foesani, si Botosani erau orânduiti
eate 2 negustori de seama care judecau, cand era vorba de procese comerciale impreuna ca
judecatorii tribunalului judetuluf (art. 333). Judecatorii comerciali erau cempetenti pentru toate
pricinile nAscute din fapte de comert.
Pricinile de cornett se judecau dupa condica de comert franceza (art. 241 R. Val.; 375
Mold.) Tribunalul de judet, din Moldova, constituit in complectul obicinuit l cu cei doi judeatori
comercianti, avea o competentA limitata pAna ia o valoare de 5000 lei. Asa ca Tribunalul
comercial judeca, In prima instant& pricinile de o vaioare mai mica de 5000 lei. Legea deli-
neste faptele de comer f (3o6 R. Val.).

www.digibuc.ro
XL

Numai hotararile facute sub trei Domnitori capatau autoritate de lucru

judecat. Astfel pravila Caragea spune in Partea VI, cap. IV § 7 Hotarâ-
rea unui Domn are apetatie la alt Domn, § 8 Hotararea unui Domn, stri-
cata de alt Domn, are apelatie la al treilea Domn. § 9: Hotardrea Dom-
neasca intäritä de doi Domni sä nu aiba apelatie 1).
E curios de inteles cum autorii Regulamentului, care cautau sä stabi-
leasca certitudinea juridica fag de proprietate (art. 391 i urm. Reg. Mold.,
343, Reg. VaL), incercând sa faca chiar tm cadastru 2), au mentinut vechile
dispozitiuni care dedeau dreptul de a reinoi judecatile la fiecare non& Dom-
nie, ceia-ce facea nestatornicia celor judecate i nesiguranta proprietatei,
dupa cum se arata ap de bine in art. 364 din Reg. Mold.
Regulamentele nu au stabilit inamovibilitatea magistrarilor, dar au
aratat-o ca un deziderat, ce s'ar fi putut realiza dupa 10 ani dela punerea in
aplicare a Regulamentaui (art. 215 Reg. Val., 285 Moldova); ele admit deo-
camdata insa numirea judecatorilor pe o perioada de 3 ani, cei dovediti ca-
pabili putând fi lasati mai departe pe noi perioade de 3 ani (art. 214 Munt.,
284 Mold.),
Aceasta numire pe termen, cu drept de a nu fi inlocuiti in acest in-
terval, este socotita de filosoful german Oswald Spengler ca raspunzfind mult
mai bine interesului general de eat inamovobilitatea, care e stabilita mai mult
in interesul personal al functionarului.

§ V, Organizarea administrativa a Tarilor romane*ti; a)

Domnitorul *efts! ierarhiei administrratIve, b) MinutrL
c) Viata economical, Cheltuetile i veniturile Statului, Bu-
getul Statului. d) Controlul ointesc. e) Permanentizarea
functiunilor publice. f) Puterea publicà (politia, armata).
a) Domnitorul este feful puterei executive ne spune art. 58 din.
Regulamentul Valahiei 0 61 din Regulamentul Moldovel. Obicinuita oNteasca
Adunare nu va putea in niciun chip sä impTedice stapânitoarea putere data
Domnului dupa vechile intocrniri i obiceiuri ale Tarei 0 care putere pri-
ve0e la pazirea bunei orândueli 0 la liniqtea publica, ne spune art. 58
Regulamentul Munteniei.
Textul moldovean numete puterea executiva: puterea suverand de
administrarie fi de paza bunei reindueli i a liniftei publice, putere
care e incredintata Domnului, pe temeiul vechilor obiceiuri ale Tarei.
Ca Sef al Puterei executive, Domnitorul nume0e i revoaca in func0-
unile administrative 0 judecatore0i. Judecatori erau numiti dintre boierii

1) Vezi Patd Negulescu, Tratat de Drept adrninistrativ Vol. I, editia IV, 1934, pagina
370-371 1 nota 1 delkl pag. 370.
Vezi legen din 1835 pentru mdsuratoarea cadastrald in tot Prinfipatul spre a currna
prisonirile pentru ho arele noiibr. Analele Parlam. V, I, 333 Ourtn.

www.digibuc.ro
pämânteni. El dä ordin de executare a legilor (promulgarea) ; el da ordin
pentru executarea hotärârilor judecatoresti ; in numele lui se pronunta hotä-
rârile (art. 281 R. Mold., 214 R Val.).
El numeste i revoacä pe minitrli, cari sunt colaboratorii lui la opera
de guvernare.
Domnul este inaltul Sef al mLLiiei (art. 376 R. Val. ; 213 0 432 Reg
Comandantul militiei este Spätarul in Muntenia (art. 383) si Hatmanul in Mol-
dova. (art. 213).
b) JTIinitrii Puterea executiva are un rol considerabil precum i atri-
butiuni numeroase i variate. Domnitorului, ca Sef al Puterei executive, i s'a
dat mai multi colaboratori, cum de altfel existau i inainte de Regulament '),
Prin noua organizare, acesti mari dregatori lau, pentru prima data, numele
de Ministrii. (art. 464 147-150 Regulamenful Valahiei). In sistemul regula-
mentar, Domnitorul numeste i revoaca pe colaboratorii säi, farä sä tinä
seama de alte consideratiuni decât acelea care il interesau pe. el. Ministri
nu puteau urmäri o alta politicä decât acea a Domnitorului, iar initiativa
mäsurilor nu se poate lua decât cu aprobarea Domnitorului, care da direc-
hvele i impulsiunea necesara. Din aceastä cauza Domnitorul era räspun-
zätor pentru actele Ministrilor pe care ii acoperea.
Ministri nefäcând parte din Adunare, aceasta nu le putea da vot da
blam, putea Ina prin anaforale adresate care Domn sa arate reaua admi-
nistratie, marile nedreptäti infaptuite de anumiti Ministri i Adunarea avea
posibilitatea legala de a comunica aceste arätäri i celor douä Curti, care
puteau ordona o anchetà, al carui rezultat putea fi destituirea Domnului, own
s'a intâmplat, in 1841, cu Domnitorul Alexandru Ghica.
Dupa Regulamentul din 1831, in Valahia, Minitrii erau In numär de 7
anume:Ministrul ,Trebilor din Iluntru, sau marele Vornic, Ministrul Fi-
nantelor sau Vistieru, marele Postelnic sau Secretarul de Stat, Logoiätul
sau Ministrul dreptätiir,Logofätul (sau ministrul) trebilor bisericesti, Späta-
rul sau ministrul ostirei (art. 149 R. Val).
Trei din acesti anume Marele vornic sau Ministrul trebilor
din läuntru, Minierul finantelor i Secretarul de Stat formau Sfatul admi-
nistrativ, sub prezidentia marelui vornic, care, intrunindu-se de 2 ori pe
saptäminä, examina toate afacerile curente privitoare la ordinea publicA, la
finante i comert (art. 148 R. Val.). Hotärârile luate, dupa aprobarea Dom-
nului, se puneau n lucrare imediat. Toti ministri intruniti, sub prezidentia
Domnului, formau Sfatul miniftrilor, care se convoca pentru examinarea
afacerilor importante (art. 149 R. Val).
Regulamentele organice, continuând sä organizere societatea, stabilesc mai
intiLorgane de conducere, apoi, penh-u a asigura linistea i ordinea publicA,
organizeaza forta publica.

1) Vezi P. Negulescu si G. Alexianu, Tratat de drept public I, 331-540.

www.digibuc.ro
XLII

Dar aceasta nu era suficient. Organizarea de Stat are o multime de

alte indatoriri pc care Regulamentele eäuta sä le satisfacA.

Viata sociald. Influenta Fanariotilor a fost nefastä asupra societätei

românesti si in special asupra boierimei, desvoltând spiritul de intriga
pasiune de lux, dorinta de edstiguri ware.
Clasele sociale ce constatäm in ärile românesti erau un numär de 6:
a) clasa boiereascä, b) mazilii, c) negustori, d) clerul e) täranii, f)
Boierimea era impärtitä in 3 clase. Din clasa I, a velitilor boieri, nu- .
mite greceste protipenda, de unde la noi s'a fäcut protipendadä, faceau parte
parte in Valahia toti acei care erau sau fuseserä mari Bad. mari logofeti,
mari vornici, mari visHeri mari spätari, mari postelnici i mari aga.
Din aceastä clasà se recrutau maxi demnitari ai Domnitorului:
Din clasa II-a mult mai numeroasd, fAceau parte toti acei care ocupau
sau ocupaserä anumite functiuni cum de pilda Marele Clucer, Marele Pa-
harnic, Marele Serdar, seful menzililor (postei, medelnicerul, ingrijitorul mesd
domnesti, slugerul, pitarul, armasul, etc. Mai toate aceste dreatorii s'au des-
fintat in veaeul al XIX-lea, rärnânând numai titlu. Ei erau chemati sä ocupe
servicii mai mid. De ordinar dinteinsii se recrutau diedi de la vistierie, ca
qi de la celelalte mari institutiuni.
Boerilie sau dregätoriile de a doa treaptä le erau lor reiervate.
Boeriile de clasa III-a coprindeau pe logofatul de divan, ajutor al mare-
lui logofät ; când erau judecati la Divan, el era grefier ; veneau apoi satrari,
medelniceri, etc. Si din rândurile lor se recrutau scriitori de pe la cance-
lariile marilor dreatorii, ca i pe la juclete, Ei erau cunoscuti si sub nu-
mele de boiernasi.
La inceput boierimea era chematá ca, aläturi de Domn, sä apere tam.
Era o adeväratä nobilime. Mai târziu Insà insä, sub influenta Bizantului,
boierimea a devenit o clasä de dregätori. In timpul Fanariotilor vedem ea
ea foarte multi capatau dela Domnitor numai titlu de boierie, färä a obtine
dregAtorie, iar la inceputul veacului al XIX, boierilie numai ea titlu, ra'rä
dregatorieo sunt extrem de numeroase. -
Domnii vindeau titlurile j, dacä dedea bad, ne spune Zilot Românul,
omul ce? mai ordinar devenea mare boier 2).
Boerii formau o clasä privilegiatä, scutitä de orice impozit i numai
dinteinsii se recrutau dregatorii Statului.

1) Nu avern de cat 54 citim pe Raicevich, Osservazioni intorno La VaIachia e Moldavia

(Napoli 1788), precum i ktcrarea Medicului Zallony, apAruté. Ia 1824 :n frantuzeste la Mar .
silia f tradusa tri romaneste In Biblioteca pentru toti, precum i lucrarea logofatului Gheorgaki,
Condica de obiceiuri a prea Dornni scrise in Ia0, la 1762 0 publicatg In al Ill-lea
volum aI Letopisitelor lui Mihail Kogâlniceanu.
2) Zilot Romanul, editia Hajdeu.

www.digibuc.ro
 XLIII

Mazilii erau descendenti din vechii boieri, care, cu arma in mâna, a-

parasera hotarele patriei. Mai târziu, când boierfa a ajuns kgata de drega-
torie ; când boieri devenisera curteni, mazilii au continuat inca a avea o le-
gatura cu boierii in timpul Domniilor pamântene. Când insa, sub domniile
fanariote, multe dregatorli 0 din cele mai importante erau incredintate la le-
vantinii care veneau odatâ nu Domnul strein, legâtura:dintre mazili i boieri
inceteaza, devenind aproape tärani, ramânând numai deosebirea ca ei nu
raspundean birul ca taranii prin cislä, ci Il plateau personal 0 direct catre
vistierie, ei nu ocupatt functiuni publice. Regulamentul admite ca ei puteau
deveni privighetori de ocol (Moldova).
Negustorimea constituia o clasa sociala fâra prea mare importanta
politica ; caci multi negustori i dintre cei mai bogati erau streini. Ei nu pla-
teau capitatia, platea in schintb patenta.
Meseria0 din orw erau organizati, ca i negustorii in bresle, sau
corporatiuni i ei plateau o patenta.
Clerul. Membrii clerului beneficiau de anumite privilegii, neplatind dari
directe; monastirile aveau privilegii foarte Ynari.
Tdranimea suporta singura tot greuk clarilor directe, ei plateau birul
de 30 lei anual. In afara de raze0 sau mogteni care erau proprietarii pe pa-
mânturile jor, taranii claca0 erau exploatati de proprietari pe pamântul ca-
rora munceau, fiind legati de painânt adscripti glebae, situatiuni juridice cu-
noscute sub numele de rumânie, sau veciaitate, claca0e, consfintita de w-
zamântul lui Mihai Vocla. Constantin Mavrocordat prin reformele sale, atät in
Moldova 0 in Muntenia, desfinteaza, in al XVIII-lea veac, acest servaj al taranflor.
Tiganii erau robi ; unii ai Statului, alti ai particularilor (vezi P. Negu-
lescu 0 G. Alexianu, Tratat de drept public, vol. II.
Regulamentul organic, reglementeaza drepturile i datoriile reciproce
dintre proprietar i satean prin art. 118-146 R. Val., 118132 R. Mold.
Starea Sanitard a preocupat de asemenea pe redactori Regulamente-
lor Astfel, in RegulamentuI Moldovei sub. art. 74, la punctul XVI, vedem
trecute lefile doctorilor, hirurgilor care erau obligati a ingriji de sänätafe
oamenilor, a vaccina pe säteni, etc i mowlor din capitala i afte orase,
iar la punctul XX se vorbe0e de Spitalul Sfântul Spiridon. Despre aceasta
institutie vezi i cap. VI din Anefa D despre casele ob0e0i (pag. 229).
Regulamentul Moldovenesc in Anexa litera D Despre casele obstefti
in Cap. IV despre Casa Doftorilor ne vorbe§te in art. LXXIII, i LXXIV
ckspre organizarea Casei i atributiunile ei (pag. 229). Penh-u Valahia se va
vedea tabloul de lefuri la pag. 57, unde se arata tratamentul medicilor.
Se ilistitue prin cap. VI, R. Val. 0 cap. VI, R. Mold. un 1ntreg regim
de carantina pentru apararea contra boalelor molipsitoare.
Starea culturald deasemenea preocupa pe legiuitor. Se va vedea art.
418-424 R. Mold. 0 art. 364 0 urm. R. Val.
Viara economica. Lipsa de securitate in care e desvolta viata socialâ

www.digibuc.ro
XLIV

economica in Principate inainte de Rcgulamente facea ca nici o wzare

economic& durabil& sà poatä lua fiintä. In adevär, dispozitiunile domne0i aqa
de des schimbätoare, lipsa de libertate a comertului, därile directe i indi-
recte inmultite peste mäsura, fäceau imposibilä investirea unor capitaluri mai
insemnate in anumite intreprinderi.
Regulamentele, atât at Valahiel (preambulul de la Cap. ifi Finante
art, 154) cât 0 al Moldovel (art. 64 0 148), arata in mod himinos aceste
constatäri.
Desvoltarea vietei economice este posibilä numai acolo, unde ekistä o sta-
bilitate legislativa, unde regimul fiscal nu se schimbä prea des, unde
acei care ar vroi sä investeasc ä. capitaluri sä. poatá §ti mai dinainte care ar
putea sa fie posibilitätile de desroltare ale intreprinderei proiectate. Acolo
unde instabilitatea legislativa este regulä, uncle oricând impozite noi
pot, fait flÍC O justificare, sä intervie i sä loveascA noua intreprindere färä
a tine seama de stärile de lucruri existente in momentul creierei acelei intre-
prinderi, de utilitatea ei penh-u interesul general, ci numai de dorinta de a
realiza venituri cât mai mari Pentru .lisc, unde libertatea comertului este
stânjenitä prin numeroase autorizari, unde cei insärcinati cu executarea
legilor cautä, prm vexatiuni, sä obtinä avantagii ilicite, este wor de inteles
ca or-ce spirit de intreprindere serioasä inceteazä, capitalurile fug, tam cea
mai plinä de materii prime särke0e, càcí intreprinderile serioase nu indräs-
nesc sä investeascä capitalurile necesare, ca sä punä in valoare acele boat-1i
naturale ; numai aventurierii îi incearca reu0ta inteun asemenea mediu.
Pentru desvoltarea vietei economice, Statul trebue sa asigure
transportul persoanelor 0 al märfurilor, stabilind al de comunicatiune 1) Se
va vedea la Cap. III, sectia II, art. 65, in tabloul de cheltuelile Statului, la No.
8 0 9, suma de 200.000 lei trecutd pentru tinerea in bunä stare a podurilor
drumurilor celor mari ale principatului Valahiei, prem.= i tinerea Po0iei
(Vezi acela0 tablou No. 5 0 art. 147 lit, 0. Statul trebue sä räspândeasa cul-
tura 2) (vezi tabloul de la art. 65 No. 13), 0 ideile morale ca i sä intäreascä Bise-
rica8) (Vezi i anexa litera A pag. 207-208 Mold.) Regulamentele cautau sä
stabileascä certitudinea in materie de proprietate imobiliarä 0 de aceia prin
art. 343 0 urm. din Reg. Val., art 391 0 urm. din Reg, Mold. se stabile0e
hotärniciea tuturor mo0ilor4). In fiecare judet, urma sä se numeasca ingineri
hotarnici care sä ridice planurile mo0ilor, iar proprietarii, cari s'ar fi pretins
vätämati, puteau face contestatie, care se judeca de comisia judeteaná, &An-
du-se fiecärui proprietar, dui:4 ce hotärnicia rämänea definitiva, planul mo-
0ei cu hotarele mo0ilor invecinate. Dupa terminarea hotarurilor härtile, cu
lämurirea hotarelor trebuiau sä se puie in Arhiva Inaltului Diva; Posterior,

1) Art. 168 165 R. V.

2) Art. 364 37e R. V.
3) Art. 359 363 R. V.
4) In acest scop Regulamentele ordonau initituirea comisiuni.

www.digibuc.ro
 XLV

In Muntenia. intervine legea din 1835 pentru mdsurdtoarea cadastrala in

tot Principatul. Legea creiazI cu organism central, Comisia cadastrald
centrata, ea clispune sä se numeascA ngineri tritmgulatori care se inceapl
triangulatia pentru a pregati puncturi trigonometrice pentru mäsurAtoarea
t opografica.
Topografii urtnau sä ridice planuri pentru fiecare moqie. Comisia: urma
sä facà o hartA generala a principatului. (Analele parlamentare. V, I,
333 si urm.)
Regulamentele eau% sA asigure hrana locuitorilor pentru ani secetosi
si organizeaza in acest scop magaziile de rezervd (art, 166-174 Reg. Val. .
. . . Mold.) unde se depozitau cereale in anil buni, cel mult 3 ani de a
randuL
Magaziile se aflau sub paza judecätoriei sate0-i. Pentru a asigura hrana
oraselor in anii de lipsA, regulamentul aratä diferite mAsuri ce se (pot lua,
mergand Sill la oprirea exportului (Art. 174-177).
Regulamentele proclarnä libertatea comertului (art. 184 VaL) si des_
fiinteaza orice impedicare pentru import sau export precum f vamile ce se
luau in interior, la targuri sau balciuri. Exportul cerealelor i vitelor ia un
mare avant i, ca consecintä, valoarea pämânturilor se ridicA in mod sensibil.
Taxele vamale se percepeau numai la trecerea granitei, atat pentru
märfurile ce se importau cat i pentru cele ce se exportau (art 161 VaL),
Se cautA sA se incurajeze intemeieri de industri, aducere de mesteri price-
putt i lucrätori. Se dau chiar (Reg. Val. art. 158) premii (daruri de insufle-
lire). Art, 161 R. Val. ne vorbeste despre tarife vamale, fAcute prin legi, iar
art. 176 despre protectiunea industriei nationale, mergand panä la proibitiu-
nea importului de märfuri similare. Regulamentul Valahiei in anexa A, pag.
53, hotäräste infiintarea, pe langa Ministerul Trebilor din Läuntru, a unei
lipografii a Statului, uncle urmau sä se imprime un Buletin oficial, in
care sa se publice legile, numirile in functiuni publice, actele ministerelor,
hotärarile judecAtoresti, pentru ca sA se vada de tori ca Stocinirea are o
neíncetatei ingrijire spre implinirea datoriilor sale.
Regulamentul organic stabileste, in ce priveste minele, cA proprietarul
putea sA le exploateze, &and Statului 10°/e din net, insä, clacA proprietarui
nu putea sA exploateze mina in termenul de 18 luni ce i se accirda de
Domn i nici nu voia sA o inchirieze Domnul cu Obicinuita Obsteasca
Adunare vor chibzui mijloace pentru a lucra acela mine, &and stäpanului
mosiei a 10-a parte din castigul net si despAgubindu-1 dupd cuvinta pentru
stricAciunile ce va fi pricinuit mosiei (art. 178 si 179 Reg. Val))
Pentru desvoltarea vietei economice, Regulamentul organic al Munte-
niei in art, 65 No. 21 prevedea inliintarea unei Band na(ionale din fon-

1) Politica minierA a unui Stat urmAreste : a) organizarea proprietAtei miniere, b) explc.

tatiunea si exploratiunea economic& a bogAtigor miniere. Sistemul admis de condicile Caragea
Calimach ca si de codul civil din 1864 este sistemul accesiunei, care atribuia proprietarului su.

www.digibuc.ro
XLVI

durile Casei de Rezervd, care, in Muntenia, era prevAzutA in bugetul anual

cu 1.666.552 lei.Casa Rezervei in Moldova Ira trecuta in bugetul anual
cu 259.975 lei. (art. 74 R. Mold.) In afará de sumile prevazute in bugetu
anual pentru Casa Rezervei.
Orice lips1 in veniturile Statului se acoperea din fondurile acestei
Case. Case rezervei era desi cu fel de fond pentru deschiderea de credite
complimentare si extraordinare.

Organizarea financiard. Acest interesant edificiu administrativ clAait

de regulament avea nevoe de fonduri. Ele sunt stabilite in Cap. III al am-
belor Regulamente purtând titlu, in Muntenia, Finantd jar in Moldova Re-
gulament de Finant. Preambulul acestui capitol, in Muntenia, fncepe astfel :
Intocmirea CArmuirei Finantelor urmate pânA acum este atat de incurcatä
privindu-se or duph multimea dAjdfilor, or dupA chipul impart:Ereí si stran-
gerei lor, sau dupa felurimea dArilor ce se lua din vânzarea huzmeturilor
a ruzumaturilor in folosul unor dregAtori, a deosebitelor aseedri publice
a multor obraze privileghiate prin hrisoave sau alte documente domnesti,
pricinuindu-se abuzuri si nesuferite nedreptAti precum si o simtitoare sea-
dere a veniturilor Statului. Drept aceia, comitetul chemat fünd a aseza te-
meiurile noului regulament, care trebuie sA ocármuiascA Printipatul Valahiei,
a socotit ca o datorie sA intrebuinfeze la alcAtuirea Capului pentru Finanta
rânduiala de mai jos :
a) SA strice si sA desputerniceasca orice bir si. dajdie pAgubitoare
dajnicilor ;
b) Sa rânduiascA neapAratele cheltueli ale Statului ;
c) SA hotAreascä birurile si. toate .veniturile Statulu care se vor orfindui
a intâmpina cheltuelile Statului ;

prafetei proprietatea bogAVilor subsoItilui, ca un accesorin. Sistemul regalian, admis de Iegea

noastrA asupra minelor din 20 Aprilie 1895, considerA cli bogAtiile miniere sunt res nullius, iar
dreptul de a le exploata este acordat de Stat In baza drepturilor sale regaliene. Dreptul de
exploatare devine un drept rear imobiliar distinct de proprietate suprafetd 0 care e concedat
de Stat.
Sistemul domanial, admis de constitutia din 1923 (art. 19), recunoa$e cA toate kogAtiile
miniere- sunt proprietatea Statului. Regulamentul organic admite sistemul regalian, dar cu o pre-
ferintA marcatA In favoarea proprietarului suprafeteil care, In urma exploarArd si gAsirei unor
bogAtii miniere, este mai IntAi invitat sA facA expIoatarea 0 clack In interval- de 18 turd, nu
poste sau nu voiqte six faca mimic, legea stabileoe,di Domnul tmpreunA cu Adunarea ob$eas
cit vor da altora exploatarea acelor mine.
In aceasta privintA, este interesant de reamintit cazul inginerutui rus Trandafiroff
care, In timpul Domniei luí George Bibescu, In 1843, cere, din partea unei societAti, dreptul de
a corceta minele din Valchia 0, dacá proprietarul mind descoperitA nu s'ar gasi In stare sau
nu ar vroi sA exploateze, sA se recunoascA societAtii dreptul de a exploata mina destoperitA.
Guvernul admisese cererea, dar opozitia din Adunare atacA guvernuL Ion Heliade RAduIescu
face faimoasa satira In care se vorbea de trandafir cu of In wad&
Opozitia din Adunare la o atitudine o0iLl fat& de Domn, ceiace face pe aceastA sit
proroage fani termen adunarea, cu aprobarea celor dots& Curti.

www.digibuc.ro
 XLVII

cr) SA aseaza reguli hotarâtoare si nesträmutate pentru catagrafiile (re-.

censämântul fiscal) si impârtirea birului -si a dAjdiilor ;
e) Procedura fiscalä ;
f) SA se stabileascA modul cum ministrul de finanta va da socoteala
de gestiunea sa.
DacA examinam finantele publice ale Principatelor, inainte de Regula-
mente, constatAm cA aproape toate veniturile proveneau din impozite ; cA u-
nele clase sociale si anume boierimea si clerul beneficiau de anumite privi-
legii, fiind scutite de plata impozitelor directe ; cä, in schimb, tärAnimea su-
porta aproape toate sarcinile Statului.
Boierii reusiserä sä (Minh' dela Domnitor scutire do dArile di-
recte, cum erau sfertarile o dare de 10 lei pe an de familie, care, la ince-
put, se platea in 4 termene, insä In câti-va ani a ajuns la 20 sferturi pe an.
Aceastà dare era plätite de Oran prin cislä, adica acest impozit se rân-
duia dupa putinta fiecArui sat, si apoi suma datoratA de sat se repartiza
intre locuitori. Retrtile sau pecetluiturile, care se impuneau personal si pe
care toti tAranii trebuiau sA le poarte in sân pentru a le arAta la control,
apoi ajutorinta, darea mazililor, darea negutätorrlor, a ruptasilor. Pe tang&
aceasta erea o altä dare complimentara &mill rcisura, care consista in 14
parale ce se lua la fie-care leu de impozit si care servea la plata lefilor
functionarilor, a slujitorilor, la strângerea birurilor. Era un buget al persona-.
lului, al functionarilor Statului.
Pe de altA parte Domnitorul nu avea o lista civilA, o suma determi-
natä
, in bugetul Statului, dar anumite impozite li erau destinate.
Veniturile Domnitorului, numite Rusumaturi, erau vAdräritul in Moldova
si vinâritul in Valahia, (darea pe vin), gostina in Moldova, oieritul in Va-
lahia, (darea pe oi), dijmaritul in Valahia sau disetina in Moldova (dare pe
stupi si _pe porci), vamile1) ocnele.
Toate aceste venituri ale Domnului intrau in Camara Gospod sau CA-
mara Domneasa pe câta vreme därile pentru tara intrau in Vistierie.
Boerii erau scutiti de dArile Vistieriei, insä plateau de multe ori, rusu-
maturile, din care unele erau in profitul unor dregatorii. Astfel Marele Ca-
mdraf, avea ca venit cotAritul, darea plAtitA de negustorii care intrebuintau
cotul la mäsurarea märfurilor ; cuparul, ingrijitorul vinurilor Domnitorului a-
vea ca venit cotitul butilor, etc.
Regulamentele desfinteazä mai toate rusumaturile, däri indirecte, 1A-
sând numai vämile si ocnele, darea pe sare. Domnitorul având prin re-
gulament fixata o lista civilA, care pentru Muntcnia era de 1.200.000 lei a-
nual, care i se da pentru toate cheltuelile postului säu de Domn, a familiei
sale si a Curtei sale, nu mar avea clrept la nici un alt venit 2). Vezi art. 65
Nr. 2.
1)Se plAtea yam& pentru toate nag-Wile ce iefeau 0 intrau in tar& 0 pentru ce se aduces
spre vAnzare in zile de tArg sau in alte pArti., Vezi art. 66 Reg. Mold. liter& e ptecum 0 art.
64 alin. 4. In 1733 s'a Infiintat Casa Vamilor numitA Karvasara, unde se percepeau taxele.
2.) Adunarea ob0eacA din Octombrie 1834 a sporit lista civil& cu 400.000 lei.

www.digibuc.ro
XLVIII

In Moldova, lista civila era de 800.000 lei.

Art. 61 din Reg. Val. si 65 Reg. Mold. proclama anularea tuturor
darilor existente anterior. De asemenea se desfinteaza scutelnicii si posluznicil,
acestia asezandu-se in randul contribuabililor. Vezi art 64 alin. 1 Valahia
si 71 R. Mold. Se dedea insa boierilor pentru scutelnici cate 24 lei anual
de scutelnic, vaduvile si copii boierului avand dreptul la jumatate.
Raporturile dintre proprietarii de mosii si tarani stint aratate in art,
64 alin. 3 Reg. Val. care 'proclama mentinerea asezamantului lui Constantin
Mavrocordat din 1746 pentru liberarea de rumanie a taranilor. Art. 141,
142, 144 si 145 din Reg. Valahiel reguleaza aceste raporturi.
In schimbul acestor clari nesarsite si cu felurite numiri, ale caror Inca-
sari dedeau nastere la mari nedreptati si foloase personale in profitul incasa-
torilor, Regulamentul stabileste ca dari directe :
I. Capitatia, sau Ur, dare personala de 30 lei anual pentru fiecare
familie de plugari si muncitori, ceia ce socotindu-se ea erau 200.000 familit
facea 6.000.000 lei anual pentru Valahia (vezi tabloul litera B pag. 67 si
urm. pentru Valahia si art, 79 pentru Moldova.
Dintre tiganii Statului numai aurari plateau o capitatie de 50 lei alma',
ceilalti piatenu_ darea obicinuita de 30 lei..
Mazilii, care insumau vre-o 3.000 familii si care aveau o situatiune
mai ridicatä de at plugarii obicinuiti, fünd urmasi ai vechilor boieri, ei ju-
cau un rol important in tinuturile de la margine mai ales in veacurile al
XV-lea al XVI-lea si al XVII-lea. Dupa Regulament ei plateau o capita:tie de
45 lei anual. Mazilii puteau fi alesi privighetori (art. 404 Reg. Mold.),
II. Negutatorii si meseriasii din orase si targuri, facand parte din cor-
poratii, nu plateau capitatie, dar erau supusi la patenta 1),
Ca ddri indirecte aveau :
1) Ocnele sau darea asupra sdrei. Din timpuri foarte vechi, exista
aceasta dare. Ea intra in rusurnaturi, adica din veniturile Car/lard Dotnnesti.
Regulamentul o considera ca un impozit foarte bun, caci nu ingreu-
neazA de al foarte putin situatiunea celor sarad, vanzandu-se, cu cheltuelile

1) Patenta meseriofilor era de 2 clase. Cei din prima clasa plateau 90 lei anual cei din
a II--a Cate lei 5e. Uceniciinu plAteau patenta ci capitatie. Patenta negustorilor erau de 3 clam.
Clasa I-a cuprinde negustorii ce au dreptu( sá faca comert cu aridicata .(en-gros) si cu ama-
nuntul, In tart. 0 afara din tank. Acestta plAteau o patentA de 240 lei anual. Cei din elasa
Il-a coprinde pe negustorii cari au drept de a face comert cu aridicata si cu amanuntul, InsA
numal in tarà. Ei plAteau o patentA de 120 lei anual. Cei din clasa III au dreptul sA negutik-
toreascA numai cu amanuntui. Ei plateau o patent/. de 6e lei.
Dupa acestea venea o contributiune din partea clerului Oi anume din veniturile nemi.F.A.
toarelor aparpnand mitropoliel, episcopiilor si monastirgor si care pentru Valahia era de apro-
ximativ 400.000 Iei anual Domeniile Braiki, Giurgiului si Turnului, a baltilor si ostroavelor lor,
fosta raja, pAna la tratatuI din AndrianoI, aduceau un venit de 522.000 lei, iar oeritul i
vAcArítul strainilor este trecut in lista venituriIor Statului cu ioo.000 lei anual.
Daca la aceste sume aclaogam produsul darilor directe al capitatiei sau birului penteu
2oo.000 familii, a cate 3o lei de familie, avem 6.000.000 lei anual, capitatia pentru tigani alai.
producea I2o.000 lei iar a maziliIor 135.000 lei pe cand patenta, la 1 o.000 patentari aducea
Soo.000. Dar& indirecte erau trecute titre venituri cu 4.558.000 pentru ocnc.

www.digibuc.ro
 XLIX

de exploatare i impozit, numai cu 10 lei 100 oca sare, la ocui, iar aceia
cantitate, in tall, cu 25 lei, ceia-ce facea 25 parale ocaua.
Acest impozit asupra sarei aducea 4.558.000 lei dintr'un venit bugetar
de 14.319.000 lei , adica aproape 32 0/0 din totalul bugetului.
2) Varna. Taxele vamale, adíca impozitele ce se percepeau ad valorem
asupra marfurilor, ce s'ar fi exportat sau importat, se stabileau de Obsteasca
obicinuita Adunare, cu intarirea Domnitorului.
Aceasta dare era platita de toata lumea, si de boieri si de calugari.
Ea producea in Valahia, clupa cum se aräta in tabloul de la pag. 67, suma
de lei 1.648.000 anual, adica mai mult de 110/ din veniturile bugetului.

* *

Controlul obqtesc, Art. 133 din Reg organic al Valahiei si art. 110
din Regulamentul Moldovei, ocupandu-se de contabilitatea Statului, inda-
torau pe Ministrul de Finante de a tine socoteald exacta de veniturile
cheltuelile Statului, trecand, in condice pluruite i pecetluite cu pecetea
domneascd, intr'o condica veniturile i intealta cheltuelile. Cheltuelile tre-
buiau autorizate prin jurnalele Sfatului administrativ.
Ministrul de Finante trebuia sa supravegheze ca, la sfârsitul fiecarui
trimestru, kate incasarile sä fie sosite la vistierie.
Membrii Sfatului administrativ, la finele fiecarui trimestru, faceau o
verificare a socotelilor i o cercetare a sumelor aflate in casele Statului,
supunand Domnitorilor rezultatul. Art. 116 din Reg. Moldovei aräta ca con-
trolorul obstesc functiona pe langa departamentul Marelui Postelnic i ca el era
insärcinat a cerceta i adeveri boate sumele peutru ca apoi sa poatä fi su-
puse Obstestei obicinuite Adunäri.
Regulamentul organic al Munteniei arata (art. 134) ca, la sfarsitul fiecarui
an, se incheia socoteala de toate intrarile i esírile, pe care se vor alatura docuc
mentele necesare, adica contracturile, raporturile cat-1-e Visterie, ordinele de
plata i chitantele celor cari ar fi primit sume de bani. Daca, din vre-un
capitol, ar fi ramas vre un prisos, acesta se va face venit la Casa Rezervei.
La fiecare sfarsit de trimestru, Vistierul va supune Domnului un bilant
bazat pe documente. Domnitorul va trimite acest bilarrt Obstestei obicinuite
Adunari, care, in fiece an, va alege vase membrii din sanul sau pentru cer-
cetarea acestor socoteli.
Acestia, dupa ce vor examina aceste socoteli, verificand si Casa Vis-
tieriei, von face un raport cätre Domn, cu observatiunile kr.
La finele fiecarui an, Domnitorul trimitea Obstestei obicinuite Adunari
socoteala -lämuritä asupra inträrilor i esirilor anului ¡recut, precum §i, bu-
getul sau inchipuirile cheltuelilor anului viitor (art. 117 Reg. Mold.).
Art. 136 din Reg. Valahiei arata ca intru cat Obsteasca obicinuita A-
dunare este chemata, pe baza art. 51t sa cerceteze socotelile veniturílor
cheltuelilor Tarei i sa faca Domnului cuvenitele aratari, dar ca ea neavand

www.digibuc.ro
 timpul necesar, cäci sesiunile sale stint scurte 0 ea avand i alte numeroas se
atributiuni, s'a crelat un Control obftesc, care, in tot cursul anului, sä cer-
ceteze cheltuelile Statului, sa adevereasca primirile, inlesnind astfel cereetarile
Ob0e0ei Adunari. Acest serviciu s'a pus in aplicare dela 1 Ianuarie 1832 ;
el avea un al Controlului, doi qefi de mese (birou) i scriitori nece-
sari. In al. 2 al art. 136 se arata atributiunile primului birou, in alin 3 .atri-
butiunile biroului al doilea.
Ob0escul control depindea direct de Domnitor. Din aceastä cauza in
Moldova, conf. art. 116, functiona pe langa Marete Postelnic, care era Se-
ful Cancelariei Domnului,
$eful controlului, dupa cum se poate vedea din tabloul salariilor, pag.
63, primea lunar 1500 lei, adica un salariu egal cu acela al directorilor dela
ministerele de interne 0 de finante, cei mai mari functionari in ministerele
lor dupa minitrii
* -*

Permanentizarea functiunilor publice. Regulamentele organice cauta

sä asigure o stabilitate creind servicii publice specializate i cu caracter
permanent, conferindu-le atributiuni bine determinate. Toate marele servicii
publice, cum stint cele 3 departamente ministeriale adica Ministerul Trebilor
din Läuntru, Ministerul Finantelor i Marea Postelnicie sau Departamentul de
Stat precum si celelalte ministere logofetia Dreptatei, logofetia trebilor bise-
Spatarul sau ministerul o0irei, au competente determinate aratate
precis in Regulament, (art. 147 0 urm. Regul Valahiei). Aceasta competenta
este generala, adica se intinde pe intregul teritoriu. Nu mai existä mari dre-
gatori cu competenfa märginità la un anumit teritoriu, cum erau in regimul
anterior, unde gasim un mare vornic de -lard de sus 0 un altul de tail de
jos, un mare logofàt de tara de sus 0 un altul de tara de jos, unde Marele
Ban 0 mai apoi Caimacamul aveau atributiuni de administrator 0 judecator
numai in judetele de dincolo de Olt.
Fiecare minister avea cate un director, afara' Pe Secretariatul de Stat
sau postelnicie. Directorul ajuta pe ministku in conducerea Ministerului, iar,
in lipsa acestuia, Ii tinea locul.
Cele trei departamente ministeriale, adica internele, finantele i Secre-
tariatul de Stat érau impärtite in sectiuni i anumel primul i cel de al doi-
lea cate 3 seetiuni, jar al treilea numai douà (vezi art. 147-153 precum
celelalte ministere ea Marea logofetie sau ministerul Dreptatei i Marea logo-
f etie a pricinilorbiserice0i aveau directori, dar nu erau impartite in sectiuni.
Directorul departamentului justitiei era mai mare ca grad 0 salariu de
cat acela al tninisterului pricinilor biserice0i,
Serviciile ministerelor se imparteau in servicii centrale i servicii ex-
terioare. Tara era impartita î judete, numite in Moldova tinuturi. Aceste
subdiviziuni teritoriaIe nu aveau personalitate juridica. Ele erau conduse de
functionari numiti, In Valahia, octirmuitori de judet (art. 352 R. Val.), iar

www.digibuc.ro
 LI

in Moldova ispravnici. Judetele se impArteau in plAsi i plaiuri, conduse de

un suboctirmuitor (vezi Paul Negulescu Studiu asupra judetelor in vechiul
drept românesc in Revista de drept public, 1942).
. Acesti functionari depindeau de Ministerul Trebilor din Läuntru Sa-
meqii sau Casierii de judet depindeau de ministerul de finante.
Intre miniStri era o clasificare, astfel marele vornic sau ministrul
de interne, care era si prezidentul Sfatuluf administrativ (art. 148 R. V.)
primea un salar mai mare de. cât ceilalti ministri (vezi tabloul litera A. pag.
52). Vistierul, marele postelnic i logofatul dreptätei aveau un tratament egal,
far logofatill pricinilor bisericesti primiea un salariu mai mic.
Este interesant de notat cä justitia era mult apreciatA prin Regulament.
Astfel Prezidentul Inaltului Divan avea titlu de Mare Ban si un tratament
egal cu acela al Marelui Vornic adica câte 2800 lei lunar, iar membrii aces-
tor Ina lte Curti primeau numai cu o suti lei mai putin de eat ministrul jus-
adiel câte 2400 lei lunar.
In dorinta de a asigura o stabilitate mai mare si a face ca functionarii
sä fie indemnati a-si indeplith indatoririle kr, Regulamentul declara (art. 356
Val si 496 Mold.) ca schimbarea slujbasilor in fie ce an, cum se obicinuia
mai inainte, se desfinteazA, fiind vätämätoare (zmintitoare" R. Mold.) slujbei.
Regulamentul admite numirea functionarilor pe trei ani (art. 405 R.
Mold.) i, dacA dedeau dovezi de vrednicä purtare, ei puteau continua slujba
pentru noui perioade.
Aceastä numire pe termen i reinoibilä este recomandatä i astäzi ca
land mull mai avantagioasA interesului general, inamotibilitatea sau stabili-
tatea cautind mai mult interesul personal al functionarului.
Functiunea publica, astfel cum este organizatä de Regulament, este o
grupare de atributiuni, de puteri, de competente cu scop de a da satisfac-
tiune unui interes general.
Functiunile publice erau permanente in sensul cà erau creiate ca sä
dea satisfactiune interesului general, in mod perpetuu, adica färA limità in
limp si farl intermitentA, Ele erau creiate prin lege, puterea executivä ne-
pufând creia functiuni publice; ele aveau ô sfera de competentä cu anumite
atributiuni i puteri date de lege, având astfel o specializare.
Pentru a opri creiarea de funatiuni nejustificate, producAtoare de chel-
tueli si de dezorganizare a servicilor, Regulamentul stabilea cu aproximatie
veniturile i cheltuelile Statului. Bugetul anual (art. 117 R. Mold.), care se
alcAtuia de guvern si se supunea Adunlrei obstesti, trebuia sd cuprindA
cheltuelile i veniturile presupuse ale Statului, urmArind arätärile Regulamen-
tului I fAcind mici adäogiri sau scAderi dupk cum veniturile tesaurului ar
inctivinta.
Inainte de a termina trebue sA arätäm eh Regulamentele se ocupau de
situatiunea functionarilor, i dupä ce pArAseau funcliunek prin crelarea de pen-
siuni, devenite pensii räsplatitoare, care se dAdeau ca o räsplatä din partea

www.digibuc.ro
 LII

Statului pentru acei care si-au implinit slujba cu osârdie, cinste i Mr% pri-
hAnire. Aceste pensiuni erau reversibile pe jumAtate asupra vAduvelor pe
tot timpul vieei, i copiilor 'Ana la majorat (Reg. Mold. Anexa litera C p. 220).
* *

Viatei municipalei a existat la noi de mill% vreme. GAsim orase inch*

prin secolele al XIV, si al XV. Ele aveau oare-care autonomie i o admi-
nistrate proprie, aleasA de locuitori (Vezi Faul Negulescu in Revista de
drept public, 1942, p. 85 si urm.).
Regulamentul organic al Moldovei stabileste ea toate orasele au drept
de a cârmui interesele kr economice, (materialnice) printr'un Sfat orqe-
nesc, alcAtuit din 5 membrii domiciliati in oras, unul din membrii Sfatului,
era ales dintre boieri de Obsteasca ObicinuitA Adunare, ca prezident, iar
ceilalti patru erau alesi de cAtre starostii tuturor corporatilor din oras, in-
trunit in colegiu.
Pentni a fi alesi in Sfat, negutAtorii trebuiau sA aibA vArsta de 30 ani,
sä fie cetAtean i sA aibA o proprietate in oras' sau un capital negutAtoresc
de 25000 lei. (Vezi Reglement munitipal pentru orasul Esi la pag. 239). Pe
lânga Sfat, guvernul avea un Comisar al Guvernuild, care lua parte la
toate sedintele Sfatului privighind lucrArile lui, WA a se putea amesteca in
atributiunile Sfatului, dar raportând ministrului de interne, or de câte ori
socoteste cA interesele orasului nu sunt bine apArate, sau ca sfatul îi depA-
seste atributiunile.
Sfatul trebuia imediat sA ridice planul orasului cu insemnarea pietelor,
a ulitelor, a bisericilor, a cradirilor publice. Orasul trebue limitat ca O. nu
intindA prea departe. Orasul Esi e impArtit in patru cvartale insemnate cu
vopsele rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal impArtit in 3 pArti
Art. XXIII cere a se dea nume ulitelor i pietilor, punfindu-se numere la
fie ce casA.
Nu se putea construi fArA prealabilA aprobare de cAtre Sfat, cons-
tructiunei a un imobil, Contravenientii erau amendati i constructa opritA
(art. XXVI). Pavarea strAzilor, curAtirea gunoaielor, de prin curt si de pe
strade, regularea cursului Bahluiului, al CAcAinei i Miculinei, inAltarea malu-
rilor, facerea de canaluri pentru inlAturarea mlAstinior, taierea i ridicarea
ghetei de pe strAzi, erau indatoriri ale /Sfatului.
Se ouresc inmormântärile la bisricile din oras 0 se dispune facerei
de cimitire afará din oras, având fiecare câte un paraclis pentru serviciul
religios. Se hotäreste ca industriile insalubre sA fie apezate afarA din oras
(art. XLVI); se hotArAste aducerea apei, luminarea orasului, se iau mAsuri
contra incendiilor, se organizeaza serviciul medical al orasului, precurn
politia orasului.
Veniturile orasului se compun din axize stabilite asupra rachiului, vinu-
lui, pAcura ce ar intra in oras, un impozit asupra birjelor i cArutelor, o

www.digibuc.ro
 LIIT

zecime asupra capitatiei datorite de locuitori din oras, o dare asupra cArtilor
de joc (pag. 253), sub supravegherea Ministrului din Läuntru.

Regulamentele organice aduc oarecare modificari. Astfel se desfinteazi

scutelnicii, dar täranii de pe movie sunt obligati sä dea câte 4 bärbati la
fiece sutä de oameni ea slugi boieresti, care si-i munceascti proprietarului
iar pentru lipsa de scutelnici, boierul primea despägubire de la Stat câte
24 lei pe an de fiecare scutelnic.
Un singur lucru ch'stigä färanii, prin Regulament, anume ca ei cnnose
sarcinile la care sunt impuçi. Dar incolu, tot ei due aproape singuri sarcinile
Statului. .

Boerii erau scutiti de bir ; ei puteau sä facä comert Mil a pläti pa

tenta, iar art. 399-402 din Reg. Moldovei vorbesc de titiurile de nobilitate,
de nobletd arätând ca Domnul de acord cu Obicinuita obsteasa Adunare, va
putea da titluri de nobletä. Regulamentul Valahiei ; prin art. 350 351,
stabilesc aceleasi principii privitoare la nobletd. Regulamentele organice re-
cunosc impartirea in clase a boierilor. Astfel, Domnul nu putea fi ales de
cât dintre boierii de clasa intaia.
Mazilii plätesc, dui:4 regulament, un bir mai mare de eat täranii de 45
lei anual.
Negustorii ca si meseriasii pläteau patenta, cum s'a aratat mai sus.
s
i
es

Pentru paza ordinei publice se organizeaza in ambele Principate

politia.
Seful politiei in capitala era aga. Orasul Bucuresti era impärtit in 5
despärtiri, sau culori. Fiecare despärtire avea un comisar si 3 subcornisarj
(vezi pag. 55 si 57).
Orasul Iasi era impartit in 4 cvartale (cartiere) ce se insemnau cu cu-
lori s rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal se impärtea in 3 des-
pärtiri.'
Un ipistat avea paza, la ordinele comisarului cvartalului, intr'o des-
pärtire sau departament. Un corp de gardieni, numiti seimeni in Moldova,
faceau paza sträzilor. (Vezi pag. 248 si urm.).
Potrivit art. 379 Reg. Val, se infinteazä o militie in Valahia pentru
paza granitelor si paza bunei orândueli si a obstestei linisti. Militia Valahlei
compusä din pedestrime si cavalerie, era impärtitä in 3 polcuri, fiecare pole
având doul batalioane si doua escadroane, asa ca erau 6 batalioane si 6
escadroane, ceia ce dedea 3516 (Meri si soldati pedestrime si. 1140 ofiteri
si soldati cavalerie. Polcurile erau, comandate de coloneli (polcovnic) beta-
lioanele de maiori.
Regulamentele organice atât al Munteniei in art. 371 si urmat. cât Ii.

www.digibuc.ro
LIV

al Moldovei si art. 425 si urm. vorbesc de inceputuri de o unire mai de

aproape intre amtindouci Principatele.
Prin art. 371 muntean si 425 mold. se arata ca comunitatea de limba,
de religie, de obiceiuri, de interese a locuitorilor din ambele Principate, cu-
prind, Inca dela descalicarea lor, elemenlele unei uniri nedespartite care s'au
impiedecat numai din intâmplatoare imprejurari, dar de sigur, prin unirea
acestor doug popoare, s'ar ajunge la rezultate folositoare.
Vedem prin urmare ca politica ruseasca care, Inca de sub Ecaterina a
II-a, sustinea cä Moldovenii i Munteni sunt sIavi mai tärziu, i chiar In
timpul ocupatiunei Basarabiei, In 1940, sustinea ca Moldovenii sunt slavi ro-
mânizati, in decursul timpului, de catre Valahi, staruind, prin toate mijloacele
de propaganda ca Romänii din Basarabia ocupatä in 1812 sa se numeasca
numai moldoveni i ca limba lor este cea moldoveneasca, isr nu cea româ-
neasca. Dar cu toate acestea ei proclamau solemn, in 1830 ca Moldovenii
Muntenii sunt de acelaq neam romanic, i ca unirea lor este ntilä.
Explicatiunea acestui fapt ne-o da Kisseleff, care In actele í corespon-
denta sa aratä ca el considera Dunarea 1) ca frontiera Imperiului. Anexarea
ambelor Principate de odata era pentru dänsul, ca i pentru conducerea po-
litica, o necesitate a Imperiului. De aceia el vroia sa faca o fuzionare a spi-
ritelor sub egida i directiunea Rusiei, care trebuia sa dureze cat mai mult,
in cele cloud Tari, menite amândouä sa fie atasate la Rusia.
Urmarind aceasta ideie Kisseleff a stabilit ca comitetele de redactare
ale Regulamentelor sä functioneze la Bucuresti sub supravegherea lui pentru
ca administratia ambelor täri sa fie aproape identica (art. 371 Muntenia).
Art. 426 din Reg. Mold, ne vorbeste despre identitatea de legislatie, ca o
necesitate in vederea unei aproprieri mai rapide; se proclama libertatea de
a face comeil a Moldovenilor in Muntenia si a Muntenilor in Moldova ;
identitatea sistemului monetar (art. 375 Val., 430 Mold.); exträdarea, etc.
Kiselef vroia ca ocupatiunea se dureze Inca. 10-15 ani, pang când Eu-
ropa sä se obicinuiasca cu aceasta ocupatiung i apoi stapânirea de fapt sa
fie recunoscuta printr'un act international.
Daca acest plan nu a reusit, aceasta se datoreqte faptului ca conduce-
rea politica ruseasca nu vroia sa nemultumeasca imperiul german si Anglia,
care nu vedeau cu ochi buni aceasta extindere a Puterei moscovite. De
aceia cu toate protestarile lui Kisseleff, Rusia îi retrage armatele In 1834,
dupa 6 ani de ocupatiune, sperând ca, In scurt timp, Principatele vor deveni
fructul copt, gata sä cada in bratele Rusiei.
In interval insä, In Principate, se desvoltä spiritul national romanesc,
ideia romanitätei neamului nostru, pasioneaza spiritele; se desvoltä un spirit
de independenta care prezinta interesante manifestatiuni.
Intr'un studiu urmator vom examina Regulamentul organic, astfel cum
a fost transformat i publicat in editia din 1847.
Vezi scrisorile lui Kisseleif cAtre Orloff citate mai sus.

www.digibuc.ro
ERATA.

www.digibuc.ro
 E RATA
La pas. 4 coIoana 2 rânclut 22 Tragerea In Ioc de Tregerea
4 rând penuttim cei /9 PP 19 bei
4 ultim bezi 7) 1 17 cezi
I/ 8 rândul 29 amandoud II 11 fI amciodod
// 14 1 11
3 vor alege 99 s, 17 voralege
25 1 PP
20 insdrcinare 11 71 7* incdreinare
/I /I 25- 2 1
9 lipsa 91 11 lips
I/ 25 / 2 19 apdrare ff le dpdrre
19 /I 70 PO
26 in scris 11 10 /I io scris
70 2 27 intdri 19 /1 1,1
inrdvi
71 1 If 22 ldcomiei 16 I/ f/ dcomiei
72 2 9/ 19 dritul 11 )1 drptul
75 2 71 ultim lora 11 of f ora
SO
81 12 doctor 71 91 I, bohtor
84 I/ 11
13 halva /I // 11
halba
/I OP 84 // 2 PP 31 cu ff /o ca
103 2 11 2 ninduite // t 91 panduite
e 103 2 6 dreptii f/ ff 17 treptii
11 105 /I 2 17
3 politicefti If 71 PI pnliticefti
/1 106 2 1) 3 veirstd 11 várstrd
109 11/ 2 77 27 inteiia t/ /7 intdi
JO 111 2 11 36 mijlocul ff ff fl mljocul
P 111 2 71 ultim cdderilor 37 PI scdderilor
I/ pp 113 2 97 21 scaunilor 11 PI ff seannilor
113 2 f 30 sdteni ff /7 7, vdteni
JI 113 2 37 inswi ff s, 9, insuci
113 // 2 11 41 stricdciune 71 PI stri.cdiune
J. /I 113 2 11 42 fiecdruid 11 11 9/ vie cdruia
.01
117 ,/ 1 11 24 criminaliceçti ff /I cuimmalIceits
SI PO
118 Pf 7 tatie 77 ff 11
tatiei
I/ 120 /1 1 P 8 vechili if /I sy vechile
I/ 122 2 23 ortindueli /1 .1f 11
ortiduelii
PP
178 0 11
32 celelante 11 so celelelante
179 11 44 urud 71
urmd
199 91 2 OP
44 909, 4349 fi 4414 0 1, 909 i 4414
202 2 97
47 Acest PI II 11 deest
It 223 /1 2 29 poronca ff 11 of proronca
If 240 // Hat; munitipalei politi 71 11 91
mnnifipalitali
242 IP 1 7) 41 Cdratul 91 PI P1
Cdratnl
71 242 art. XXXIV 44 Cotiugile s, 11 Contiugile
It 250 /I 2 73 23 ruptoarea 11 71 11
uptoarea
263 1 rândut 7-8 sA se ;tears& cuvintele mazalit,ruptafif. ruptele vistferfet
269 2 uttirn pro In toe de por
OP 326 I/ 71 17 Schingiuirile 1/ )1 71 Sdhingirile
I 331 1/ 19
42 maghistraturd PP /I IP magistraturd

In editia Regulamentului Valahiei din 1832, Cap. IX 1ncepe cu art. 379,

de 0 sectia V din Cap. VIII se termina tot cu art. 379, In editia din 1847,
art. 379 din Cap. IX s'a contopit cu art. 380, pästrându-se astf el numerotatia
posterioara.
Noi am pästrat numerotatia editiunei din 1831

www.digibuc.ro
REGULAMENTUL ORGANIC
AL VALAHIEI

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC
AL VALAHIEI

CAP. 1

Pentra alegerea Domnului

SECTIA I

Intocmirea Obteiii Adundri Ecstraordinarei.

Art. 1. Asägmántul dela Aker- dintre boeiii fiescäruia jAdet, câte doi
man intgrind dritul ce au boerit din- de judet, dela el särdar pâmä la cel
preunsá ea obsteasca vointà a lácuito- din urmä rang, färä osebire.
rilor a alege pe Tomnii Molo avii f) de douäzeci si sapte deputati ai
Valahii, alegerile se vor face de catre corporatiilor dup in orase.
Obsteasca Adunare Ecstraordinara, care Mäduldrile Obicinuitei Obstestii Adu-
se va aduna pentru Acest sfarsit in näri pot sa se aleaga asen-lenca ca niste
orasul de cdpetenie ,al Printipatulai. alegátori in neobicinuita Obsteascä A-
Art. 2. Aceastä Adunare Ecstra- dun are.
ordinarà se va alcAtui in Valahia de o Art. 3. Nimeni nu poate fi priimit
sutä noäzeci mäoluläri, adecä in Obsteasca Adunare Ecstraordinard
a) de Prea-Sfintia Sa pärintele Mi- de nu va fi in vdrstä de treizeci ani
tropolitul. deplin.
b) de trei pärinti episcopi, ce se vor Art. 4. Boerii dintâiul rang, pentru
afla in lucrare, al Râmnicului, Buzau ca sa fie mäduläri Obstestii Adunäri
Argesu. Ecstraordinare, trebue sä fie ndscuti
c) de cincizeci boeri de intâiul rang rumâni i asdzati in Valahia ; iar cei de
anume :dela vel ban pánä la vel al doilea rang, pe lânga acestea, sä fie
cämäras, coprinzându-se i cei ce se stäpâni de o mosie de cinci sute stân-
vor afla inteacest depe urma rang, jini cu läcuitori.
care boeri, pânä la numärul de mai Asemenea i deputatii judetilor tre-
sus zis, vor fi priinhii ca niste alegä- bue sä fie boeri i stäpâni de o mosie
tori dupa rândul a mai sus-sdderii ce dupa cum s'a zis mai sus, in judetul
se pkeste in rânduiala rangurilor, care acela unde se vor alege.
ranguri se aflä iasemnate in arhon- Art: L Deputatii corporatidor
dologhia acestii eparhii. trebue sä fie rumâni, nesupusi la nici
d) de saptezeci i trei boeri de al o protectie streinä i stapâni, in orasul
doilea rang, dela vel clucer pânä la vel acela unde se vor alege, de unul sau de
comis, coprinzându-se i cei ce se vor mai multe lucruri nemiscätoare de pret
afla intr'acest din urtnä rang. cel putin de cinci mii [lei] i nesupuse
e) de treizeci i vase deputati alesi la nici o zälogire,

www.digibuc.ro
2 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 6. Pentru alegerea a 73 numarul madularilor ce sa cere de

boeri din al doilea rang se va urma catre Regulament.
Inteacestas chip s f) La fiesce tragere a sortilor in
a) Se va alcatui foae de numele tu- parte, cel ce se va chiema ca sa fraga,
furor boerilor de acest rang, care se va ingriji a amesteca hârtiutile din vas
vor fi aflând in Valahia i carii au cua- dupd ce va ii hartiuta, o va citi
litätile cele cerute dupa articolile 3 cu glas mare si intelegator, suppuindu-o
si 4. la vederea prezidentului. si a celor ce
b) Ace§tiia se vor strange in Bucu- sa afla fata.
resti la zioa i locul cel hotarit pen- Numele ce au isit se vor trece indata
tru tragerea sortilor a 73 madulari. La in catastih, din josul carora nume se
9 ceasuri de dimineata evropenesti vor iscali prezidentul, secretarul, eel
trebue sa se afle stransi, ca sä se ce au traa acel nume 4 mr al patrulea
sfarsasca tragerea sortilor tot intr'acea obraz, ce se va lua pe rand dintre cei
zi de va fi prin putintä, sau cel mult ce se afla in adunare, dupa rânduiala ran-
a doa zi. Cei ce nu se vor afla de fata, gului si a insemnarii numelor in foae.Dupa
vor pierde dritul de a se alege prin aceasta cel ce va íí prin solid, se va
sorti. publicui ca un mädular al Obstestii
Tar cei ce nu vor putea sa se afle Adunari Ecstraordinare. Acest chip se
fata la tragerea sortilor din pricina va urma la fiesce tragere.
boalei sau a ,altei legiuite inpiedecari, g) In urma prezidentul face cunoscut
vor instfinta pentru aceasta in scris numele a 73 madulari ale Obstestii A-
Ocarmuirii, care va scri prezidentului dunari Ecstraordinare ï pana a nu se
acestii Adunäri ca sa insemneze pe risipi Adf narea, da la mainile fiesearuia
hârtiute numele celor ce lipsesc i sa dinteinsii carti iscalite de clansul si de
le traga prin sorti dinpreunä cu numele se cretar.
celor ce se aflä fata. h) Prezidentul va da in mane. vre-
Stapanirea va orandui un boer melnicii Ocarmuiri catastih intru care
de intaiul rang ca sä fie prezident asu- se coprind numele celor ce s'au ales
pra tragerii sortilor; iar eel mai vechiu prin sorti pentru ea sd-i fie cunoscute.
si mai mare la rang dintre boerii a- Asemenea i madularile ce sortii i-au
cestii Adunari, va sluji ca un secretar, ales, vor aräta cartile lor Ocarmuirii,
Para sa-si piearza dritul de a se frage care dupa ce le va cerceta dupa catastih,
pentru dansul sorti. le va iscali; in urma se vor publicui
d) Dupa ce va chiema prezidentul numele celor ce au esit prin sorti
anume pe fiescare dintre mädularile Adu- catastihul se va pune in pastrare la
narii ce se vor afla fatd, apoi Ii va pohti mitropolie.
ea, dupà randy] vechimii boerilor, sä Art. 7. Când dupg. vremi se va
scrie numele i rangul &Au pe o hartiuta intampla ca boerii din intaiul rang sa
ce i sa va da de catre prezidentul, pe nu fie indestui spre a se inplini numa-
care o va arunca Insui in vas. Hartiu- rul de cincizeci madulari pentru Ob-
tile trebue sa fie tot de aceiasi hartie, steasca Adunare Ecstraordinarä, atunci
de aceiasi märime i toate tot bite= lipsa se va inplini din boerii de al
f el strânse. doilea rang, cei mai vechi si mai mari
Dupa ce sä vor arunca hartintile la rang.
in vas, secretarul Adunarii va trage Asemenea se va, urzna i &and boerii
mai intai o hart-Wfä l apoi fiesce obraz, de al doilea rang nu vor putea inplini
care prin sorti se va numi mädular al partea lor cea hotarita. Atunci se va
Obstestii Adunari Ecstraordinare, va inplini numärul de 72 dintre boerii ran-
trage indata alta pentru cel ce va ii gului al treilea, cei mai vechi innaltati
dupa elansul i cu acest chip se va ur- in rangurile cele mai mari ale acestii
ma tragerea sortilor pana se va inplini trepte.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 3

Art. 8. Deputatii judetilor se vor mare la rang dintre boerii fiwärui ju-
alege de catre alegatori, care se vor def va fi prezident 0 cel ce vine indata
lua dintre cei mai insemnati ai fieFaruia dupa dansul, secretar, fara sa piarza
judet. nici until nici altul dreptul de a se
Vor fi alegatori $ trage 0 pentru dan0i will.
1-iu. TO boerii dela vel clucer pana Penh-u tragerea sorfilor a deputatilor
la cel din urma rang, care nu vor fi duprin judete 0 pentru chipul ei, sA se
avand cerutele cualitati spre a fi de- urmeze intocmai dupa cum s'a 4ezat
putati, precum 0 feciorii de boeri sta.- in art. 6 pentru boerii de al doilea
panitori de mo0i, care nu vor fi avand rang.
insd vreun rang. Art. 11. Ocarmuitorul fiecaruia
2-lea. Adevaratii neamuri, postelnicei judef, insarcinat fünd pentru aceasta
0 manzili stäpanitori de mo0e, ce se treabA de cAtre StApanire, va ingriji a
vor alege de cAtre ceta0i lor, cafe strange pe toti alegatorii i pe boierii
doi de plasa 0 ceatä, insA de va putea ce se vor alege, dupa foile ce i se vor
. plasa sa dea pe numitii alegatori. trimite de cAtre caimacani, dupa co-
Art. 9. Dui:A ce se vor strange prinderea art. 19-lea, aflandw-se fata
toti acqti aleatori la zioa cea hotarita la strangerea lor pentru ca sA ia aminte
in orwle scaunului isprävnicesc din a se pune in lucrare legiuirea alegerii
judetile lor, li se va citi foaia de numele 0 a se pazi buna oranduialä ; dinpreuna
tuturor obrazelor ce vor fi a-valid ce- cu ocarmuitorul se va afla fata 0 pro-
rutele cualitati pentru a se alege de- topopul locului, dar nici unul, nici altul
putati. nu vor avea voe sA se amestece intru
DupA aceasta, fieFare dintr'aceste nimic la lucrärile Adunarii, ori sa aiba
patru stäri, a celor mai insemnati ai ju- intrauire cu verice alt mijloc.
detului, adeca $ boeri, neamuri, postel- Art 12. Indatä dupa isprävirea
nicei 0 manzili, incepand dela cea mai tragerii sortilor, catastihul se va adeveri
mica, va alege doi deputati, dupg. mul- de cAtre ocarmuitor 0 protopop, trimi-
timea glasurilor 0 dupa chipul de mai tandu-se in urma la Stäpanire, care va
jos : publicui numele acelora pentru care au
Fie§care alegator al unii sari va
numi doa obraze dintr'acele insemnate eqit sorful.
in foaia cea coprinzatoare de numele Art. 13. Cu patru zile cel putin
celor vrednici de a se alege deputati mai nainte de a se deschide OWeasca
a1 judefului, a carora nume le va scri Adunare Ecstaordinara, deputatii fiesí-
0 le va iscali ori va pune pe altul sa eäruia judet, avand cärtile lor, se vor
le scrie 0 sä le iscAleasca innaintea
infatisa innaintea ocarmuirii, care dupa
tuturor celoralalti.
and alegatorii aceia0 stäri 10 vor ce le va cerceta dupa catastih, le va
fi dat parerea lor inteacesta§ chip, a- iscali, puindu-se in urma catastihul in
tunci obrazele cele doá care vor fi avand pästrare la mitropolie.
mai multe glasuri in partea lor, se vor Art. 14. Deputatii corporatiilor
socoti ca s'au ales de toata starea.
Iar child cate patru stärile vor priimi duprin orap se vor lua dupa. analoghia
pe doi in0 a se alege deputati, atunci de mai jos :
ace0iia indata se vor cunoa#e de depu-
tati ; dar intamplandu-se inprotiva, nu- 9 orawl Bucurqti.
mele celor ale0 de cateq patru stgrile 3 Craiova.
se vor arunca intr'un vas de unde se 1 Focpnii.
vor trage prin sorti 0 cele dintaiu doa
nume ce vor iyi, se vor numi deputati. 1 Buzaul.
Art. 10. Cel mai vechiu 0 mai 2 Ploe§tii.

www.digibuc.ro
4 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1 Targovistea. s'au ales prin sorli, ferindu-se de a se

2 Rusii de Vede.
1 Pitestii.
1 Câmpu-Lung.
1 Slatina.
2 Râmnicul din judeful Va lei.
1 Targul
1 Caracalul.
1 Cernetii.
27 Toata suma.
Art. 15, Starostea de negufatori,
dupa porunca Stapânirii, va pohti pe
corporatiile din orasul Bucuresti a alege
din fiesce corporafie cate 3 obraze
din cele mai cu stare si de ispravd,
având cerutele cualitati. Dupa ce va
face aceasta alegere si se va incheia
catastihul de egre starostea, Stapanirea,
luând doi va orândui pe du-se, sa se urmeze diva coprinderea
unul prezident i pe celalalt secretar ;
in urma starostea va îngriji ca
strânga pe;to-fi in ziomi locul ce se vor
hotdri spre a se trage prin sorti acei
noua deputati. Tragerea sa se faca in-
tocrnai dupa chipal ce s'a aratat in art.
6, pentru boerii de al doilea rang.
Starostea se va afla la adunarè pentru
ea sa ingrijeasca a se pune in lucrare
legiuirea alegerii si a se pazi buna o-
rânduiala ; in urma, va adeveri catastihirl
intru care se coprind numele celor ce
SECTIA II
amesteca la luerarile adunärii sau de
a avea vre o inrâuire cu ori ce fel de
chip.
Art. 16. Pentru deputafii corpo-
ratilior din celelalte orase, ocarmuitorul
dupd porunca ce vaavea pentru aceasta,
va pohti pe starostea ori pe judeful
fiescaruia oras ca sd stranga in zioa si
locul ce se va hotdri, pe toti cati au
eualitatile cele cerute, spre a se trage
sort Li deputafilor ce s'au orânduit pentru
fiesce oras dupä chipul ce s'au artitat
in art. 6.
Starostea ori jitdeful se va afla fafti
la luerarile adunarii pentru paza bunei
orandueli, indatorafi Hind a adeveri
catastihul intru care se coprind numele
celor alesi de deputati. Dupa aceasta II
va da in mana ocarmuitorului ca sd-1
adevereze i sa-1 trimita StApanirei spre
a-1 publicui. Tregerea sortilor ispravin-
art, 13.
Art. 17. Baca in zwa strângerii
neobicinuitei Obstestii Adundri, unii
din mädularele ei nu vor putea sà se
afle fafa la alegerea Domnului din pri-
cina boalei sau verice altui cuvânt legiuil-,
o asemenea intâmplare nu va putea sa
intârzieze, nici sà inpiedece lucrdrile
aduntirii, ci la orice intdmplare ea se
va indeletnici la alegerea Domnului,
când trei parti din tot numdrul alega-
torilor se va afla fafa la Adunare.

Vremelnica Ocarmuire.

Art. 18. La mice incetare de preuna toate trebile Printipatului, pana

Domnie i intâmplându-se vacanfie, trei
caimacami se vor insarcina indata cu
obladuirea Stdpânirer.
Vor fi legiuifi caimacami
Prezidentul Innaltului Divan, ministru
Trebilor din Launtru i marele logofat
sau ministrul Dreptafii, care se vor afla
In sluj13à atunci când se va intampla
-vacantia.
Acesti trei dregatori vor ocârmui din-
la suirea in scaun a noului Domn
vor strange indata obicinuita Obsteased
Adunare spre a pune in lucrare ma-
surile cele hotarite prin art. 20.
Caimacamii, pe vremea ocarmuirii
lor, nu vor putea sa dea titluri de no-
blefa, sà judece pricini fard sä aiba
judecata lor apelafie, nici sa scoata pe
bei ce se afla in dregatorii publice,
cezi numai pentru o gresala doveditä

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
Inca, când se va intâmpla ca o dre-
gatorie sä nu-si aibd dreatorul ei, nu
vor putea sä orândhiZscd la dânsa de-
cat numai vechil.
Art. 19. Tot In zioa orânduirei
lor, caimacamii se vor indeletnici la
inchipuirea foilor, dupd catastisele ce
sânt intocmite pentru acest sfärsit.
a) Pentru boerii de intâiul 0 al do-
ilea rang, precum i pentru obrazele
cele mai insemnate care se coprind in
art. 2-lea, cu arAtarea Id.casultd. Mr
intocmai dupa art. 3, 4, 8.
b) Tot caimacamii vor intocmi Maia
candidatilor de Domnie, tiechnd in-
trânsa numele boerilor, care vor avea
cualitätile cerute de articolul 26.
Asemenea vor treca intrânsa si nu-
mele Mr, daca vor avea tot acele cua-
litài ce sä cer dupd ce se vor is-
prävi toate aceste pi egätitoare lucräri
pentru alegerea Donmului, folle sä vor
pune in pgstrere la maropelie.
Art. 20. Cei ce vor socoti cà
cu nedreptate s'aa depärtat de dreg-
turtle ce le dau cualit4le lor, pot, in
soroc de doàzec i dod de zile dupä
publicarea foilor, sä-si arate cererile
lor la Obicinuita Obsteasca Adunare,
care, de lp va g6si temeinice, va ra-
porta &Are Stäpânire ca sä-i asaze in-
datà intru drept5tile Mr.
Art. 21. In a c'nellea zi a oran-
duirii lor, vor pulica foile pentru care
s'au vorbit la art. 19. Tot intr'aceiasi
vreme vor trirnite porunci care ocfir-
muitorii judetilor si alti dregiaorii ai
locurilor, ca sà strângä pe cei rrai in-
semnati din fiesce judet carii trebue
sä stea la alegerea deputatilor precum
pe cei mai 1nsernnati ai corporatiilor.
Art. 22. Ocârmuitorii.
clreatori ai locurilor, in dazeci 0. pa-
SECTIA III
Chipul alegerii Domnutui
Art. 26. Domnul se orândueste
pentru toatä viiata lui. El trebue sä
aibà vârstä de patruzeci de ani deplin,
www.digibuc.ro
5
tru ceasuri dupà priimirea foilor, vor
trimite publicatii in toate pärtile jude-
tului Mr, arätând locul i zioa intru
care trebue sä se afle stransi toff eel
ce au dreptate a fi in adunare.
Art. 23. Nici o tragere prin
sorti nu se va putea face pänä a nu
trece dazeci i cinci zile de la publi-
carea foilor, pentru ca sà aib4 vremea
cea cuviincioasd a-si face ardtdrile Mr
eel ce sä vor socoti nedrep[tätilti.
Art. 24. Peste patruzeci de
zile dupä publicarea foilor i trimite-
rea poruncilor, trebue sä se ispräveascä
in tot Printipatul alegerile mädularilor
ai Obstestii Adunarii Ecstraordinare si
pese zece zile in urmä toate mäduld-
rile trebue sà se strângä in Bucure0i
spre a se afla in Obsteasca Adunare
Ecstraordinarä care se va deschide la 61
de zile in urma orânduirei caimacamilor.
Art. 25. Caimacamii sânt inda-
torati supt räspunderea lor sä ia tre-
buincioasele mäsuri ca alegerile atat
in orasul de cdpetenie, cat i prin ju-
dete sä se facd dupä chipul cel asd-
zat in acest regulament i ca la toate
lucrärile ce privesc asupra Mr, sä se
pAzeased buna orânduialä
Vericarele sà va abate din hotarele
cele coprinse intr'acest cap, ori va pri-
cinui niscareva turburdri in adunärile
cele in+ocrnite pentru alegere, inthiasi
data se va instil.* de catre prezi-
denivl de a-si veni in cunostinta ; de
va ràmânea el neclintit intru abatere
din datoriile sale, puterea sävâxsitoare
li va porunci sá iasä afarä din sala a-
dunärilor ; iar când í atunci se va
inprotivi, ostasii Il vor lua i spre pe-
deapsa nesupunerii sale 311 vor pune la
opreald ptinä sä va urea in scaun Dom-
nul cel nou.
sä fie din familie a cäriia nobilitate sä
se sue cel putin la mosul sat si a cä-
ruia naturalizatie, potrivitä cu obiceiu-
6 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

rile Tarii, sà inceapa dela tatäl &Au. intampla ca mitropolituL bolnav fiimi
El se va alege nurnai dintre boerii cei sau din alto' pricinä, sa nu poata a fi
mai destoinici i carii vor avea ran- fata la Adunare, atunci slujba prezi-
gurile de ban, de dvornic de Tara de dentului o va inplini-o episcopul cà-
Sus sau de Tara de jos, de al 3-lea, rele pravilnice0e va avea al doilea
ori al 4-lea dvornic, de logofatul de rang dupä mitropolitul.
Tara de sus ori de Tara de jos, sau Art. 30. Prezidentul, prin ajuto-
carii, dupa punerea in lucrare acestui rul amandurora secretarilor de mai sus
regulament, vor avea rangurile minis- zi0, se va indeletnici la cercetarea
trilor de 0 nu se vor afla in slujba., cartior fieFäruia mädular, urmand
Catre aceasta, feciorul cel mai mare al dupa vechimea rangurilor i gasindu-le
Domnului, care pe vremea mortii, le- de bune i adevarate, Ii va face cu-
pädärii sau a scoaterii din Domnie a no-seuti ca sant priimiti in Ob0easca
tata-sau se va afla in legiuita varsta, Adunare Ecstraordinara i secretarul
dupa coprinderea pravilii pämantului, ii va trece la catastih.
va fi priimit in numartil candidatior Art. 31. Mitropolitul imbracat cu
Domnie, pazindu-se insa i catre vegnintele arhiere0i, va merge in bi-
ctansul i celelalte formalititi care se serica, dinpreuna cu toate madularile
cer pentru adeverirea celor mai multe adunarii i, dupa ce va sluji sfanta li-
glasuri i pentru a se face alegerea sa turghie, va face un cuvant pe scurt
dupa lege 9. catre adunare, arätand marimea sco-
Art. 27. In zioa cea hotaritä, toate posului pentru care s'au straits ; dupa
mädularile 04te0ii Adunari Ecstra- aceasta va ceti cu glas mare 0 kite-
ordinare vor merge la mitropolie la legator acest intocmit jurämant
noa ceasuri evropene0i innaintea pran- Jur ea la alegerea ce voiu face nu
zului. voiu fi amägit de catre vre un interes
Art. 28. Caimacamii pot fi ma- in parte sau de vre o imbulzire stre-
dulari ai Ob0e0-ii Adttnari Ecstraordi- inä, nici de vre o altä cugetare, ci
nare i parta0 lucrarilor sale, ori ca binele i fericirea ob0ei imi va fi cel
ni0e alegatori pentru alegerea Domnu- dintaiu scopos,"
lui sau ca ni§te candidati, dupa drep- $i apoi viind fieFare dintre madu-
tatea ce va da fie§caruia dintre ei lärile adunärii innaintea sfantului prastol
rangul i calitatile bor. puind mina pe sfanta evanghelier
Art. 29. va zice cu glas mare Jur acestea,
Mitropolitul va fi pra-
vilnic prezident al Ob0e0ii. Adunari Art. 32. Dupa ce se vor inplini
Ecstraordinare i va lua spre ajutorul toate aceste formalitäti 0 se va sfir0
sau pe marele dvornic 0 pre marele lo- juramantul, se vor intoarce toti in sala
gofät, carii vor fi secretari Adunarii, strangerii, unde prezidentul va ceti
precum i pe alti trei $ until dintre foaia candidatior de Domnie 0 a cali-
boerii de al doilea rang 0 altul dintre tätilor ce se cer, spre a se putea alege
cei de al treilea, cei mai insemnati din DomnuL
fiware din aceste ranguri i pe cel In urrna se vor chema pe nume
de al treilea dintre deputatii corpora- madularile adunarii, dupa vechimea
fiilor cel mai bätran. Cand se va rangurilor lor, spre a balota pentru
fieFare dintre candidati
1) Otoeasca Extraordinara Adunare de re-
vide a votat un amendament : .Art. 26 para. 2) La art. 32 s'a votat de catre Ob'Aeasca
graful al 2-lea. Domnul nu se va putea alege Ecstraordinará Adunare de revi4ie urmatorul.
de cilt dintre boerii din rangul dintAiu, adia amendament:
de la vd ban 0 panA la vel celinAra, carii se Art. 32, paragraful al 2 lea. Dupa aceasta
socotesc cei mai vechi boeri 0 se osibesc din cei prezidentul va face chemare anume fie0c1truia.
de al doilea 0 al treilea rang.. N'a fost promul . din mAdulari í cei ce nu vor fi de fata, se vor
gal nefiind Intlirit de ministrul impdrdtesc". Insemna pe foae cu un punct 0 se vor scri de

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 7

Art. 33. La inceputul balotatii mädularile ce se vor chema a-si da

pentru fiescare candidat, mitropolitul votul säu, sà ingrijasca a nu vedea
va da in inâna fiescäruia alegator doä nimeni care din amândoä balele aruna
bale, una alba i alta neagrä. Când se intr'un vas si care intrfaltul.
va chema a-si da votul säu, va arunca Art. 35. Fiescare dintre candidati
una dinteaceste bale in vasul cel orân- n'are voe sä-si dea votul säu pe vre-
duit pentru priimirea voturilor de ale- mea când baloteazA pentru dânsul.
gere i ceialaltä intealt vas acoperit Art. 36. Toate mädulärile adunä.-
pus pe o masa, care va fi la o parte. rii vor sadea jos si atunci numai are
Art. 34. Fiind cä voturile tre- voe fiescare a se aridica, când se va
buesc a se da pe taing, fiescare dintre chema de cätre prezidentul da vo-
tul säu.
catre unul din secretari Intr'un catastih deosebit. Art. 37. Prezidentul cu secreta-
Dup.& ce va isprAvi chemarea pe anumej pre-
zidenttd va da fiesicaruia mAdular, pAzind ran- rii i asesorii va sädea inteun loc al
dul ransului, un buletin Intru care acel madular sälii, de unde sà poatä vedea pe toate
va scri patru nume de candidati, pc care va mädulärile adunärii i sä. se vazà de
vot s& akag& i pe urm& strAngand acest bule- catre
tin, /I va pune 1nsti0 intr'o cutie care va sta pe
masit Innaintea prezidentului : fiecare buletin se Art. 38. Când se vor scoate din
va scri pe ascuns, ca numele ce se vor insemna vas balele ce s'au aruncat pentru ale-
pe dAnsuI sA nu poatA fi vAzute de cAtre cei ce gerea fiescäruia dandidat, secretarul cel
vor fi de fatA, orAnduindu-se Inc& un loc deo- orânduit pentru aceastä treaba va face
sebit tainic pentru aceastA Inscriere.
Dui:A ce toate mAdulArile mi vor da Intr'acest cunoscut cu glas tare si intelegätor câte
chip vottil Ior, atunci se va dezchide acea cube bale albe i ate negre au esit, iar
in vederca a toatel aduniri de catre asesor,celalalt secretar le va scrie in slove la
carele va deschide ficfcare buIetin i dupA ce Ii Wastihul säu.
va ceti cu glas mare /I va da prezidentul unula
din secretari ca sA I treacA In catastihuI ce se Se va urma inteacestasi chip pânä
va orAndui spre aceasta. Buletinurile nu se vor la cel din urmä candidat,
lepada decAt dup.& ce se vor cerceta dacA nu- Chnd marele dvornic i marele logo-
mArul Tor este de o potriva cu al madulArilor fät, slujind ca niste secretari ai Adu-
celor de fata i dupA e le va face rubar cu
catastihul In care vor fi trecute. n6rii, vor fi in numärul candidatilor,
Candidatul car& la cea dintAiu deschidere a pe vretnea ce se vor trage sortii pen-
cutiei va avea doA pa* din glasurile tuturor tru dânsii, se vor orândui in locul lor
madularilor In partea lui, va fi ales de domn. eel mai vechi dintre boerii de rangul
Daca la cea dintaiu deschidere a cutiei, nici
unul din candidati nu va fi putut Impreuna nu- lor.
mArul de glasuri ce mai sus se arati, atunci alege- Art. 39. Isprävindu-se balotatia
rea se va face prin balotatie Intre zece candi.- fiescäruia candidat, numärul balelor ce
dati carii vor avea pentru clart0i mai multe vor esi si se scrie pe catastih, se va
voturi decAt ceilalti i domn va fi dintre ace0i
zece acela, care va Impreuna glasuri mai multe, adeveri cu iscáliturile prezidentului, ai
/its& cel putin cu unul mai mult de cAt jumAta- doi secretari si a trei asesori.
teatnurntirutui m&dtd&rilor ceIor de fatA. Art. 40. Când se va isprävi ba-
IntAmpIAndu-se i dupa balotatie ca !rid unul lotatia tuturor candidatilor, de se va
din ace0i gece candidati sA nu Impreune pentru
-sine0 cu unuI mai mult peste jumAtatea numa- intampla ea doi sau mai multi clintein-
rutui. celor de fatA, atunci se va
madulArilor sii sä aiba un deopotrivä nurnär de
face al cloaca balotatie asupra a trei candidati voturi, atunci aceia sa se pue la al doi-
carii vor fi Impreunat mai multe glasuri din- lea balotatie.
tr'acqd zece i cel ce va Impreuna in urmA Art. 40.
mai multe gIasuri dint'acefti trei, va fi aIeS de Dupl sävârsirea balota-
domn. lar Intamplandu-se ca pe lAnga acei zece tii, mitropolitul tot inteaceiasi adunare,
candidati sa aibA i altul un asemenea numAr a cdriia lucrärile nu vor inceta nici cum
de glasuri ca cel de al zecelea, se intre i accla pânä la sarsitul lor, va porunci indata
2n numArut candidatilor.
Asemenea se va urma 0 la al dam balo- a se face inscrisul pentru cei ce au esit
tatie asupra celor trei candidate mai multe bale in catastih, unde s'au
Nici acest amendament n'a fost MUHL insemnat- numärul balelor, pe care is-

www.digibuc.ro
8 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

calindu-1, 11 va da episcopilor a se is- indatorat sä dea sinetul sau de alegä,z-

eäli atât de Sfintiia lor cât 0 de amân- tor in mâna mitropolitului, care le va
doi secretarii 0 de câte trei asesorii, pune in pästrare in arhivele mitropo-
apoi va face cunoscut obrazul ce s'a liei, fácând cunoscutá tutulor cea de-
ales de Domn i scotând copie dupä sävar0t desfacere i despartire a Ob-
inscrisul ce s'a facut, o va trimite vre- 0e0ei A dunári Ecstraordinare.
melnicii Ocarmuiri. Art. 44. Pam a se intari Domnul
Art. 42. Savâqindu-se alegerea de atre Poarta, caimacamii nu vor in-
Domnului, mAduldrile Adutarii Ecstra- ceta a octirmui Tarä, rämâind indatorati
ordinare, tot inteaceigi strângere a lor, ca dupä ce se va urea. Domnul cel
vor iscali dupd rândul rangului lor nuou in scaun, säl dea cuvânt de ocâr-
arz-mahzarul catre Poartá prin care sá muirea lor í socotealä de cheltuiala
cearä inarirea Domnului, cum 0 o notá veniturilor Täni, atdt Domnulti cat 0_
oficiala prin care sä. in0inteze Curlii Obicinuitei Ob0e0ii. Adunäri.
ocrotitoare pentru alege e9. Domnului. Pompa stirei Domnului in Scaun
Spre a se putea savar0 toate aceste toatä teremonia ce prive0e la dânsa
lucruri tot inteaceigi Adunare färä a se va rândui prin regulamentul ce va
se risipi, caimacamii vor mgril a alca- face vremelnica ocârmuire conglásu ta
tizi mai dinainte amândoà." inscrisurile cu vechiul ohiceiu din condicile Diva-
de mai sus zise, in care se va lasa loc nulti; iar ungerea Domnului se va face
deschis sp e a se trece numele Domnu- in B'serica Maicei Precistei din Curtea
lui celui ales. Veche.
Art. 43. Aceasta 0130eascä Adu- and Domnul se va apropiea de
nare Ecstraordinarä, fiind stransä numai sfântul prastol cd sä se ungá, va face
pentru alegerea Domnuhd, nu va putea cu mâtia pus pe sfanta evanghelie
sä..11 insupscà vreo alta deosabild ca- juramântul de mai jos:
dere, ci ea in faptä se desface indatä Jur In numele s intei Treite sh pa-
ce se va savar0 aceastä alegere 0 se zesc intocmai i nestramutat pravilele
vor iscad amâodoa inscrishrile de mai legiuirile Prmtipatului Valahii, dupa
sus zise. regulamentul cel mtocmit i sä fac a
Fie§care din mäduläri, pana a nu se se päzi 0 a se tinea intru toatá virtu-
desface 0 a se risipi adunarea, este tea lor".

www.digibuc.ro
 CAP. Il

Pentru Obicinuita Oboeascei Adunare

Art. 45.Obicinuita 0130eascA Adu- cApetenie prin balotatie, dupa multimea
nare, subt prezidentiea mitropolitukti, se glasurilor, de care tali boerii acestor
va alcAtui : ranguri, afarA de ministrii, carii nu vor
a) de trei episcopi eparhioti: al putea fi mädulare ace0ii adunaH, nici
Râmnicului, EuzAului 0 Argewlui. sä-0 dea votul pentru alegerea mädu-
b) de doazeci boeri de intâia treaptä, larelor; fiindcA dupA capul al IV al a-
care trebue sA fie pämânteni, dupä ve- cestui regulament, ministrii sant insar-
chiul obiceiu 0 sA albd varstd cel putin cinati cu alcAtuirea planurilor 0 a so-
de treizeci ani. cotelilor ce se paradosesc 0 de aceig
c) de nourtsprezece deputati duprin fiware dintrân0i se va afla fatA in
judete, cate until de judet 0 unul pen- .Obicinuita Ob0eascA Adunare numai
tru orawl Craiova. pentru treaba ce priveste la dregatoria
Ace0iea se vor alege dintre stApânii lui, ca sA dea trebuincioasele desluOri
de mo0i tot dinteacel judet 0 vor fi 0 sA sprijineze prin destoinice cuvinte
boeri feciori de boeri '), având varstä pitacele, ce va da Domnul cAtre aceastA
de treizeci de ani deplin. adunare.
ToatA suma : patruzeci 0 doh* mädu- c) cei optsprezece deputati duprin
lare. judefe, precum 0 al orwlui Craiovei,
De 0 se va micpra nurnärul judete- se vor alege asemenea prin balotatie
lor spre a se face mai rätunde 0 de- de cAtre toti eel mai insemnati boeri,
opotrivä la lätimea lor, insä numärul sau feciori de boeri, caHi lacuesc in
deputatilor va fi tot acela . iar obrazele locurile acelea unde trebue sA se facA
ce sant a se alege, se vor hotäri dupa alegerea 0 au cel putin varstä de 25
analoghie panä la inplinirea cerutului ani deplin.
numAr de deputati. d) Tot acelea0 mädulare ale Obici-
Art. 46. Obrazele, ce alcAtuesc nuitei Ob0e0ii Adunäri vor urma lu-
Obicinuita 014teasca Adunare, vor fi crärile lor in curs de cinci am.
priimita dupa chinul de mai jos: Art. 47. Adunarea alcätuindu-se
a) mitropolit 1 ca un prezident odat6,10 va alege peste tot anul, dup5.
-*-i-

episcopii eparhioti sant pravilnice mA-
dulare ale acestei adundri,
b) iar ceilalti doäzeci boeri de in-
-taiul rang se vor alege in ora§u1 de
I) In sedi ta dela 5 Decembrie 1831, Adu-
narea a interpretat textul in serrul ca fedora de
boeri pot fr deputatt chiar daa n'au cin" (A-
nalela partameutare II, p. 8).
cele mai multe glasuri, dintre mAdulä-
rile sale, doi secretari 0 doä ajutoare
acestora,Para de a-0 pierde dritul
de a vota 0 ei.
Ea nu va putea chibzui nici o pricinä
de nu se vor afla stran0 in sala adu-
närii, cel putin doä a treia pArti din
tot numärul votairtilor. Va tinea jurnal

www.digibuc.ro
10 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dui:A orânduialg de toate lucrarile sale. prinzgtoare de urmarea chibzuirilor O.

Pricinile ce vor cguta, se vor hotari se vor supune cunostintii Domnului.
dupg multimea glasurilor : intâmplându- Iar condica, a aria coprindere va fi
se Insä a fi glasurile deopotriva la nu- din cuvânt in cuvânt conglasuita cu co-
mar, atunci mitropolitul va da Were prinderea coalei de hârtie si incredin-
de hotärire pgrerii unde se va alátura. tata cu iscglitura tutulor mädularelor
Art. 48. Toate hotaririle Obici- Adungrii, va rämânea dinpreunä cu
nuitei Obstestii Adunari se vor supune jurnalul la arhiva adungrfi.
cunostintii Domnului prin anaforale is- Art. 49. Chibzuirile Obicinuitei
cglite de cgtre prezidentul, doi secre- Obstestii Adungri atunci numai vor a-
tari si ajutoarele lor si alcgtuirea a- vea putere de pravilä, când se vor in-
cestor anaforale se va face dupg chi- tali de Domn, care s'obod este de a
pul urmgtor I nu le intari, färg sg-si dea cuvantul
a) Dupa ce se va citi Obstestii A- pentru ce nu le intäreste: dar si Dom-
dunäri pitacul Domnului asupra cgnlia nul nu va avea cgdere sa facà de sinesi
va fi sa se chibzuiascg, se va indelet- schimbgri la asemenea chibzuiri, ci
nici aceasta adunare intru a sa coprin- pentru ori ce indreptare va socoti de
dere, ori tot inteaceiasi zi, sau dupg trebuintg va da-o in a doilea chibzuire
cinci zile; iar sfgdirea se va margini a acestii adunari si apci la orice chib-
asupra priimirii ori nepriimirii acelui zuire i se va infatisa in acea pricing,
pitac, sau asupra schimbgrilor- ce se dupa cele din urmä hotgriri ale adu-
vor socoti cä trebue a se face asu- ngrii, va intgri .sau nu.
pra lui. Art. 50. Mgdulgrile aeestii adu-
b) Amândoi secretarii vor serf, unul näri care, in urma hotärirei ce s'au
inteo condicä osebitä si altul inteo dat dupa multimea glasurilor, vor avea
coalä de hârtie iaräsi osebita, toate pa- deosebitä a lor pärere, nu o vor pu-
rerile câte se vor sprijini de cgtre vase tea scrie in nid inteun fel de inscris,
mgdulare ale Adunärii; in urmä se vor anafora sau jalba prin care sa spriji-
ceti cu glas mare si dupd ce le vor neze acea parere 2) a lor ; cäci cei ce
intelege cu totii, prezidentul va adeveri vor iscgli un asemenea inscris, se vor
acea alcatuire cu a sa iscaliturä. face cunoscuti adungrii si se vor scoate
c) Dupa aceasta, va incepe lucrarea din numgrul mädularelor ei, ca niste
balotatiei asupra tutulor parerilor scrise ; lurburatori ai into cmitei orândueli, pu-
iar scoaterea balelor 1) din vas se va indu-se in locul lor alte mgdulare.
face in vederea tutulor mgdularilor Art. 51. La fiesicare strângere
Obstestii Adungri ; in urma se va scrie de peste an a Obicinuitei Obstestii A-
inpotriva fiescgria päreri ate bale au dungri, Domnul este indatorat sä dea
esit albe si câte negre: apoi si condica intru a ei cercetare socotelile venituri-
si osebita coalg se vor iscgli de catre lor si a cheltuelilor visteriei si a tutu-
toate mgdulgrile Adunärii, ea printr'a- lor celeorlalte case ale Tarii, precum
ceasta sä nu mai rämge nici o indoialg si socotelile ce vor da si alti dregatori
asupra isprävii chibzuirilor. pentru osebite ramuri de ale cârmuirei
d) Indata dupa aceasta se va iscäli incredintate acelora.
anaforaoa pe temeiul chibzuirii pentru Adunarea va putea sä le dea in cer-
care au esit cele mai multe bale albe cetare de comisii alcgtLite dintre mädu-
si dupa ce se va citi cu glas mare, larele [sale] sau si insusi sa le cerceteze
ad innaintea Adunarii, se va iscali de de fata cu totii, dupa care descoprindu-se
prezidentul, secretarii si ajutoarele lor cevasi rele intrebuintari, sà le arate
si se va insoti cu coala de hârtie co- Domnului. Cgtre aceasta, aceasta 'adu-
1) Editia dirt 1847 IntrebuinteazA bile", in 2) Din eroare in editia din 1831 trecere" Itv
I oc de bale", curn e textuf din 1831. toe de pdrere".

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 11

mare va intocmi imphrtirea birului intaiu sA se dea in cercetarea Obi-

a dAjdfilor asupra celor de subt ase- cinuitei Obstestii AdunAri, afarA numai
menea rAspunderi ; implinirea veniturilor din poruncile domnesti care se dau
TArii si a lor cheltuialä, intemeindu-se spre a se pune in lucrare cele in ffintA
-insä cu mare scumpätate asupra hotä- pravile.
ririlor ce se coprind in al III-lea cap Art. 56. Asemenea, aceastä adu-
al aceste regulament. Niel o prefacere nare va fi intru indatorire sA judece
acelor hotAriri nu se va putea face, folosul tutulor mäsurilor ce se vor lua
precum i nici o dajdie neobicinuith nu in pricini ori de obste sau Intamplä-
se va putea implini färä de a se priimi toare, mAsuri insA &ate vor privi la
mai intiiu de amandoä puterile. siguranta pämantului i vor cere ori
Art. 52, Ori ce act sau hotärire vre o cheltuialä de bani sau cevasi
a Obicinuitei Obstestii AdunAri si a intocmiri pravilnice.
Domnului, care va fi inpotriva privile- Art. 57 Obicinuita Obsteasca
ghiurilor Printipatului si a tractaturilor dunare va cerceta i va prilmi isvoa-
sau a hatiserifurilor Intärite pentru fo- de de contracturi pentru tot felul de
losulul acestut, Printipat, precum i in- otcupuri, va ingriji a se päzi neclintit
potriva drepturilor Curtei Suzerane stäpanirea lucrurilor obstesti; va stArui
a Curtii apArAtoare trebue sä se sä se indemneze oamenii la lucrarea
socoteascA desputernicite í netinute in pämantului si la meserii ; va aseza
searnA. dinpreunä cu Domnul orice va privi
Art. 53. Intamplandu-se räscoalä la insufletirea i inlesnirea negotului
sau vre o mare turburare i neoran- i celui din läuntru í celui de a-
duialä intre mädularele Obicinuftei Ob- Tarii
farA ; la potrivirea i .unimea träsurilor
stestii Adunari, Domnul va putea sä (greutAtilor) i mäsurnor in toatä Tara ;
precurmeze strangerea ei i va fi inda- la tocrnirea i buna oranduialä a sco-
torat a face indatä raportul eau ate lilor, spitalurilor i altor asAzAri ce sant
Innalta Poartä i cAtre ocrotitoarea clädite pentru faceri de a cismelelor,
Curie, cerand voe i slobozenie de a a drumurilor, a inchisorilor, a earan-
putea strange o altä Obicinuitä Ob-- tinilor, a avuturilor bisericesti, a tinerii
teascA Adunare. unui trup de jandarmerie nationara, 3) scl.
Art. 54. Obicinuita ObsteascA A- Cu im cuvant aceastA adunare va
dunare are cAdere sä arate Domnului, urma a fi ca si mai innainte i dupA pra-
prin anaforale, näpAstuirile i plangerile vilile cel temeinice ale pämantului, pA-
T6rii si Meg, de va fi trebuintä, sä le zitori dreptätilor i pricinuitori fericirif
facA cunoscute la amandoä Curtile 2), compatriotilor sAi.
insemnand mijloacele ce se va chibzui Art. 58 Indatoririle puse asupra
mai bine spre a lor indreptare. Obicinuitei Obstestii AdunAri prin arti-
Asemenea va putea aceastä Obsteascä colile de mai sus pomenite nu vor putea
Adunare, dupa. vechiul obiceiu, sä. aducA la niei o intamplare sA inpiedece stä-
Ia cunostinta Domnului arAtäri asupra panitoarea putere datA Domnului, dupl
veri cAria pricini de folos obstesc ce vechile intocmiri i obiceiuri ale TArii
va socoti de trebuintä i sA-I roage de si care putere priveste la pAzirea bunei
a le lua in bAgare de seamä. orandueli si la linistea publicului.
Art. 55. Toate isvoadele de pra- Art. 59. Obicinuita Obsteasca
vilA sau regulamenturi nouA, trebuesc Adunare nu va fi insArcinatä de acum
inainte i cu cuviinte judecAtoresti;
1) In editia 1847 In loc de Curtii suzerane
a Curiii apdratoare": ,ce urmeazd, dintea-
ceastd.. 3) In editia 1847: »pentru faceH de bine la
2) In editia din 1847 In foe de : feted cunos- cismele, la drumuri, la carantine, la avuturile
cute la arntindoet Curfile" s'a publicat adicd biserice0i, la tinerea unui trup de jandarmerie
la mai inaltd cunoftiin(d". nationala, etc.»

www.digibuc.ro
12 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

fiindcä acestea, pentru vremea viitoare, si ea atunci trebue O. se inceapa Aul.

se va da asupra unui osebit Divan, sau Finantilon
asupra unei Innalte Curti, pentru care Doh' luni sant hotarite pentru saderea
se va vorbi in alt cap al acestui regu-
in Bucuresti a fiescaria adunari ce se
lament, strange pe an ; dar Domnul va putea
Art. 60 Aceasta adunare se va sa prelungeasca acest soroc, cand va
nurni de acum innainte Obicinuita Ob- socoti cu cuviintà si daca se vor in-
steasca Adunare. tampla neobicinuite inprejurari care ne-
Domnul este indatorat O. o strangd gresit cer o asemenea prelungire.
pe fiescare an la intaiu Dechemvrie in , Catre aceasta el poate sä o strana
Bucuresti, fünd ca contracturile vamilor si peste obicinuita vreme la intamplare
si ocnelor se inchee la intaiu Ianuarie de foarte mari trebuinte.

www.digibuc.ro
 CAP. III

Finanta.
Intocmirea carmuirii Finanfe lor, ur- ce bir 0 dajdie pAgubitoare dajni-
mate pânä acum, este atât de incurcatd, cilor.
privindu-se ori dui:4 mulfimea dbi'diilor, b) SA rânduiascä neapAratele chef-
ori dupä chipul inpärfirii si strângerii tueli ale Statului pentru fiescare An.
lor, sau dui:a felurimea dArilcr ce se c) SA' hotärased birurile si toate ve-
lua din vânzarea husmeturilor si a ru- nit-urile Statului, care se vor strânge
sumaturilor in folosul unor dregAtori i de acum innainte 0 se vor rândui a
a deosebitelor asAzAri publice si a intâmpina cheltuelile anului.
multor obraze privilighiate prin hrisoave
si alte ducun erituri dornnesti, incât de d) SA' aseze regt.13 hotäritoare si ne-
multe ori s'au pricinuit intr'acestea nu strämutate pentru catagrafii si inparjirea
numai abuzuri si nesuferite- nedrepiAfi, birului si a dajdFlor.
ci incA si o simlitoare scAdere la ve- e) SA' hotärascA rânduiala ce trebue
niturile Statula. Drept aceia, comitetul sä se pAzeascä la strângerea birului 0
chemat fiind a aseza temeiurile iioului a celorlalte ramuri de venituri ale Sta-
regulament, care trebue sA ocarmuiascd tului.
de acum innainte Prinfipatul Valahii, D SA asaze chipul cu ca/4 casa Vis-
au socotit datorie sA intrebdrifeze la tieriei sa-si dea socoteala.
alcatuirea capului pentru Finanjä ran- g) SA hotärascA cu un chip lämurit
duiala de mai jos : drepturile si datoriile reciproce intre
a) Sä strice 0 sä desputerriceze ori proprietar si al säu sAtean.

SECTIA I

Desputerniciri sau oboriri.

Art. 61. Se stricA si se despu- numire de dorobanfi ') si pe lânga

ter iceazä pentru totdauna :
L Chipul inpärfirii biralui pe lude.
II. Orânduelile bresla01or, a ruptasi-
lor si a cumpanistilor, a cdrora ducu-
menturi se vor socoti de acum innainte
desputernicite si nefinute in seamA.
III. TO slujitorii carii subt feluri de
numiri se aflä in slujba osebifilor dre-
gatori ; pentrucA de acum innainte in
locul acestora se vor aseza pe la
toate ramurile obläduirii ordonanfe sub
judeatorii vor fi aprozi.
Dorobanfil a cArora cea mai Multä
parte vor fi cAläri, vor lua dela Stä-
pänire leafä dui:4 cum s'au asezat in
tabla subt litera A si vor fi indatorafi sa-si
cumpete calul, sä se imbrace tot intru o
uniformA si sä se hrAneascA din punga
1) In editia lui 1847 : "se vor aseza ordonanfe
sub numire de dorobanfi pe binge( osebitele
ocarmuiri ; pe langd, etc..

www.digibuc.ro
.14 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

caci Mate acestea s'au socotit in XII. Cäminäritul, fumäritul, gardura-

leafa ce s'au hotârit pentru fiescare, ritul, säpunäritul, grosäritul, arabagi-
dupa locuri. Sate le Ii voralege dintre 1A- acul si tot felul de altä luare i avae-
cuitorii lor i vor fi chezasi pentru turi ce sà lua pe seama a feluri de
dânsii, jar cinovnicii pe langa care se slujbasi.
vor afla slujind, vor fi räspunzätori pen- XIII. Vornicilie de pripasuri, adica
tru purtarea lor 1). gloabele" ce sä lua pand acum pentru
Cu acest chip inplinindu-se trebuin- vitele ce sa gäsea prin bucatele plu-
cioasa slujb6 pe langa deosebitele dre- garilor, fiind ea' acest fel de invinovä-
gatorii, nici un dreator i cinovnic nu firi se vor judeca de acum innainte de
va putea sà ia de la treaba sa pe vre- &Are judecdtoria inpAciuitoare a fiesi-
un om, vericine va fi, la ori ce intarn- cäruia sat, care vor despägubi pre
plare, cu pricinuire ca intrebuinteze pägubasi pentru pagubile ce li s'ar
la slujbä. pricinuis).
IV, Vama ce se lua pâra acum dela XIV. Mille de vinärici häräzite la
varizärile fäcute in läuntru in Tara prin feluri de asezäri publice i obraze ;
tdrguri, bâlciuri, orase, târguri si sate. avaeturile intocmite pe seama drega-
V, Rusumaturile, adecä díjmäritul, tu- torilor din vindrici, dijmärit i oerit
tunaritul, vinäriciul i oeritul pämân- oerit si din ocne si vämi ; härgzirile
tenilor, urmate din veniturile mänästirilor, cu
VI. Darile ce se facea pe seama un cuvânt, tot felul de dare, [dajdie]
mänästirilor, a spitalurlior, a orfanotro- avaet ce se lua pe seama dregdtoriilor
fii, a casii podurilor si a cismelilor, marl. í mici ; tot felul de dare, dajdie
precum si ale Cutii Obstirilor, sau bir ce s'au urmat pânä acum supt
VIL Avaetul trecätoarei rärnâtorilor veri-ce numire si care nu se coprinde
peste hotar care se socotea ca un venit intr'acest regulament, precum i ori ce
al Doamnei, obiceiu i ducument care priveste la
VIIL Dajdia ce se socotea spre in- unile ca acestea, se vor socoti despu-
plinirea plätii prefului untului ce se da ternicite i nefinute in searnä.
la Cetatea Vidinului 2), Art. 62. Cheltuelile satelor pen-
tru popasurile ispravnicilor, a zapciilor,
IX. Poprirea. de câte don.' parale la a slujitorilor, a polcovnicilor, a capita-
leu de la toate lefile, precum í räs- nilor, a trimisilor stäpânirii si de orice
punderea de câte patru parale la leu alt dregator4) si slujbas, cu un cuvânt
pentru toate lucrurile vândute prin me- toate cheltuelile satelor, afard de cele
zat, adecä clod parale ce platea vân- ce anume sä coprind in articolul 105,
zätorul starostii de negutatori i doä se stricà si se desputerniceazä.
parale ce plätea cumpärätorul pe seama Art. 63. Cheltuellie satelor se in-
cutii de milostenie. mulfea mai cu deosebire intru crestere
X. LuArile ce se fäcea pe seama ar- nemäsuratä prin orândueli de salahori,
rnasului si a zapciilor armäsii de la toa- de materialuri si de transporturi, prin
te vätäsilie figanilor Statului i pentru facerea podurilor i feluri de alte clä-
catârii lor, diri, precum ale p o stilo r i altele ;
XL Amândoá isprävnicaturile de acest obiceiu era vecinic izvor de abu-
streini i vätäsiile de plaiuri. zuri i pricina däräpänärii satelor,
t Randuale atingAtoare de dorobanti 0 co- 3) Editorul din 1847 tinand seama de legiuirea
prinse Intr'acest paragraf s'ati modificat prin legea din aunt 1331 asupra stricAciunii pricinuite de
asupra dorobantilor din 1831 0 1833 din anul vitele de pripas, frilocucte parte finata a alinia=
1833. tului i anurne de actun innainte, etc.. cu :
E. Cuvintele : e e se da Ia c sa vor pedepsi potrivit cu anecsul acestui cap.
t at e a V id inutui: s'au scos potri- subt no. 2".
vit cu comunicatia Ecselentii Sale d. general con= 4) In text: "trecator», eroare de tipar Indrep=
soI al Rosiiv, explica editorul din 1847. tat& în editia din 1847.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15

L Din partea Stäpânirii care era si- drept temeiu pretul ce s'au urmat in
litä sä inpovareze cu acest fel de trecutii trei ani, va hone plata zilii de
ordndueli judetile, pläile sau satele, lucru i a chirii carAlor i cu aceastä.
care sä afla eu apropiere de locurile platä se vor chiema sA lucreze satele
unde cerea irebuintä, sau pe cei ce de judetul acela unde trebue sä se facä
avea materialurlie trebuincioase i sar- acele drumuri 0 de la care ele vor
cina, care putea a fi nesimtitoare in- dobândi cel mai mare folos.
pärtindu-sä deopotrivä pe toatä tam, Art. 64. Dupa hotärirea coprinsä
se facea inpovarätoare pe un putin in instructilie ce slujesc de temeiu la
numär de sate. acest comitet '), toti scutelnicii i pos-
II. Din partea unora din slujbasi lunicii fära nici o osebire se vor strica
carii gä'sea printr'acestea multime de pentru totdauna si se vor as'Aza in rAn-
mijloace de a scoate bani si a sävarsi dul dajnicilor.
nemärginite räpiri. Domnii nu vor mai avea putere de
IIL Pentru ea' fiescare sat cisluindu- a da de acum innainte scutelnici, veri-
se pentru plata salahorilor, a transpor- cärttia mäcar ; asemenea nu vor putea
turilor, a materialurilor, sau alte däri sä scoata sau sA sloboazä a se scoate
ce li sä cerea, fruntasii satelor hotdra din rândul dajnicilor vreun orn pentru
preturlie dupa a lor vointä ca sä ia o slujba boerilor sau a altor particulari ;
parte pe seama lor i printr'o cislä vor fi räspunzätori pentru orice faptA
nedreaptä, fäcutä numai de &mil, in- inpotriva acestii hotärdri.
povära pe cei mai säraci cu toatà Legiuirea ce s'au fäcut la leat 1746, cu
greutatea. iscàliturile clirosului bisericesc si a bo-
Spre a inceta dar acest fel de tu-- erilor í cu intdrirea Domnului Cpstan-
märi, intru adevar deräpAnAtoare, care tin Nicolae Mavrocordat, pentru desro-
aduc neorânduialä intru vecinicie birea täranilor rumâni, rämâne i va
seacä izvorul fericirii obstesti, ori ce rämânea ne strämutatä intru toatä co-
fel de sarcinä i cerere in natura, subt prinderea ei.
veri ce numire va fi, se stria.' 0 se Hrisoavele date de cätre StäpAnire la
desputerniceaza pentru totdauna. La multe familii ca o rasplAtire a slujbelor
toate intâmplärile ecstraordinare ce se lor sau subt alte numiri si care le da
vor judeca de cAtre Obsteasca Adunare drepturi de a lua vamä pe mosilie lor
cä sânt de neapäratä trebuintä pentru sau pe a altora, se desputerniceazä
folosul obtii, StApAnirea, dupa ce le pentru totdauna. Spre indestularea a tu-
va intäri, va ingriji a se savarsí prin turor acestor mai sus pomenite privile-
dare de mezat cu preturi mai jos. In- ghiuri cu care s'A folosea nobleta de
tâmpländu-se sä' nu se gaseasca voitori este o vreme nepomenitä, drepturile
de asemenea incArcinäri, StApAnirea sä.' proprietarilor de mosii intemeete pe
va insärcina însui cu sdvarsirea, orân- inceputurile cele neschimbate a le cu-
duind comisari pentru aceasta i chel- viintii si ale dreptälii í statornicite
tuellie se vor intâmpina din banii Casii prin articollie 141, 142, 144 0 145 a
rezervii orânduiti pentru acest fel de acestui regulament, sânt chezäsuite in
cheltueli. veci inprotiva veri ce bântuiri i cAlcäri2).
Când insd nu sA vor ajunge acesti /) lnceputuI acestui articol, /Dana la scu-
bani,. sau eh' se vor fi cheltuit in alte telnicii". a fost InlAturat In editia din 1847,
trebuinte, atunci, dupa priimirea de spune editorul potrivit cu comunicatia E. S. D.
voe de la amândoä curtile, sä va in- general consol al Rosii".
part suma trebuincioasä a banilor pe 2.) in editia din 1847 partea finala a ultinni=
[in aliniat alart. 64 s'a modificat astfel:... dreptd-
toti dajnicii, dupä analoghia tacsii ce tii, hotetrite i statornicite prin sectia VII a a-
sdrit orânduiti a pläti. cestui cap, seint chezeisuite... etc,. Aceasta, spu=
Cât pentru dregerea i facerea dru- ne editorul, potrivit IndreptArei aduse de c.itre
murilor celor mari, Domnul dinpreund adunarea din anul 1832, prin paragraful aclao-
gat la sfársitul legiuirii asupra drepturilor i da-
cu Obicinuita Obsteasca Adunare luând toriilor Intre proprietari si sâteni.

www.digibuc.ro
 16 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA II
Chekuelile Stckului. Lei
Art. 65. Cheltuelile Statului pe Pe leat 1832 se va ad/4o-
fiescare an se intocmesc dupg chipul ga alfi lei 562.920, spre a
de mai jos 1): se face toatä suma lefilor
Lei pang la lei 4.500.000, pro-
1-iu. Banii ce se platesc timisindu-se adgogirile la tri-
Prea-Innaltei Porfi la sfar- bunaluri i partea adminis-
situl fiescgruia an subt nu- trativa si in sfarsit Prinfipul
mire de Tezie, Idle i Ri- unit cu Obicinuita _Obsteasca
chiabie 439.500 Adunare va face adgogire
2-lea. Lis ta civild a Domnu- la lefile civililor, precum
lui, adicg banii ce i sä dau a militarilor, cand Il va slo-
pe an pentru toate cheltu- bozi innalf area veniturilor
elile postului de Domn, a ce va urma din vanzarea
familii sale si a toatei curfli otcupurilor Tgrü fgrä insg
sale, ne mai putand Domnul de a sg sgraci Casa Rezer-
de acum innainte sa ia pe vii, pentru care se vorbeste
searna-i vre o ramurg de mai jos, caci aceasta este
venituri, nici sg cearg dela de mare trebuinfd intru Ad-
nimenea vrO o dare in bani ministrafia Prinfipatului,
de numire va fi ..
sau In naturä subt ori ce fel
Aceastä sumg alatuitoare
1 200 000
4-lea. Tinerea until trup
de jandarmerie, dupä tabla
ce s'au aläturat langä capul
de lista civilg a Domnulti i IX: Pent u jandarmerie 4) . 2.500.0-00
sa va nurnära in cate a pa- 5-lea. Tinerea Postilor 5), 947.418
tra parte, dupg acela§ chip Chelt .dala Po0ii care
precum se vor strange se plateste celui insardinat
cu Postile penfru deosebi-
3-lea, Lefile tuturor dre- tele trimiteri ce face Stg-
ggtorilor i slujbasilor, pre- panirea 6) 100.000
ctim si a capu-chehaelii Ta- 7-lea. Tmerea carantimlor
rigradului si a canfelarii ce care se vor asaza pe mar-
urmeazg sä aibg, coprin- ginea d'a stanga a Dunärii,
zandu-se i toate cheltueli- dupä Tabla co s'au aläturat
le acestor ¿in urmä i lefile langà capul pentru carantine. 600,000
aprozior, ale dorobanfilor 8-lea. Tmerea in bung
dupg algturatul Stat subt li- stare a podurilor i drumu-
tera A 3 977,820 rilor celor mari din Prin-
t) In editia din 1847 se arata csA intrucat fipat 200,000
tcheltueliIe statului s'au fixat cu aproximatie "ct; Se vor intampina pe fie-
ahrnin», in textul reguIamentuk i .s'au pAstrat sicare an intamplärile ce le
surnele initiale, dar ca in note se aratA Ia fieca=
re capitol modifizArile ultcrioare. VOM reproduce 4) Acest paragral trecut la Inceput In sumA
Ta fiecare capitol al cheltuclilor, notele orisinale de 2.500.00D, s'au urcat la suma de 2.730.00o
ate editiei din 1847. pe terneiul articolulid 1=in al Icsiuirii din anti!
2) AceastA suma s'au urcat la 1.400.000 Iei 1831 asupra adaosilei lefilor ofiteraor
de Tara Rornaneasca eu tahinin In urma ran- (Nota la editia din 1847)
duelitor conventii PetersburguIui care houre9te la 5) Obladnirea platete acum pentru tilaerea
2.000.coo lei turcett clatoria pe tot anut a TA= pooilor numai suma de 84555p lei. (Not& la e=
rli cAtre Inalta Poarca. (Nota la editia 1847) ditia din 1847).
3) 01:0easca ecstraordinam Adunare din hula 6) Aceasta sumA sA radica 0 vine un an cu
trecutuIui Octornvrie anut 1834 a facut o aclao= aItut la 2oo000 lei, precurn s'a i trectit tn bu-
sire de 400.000. (Nota la editia din 1847) setuI anuIui 1835. fibidem)

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI , 17

Lei Lei
11:NIMM
mai grabnice dupa mijloa- 15-lea. Suma hotäritä pen-
cele ce vor rAmânea in pu- tru pensii i pettru despä-
tinta Statului. gubirea celolk ce au acum
9-lea, Suma hotAritä spre scutelnici, dupa rangul fiei-
plata datorii ce au fAcut cAria 6) 1.500.000
Statul pentru asternerea cu 0 parte dintr'aceastä suma
piatra a celor patru mari sä va da ,acum subt numire
drumuri din Bucuresti i ti- de despagubire tutulor celor
nerea kr in bunä stare 147.710 ce au dreptate a avea oare-
10-lea. Dregerea temniti- care numär de scutelnici,
kr din Bucuresti i Craiova dupa rangurile cu care stint
tinerea in cea mai prin asazati astAzi in Arhondolo-
putintä, bunä stare a vino- ghie, sä va plati fiesicáruia
vatilor ') 70.000 dinteinsii in viiata kr, câte
Aceastä suma se va in- 60 lei de scutelnic. Plata sä
trebuinta pe fiesicare an du- va face pe fiesice trei luni.
pa temelurile regulamentului Väoluva va urma a lua
alcatuit de comisia ce s'au banii ce i sä cuvine pentru
numit inteadins pentru a- jumAtate din suma scutelni-
ceasta pricina. cilor ce avea bArbata-sau
11-lea. Lemnele de foc dupä rangul sat' i dupä cum
pentru deosebitele cantälarii sa obicinuia pana acum.
toate judecAtoriile 3) 60.000 Ceilalta parte se va da
12-lea. Tinerea a clod se- la feluri de penal pentru
minarii, adecA 90 mii pen- väduve i alte obraze intre-
tru cel din Bucuresti si 60 buiotate intocmai dupa te-
mii pentrucel din qraiova 4) .150.000 meiurile ce sânt asäzate in
13-lea. Tinerea scoalelor anecsul ce priveste la aceastä
publice In capitald si in ce- pricina.
lelalte orase ale Printipatu- Sumele ce vor ramânea
lui, a tipografl, a bibliotecii. 350.000 din incetarea pensiilor ce sä
1 4 - 1 e a. Trebuincioasele dau in viata i subt numire
cheltueli pentru trimiterea de despagubit,e ventru cei
curierlor i altor inteadins ce au acum scutelnici, vor
trimii pentru trebuinta Sta- adäoga pe fiesicare an suma
tului atât in läuntru cat si banilor ai Casii Pensillor
pe afarä 5) 50.000 când vor inceta cu totul
acele pensii, atunci toatä
1) AceastA chelttrialA sa" rädicit un an cu suma de lei 1.500.000 va
altul la 19oozno lei, precum s'a i trccut in bu=
getul anal ii 1835. (ibidem) rämânea p entru totdauna
2) In cditia din 1847 : " pe fie-icare an venit al Casii Pensiilor,
potrivit cu anecsuI No. III al capului \JR.., a= De aceia sä va U.rma trep-
nexa care s'a i pubticat In aces). editie. telniceste dupa coprinderea
3) Aceastä sumA dovedinchiA'a neIndestuIA,
s'a trecul in bugetul anukri 1835 In suma de anecsului de mai sus zis subt
80o03 lei. (NotA Ia editia din 1847). No. 1, pentru rândul pensiilor
4) Intrucat potrivit Iegiuirei din 1833,semina=
reIe au traut In sarcina mitropolici í a episco-
piilor, potrivit art. 361 0 369, astfel cum au 6) In editia din 1847 dupa rangul fief cdruia"
fost publicate In ediia RegulamentuI Organic urmeazA : potrivit cu oranduelile anecsului ala-
din 18474 aliniatul 19 al acestui articol a fost turat pe lángá acest cap subt No. 3". In schirnb
suprimat in acea editie. celelake allniate se suprimk dispozitiunile tor fiind
5) In editia din 1847 a devenit aliniatul 15. cuprinse in pomenita anexA.

www.digibuc.ro
18 REGULAMENTIJL ORGANIC AL VALAHIEI
Lei
ce sant a sä da i pentru
dreptatile fiesicaruia pen-
sionar, dupä numärul
slujbei, dregatoriile intru care
s'au aflat slujind i dupa
chipul cel cinstit cu care sa
va fi purtat.
16-lea. Mili ce se inpart
pe la saraci la zile mari ale
anului, dupä un vechiu obi-
zit 9 ...... .
ceiu care totdauna s'au pa-
17-lea. Cheltuiala tuturor
. 50,000
cersätorilor carii se vor a-
säza la un loc 2) . . 50.000
18-lea. Orfanotrofia din
politia Bucuresti 3) . 100.000
19-lea, Pentru tinerea a
trei spitaluri, unul in capi-
tala, altul in orasul Craiovii
cel de al treilea inteun
oras ce sä va afla in mijlo-
cul Valahii Mari 4) . . 150.000
20-lea. Vreo cateva mii ce
sä dau la biserici i schituri
sarace i farä ajutor, dupä
vechiul obiceiu 5) O 10.000
21-lea. Casg Rezervii . . 1.666.552
Acest prisos se va putea
intrebuinta pe tot anul in
trebuinte neaparate ale Sta-
tului si care vor fi cunoscute
i) A devenit aliniatul 17 In editia din 1847.
2) Constitue ahniatul 18 In editia din 1847.
3) In editia din 1847: Orfanotrofia copiilor
scirmani din Bucurefti, numerotat Insä ca al
13-tea ahniat. Acest ahniat, ca si cet urmAtor,
referitor la spitaluri au devenit din/ ai 18-lea
al 19-Iea In editia 1831, al 13-Tea í al 14=Iea
din editia din 1847 pentrucA, dupA curn se spu-
ne acolo In notA trebuintd a fost a se schimba
ortinduiala lor spre a se aduna la un loc toate
surnele din care o parte sit pltitefte din Casa
centrald a mitropoliii". In adevAr, in regula=
mentul organic din 1847 mentinAndu=se suma
de 350000 pentru scoaIe (al. 12), b00000 pentru
orfanotrofie (al. 13) si 1500000 pentru spitaIuri
(al. 14) se specific& lärnurit cA pentru toate a-
www.digibuc.ro
Lei
de o folosintä publica, precum
la intocmirea unei Banca
Nationale 0 la a sa treptel-
nica crestere sau la cum-
parätoare de mosii, cire s'ar
face proprietate a Statului.
Tot dinteaceastä Casa de
Rezervä se va lua i suma
ce va fi Printipatul in inda-
torire sa plateasca pe tot
anul cätre Prea Innalta Po artä
in chip de conpensatie, pentru
intreagä i desavarsita
sire ce au facut Poarta des-
pre ori ce dare in natura
ori ce felurime de angara
puse pe Tara.
Tot dinteaceasta Casa se
ya pläti í cheltuiala saderii
deputatilor ce se vor chiema
pe tot anul a se afla la chib-
zuirile Obicinuitei Obste0ii
Adunari, pe cata vreme vor
zäbovi in capitala i ate lei
una mie pe lunä fiesicare.
[Total] 14.319.000
Sau 454.571--
9,7
galbeni im-
63
päratesti sau olandezi, soco-
tisi câte 14 sfantihi unul sau
lei 31 si jumatate, luandu-se
acest pret de acum al gal-
benilor si al sfantihilor drept
ceste cheItudi vistieria dA numai 2oo000 lei, res-
tut urmAnd sA se plätease& din Casa centralA
a mitropohei.
4) Devenit paragraful 14 In editia din 1847.
5) Devenit paragraful 19 in editia din 1847.
In sehirnb, In aceastA editie, la paragraful 20 ,
se trece o noub, cheltuialA, neprevazutA In prima
editie a reguIamentului organic si anume o sum&
de 120oo lei cu urinatoarea desiinatiune : Bi-
serica Curri-Vechi, fiind bisericti Domneascd_
unde fi de acum innainte sa ortindueite unge-
rea Domnului". Suma se clA cu tidal de despA-
gubire pentru desfintarea venitului ce avea bise=
rica din mil& vinäriciutui 0 in conforrnitate Cli
legittirea din 1831 asupra ajutorului Biserici
Curtil Veda.
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 19

Lei Art. 66. Aceste cheltueli orân-

temeiu nesträmutat al cursu-
lui monedelor pentru toate
Zaraverile cu urmeazd intre
,cea din launtru firculatie a
dupa intrânseca pre-
-tuire ce va avea fiesicare
pretuire de monedd.
duite dupa un chip hotdritor vor sluji
drept temeiu neclintit i statornic pen-
tru intocmirea däjdilor i altor venituri
ale Printipatului, hotärite spre inplinirea
a toatei sumi i neputându-se intrebuinta
la alte cheltueli de ea la cele ce skit
insemnate intr'acest regulament.

SECTIA ifi

Ramuri de veniturile Statului.

Art. 67. V eniturile Statului i däj-
dfile intocmite prin acest regulament,
pretuite dupd socotinfd cât se poate
mai aproape de adevär intru aceastä
aläturatd tabld subt litera B sânt cele pentru patentd se va urma dupd co-
urmAtoare
L 0 dajdie personald, sau dajdie pe
cap stab si asemänatä asupra tutulor
familiflor fdrä osebire câte se gäsesc
in pämântul Valahii, coprinzându-se in
orânduiala plugarilor si a muncitorilor,
precum i asupra tutulor läcuitorilor
In orase i târguri care vor unelti vre-
-un mestesug, meserie sau industrie,
carii nu vor avea vreun drept de
apärare de dajdie si nu vor pläti dare
pentru patentd.
Aceastä capitafie este hotäritä cu
neschimbare câte lei treizeci pe an
pentru fiesicare familie.
IL Capitatia asupra figanilor Statului
hotäritä câte lei 50 pentru aurari
câte lei 30 pentru toti ceilalti, fdrä
osebire.
Dajdia pe orânduiala mazâlilor ho-
farad câte lei 45 pe an pentru fiesicare.
IV. Dare pentru patenta care se v.a
inplini dela tofi negufdtorii i mesterii
säldsluitori prin orase i fârguri inpär-
fifi pe corporatil i trebuind a avea
negresit ceruta patentd ca sd fie ald-
turati la o asemenea corporatie
aibd drept de a unelti negutdtorie cu
deamdruntul, sä fie prävdlie de vân-
zare sau mestesug scl.
Darea pentru patentä, plätindu-se o-
acela ce o va präti nu mai este su-
pus la dajdia capitafii hotärità prin cele
mai sus paragrafuri I, II O. III. at
pentru cisluirea i inplinirea acestii däri
prinderea articolului 90.
Se osebesc dinteaceastd dare figanii
mänästiresti i ai altor obraze parti-
culare.
dupd tractatul din Andria-
nopul, Printipatul in curgere de doi ani
nu are sä rdspunzd dajdia ce sd inda-
toreazä sä dea cdtre Poarta Otomani-
ceased, drept aceia dAjdfile intocmite
prin paragraful I, II, III O. IV ale a-
cestui regulament se vor scädea cu a
cincea parte in curgerea acestii vremi
de doi ani, socotindu-se din zioa in
care va inceta ocupatie i intru care
se va inscäuna Domnul.
V. Oeritul i vácáritul1) streinilor pen-
tru dobitoacele cu care vin de le pd-
suneazä in Valahia, inplinindu-se in
puterea asäzämânturilor ce sânt pen-
tnt aceasta.
VI. Partea din veniturile averilor ne-
miscdtoare ale mitropoliei, a episcopii-
lor si a tutulor mändstirilor Para ose-
bire, dupá temeiurile ce se vor hotári
de cdtre comisia ce s'a numit pentru
aceasta intocmai dupd articolul 363,
cap. VIII.
VII. Darea pentru diplome atingd-
1) In editia 1847 vticaritul" In Ioc de vi-
näriciur, cum s'a tiparit din grqaia in 1831.

www.digibuc.ro
20 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

toare de feluri de innälfdri in trepte. lor inplinire cat i pentru darea de a

VIII. Vänzarea prin contract a oc- lor socotealä, se vor uni intr'o Obs-
nelor, teased Adunare de priimiri si se vor
IX. Vdnzarea prin contract sau ochr- da in Casa Vistieriei, de unde se va
muirea vdmilar. ingriji indestularea a tutulor trebuinf e-
X. Plata pentru scoaterea peste ho- lor ; cat i pentru felurimea veniturilor a-
tar a boilor si a vacilor. läturate la maghistraturi pentru intdm-
XI. Veniturile Bràilii, a Giurgiului pinarea trebuincioaselor chelt:eli in fie-
si a Turnului, din pescärii, din popo- sicare oras i tärg, acestea sau inchi-
sirea coräbiilor, scl. puff in anecsul No. 2 "), carele intoc-
XII. Domenurile Statului, dupä ce sa meste temeiurile dupä carele trebue sä
vor intoemi dupa articolul 131 '), se ocarmuiased fiestecare obste si re-
Art. 68. Toate veniturile Prinfi- guleazd ata chipul inplinirii cat i ocâr-
patului de acum innainte atät intru a muirea veniturilor obstesti.
SECTIA IV
Chipul catagrafiiior i a inpärtirii clajdiilor i altor

Art. 69. La o vreme orânduitä a tr'acestea va trimite la Departamentul

anului, care se va hotäri de cdtre Ob- Trebilor din Lduntru si pe ceilaltä o
steasca Adunare, ministrul Trebilor din va finea acolo spre a putea fiesicare a
Läuntru va publica ea fiesicare pro- a o cerceta í a-si face bägärile sale
prietar sau al säu ingrijitor sä intoc- de seam 6. Aceste catagrafii trebuie a
meascd foae de toate familiile ce se fi iscälite de tofi ce pravilniceste sânt
vor afla läcuind pe a sa mosie, ase- chemafi a se inpdrtäsi intru a lor lu-
mänându-se regul-ilor ce se vor pres- crare.
crie in aceastä pricinä; se vor osebi Art. 70. Dupä aceasta, Stäpdnirea
numai vdduvile i uncheasii, ori cei va orândui pentru fiesicare judef eke
ce vor .avea vre o patimd grea i ve- un boer cunoscut de vrednic si care
che, care le-ar rädica toate mijloacele nu va avea a sa mcs'e infra acel judef.
de a mai putea sà munceased si nu- Acest boer inpreund ca ocdrmuitorul
mele acestora se vor inscrie in ose- judefului i deputatul tot aceluiasi jitclef,
bite foi. dupä ce va face catagrafia tutulor plu-
La aceastá lucrare proprietarul va garilor si a nmncitorilor ce se vor afla
avea inpreunä pe preotul satului i sase sdläsluind prin orasile coprinse intr'acel
lacuitori dajnici, alesi intr'adins 2) din judef, apoi se vor preumbla in fieqte-
tot satul. care sat ca sä cerceteze i sä adeve-
In curgere de clod luni, socotindu-se reze celelalte catagrafii de s'au acut
din zioa publicafillor ce se vor da, dupä orânduiala cerutd.
fiescare proprietar sau al sau ingrijitor Aceastä comisie, dupd ce va cerceta
este dator sa trimitä la ocârmuirea ju- pe läcuitorii fiesicdruía sat si dupä ce
defului catagrafia satului sau in clod va lua in fata locului toate stiinfele tre-
foi ; iar ocArmuirea judefului una din- buincioase, va face clod table pe
care le va iscáli si le va da a se is-
1) Cuvintele Dupei ce se vor" ce se coprin= càli si de cAtre tofi cei ce vor fi lost
dea tri cea dintai ataituirea s'ati scos, In editia pärtasi la lucrarea catagrafiei de mai
din 1847, fiindck spune editorul, aceastei intoc- nainte.
mire s'a saveirfit".
2) In editiia din 1831 .2ritru dâníi In loe de
intr'adins". Probabil eroare de tipar sau de 3) CuvinteIe al capului IV" s'au adaosat
transcriere. In editia 1847, dap& anexul No. 2".

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET
Intâmplandu-se ca vreunul dintr'ace-
tia dupa urmä sau din chiar madulä-
rile comisii sa nu voiascd a iscali,
va fi dator sa-0 dea cuvântul In saris
din josul tablelor, din care una numai
de cat se va da satului i ceilaltä se
va pastra la comisie.
Aceasta comisie, in soroc de patru
luni, sávarOndu-0 preumblarea sa, va
inpreuna toate tablele inteo condicä
numai inpärtitä pe plä0 i va da-o ma-
relui dvornic, ministru Trebilor din
Launtru.
Obrazele ce se vor inpartä0 intru
lucrarea i inchipuirea tablelor cata-
grafiei, vor fi raspunzatoare de ori ce
urmare inprotiva adevärului.
Art. 71. Se vor inscrie tot intea-
ceste catastiOe de catagrafie toti plu-
garii i muncitorii streini í a0zati in
Valahia, carii dupä a Igr wzare nu
pot a mai fi cunoscuti de streini, de
ori ce lege çi neam vor fi mäcar, afara
numai din mocanii streini, care viind
toamna din Tara Nemteasca imputer-
niciti cu rohiile lor, spre a-0 p4una
dobitoacele in pamântul Valahii, se intorc
primävara innapoi in tara lor
Art. 72. Asemenea se vor co-
prinde inteaceste catast4e i toti fa's-
popii i räsdiaconii poprili din slujbä
bisericeascä pentru a doilea itisurare
0 care plätesc dajdie ca i ceilalti bir-
nici dupa obiceiul ce urmeaza.
Lasandu-sa in slujbä fie0cdriia bise-
rid de sat chte un tarcovnic, cati alti
tarcovnici se vor mai gäsi, al carora nu-
mar s'a inmultit fara masura, se vor
inscrie asemenea in numarul birnicilor. ')
Art. 73 Preotii i diaconii, dupä
toate cuviintele moralului creOinesc vor
fi apärati de ori ce dajdie, pentru care
numele acestora nu se vor coprinde
in catasti0le catagrafiei.
1) ArticoluI 8 aI Iegiu'rei din anta 18327 asu=
pra serninarelor, protopopitor i preotitor, ingä=
due totu$ ca fiind neapeiratä trebuin(ã ca fie-
care biserica sei (tibia cel pu(in cede un ctintaret
un paracliser, de se vor lua aceftia dintre
satenii dajnici, capitatia lor se va plati din cu-
tia satului". In acest sens este modificat art. 79,
In editia 1847,
www.digibuc.ro
21
Insä va trebui ca a lor hirotonie
sä se margineasca numai inteun nu-
mar neapärat intru slujba bisericeascä.
Spre a se depärta toate abuzurile
eate s'au urmat intru aceastä pricind,
de acum innainte nimenea nu se va putea
hirotonisi preot sau diacon, fard de a
se face mai intaiu cerere pentru aceasta
care marele logofat al Pricinilor Bise-
i färä slobozenie din partea
riceOi
Domnului, data dupa ce se vor lua
toate incredintarile trebuintei intocmai
dupd vechile intocmiri i numai pentru
aceia care vor fi facut dupa oranduialä
cursul invätäturilor in seminarele ce au
sä se w2e2).
Art. 74. Ministrul Trebilor din
Läuntru va ingriji ca aceastä catagrafie
sä se facä cu toatd .scumpatatea i buna
orânduiala intocmai dupa intocmiiile
acestui regulament i dupä ce le va
cerceta cu o patrunzätoare bggare de
seamä, catagrafia fieOecaruia judet in
parte se va inpreuna la un loc din 'Mee-
put pAnd in sfArOt cu numeratia foilor
0 se va iscgli de numitul. Pe trmä, in-
preunându-le toate in botaritul soroc,
la va da marelui vistier care se inda-
toreazä a pregati izvodul veniturilor
a-1 face cunoscut, cu toate hartfile,
ObOeOii Adunki.
Art. 75. Capitatia ce trebue sä
plateasca, fara osebire, ori ce familie
de plugari i muncitori, este hotarita
far% de schimbare cdte lei 30 pe an,
fara a putea vre o data nici Domnul,
nici ObOeasca Adunare, sa adaoge sau
sà scazd hotäritul pret al aceOii capita-
tii pentru orice pricind va fi.
Inteacesta0 chip ori ce dajdie asupra
vericaria averi í industrii a täranilor,
precum i orice inchipuire de cislä in-
ceteazä cu totul, fall a putea O. se
mai intocmeased, pentru ea' o trista
indelungata cercare a dovedit pre ca't
aceastä sistemä era pagubitoare ade-
väratelor isvoara a fericirii publicului,
2) In editia din 1847 a ReguIamentutui. s'a
adaogat un ultirn aliniat, reprodus din art. 6 ad
legei din 1833 asupra serninarilor, protopopilor
preotitor.
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

adecä a muncii pämântuhii si a indu- imprejuräHle lor se vor supune pe urmä

strii, din pricina multora abuzuri ce se la cunostinta Obstestii Adunäri.
intâmpla. Art. 79. Catagrafilie se vor face
Art. 76. Obsteasca Adunare luând la fiesicare sapte ani dupä aceste re-
in cunostintä aceste catagrafii i totalul
gule intocmite ; i la fiesicare innoire
dajdiilor atingätoare de fiesicare sat, de catagrafie, Obsteasca Adunare va
dupä numärul familfilor ce-1 vor Was- urma cu scumpätate tot aceias inchi-
lui, va dovedi toga' scumpätarea acestii puire mai sus ardtatä pentru impärtirea
lucräri i 9, prin raport va suppune la dajdii fiesicdruia sat.
=cunostinta Domnului tablele coprinzä- Art. 80. Tot aceste comisii ce
toare de toatá suma dajdfilor fiesicaruia sânt orânduite pentru fiesicare judet,
judet, impärtit pe pläsi í pe sate, du- se vor indeletnici de o data 0 intru
IA care copie iscälità de toate mädu- facerea catagrafiei stärilor privileghiate,
lärile Obstesteii Adunäri, se va depune adecä a neamurilor, postelniceilor
.in arhivele sale, iar Domnul, dupa ce mazalilor, care se indatoreazá ca sä a-
ba intäri, va porunci vistierului punerea rate acturile ce-i imputerniceazd sä
in lucrare. aiba aceste numiri, precum i ori ce
Art. 77. Vistierul va orândui sä alt ducument intemeitor de ale lor pri-
sä facä pentru fiestecare sat foi, in vileghiuri, sävârsindu-se i catagrafia
care sá se inscrie numele de toate fa- acestora, toate numele privileghiatior
muffle dajnicilor ce vor fi plugari se vor inscrie, färä loc färd nici
muncitori, precum si plata de lei 30 o räsatura, inteo condicä snuruita
ce fiescare nume dintr'acestea trebue insemnatá de vistierie i incredintatä cu
sä pläteascá. Aceste foi, asemánate cu pecetia Domnului. Dupa aceasta tota-
eoprinderea condicilor 2) de dajdie ce lul numärului fetilor ce se vor coprin-
se vor trimite &Are ocârmuitorii jude- de in fiescare dintr'aceste trei orându-
tilor, vor fi incredintate cu pecetea eli, se va cinui, scriindu-se cinul si in
Domnului si se vor impärti prin sate, slove i. se va Infári cu iscälitura
targuri i mahalalele din [orase]. Domnului.
Art. 78. Totalul dajdiilor fiesicä- Art. 81. Drepturile neamurilor
ruia sat hotarindu-se intr'acest chip, cuviindu-se numai celor ce coboarä a
vistieria panä la nuoa catagrafie nu va lor neamuri din strämosi din familii no-
priimi nici o scädere infra implinirea bile, vor avea aceleasi cäderi ce are 0
birului i toti lacuitorii acelor sate vor nobleta. Prin vistierie nu se va putea
fi rdspunzAtori unul pentru altul. slobpzi de acum innainte nici un ducu-
Nici o addogire nu se va putea face ment de neamuri, dar va alcátui vistie-
In curgere de sapte ani; numai la vreo rul2) catastih [de numele] celor ce vor
intâmplare de vre o neobicinuitä moar- dovedi al lor inceput prin destoinice
te ce se va ivi la vre un sat din pri- ducumentuii va supune Obstestii
cina vre mel epidemii, atunci vistieria Adunäri, care dupä ce va cerceta ea-
priimind porunca Domnului in scris, derile fiesicaruia, va face al säu raport
va da la acel sat aOzamânt de dajdie cätre Domn. Printeacest mijloc numele
asemänat cu numärul birnicilor morti celor din nou askati la neamuri, de
si care va fi in socoteala [sumei], ce vor fi, se vor inscrie la condicä in ur-
s'a orânduit la Casa rezervii.3) ma celorlalti si se vor intäri 6) prin
Acest fel de asezámânturi cu toate iscálitura Domnului.
Raporturile Obstestii Adunäri se vor
I) In editia 1831 din eroare ce", In loc de pastra si se vor alätura in condica pri-
Idem: la coprinderea conditillor".
3) In editia din 1831, din eroare, Casa re- 5) In textul din 1847 s'a AdAogat: vistierul
vizii". pe tot anul".
4) In editia 1847: sceizeimanturi". 6) Textut din 1847: intari asemenea prin".

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 23

vileghiatilor ca sa se adevereze in toatä clas, intocmai, dupä temeiurile intoc-

vremea cercetarea ce se va fi fäcut mite la articolul 90 0 insemnand tot
pentru cäderile tutulor celor inscri0 de o data i numärul oamenilor intre-
inteaceastä condicä. buintati In fie0care dintr'aceste prd-
Ar. 82. Postelniceii, alcätuind cea välii.
din urma ramura a nobilimei, vor avea Pentru meqtegurile ce se lucreazä
tot ace1ea0 drepturi ca i nobilii í fünd fdrä prävälie, precum zidarii i dulgherü
cA dupä vechiul obiceiu nu putea sà se vor deosebi numai In direc-
intre la oranduiala postelniceilor, de ton de lucru (calfe) i me0eri.
cat numai cei ce implinea slujbä de Lucrarea catagrafiei pentru fie0care
postelnicel pe lângä Domn, drept aceia corporatie sävarOndu-se intr'acest chip,
acest obiceiu se va päzi de acum in- se vor face indoite catast4e, din care
nainte cu toatä intregimea. unul se va depune la Departamentul
Art. 83. Dreptul de mazali se Trebilor din Läuntru i altul se va
cuvine numal la cei ce se coboarä pástra la stärostie unde fie0care va
din mazali 0 la oameni care vor fi putea sä-1 vazä spre a sa povätuire.
dobandit o cre$tere mai osebitä sau Art. 86. Pentru ceia ce prive0e
vor fi facut vre o slujbä, aflandu-se la corporatiile säl4luite prin oraw
oranduiti prin judete i prin cantelarii. targuri ale judefilor, starostü amandoi,
Ducumenturile mazalilor precum 0 ale unul al negutätorilor i altul al me0e-
neamurilor vor inceta. de a se schimba rilor, vor urma pe rand facerea catas-
la fie0care inscäunare de Domn tiOlor catagrafiei pentru fie0ecare cor-
fie0ecare dintre acqtia va avea la poratie in parte ; vor nvea inpreuná
manä &ate un ducument In parte. lucrätor cafe un èlen in fiqtecare
Suma räspunderii de peste an a dintr'aceste corporatii 0 se vor ase-
fie0cdruia mazal färd osebire este lei mäna intru toate cu cele ce s'au hotä-
45 ; li se vor päzi insd priveleghiurile tit pentru orawl Bucure0i.
de nobilitate mic5, Art. 87. Toate aceste catast4e,
Art. 84. Asupra tutulor corpo- sävarOndu-se odatd, se vor iscäli de
ratiilor de negutätori i meqteri i altor toate obrazele ce vor avea inpärt4ire
trepte cu meserie cate se vor alla prin la a lor lucrare 0 se vor afla trimise
oraw i targuri, se vor awza starosti, la Departamentul Trebilor din Läuntru
adecä fie0ecare corporatie din orawl in soroc de -clod luni, socotindu-se din
Bucure#i, la figtecare doi ani va alege zioa publicärii.
dintre ai säi un staroste ; asemenea .se Art. 88. Dupä aceasta, Stäpani-
va urma i prin celelalte oraw 0 tar- rea, pentru orawl Bucure0i, va numi
guri cu osebire Insä de a fi numai un boer din cele dintain ranguri, care
dol staro4 until ales de ea-1re toti inpreunä cu aga va proceda intru
negutätorii i celalalt de catre toate adeverirea acestor catast4e. Acelea ce
corporatiile me0erilor din fie0care se vor cunoa0e alcätuite cu toata pu-
oras i targ. tincioasa dreptate, se vor iscäli numai
Art. 85. La vremea hotäritä pen- de madularii acetíi comisii ; iar la cele
tru catagrafille satelor, se va face ase- ce prin jäluiri fäcute cu cuvant vor
menea Indeletnicire cu catagrafia dovedi trebuinta de a se face vre o
corporatiilor din ora§e i targuri, care indreptare, se vor face cuvüncioasele
se va lucra dupä chipul urmätor. indreptäri.
In oraqul Bucure0i fie0ecare sta- Aceste table se vor iscäli indoite de
roste impreunä cu patru ini ale0 de atre mädularele comisiei 0 de cätre
a sa corporatie dintre ei, va face ca- cei ce vor fi lucrat la cea intaiu al-
tastih de toate prävälüle de vanzare
0 de meqtqug, inscriindu-le la al lor 1) oCu cumint iipsqte In eclitia din 1831.

www.digibuc.ro
24 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

catuire a catastisilor daca vre un mä- negufatori ce ar avea dreptul sä se ne-

dular nu va voi sä-i pue iscälitura. se gufatoreasca cu aridicata i cu amä-
va indatora dea cuvântul prin a runtul in farä 0 in afará din fard. A-
sa iscäliturà din josul tablelor. ce#ia vor plati o dare [pentru patentä]
Dinteaceste table, una se va da nu- cate lei doäsute patruzeci pe an.
mai de cat la starostea fiesicäria cor- Cea de a doilea va fi alcätuità de
porafii ; celialtä se va pästra de cätre negufätorii ce au drept sä se negufato-
comisie, ca in soroc de doä luni, so- reascä cu aridicata i cu arnäruntul
c otit din zioa oranduirii sale, sävârsin- numai in farä. Acestia vor pläti darea
du-si toatà lucrarea, sä uneascd toate pentru patentä ale lei una sula doud-
aceste table intr'o condicä numai i sä zed pe an.
o dea la Departamentul Trebilor din Cea de a treilea va fi alcdtuitä de
Läuntru. neguf Atorii ce au dreptul sä Ve prävälii
Art. 89_ Comisiile orânduite pen- prin orase i sä se negufatoreased cu
tru catagrafille fiesicäruia judef vor amäruntul. Acestia vor pläti darea
urma i infra cercetarea i adeverirea pentru paten-fá cafe lei saizeci pe an.
catagrafiilor de corporafie ce se vor Se osebesc din darea pentru patentä
afla sätäskind prin orasele i targurile .se supun nnmai la datoriile capitafil
judefelor. slugile din prävälii, aläturati pe langa
Aceste cornisii intru celelalte toate` negufätori.
se vor asemAna cu toatd intregimea la Este oprit fii1olor acestor patente
ceiace s'a hotärit la articolul de sus sà imputerniceze cu drepturile lor si
pentru orasul Bucurestilor. Tabl el e pe alfii; pentru cá dreptul pateriti este
acestii catagrafii se vor aräta la Ob- dat numai pe obrazele celor ce le au.
steasca Adunare i vor slují la darea Carmu:rile locului sânt insärcinate sà
pentru patenta ce are a se inplini. prigonescä 1) pe cei vor ràu intrebuinfa
Art. 90. Orice mester, daca nu a kr patentä, dând san cälcând drep-
va fi din vreo clasà din cele apärate turile ce fiesicare dinteinsele dau ne-
de dajdie, va plàti pe an o dare pentru gufatorului sau mesterului ce va fi
patentä i numai in puterea acestií pa- plait odata tacsa sa.
tente se va folosi de toate drepturile Art. 91. Dupà azAinanturilc, ce
unui mester i va putea sä." unelteaseä are Poarta cu feturi de puteri, nu se
slobod a sa meserie peste toatä intin- vor osebi dinteaceastä dare pent u pa-
derea Frinfipatului. tentä, decât numai acei suclgi strei-ii carii
Patentile mesterilor se vor impärfi Ii vor face negoful cu ardicata.
in doà clasuri cea dinLiu se va hotdri Dar nu s'ar cuveni sd se depärteze
streinii
cafe lei nokeci i cea de a doilea câte fätoreascä de a avea dreptul Sä se negu
lei cincizeci. Mesterii cel mari vor pläti cu amäruntul, daca adresan-
patenta de intâia stare i mesterii eel du-se cätre Stäpâ.nire ca sà li sä dea
obicinuifi cea de a doa stare. acest drept, se vor inscrie in catastisele
patentarilor atunci numai asemänati
Sä osebesc dintr'aceastä platä. ucenicii
numifilor, carli vor plati numai capi- pentru a lor industrie cu negutätori
mesterii pämânteni, vim; trebui sä se
tafia, de vor fi încà ajunsi la pravilnica supue la toate intocmirile, eke Stäpâ-
vârstä.- nirea va fi in trebuinfä sä priimeascd
Orice negufdtor, färd osebire, claca pentru negoful ce se face cu amäruntul
nu va fi din vreo clasä din cele nedaj- pentru uneltirea a vericgria meserii.
nice, va pläti pe tot anul o dare pentru La judecäfile ce vor avea patentarii,
patentä i numai in puterea acestii pa- se vor ocroti dupà dreptate de pravilá,
tente va putea sä se negufatoreascA.
Neguratorii se vor inpArti in trei i) in editia i831 : izgoneascei" In loc de
stäri cea dintain va fi alcAtuitä de acei prigoneasca".

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 25-

pe cat se vor gäsi stand in sfera drep- dobandi toata consideranfia cuvenita la
turilor lor, dupa patentele ce vor avea a lor treapta in sotietate, vor fi chemati
la mama.; adecá pe cat se vor dovedi din drept la sfaturi de cOmerciu, vor
cä nu au esit din hotariale adecd pe da din sanul lor pre madularii tnbuna-
comerciului prescrise in patentele ce lurilor de comerciu si a maghistraturilor
vor purta, asazate prin orasele Printipatului.
Art. 92. Orice alt lacuitor de Negutatorii de a doilea si a treilea
orase i târguri ale Printipatului, care stare se vor intrebuinta la aceste ma-
nu va plati nici una din patentele mai ghistraturi in lips celor dintaiu.
sus pomenite, va fi dator sa plateasca d) In sfarsit, clasa negutatoreascá
capitafia de lei 30 pe an si va dobandi ffind o parte din cele ¡Ilse nätoare ale
acele drepturi ce sant date plugarilor sotietatii ,ocarmuirile locului o vor privi
muncitorilor. dupä cäderile ce i se cuvin i St6pani-
Mesterii vor dobandi toate drepturile rea va face rdsplatire celor ce vor
alaturate la ale kr' clasuri, precum merita dela Stat pentru adevärata slujba.
cei dupd langa dânii lucra'ori, pia- e) Numai fabricantii ce ar putea
find odata darea pentru patenta i cele intruduce vreo ramura de industrie f o-
de pesie an faspunderi ale obstirii kr ; lositoare ànii, vor putea dobândi dela
le vor ramânea í prävalide apärate Stäpamre carti de apärre pentru un
de orice fel de incarcinare. numar de ani hotarit, dar &ci odatä
Fiesicare corporatie va avea voe sä privileghiu de a lucra numai ei acel
fie ate un semn in chip de steag, care mestesug.
va inchipui icoana sfântului patronului Art. 93. Un mare numär de oame-
sau. Acest semn va sta in pästrare ni, nascuti in Turchia sau in Printipaturi
in biserica poporului starostii. Cor- au &it') in cele dupä urma vremi m j-
poratia se va sluji cu acesta in pro- loc de a se al:Mum subt o protectie
cessi publice, precum si la intamplari streinä i de a se aräta ca niste suditi
particulare ale corporatii , adecä: la ai cutaria sau ai cutaria puteri, ca
innáltarea a vreunui in treaptá printr'aceasta sa dobandeasca apararca
de mester, la nuntiri, la ingropári de slobozirea intäritä prin tractaturi
ai lor, scl. spre favorul celor adevarati suditi ai
Clasurile negutätorilor vor dobândi acestor puteri carii vin In tarä cu pa-
drepturi mai intinse i asemanate cu saporturi. Drept aceia este de trebilinfa
folosintele ce aduc i acesti negutatori ca comisiile catagrafiei sä se insärcineze
Statului i sotietätii, adecä de a face un catastth obstesc si de toti
a) Negutatorii sant aparati de orice eei asazati in tara negutätori i mesteri
havalea din partea Statului, atât pentru carii petrec subt numire de suditi streini.
dansii cat i pentru ai lor slujbasi. P16-- Intr'acest catastih se va 1nsemna al
find odata darea pentru patenta precum kr nume, porecla, neamul din care zic
si eele de peste an orasenesti räspun- ca se trag, a kr orânduialà i meserie,
deri, nu se vor puteá pune niciodata säläsluirea de acum, avuturile nemiscä-
vreun fel de insarcinare pe ale kr ma- toare de care ar fi proprietari in tara
gazii sau pravalii, afará numai din vreo si in sfarsit pasaporturile sau ducumen-
osebita pravilä cercetata-si propoveduitá turile prin care se vor dovedi al kr
in formele cerute. inceput adevarat i vremea venirei lor
b) Prigonirile de socoteli ce vor urma in Printipaturi.
intre dansii, se vor putea cerceta de Obicinuita Obsteasca Adunare, dupa
madularile corporaffilor lor i tribuna- ce va -cerceta acest catastih, 11 va sup-
lurile vor lua in bägare de seama cer-
cetarile acestora. 1) In editia din 1831 gasind" in Ioc de au,
c) Negutatorii de intâia stare vor gäsit".

www.digibuc.ro
 26 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pune, pe langa ale sale bagari de sea- Art. 95. La fiesicare sapte ani se
/ilk Domnului i Domnul din parte-i va face o deslusitä catagrafie de toate
se va adresa catre Innalta Poarta ca familiile tiganilor Statului, osebindu-se
dinteo congläsuire cu imfätisätorii pu- cele ale aurarilor carii au sa pläteascd
terilor europenesti in Constantinopul sà cate lei 50 pe an fiesicare din toate
se oranduiasca in fiesicare Printipat celelalte care se indatoreazä a plati
ate o comisie intr'adins, care sä cer- &ate lei 30.
ceteze i sä adevereze titlurile natio- Cat pentru ceilalti tigani ai Statului
nalitatii acestor oameni i sa-i facä a carii vor salaslui prin orase i vor u-
infra de iznoava intru ale lor firesti nelti feluri de mestesuguri i msserii,
drepturi pre toti aceiia care nu vor precum spre pilda dulgherii, fierarii
.arata pasaporturi in bunä i cuviin- altil, se vor inscrie intre corporatii,
.cioasä forma date lor de catre guver- si vor plati dupa asemänarea altor me-
nurile a carora suditi se vor fi numind. seriasi tacsa patentii ce li se va da.
Consulii puterilor europenesti sazatori
in Printipat vor fi chemati ca sa intre Este insá de mare trebuinta ca Sig-
la aceasta comisie i sä se indeletni- pânirea sa ia cuviincioasele masuri
ceased intru ceruta adeverire i depar- sä se sileascä cu dinadinsul spre a
tarea de asemenea dobândite abuzive se inbunätäli soarta acestii orandueli
protectii, care sânt protivnice Infiinta- de oameni, sä-i facd a-si pierde pla-
telor askämânturi 0 care au pricinuit cerea de a vietui intru rätacire i sa-i
de multe ori prigoniri intre stäpâni- aláture la ale pamantului cu orice mij-
rea locului i intre consulaturile pute- loc de insufletire 9.
rilor europenesti. Vornicul Temnitilor va fi dator sä
Art. 94. Cat pentru aghentii con- pue in lucrare cele intaiu mäsuri co-
sulaturilor asezati de vreo cativa ani prinse in proiectul ce s'a alcätuit de
in feluri de judete ale Printipatului cätre comisia oranduitä intr'adins pen-
subt numire de staroste i carii luand tru aceasta. Acest dregator, având In
asupra lor dreptul judeatoresc si al vedere treptelnica inbunätätire a acestii
protectii asupra läcuitorilor pämanteni, orândueli de oameni, îi va adresa ra-
inpedica unirea ocarmuirii ärii, trebue porturile mai pe urmä la marele dvor-
negresit a inceta; pentru ca Stapanirea nic.
este datoare sä cunoascä consuli sau Un putin numár de lacuitori rumani
aghenti ai consulaturilor, numai pre cei din judetul Argesului i Vacea, carii
ce se vor numi de catre puterile eu- plätesc, dinpreunä cu tiganii aurari, a
ropenesti i vor avea la mâinile lor lor dajdie in aur sau in bani, se vor
beraturi sau fermanuri ale Portii ase- osebi dinteaceasta oranduialä si se vor
mänate cu asezämânturile ce sint in inscrie intre birnicii satelor unde lacu-
ese.

SECTIA V.
Implinirea birului i a altar venituri ale Statului.
Art. 96. Orice fel de bir sau nainte subtocarmuitorii de plash', nici
-tacsd se va pläti pet trimestru, dar cu alti oranduiti O.' nu poatä gäsi nicioda-
asa intocmire ca totalul fiesicaruía tri- la prilej de a bantui pe birnici in eel
mestru sä se räfuiascä pânä la sfarsi-
cei de a doilea lunä. Editia din 18427 intercakaza in acest text,
articole din Iesiuirea pentru Indreptarea orân-
Art. 97. Pentru cä de acum in- duelli Statului.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 27`

mai mic lucru, läcuitorii plugarii i mun- asa Condicä de primire pentru dajdia
citori a fiesieäruia sat vor alege pe tot satului cutare, din plasa cutare, a
anul un pârcälab, care va fi implinitor cutäruia juder.
dajdiL Pärcklabul dupä ce va implini toatä
Satul ori mahalaoa 1) va putea sà dajdia trimestrului in cele dintâiu doh*
aleaga de isnoavä tot pe acelas pârcä- luni, va merge- cu mai sus numita con-
lab si pe al doilea an 0 pe al treilea dick la subt ocârmuitorul pläíi sau a
scl., daca a lui purtare va fi cu bunk parfii de oras, avänd inpreunä eu dän-
orânduiald i daca ale sale Indeletni- sul i toate cfitänfiile pentru feluri de
ciri 11 vor slobozi, sume ce-i va fi dat mai nainte.
Orice pâralab noou dupa ce va prii- Subt-ocarmuitorul de plasä, primiind
mi dela cel dinnaintea sa toate istovul däjdii trimestrului, îi va lua
räboajele i sumele í dupa ce toate cfitänfiile Innapoi, le va trece In
va daslusi socoteala cu lamurire, se va condica pârcälabului, Insemnând zioa
aräta färd zabava la subtocârmuitorul felurimea monedelor In care se vor
de plasä spre a se face cunoscut. fi plätit sumele date mai nainte 0 a-
Art. 98. Datoriile parcAlabului-sânt poi addogänd dupä aceasta i cea dupä
de a inplini birul in sumele ce i se urmä priimire, va Insuma totalul i va
vor da de &Are birnici rânduri rân- iscäli spre adeverire de istov,
duri; spre a li se Inlesni milocul räfu- Art. 101. Când pärcälabul va lä-
irei, va da cfitantie pentru orice surnä sa sä treacä duci zile din a treia lunä,
priimitä sau va -WA pe rAboj nestiind färk a se imfälisa la subt-ocârmuitorul
carte 0 pe urrnä va fi Indatorat ca atunci subt-ocârmuitorul ii va
ränduri, rânduri sä ducä banii la subt- trimite un dorobanf, carele il va aduce
ocarmuitorul pläii subt luare de clitan- la dânsul spre a-si istovi socotelile tri-
f dela acesta. mestrului.
Art. 99. Dacd vreun birnic nu Art. 102. Spre a se depärta ne-
s'ar räfui de a sa datorie In sorocul curmata strämutare a läcuitorilor
hotärit, pârcälabul se va adresa mai in- spre a asigura Implinirea dajdii, dupä
tâiu la stäpânul mosiei sau, In lipsa ce va Impärfi odatä läcuitorii fiesicä-
numitului, la al ski. Ingrijitor sau aren- ruia sat, vor fi cu tofii chezasi unul
da i dacá i dupd ajutorinfa acestora pentru altul i nimenea nu se va putea
nu i se va räfui datoria birnicului, a- strämuta decât numai la Intâmplare
tunci se va adresa cäfre subtocârmui- prevAzuta prin articolul 143.
torul pläii, carele va trimite asupra rku- Art. 103. Este poprit fiesicäruia
lui de platä un dorobanf. La acest fel sat sä priimeascä birnicii altui sat, a-
de intâmplare dorobanful nu va pricinui farà numai de intâmplarea mai sus po-
satului nici o paguba, ci va trage drept menitä, Deci oricând vreun birnic se
la casa birnicului zähavnic, carele spre va aräta la vreun sat, atunci acel sat
osândä se va Indatora sä hräneascA se indatoreaza sä se Incredinfeze din
pe dorobanf i calul lui, panä ce îì va ce loc au venit i numai decát sä dea
istovi datoria; atunci dorobanful va da de stire satului de unde va fi dosit
indatà suma Implinita In mâna parcklabu-sau proprietarului, dacbi amândoä sa-
lui si se va radica din sat Intr'acelas tele vor fi intru apropiere unul de al-
minut. tul, sau tot dintr'un judef ; fiind insä
Art. 100. Vistierul va trimite sà inpotrivá, va da de !tire subt ocâr-
se Impärfeascä cätre fiesicare parcklab muitorului de plask din partea locului,
câte o condica insemnatä, pecetluità ca sä Ingrijeascd acesta a-I trimite in
cu a sa pecete i Inscrisä pe deasupra pazä la vatra sa.
Satul ce va urma inprotiva acestii
1) CiMnteIe ori mahalaoa" figureagä mimed din urmä hotärfrii, va plati celuilalt
In editia din 1847. sat dajdia birnicului fugar pentru toatä

www.digibuc.ro
28 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

vremea liosii sale, precum i cheltuiala IV. Ca sa se dea cheltuiala satenfior

gonacilcr ce se vor fi dus dupä dansul ce se vor trimite de catre sat a jälui
a-1 cauta. catre stäpânire sau catre ocarmuirea
Daca o acest fel de stramutare se judetului, socotindu-se cate doäzeci pa-
va face prin indemnarea vreunui pro- rate pe zi pentru fiesicare trimis, din
prietar, atunci acela va fi räspunzator. zioa plecärfi pang la a lor intoarcere.
Art. 104 9. In fiesicare targ, V. Ca sä se räfuiasca catre Vistierie
sat sau mahala de ora§ va fi ate o si catre cutia satului cele de preste an
cutie a obstii in care se vor aduna ve- räspunderi, a slugilor ce sa vor afla in
niturile urmatoare slujba proprietarului, dupa § 16, arti-
L Cate patru parale la leu ce sä in- colul 142.
datoreaza tot birricul a pläti in fiesicare Art. 106. Marginindu-se cheltuelile
trimestru asupra indatorirei räspunde- satelor dupa cum s'au zis mai sus, se
rii sale. vor ocarmui i cutiile obstfilor dupa
IL Banii ce va pläti läcuitorul fu- chipul urmator
gar sau satul ce-1 va fi primiit in cea- Fiesicare targ, sat sau mahala de o-
sul ce se va gäsi dupa a sa dosire, ras, va alege in toff anii dupä aceleasi
spre despagubirea däjdii ce va fi pla- regule hotärate in articolul 97, sase
tit satul fugarului pentru birul lui. ini dintre dânii, pe cei mai cinsfti
III. Sumele dajdii celor din nou in- si pe cei mai batrani ai obstirii lor.
surati si innumärati intre familfile sa- Acestora dinpreunä cu preotul si pro-
tului. Acestia, vase luni in urma insu- prietarul, sau al sail ingrijitor, se a
rarii lor, vor incepe a pläti dajdia ca- incredinfa ocarmuirea banilor obstesti.
pitatii intocmai ca i ceilalti cetasi ai Parcalabul este insärcinat cu inplini-
lor la cutia obstii satului ; jar la nuoa rea acestor bani si de a-si da soco-
catagrafie se vor inscrie intre dajnici ). teala pe fiesicare trei luni la mai sus
Art. 105 8). Veniturile acestor cutii pomenita comisie. Sumele ce L'e vor
se vor hotari strange, se vor numara Inv aintea aces-
L Ca sä se plateascd simbria pared- fia si se vor pune in cutia obstii, care
labului care va prilmi o suma asemd- se va inchide cu clod lacäte i cheile
natä cu numaral familiilor inscrise in se vor da una la proprietar sau al
foaia dajdii satului i socotita cate un säu ingrijitor i alta la preot, jar cutia
leu pe an pentru fiesicare birnic, se va finea la unul din sase läcuitorl
IL Ca sa se istoveascä dajdfile ce catre care va avea toata obstea mai
sa va intampla sä plateasca vreun sat multa incredintare.
pentru al sau birnic fugar. Catastihul cu-tiei in care se vor ins-
III. Ca sä se rafuiasca capitatia tutu-
lor birnicilor ce vor muri dela o ca- miresumele, crie iscalindu-se la -orice pri-
tagrafie panä la alta. Capitatia Irish' a comisii, se vadedepune
si dare cätre mädularri acestii
la preotuL
trimestrului intru care se va intampla
sa moara birnicul sä va raspunde de cheltuialä a obstii, cutia setrebuinfa
Oricand se va ivi vreo
va
de
deschide
vacluva sau copii in -vederea tutulor madularilor comisii
1) In editia din 1847 s'a introdus un aft articof si a fiesicäruia altul din numärul läcui-
1o4 cuprinzand dispoiiuní luate din lesea din torilor acei obstii ce va voi sä fie de
1832 asupra interneerii subocarmuitorilor i bunei fata.
orandueli de prin sate. Articolul 1o4, In editia
din 1847, a devenit, din aceastä pricirA 1o5. Banii ce se vor scoate dintr'insa se
2) In editia din 1847, acest articeI, devenit vor inscrie in catastihul cutiei cu suma
105 a fost completat prin intercalarea unor lor i numirea trebuinfei si subt aceasta
dispozitiuni din leg& din 1831 si 1833 asupra se vor iscali precum s'au zis mai sus.
Imputernicird Cutii satelor i asupra cutiiIor ob=
0.e1t1 de prin orae í tArguri. La sfarsitul fiesicäruia an, comisia îi
3) In ediVa din 1847, art. 105 devenise 1o6. va da socoteala cätre ai sai cetasi

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI 29

pentru carmuirea acestii cutii. De va Iar pentru cei se vor veni din Mol-
rdmanea vreun prisos, va sluji la in- dova in Valahia i inprotivä, nu se vor
tampinarea cheltuelilor anului viitor primii nicidecum, fäcandu-se pentru
fiesicare va urma cu darea la cutie a aceasta un osebit asäzämant intre aman-
acekr patru parale adäogite la leu ; ca doh' Stäpanirile.
dacä mai pe urmä sear gasi banii stransi Art. 108 5) Foile dajdiilor ma-
peste cheltuelile socotite, sä. se poatá zalilor pecetluite cu pecetia Domnului,
intrebuinta la imbundtatiri ce obstea se vor da epistatilor de mazali a fies-
lacuitorilor va cunoaste de trebuinta a aria plasá, carii se vor alege pe tot
se face. anul dintre dansii dupe multimea gla-
Proprietarul ori al sau ingrijitor 1) surilor. Epistatul de mazali este insär-
precum i preotul i aleii obstii vor fi duet sä inplineasca dajdia dela toti
räspunzatori de orice färä de cuviinta mazalii pläsii sale, asemänandu-seintoc-
lipsä din veniturilor cutiei, de mice 'mai intocmirilor coprinse in articolile
neoranduiala intru tinerea socotelilor 96 si 98; iar mnsui va fi apärat de orice
de mice cheltuialä urmata afarä din dajdie.
cele hotärite printr'acest regulament. Dacä vreun mazal nu ar ráfui dato-
Stäpanirea au vreunul din slujbasii ria sa in sorocul hotärit, epistatul va
Orii nu vor putea niciodinioarä, subt instiinta pe subtocarmuitorul de plasa,
nici un fel de pricinuire, sa se atindä care va fi indatorat a raporta ocarmu-
din venitunile Acestor cutii a obstii la- itorului de judet, ca i ocarmuitorul de
cuitorilor. judet sä indatoreze pe räul de plata
Art. 107 2) Sávarsindu-se odatä mazal a-si raspunde dajdia. La fiesicare
cea dintaiu catagrafie, orice strain plu- catagrafie de sapte ani se va da prin
gar si muncitor va veni sa se asaze in Vistierie fiesicaruia epistat dt, mazali
pämantul Valahii, nurnaidecat se va cate o condica insemnatä i pecetluitá,
inscrie i alai% din conditiile ce-si va scrisä pe dasupra cu aceste cuvinte
face cu stapanul rnosiei pe care se va Condica de priimire pentru clajdfile
sälä§lui, in curgerea celor intaiu trei mazalilor din plasa catare, coprinsá in
ani ai asázárii sale, va fi aparat de judetul sau orasul cutare" ; ca la fiesi-
dajdie capitatii 0 de cheltuiala satuhii. care istovire trimestriala savarsita prin
Dupa sävarsirea acestora, se va -asáza epistatul mazalior, sa se pazeascá ace-
intre birnicii Tarii si in curgere de las chip de trecere in condicä, ce este
sapte ani de rand va pläti dajdia ca- hotárit i pentru plugari i muncitori la
pitatii pe jurnätate i acele ca.te patru articolul 100.
parale adäogite la leu pentru folosul Art. 109 4) Orice fiiu de mazal
cutiei satului ; iar dupä ce se vor sa- insurandu-se, este dator in soroc de
varsi i acestia i va petrece zece ani sase luni sä se arate la Vistierie, inputer-
deplin, socotiti din zioa venirei sale in nicit cu diploma tatälui salt si cu o
pamantul Valahii, se va inscrie in Ob- adeverinta doveditoare ca este adevarat
steasca catagrafie va plati dajdia fiiul mazgului arätat in diploma.
sa, intocmai ca i ceilalti birnici. Aceastä adeverintá i se va da de
Cei ce vor fi dosit insa din päman- catre preotul enoriei, unde îi va avea
tul Valahii si se vor intoarce la urma salaskirea si se va märturisi de epistatul
.kr, nu se vor folosi de acele caderi kr, de alti trei mazali ai pläsii sale
ce se dau streinilor plugari ce vor veni de catre subt ocarmuitorul acelii plash
a se aseza intaiasdatá aici in Tara. Dupd aceasta se va inscri intre ma-
zali i i se va diploma lard nici un fel
i) In editia din 1847 Ia acest articoI, devenit de dari de bani ; va fi dator insä sä
1o7, se adaogA mai muite aliniate din legiuirea
asupra indeplinirii Cutiilor sateti din 1831. 3) In editia 1847, art. 1o9.
2) In editia 1847, art. 108. 4) In editia 1847, art. 110.

www.digibuc.ro
30 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

plateasca in veniturile Vistieriei dajdia Art. 113. Starostea va da cvitan-

de mazal penh-u lunile trecute dela tie pentru suma priimitä, insemnand
inceperea anului Finantilor panä in zioa zioa intru care se va fi fäcut priimirea,
intru care i se va da diploma numirei sälävluirea patentarului i felurimea
sale intre mazali, monedii i randuri, randuri- precum va
Cel ce in soroc de vase luni nu va priimi banii, va fi indatorat ca numaidecat
implini aceste formalitafi, va pierde duca la ocarmuirea judetului.
cualitatea de mazal vi se va aveza in Pentru ceiace privevte la räspunza-
oravul, targul sau satul ce va sälavlui torul zabavnic sau rail de platä, se va
intre cei de rand birnici. asemäna hotarh-ii prescrisä prin arti-
Art. 110 '). Intamplandu-se sä colul 99.
moara vreun mazal, väduva lui va in- Art. 114. Daca in curgerea anu-
griji sä ia trebuincioasa adeverintä do- lui, vreunul dintr'acevtia îi va inceta
veditoare de moartea sotului säu vi al- comerciul sau lucrul, se va face . cu-
catuitä dui:A formele cerute prin para- noscut la Vistierie care II. va Ida pa-
graful al 2-lea al articolului de mai sus. tenta din 'liana, dupä ce va istovi insä
Acest act indatä il va da epistatului tacsa trimestrului ce va fi inceput a-
de mazali sub luare de adeverintä tunci.
dela acesta dupä ce va istovi dajdia Art. 115 Mevterul slabanog care ,
sotului sau pentru trimestrul intru care nu va mai fi in stare de a se indelet-
va fi murit, va inceta de a mai pläti nici cu al säu lucru, va fi apärat de
pe urmä. tacsa patentii i atunci i se va lua
Toate adeverintele mortilor mazali patenta dela mânä, dupa o adeverintä
se vor trimite de care subt ocarmui- doveditoare de a sa nedestoinicie,
torii plavilor la ocarmuirea de judetul iscalitä de starostea i alji trei
lor, care este datoare numai de cat sä din corpora-4a sa i alcatuitä dupa for-
le trimitä la vistierie. mele prescrise in paragraful al doilea
Art. 111. Vistieria, la sfarvitul a- al articolului 109. 2)
nului, unind toate adeverintile pentru Asemenea se va urma i cu väclu-
care s'a vorbit intr'acest aiticol i in vele meseriavilor, indatorandu-se numai
cel de mai dinainte, va alcatui un ca- de a plati trimestrul indatä ce se va
tastih arätätor atat de mazalii cei intampla sä se inchiza prävälla intru
molt, cat vi de cei ce vor fi dobandit care urma lucrul.
din nou acest privileghiu in tot cursul Art. 116 Fiindca numarul acestor
anului va infativa la Obvteasca A- oameni poate sä se vi adaoge, sä se
dunare, inputineze, de aceia Vistieria va alcatui
Dupa aceastä alegere va alcatui in- o tablä desluvitä i cu bund oranduialä.
data foi nuoä de dajdia mazalilor arätatoare de toate schimbarile ce se
pentru anul de atunci curgator vi le va vor intampla ori mai multe sau mai
trimite cätre ocarmuirea judetului spre putine, intru felurimea acestor stäri de
a se imparti dupa intocmirea para- oameni i pe tot anul o va infativa la
grafului intaiu al articolului 108:- Obvteasca Adunare dinpreunä cu teate
Art. 112. Toji negutatorii i mev- ducumenturile cerute spre dovadä. Dupä
terii avazati cu tacsa lor in oravele. aceasta pe cel de atunci an, Vistieria
targurile unde îi vor avea prävälifie va alcatui nuoä table de cele de peste
de vanzare sau de mevtevug sau upde an däri a oranduelei negutatorilor
se vor fi afland sâlàluijí, vor raspunde a mevterilor.
datoria patentei lor la ocarmuirea ju-
detului prin mijlocirea starostilor lor, 2) In editia din 1847 acest aliniat a fost In-
dreptat pe temeiul schimbarifor fuute prin artico-
I) In editia din 1847, art. lid 0 III stint In= Tut 5 aI Iegiuirei asupa Cutiilor oboeti duprin
trunite Iaolaltá In art. 111. orE.4e í targuri.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 31

Art. 117 Tianií Statului, Inpär- orasul Craiova, precum i ingrijitori

lindu-se pe vätäsii, se vor ocarmui de asupra osanditilor la Ocnd.
cAtre dvornicul Temnitelor din Printipat, Inchisorile din celelalte orase vor fi
carele va avea sub poruncile sale patru sub privigherea politmaisterului al fiesi-
subt ocarmuitori de ligani. Fiesicare cäruia oras.
dintr'acesti subt ocarmuitori va fi in- Cat pentru strângerea i buna orân-
särcinat cu Ufl numär de vAtasii precum duiald ce are a se päzi la toate aceste
se vor hotAri de &are Vistierie, dupa temnite, se va urma intocmai dupä re-
numärul birnicilor ce vor avea ori mai guille alcAtuite de cAtre mai suspomeni-
multi sau mai putini, sau dupa cum va ta comisie, paragraful 10, din articolul 65.
fi implinirea mai cu inlesnire f), dupä Art. 118. Vaduva unui tigan bir-
foile pecetluite cu pecetea Domnului, nic, dui:A ce va istovi cel din urmä
Dvornicul Temnitilor va da in toti anii trimestru, va rämanea apAratä de ori
fiesiedruia vätaf ea-le o foae iseAlitä de ce dajdie.
unde vor fi inscrise toate numele Acturile pentru tiganii ce se vor
tiganilor birnici coprinsi in fiesicare vA- insura i vor muri, se vor da de care
täsie i dajdja hotäritä pentru fiesicare preotul ce se va afla la cununie sau la
familie. Peste acesti bani nimeni dintr' ingropare si se vor iscAli cel putin de
insii nu ,va avea sä pläteaseä nimic subt trei marturi. Fiesicare vätaf, aducand
nici un fel de pricinuire. Fiesicare subocarmuitorului de tigani birul tri-
vätaf este dator sA inplineascä dajdia mestrului, va avea dinpreunA cu clan-
dupa coprinderea acestor foi i intocmai sul i asemenea acturi. Iar subocarmui-
asemänându-se cu articolele 96, 98 0 99: torul de tigani este dator sä treacä
Acest vätaf insusi va fi rdspunzator banii ce va primii in dosul foilor bin-
pentru datoria räspunderii birnicilor nicilor tigani, urmand intocmai dupA
supusi la a sa vätäsie. Drept aceia cel din urmä paragraf al articolului
sä popreste fiesicare vätaf de a priimi 100 si insemnand adaosul sau lipsa ce
tigani birnici inscrisi la altä vätäsie jar se va intampla in curgerea trimestrului
priimind, se va indatora a pläti dajdia dupd acturile ce i. se vor da de cAtre
acelora la vätaful subt a cAruia vätäsie vätaf 0 care vor rämanea la dansul
ar fi supusi acesti tigani priimiti de spre a le aldtura pe langa socoteard
dansul. spre dovadä. Care aceasta, pentru ceia-
Se va face un asezAmant intre a- ce priveste la aceastä oranduialä a ti-
mândoä Printipaturile pentru toti ti- ganflor, se va urma dupä intocmirile
ganii Statului, ai manästirilor si ai altor alcAtuite in articofile 110 si 111.
particulari, carii vor fugi din Valahia Art. 119. Fiesicare subt ocarmui-
in Moldavia 0 inprotivä, ca sä se dea tor de tigani va priimi dela dvornicul
innapoi dela o parte la alta. de Temnite obstesc catastih de däjdii
Dvornicul Temnitlor, pe langa datoria iscAlit de dvornicul de Temnite, in care
strangerii dAjdiflor dela tigani, va avea vor fi inscrise numele tutulor dajnicilor
ingrijirea tuturor temnitilor din toga de subt a sa ocarmuire i räspundere
tam ; pentru care i vor fi inteaceasta de peste an a fiesicäruia dinteacestea.
subt a sa ascultare un casier, doi Datorifle subt ocarmuitorului de plash'
scriitori, un secretar peste toate temni- sau de tigani sant cele urmätoare
tile, doi ingrijitori de temnite, unul
pentru orasul Bucuresti i altul pentru 1) SA trimitä banfi la ocarmuirea ju-
detului sau dvornicia Politiei si a Tern-
1) Cuvintelcsau cum va fi implinirea mai nitilor; inteaceias monedä va fi
cu inlesnire" s'au omis, diii eroare din textut priimit i sä priimeascA cvitantie de la
editiei din 1831. samesul judetului.
2) Inaintea acestui aliniat, in editia din 1847 2) SA insemneze de la care orandu-
s'a intercaIat sectia II-a Iegiuirii din anul 1832
asupra Indreptärii oranduelii tiganilor StatuItii. ialä de tigani au priimit acei bani, fe-

www.digibuc.ro
 32 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

rindt -se foarte sa nu amestece priimi- muitorii pläsilor i dupa ce le vor is-
rile unci orandueli cu ale altia, &Ali, le vor trimite la vistierie insofite
3) Sä tie condicä de cvitäntii ce va cu toate hârtiile spre dovadä i îi vor
da pentru priimire de bani spre a fi incheia socoteala cu casierul vistieriei
gata in orice vreme a räspunde la in- dupa orAnduiala ce urmeaza. Prifitr'a-
trebärile ce poate sa se intample a cest mijloc toate dàjdíile vor fi impli-
se face. nite i toate socotelile incheiate pana la
4) SA fie ingrijitor ea, dupa ce va sfarsitul fiesicäruia trimestru.
strange totalul fiesiearuia trimestru, sä- Cand pentru pricini mai mari, se va
Lea ecstract socotelior sale si sa-1 intampla sä ramae vreo rämäsita, ocAr-
trimita la ocarmuirea judetului sau la muitorii judetilor i dvornicii Politiei
dvornicie inso-tit cu toate cele spre do- al Temnitei vor arata cu deslusire toate
vadal hartii, sau sä le ducA insusi in pricinile la trimiterea socotelilor si se
cele Intaiu cincisprezece zile a cei din vor sili cat va fi prin putinta ca in tri-
urmä lunä a trimestrului. Atunci, (land mestrul urmator sä, se implineascd a-
la ocArmuirea judetului sau la dvorni- ceste ramäsite negresit i numaidecAt
cie cvitantiile ce va avea pentru randul sA se trimita la v'sherie spre rdfuirea
de banii trimisi mai innainte, îi va in- socotelilor. De acum innainte ni4 se va
cheia socotelile i va 'Mgr* sä se alä- mai lua nici un fel de dare pentru
ture pe urma pe ranga cele ale trimes- evitäntiile ce vor da subt ocarmuitorii
trului trecute, ca printr'acest mijloc sa" parcalabiilor, sau samesd subt ocAr-
se pAzeaseä cea mai bung oranduiald muitorilor, nici pentru cele ce dau ci-
ce se poate a se pazi. novnicii vistieriei otcarmuitorilor, ju-
CAnd vreun birnic, dupä trei zile a detilor si dvornicilor de Politic si de
trimiterii dorobantului asuprä-i, nu-si Temnite. Cei urmatori inprotiva acestil
va istovi datoria rämAsitii sale de daj- orAnduell strasnic se vor pedepsi.
die .la care va fi legat, atunci subtocAr- Art. 121 9. Oeritul i väcäritul
muitorul de plasa sau de t' gani va a- streinilor, sau darea legiuitä intr'un so-
avea cädere a inchide pe un aseme- roc hotarit al anului pe vite mari si
nea rAu de plata birului, panal ce va mici cu care vin racuitorii Transilva-
istovi, fat-a insä de a putea sa ia dela niei de le päsuneazA in pamantul Va-
clansul vre un f el de dare subt numire lahíeí si nu se coprind la nici o orân-
de gloaba sau alt cevas. duiald de dajnici, va urma a lor im-
Art. 120. Ocarmuitorii judetelor plinire ca i pe vremea trecutd, Acest
si dvornicii P6lifiei i al Temni-tilor, venit find din cele obstesti venituri,
priimind banii dela subtocarmuitori sau de acum innainte se vor vinde la Co-
dela starosti, vor ingriji ea, dupd da- chii-vechi, innaintea Obstestii Adundri,
rea de cvitantii catre acestia, numai de la cel ce se va aräta cu conditii mai
cat sä trimif à banii la vistierie intr'acea folositoare pentru Stat.
monecla ce-i vor fi priimit. Vor aräta Art. 1229. Passaporturile peste
'intru al lor taport dela care orandu- hotaräle Tarii se dau Lira nici o platä.
iala de oameni sant sumele priimite Nimeni nu va putea trece granita
vor avea cu osebire bagare de seamä sau DunArea, fArA a avea mai inthiu
a nu trdce nicidecum in socotelile unui passaport, afarA din läcuitorii sAlAsluiti
trimestru banii priimiti sau cheltuiti, pe hotarAle Moldaviei si a vecinatatii
dupä porunci, in banii altui trimestru. 1) In editia din 1347 acest articoI era aI
In cele de intaiu doäzeci i cinci 122=lea. Irs locuI lui se intercalase un artícot
zile a cei din urmA luna a trimestrului, 121 alcatuit din art. 7, 8, 9 0 fo ale IesMirii
vor orândui pe samesul a face ecstrac- din anul 1332, asupra ibtemecrii subtcarmuirilor
tul socotelilor trimestrului, dupä cele ia bunei orandueli duprin sate.
9) Din aceleai motive In editia din 1847;
ce vor Inchila i însui cu subt ocar- devenise art 123.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 33

Austriei, care vor trece pentni cele din chiza oona de sare pe a sa movie,
toate zilele daraveri ale bor. ffind cá acest drept este numai al Stä-
Passaporturile se vor pecetlui cu pe- pânirei.
cetea Domnilor i apoi se vor inchipui 2) Acest ven:l de acum innainte" se
pentru läcuitorii oravului Bucurevti de va vinde prin strigare la Cochii-Vechi
catre Ministru Interiorului i pentru innaintea Obvtevtii Adunari, la cel
lacuitorii judetilor de atre otarmuitorii ce se va al-Ma cu conditii mai folosi-
de judet. toare pentru Stat i contractul [nu] se
Ministrul Interioruhii se va regula va putea face pe mai pulin de trei ani.
pentru numärul passaporturilor ce se 3) Preful sarii la gura ocnii se va
vor da, dupä raporturile 'ce va da spa- hotäri ate lei cincisprezece pentru
tarul Domnului i aceste raporturi vor suta de ocä i cei ce vor merge sä
fi intemeiate pe cele ce va priimi o cumpere acolo, vor fi slobozi de a
spatarul pe toatä saptamana dela ofi- o vinde in tot coprinsul Printipatului ;
terii gendarmeriei orânduili asupra gra- jar peste hotaräle tärii are drept de a
nitilor ca s. revizuiasa asemenea pas- vinde sare numai, cumpäratorul ocne-
saporturi. lor i dupa orice pret va putea.
Art. 123 1). Mitropolia, episcopfile Acesta Inca va fi indatorat sa indes-
toate mânastirile inchinate la cele tuleze capitala i toate celelalte orave
streine sau neinchinate, vor contrebui cu sarea trebuincioasà la consumatia
la chieltuellie Statului pentru avazari lacuitorilor, f Ara de a putea la nici o
publice i pentru faceri de bine, cu intâmplare sä o vanzä mahnult de ze-
partea veniturilor lor din avuturile ne- ce parale ocaoa, fiind adaosul de patru
mivaloare ce vor avea, precum se va parale la oca, peste vase coprinse in
hotari de cätre comisia hotarità in pa- pretul de 15 lei suta, o rasplätire cu
ragraful al 6-lea, articolul 67. prisos pentru cheltuiala transportului
Se osebesc dinteaceasta regula ma- a inmagazierei 4),
nästirile ; Pantelimon i Colfea, fiinda Art. 126 5). Dar ffindca proprieta-
ctitorii kr le au orânduit veniturile rului i se cuvine zeciuigla din produc-
pentru finerea bisericilor vi a spitalu- tul särfi scoasä din movia sa, sà do-
rilor ce au numele acestor manästiri. bândeasca acest drept pentru ate oc-
Art. 124.2). Tacsa diplomelor pen- ne se vor deschide de acum innainte,
tru feluri de innältari in ranguri, se- va Irish' in bani, lar nu in naturä ; j ca sa
hotari printr'o tarifa chibzuitä in Ob- se gäseasca inteun chip hotarit aceía
vteasca Adunare. Aceasta tarifa intä- ce i se cuvine pentru aceasta zeciuiala
rindu-se de Domn, va sluji de temeiu in bani, sä se hotärasca drept lege ca
vistieriei, pentru strângerea acestor -preful hotarit de Stäpanire pentru suta
bani. de ocä sare, la gura ocnii, sa se im-
Art. 125 3). atcupul Ocnelor de par-teased in trei pärfi, din cafe clod
sare se va lucra dupa chipul armalor parti sä se socoteasa cheltuelile scoa-
1) Sarea streinä este opritä a intra terii särii i o parte adeväratul pref al
in jarä vi nu se va putea scoate sare särii, din care se va da proprietarului
deal numai din ocnele coprinse in a zecea parte, indestulându-se de catre
contract, dupa obiceiul ce se urmeazä ; cumpäräforul .venitului ocnelor sau de
precum i nimeni nu va putea sa des-. cätre orânduitii Stapânirii, and aceste
1) Idem, 124. In éditia din 1847 se modifica
ocne se vor cäuta pe seama Statului.
articoTut in ce privqte mänästirge nand-Ur-Late
trimitandu.se fa anexa 1, a capitolului VIII, in- 4) In editia din 1847 se intercaIase in acest
dreptare facutä pe temeita legiuirii din anul articof 0 art. 2 si 3 din Iegiuirea din 1832,
1833 asupra organizatii mänästirilor. supra popririi amPlpiatifor de a sä face contrac.
2) In editia din 1847, art. 125. di de otcupuri.
3) In editia din 1847, art. 126. 5-) In editia din 1847, art: 127.
3

www.digibuc.ro
34 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEL
Iar ocnele de sare care lucreaza as-
tazi i pe catä vreme vor mai lucra,
nu sant supuse la aceastä nuoä legiuire,
ci au a se folosi mimai cu drepturile
cele ce sant prescrise prin cele mai
dinainte ducumenturi.
Se va indatora insa proprietarul a
da loc pentru deschidere de ocne ; a-
cest loc sä se margineasca fava cu
dansul i cti omul trimis din partea
Stapanirei, in câtatime de pogoane,
cate cu adevärat vor fi trebuincioase
ocnii pentru gura, curte i bätäturä de
carA, färä de a se coprinde i piasunea,
caci aceasta o va da proprietarul, de
va avea, cu osebitä tocmeala.
Art. 1271). Satele ce era paná
acum oranduite in slujba ocnelor si a
cärora o parte de dajdie se pia-tea de
catre cumparatori, se vor aseza cu
dajdia dupä asemanarea si celorlalte
sate si totalul banilor acestor dajdii se
va plati la vistrerie pe fiesicare trimestru
de atre cumpärätor ; va trebui Incä ca
drepturile i datoriile reciproce intre cum-
parätor i läcuitorii acestor sate, sa se
reguleze dupä un chip hotärit i drept.
Art. 128. Sumele venitului dela
vämi, dacä acestea vor urtna a se da
in vanzare ea pe vremea trecuta, se
vor numara la casa vistieriei in soroa-
cele hotarite prin contract ; iar cand
aceste vämi se vor carmui pe seama
Statului, veniturile lor se vor da in
vistierie randuri, randuri precum se vor
si strange.
Art. 129 9. Mitropolia, episcopiile,
manästirile i toate treptele nobililor
vor plati vama pentru toate lucntrile
ce vor scoate din tarä i vor aduce in
tara i vor contribui la toate cheltue-
lile oraselor ce va cunoaste de trebu-
inta, intocmai ea toate starile orasanilor ;
iar dupa aceasta, li se va pazi dreptul
nedajniciei intocmit din vechime i vor
fi aparati de mice felurime de dare vor pniimi 0 se vor cheltui prin epi-
tropiile fiesicaria biserici i subt pri-
asupra avutctrilor lor miscatoare i ne.
miscatoare.
1) In editia 1847, art 128.
2) In editia din 1847, art. 128 0 129 aka-
tuesc IaoIaftä art. 129.
www.digibuc.ro
Art. 130. Obsteasca Adunare,
dupa ce va lua toate incredintärile tre-
buincioase asupra veniturilor Bräilei,
Giurgiului si ale Turnului, va hotärl ve-
nituri
1) Asupra prinderii morunului.
2) Asupra vanärii baltilor,
3) A poposirii coräbiilor in liman,
Incärcate i neincArcate 9.
4) Inchirierea vremelnicei intrebuin-
-Wit a magazülor Statului i, insfarsitk
pentru orice alta ramura de venit.
Toate aceste venituri chibzuindu-se o-
data de Obsteasea Adunare i intarin-
du-se de Domn, vor sluji de temeiu
pentru a lor priimire ; lar pana atunci,
vor urma dupa conditiile anului ur-
mator.
Satele date in slujba vandrii pestelui
se vor aseza cu dajdia dui:id cum s'au
vorbit i pentru toti ceibalJi läcuitori
birnici ai satelor i carmuitorul acestor
venituri se va aseza cu dansele prin
bune invoiri despre amandoä pärtile,
Hind obicinuite la aceastä slujba.
Pentru sfintele lacasuri ce se intrar-
meazd 4): cel dela Braila cu hramul
sfantului Arhanghel Mihail 0 cel dela
Giurgiu cu hramul sfantului Nicolae, se
legiueste ea pentru fiesicare biserica
sä se dea lei 7000 pe tot anul, din ve-
niturile vanarii pestelui ce s'au impreu-
nat Printipatului Valahiei prin tractatul
dela Adrianopol. Bisericii sfantului Ni-
colae dela Giurgiu, venitul birtului
ce este aproape de carantina, cum si
venitul a doä locuri ce sant 16120 ei-
tadelä, a-wand unul 279 si celalalt 264
stanjini patrati. Bisericei sfantujui Ar-
hanghel Mihail dela Braila, venitul u-
nui loc in oras, ce este lângä bulevard
in sumä de stanjeni pätrati 543, care
este deopotrivä cu venitui bisenicii
sfantului Nicolae i aceste venituri se
3) In locuI acestui aI treitea aIiniat, edia din
1847 a intercaTat sfarsituI art. 1 0 art: 2, 3, 4
0 5 din Iegea din 183e asupra ancrajului ¿eta
portul Brilii
4) In editia 1847: 4intituIeaziko.
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 35

vigherea maghistraturilor pomenitelor ar fi trebuincioask atunci va urma

orase precum unneaza i acum. vânzarea acei pärti prin vânzare pu-
Art. 131. Mosii le coprinse in ra- blicä la Cochi-Vechi sau se va face
eléle Bräi la, Giurgiului i Turnului, pre- schimb cu mijlocul ce va fi mai folo-
cum si bältile i astroavele, incepând sitor Statului.
din malul stâng al Dunärii i pänä In Afard din capitalul in-
Art."132.
talvegul acestui râtt al Dunärii, se vor
semnat la. Casa Rezervii si al caruia
da dupä dreptate innapoi adeväratilor total se asigureazä cu hotärirea prin
proprietari; dar daca dupd trecerea cel din unna paragraf al articolului 65,
sorocului ce se va da pentru arätarea once prisos de priimire s'ar dovedi in
trebuincioaselor ducumenturi, se vor feluri de ramuri ale veniturilor acestui
gäsi cevasi päinânturi färä de stäpâ- Printipat, precum i orice prisos ar
nitori, acele vor inchipui domen al putea sä odräsleascá din sumele ho-
Statului si se vor carmui pe seama tärite pentru feluri de cheltueli, se vor
folosului Statului. numära la Casa vistieriei, iar aceastä
Präväliile ce sânt in orasul Bucuresti casd se va da subt räspunderea vistie-
pe seama cutiei de milostenie, precum rului, care este indatorat sä dea pen-
si once zidire publicä aflatä astázi in tnt dânsa socotealä curatä in toti anii
fiintä si care se va putea clädi de a- la Obsteasca Adunare i sä nu se a-
cum innainte, se vor coprinde aseme- tinga de ai säi bani, ,decât numai pen-
nea in domentil Statului. tru trebuintele i intâmplárile urmd-
Comisia, ce s'a orânduit inteadins toare
pentru acestea, se va indeletnici intru I. Sá acopere lipsa ce s'ar putea in-
alcätuirea unui regulament pentru ocâr- tâmpla in priimirile vreunei ramuri din
muirea acestor propietäti i pentru veniturile Statului, hotärite prin artico-
inbunätätirea de care vor fi priimitoare lul 67, dupä ce insa se va dovedi a-
dupä temelurile ce s'au priimit de cä- ceastä lipsä dupá cuviintä.
tre Obsteasca Adunare de Revizie.
Nid o avere din cele coprinse in IL SA intâmpine intâmplärile pome-
domenul Statului nu se va putea ha- nite in paragrafurile din urmä ale ar-
streina färä nici un cuvânt, nici prin ticolului 63 si 78, urmându-se intocmai
vre o -poruncä a capetenii Statului. cele hotärite pentru aceasta.
Daca insä dup5 o chibzuire a Obici- Sä inplineascá i alte trebuinte
nuitei Obstestii Adunäri i pentru vre- ale Statului, câte se vor cunoaste intru
un- sfärsit de -folos public, dovedit du- adevär de cätre Domn dinpreung cu
pä cuvüntä, s'ar face cunoscut cä in- Obsteasca Adunare, neapärate si de o
streinarea de o parte [a] acestui domen, folosintä publica.

SECTIA VI
Chipul contabiliteitii Casii Vistieriei, adecd a tinerii
socotelilor cu bund ordnduiald.
Art. 133. Vistierul este insärcinat gulament i sä Ingrijascä a se pázi
sä asigureze implinirea banilor alcatuitá toate contracturile facute cu Stápânirea
de fehni de dAjdii, precum si de ve- penh-u aceia ce priveste la priimire sau
niturile ce se dau in vânzare prin con-
tracturi la soroace prescrise. dare de bani
Este dator sá indestuleze toate le- Yistierul va fi raspunzator pentru
giuitele cheltueli cerute prin acest re- toti casierii orânduiti in slujba vistie-

www.digibuc.ro
36 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

riei precum i pentru toti samesii ju- priimirilor i darilor anului trecut si,,,
detilor. cu osebit catastih de veniturile i chel-
Vistierul va ingriji ca la sfarsitul fiesi- tuelile anului dupa urmä,
caruia trimestru toate socotelile de Vistierul se indatoreazä sa arate Ob-
orice dajdie sä fie priimite la vistierie, stestil Adunari toate ducumenturile ce
ca priimirile sau cheltuelile unui tri- i se vor cere pentru fiesicare priimire
mestru O. nu treaca in socotelile altuia sau dare si urmarea chibzuirilor acestii
[ca] orice felurimi de dajdie sau alt Adunärii se va face cunoscutä Dom-
venit sa inchipuiascä o socotealä in nuhii prin raportul prezidentului dupä
parte pana la incheerea socotelilor care cel din urmä paragraf al articolului 48,
are a se face la sfarsitul fiesicäruia an. cap. IL
Art. 134. Se va alcatui socoteala Arätarea urmärii acestor chibzuiri,
lämurita pe toata luna pentru priimire dupd ce se vor in-161.i de Domn, se va
si dare, pe langä care se vor alätura depune la vistierie spre adeverirea cer-
toate ducumenturile cerute, adecä cetarii socotelilor anului trecut i ca
contracturi de venituri, räporturi cätre sa slujascä de temeiu la priimirile
vistierie pentru trimiterea a feluri de cheltuelile anului ca va urma.
bani, poruncile Domnului pentru slo- Art. 136. Obicinuita Obsteasca
bozirea legiuitelor cheltueli si condica Adunare este chemata in fiesicare an,
uncre vor fi [in]scrise cvitantiile iscalite pe temeiul articolului 51 al capului II,
de persoanele ce vor priimi asemenea spre a cerceta socotelile tutulor veni-
bani. turilor i cheltuelilor tarii i sa facä
La incheerea de socoteli a vreunei Domnului cunoscut prin anafora ; dar
sume hotarite pentru o numire de chel- fiindcä natura i inmultimea indeletni-
tuiala din celi chibzuite printeacest re- cirilor ei cum 0 putina vreme ce tine
gulament, de va ramanea vreun pri- adunärile sale, nu o pot erta ca sä
sos, atunci acel prisos numaidecat se intre intru cercetare cu de arnäruntul
va face venit la Casa Rezervii, cu in- a tutulor socotelilor, de aceia se va
semnare de care socoteala anume se intocmi un control obstesc ca in curge-
alcatueste. rea anului sä cerceteze orice cheltuialá
Art. 135. Tiindu-se socotelile du- a Statului, sä adevereze prtimirile
pa chipul ce s'au zis, vistierul la sat-- sä inlesneased Obicinuitei Obstestei Adu-
situl fiesicäruia trimestru, va suppune näri indatorirea cercetarii socotelilor fa-
Domnului, pe langa al säu raport, ba- rii push' asuprä-i prin articolul 51 de mai
lent alcätuit cu intemeere asupra do- sus arätat. Controlul .se va asäza dela 1
cumenturilor cerule printeacest regu- Ianuarie 1832, alcatuit de un sef al
lament. Controlului, de doi sefi de mese si de
Domnul va trimite aceastä socotealä scriitorii trebuinciosi 9,
in cercetarea a sase boeri care se vor _Datortile a intaia masä sant sa pre-
alege pentru aceasta pe fiesicare an 0...teased condici i sä le inpartä pe la
de catre Obicinuita Obsteasca Adunare. Departamenturile ministerurilor, la o-
Acestia, dupa ce vor cerceta cu carmuirile de judete si la ceilalti 'ci-
scurnpätate socotelile i vor orandui sä novnici. Condicile yor fi inspnate,
se numere innaintea lor sumele ce vor snuruite i pecetluite cu pecetea Con-
fi de fao la Casa vistieriei, vor adre- trolului, spre a se trece toate priimirile
sa catre Domn, prin al lor raport, bä- de bani i toate cheltuelile tärii.
gärile de seamd ce vor gasi cu cu- Apoi toate aceste condici vor infra
viirrtä a se face.
Domnul va pastra acest fel de ,ra-
1) In eclitia din 1847 aliniateIe urmâtoare
porturi in cantelaria sa, ca la sfarsitul ale acestui articoI sunt /nlocuite cut dispoztvide
anului sá le trimitä cätre Obsteasca A- paragrafelor 1, 94, 3, 4 0 din legea din 1831
dunare, dinpreunä cu toate socotelile a OlDtescului ControL

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 37

in urma la a doilea masä a Contro- spânzurä d'a dreptul i fume controlul.

lului, care este insärcinata sa cerceteze
una dupä alta, orice priimire í (nice
cheltuiala a farik se va face, ori de
cätre ministeruri, ori de cätre ocâr-
muitorii de judet sau de cAtre orice
alt slujbas va fi i sä adevereze de
este cheltuiala infra adevär fdcutä
asemänatä cu coprinderea contracturilor
sau cu instructiile ce se vor fi dat despre
aceasta i cu socoteala cea cu tahmin
fácutä de suma banilor ce ar fi tre-
buit sä se cheltuiascd i de s'a pazit
cursul monedii cu scumpätate in fiesi-
care dinteaceste lucräri.
Orice socotealä va fi de materialuri
sau de alte lucruri, tot aceastä masä
este datoare sä incredinfeze de s'au
teslimarisit la locul sau la obrazul ce
va fi fost orânduit pentru a lor priimire
Dupä cercetarea i adeverirea a ori-
ce fel de socotealá, seful Controlului
va da evitantä slujbasilor, dacä soco-
telile acestora se vor gäsi, dupä orân-
duialá, dupä ce se vor cerceta intea-
cest chip toate aceste socoteli, se vor
trimite la masa I-ia, care asternând ta-
blä generalä, o va suppune la sarsitul
anului la cunostiinf a Domnului dela care
Art. 137. Catastihul prefurilor
curgätoare de toga.' felurimea produc-
turilor, a materialurilor. a vitelor, a
bäuturilor, a salahorilor, a transportu-
rilor i altele, alcátuindu-se pe toatá
luna la Departamentul Trebilor din Lä-
untru, dupá raporturile ce vor trimite
ocârtnuitorii de judete, va sluji de te-
mein Controlului pentru pretuirea cum-
pärätorilor si a patilor ce vor urma
in socoteala Statului, când se vor canta
asemenea socoteli si care nu vor fi
priimite, deat numai pe-cát se vor ase-
mäna cu preturile cunoscute intru a-
cest catastih sau Hind mai jos.
Deci orânduitii sau comisarii ce s'ar
insärcina cu asemenea cheltueli vor fi
indatorati, la alcätuirea socotelilor ce
vor da, sä insemneze zioa i locul unde
se vor fi fäcut antrolul va da
fiesicáruia dintrfacestia o condicá snu-
ruitä i pecetluitä cu a sa pecetie, un-
de toff eei ce vor priimi banii sá in-
scrie cvitanfiile lor arätätoare de lu-
crurile pe care s'au dat banii si de a
lor câtätime.

SECTIA VII
Drepturi $i datorii reciproce Intre proprietar i al sau sätean.
Art. 138. Acest comitet, dupä ce peste trebuinta hranii familii sale si a
prin intocmirile dinapoi a desflinfat fe- indestulárii vitelor trebuincioase la lu-
lurimea abuzul-ilor ce sä introduseseri crul pämântului, precum i prin Cam-
unul dupä altul in administrafia Valahii purile de rezervá hotarite dupa arti-
si care era intru toate inpiedecátoare colul 167 numai in folosul säteanului
obstestii -Tericiri ; alaturând cutre a- muncitor, comitetul asigureazä färd in-
ceasta dupa coprinderea articolului 64 doiald petrecerea i imfiintarea acestui
orânduiala scutelnicilor si a poslus- läcuitor, care pânä acum era foarte
nicilor, in totalul [numäruluij birnicilor vremelnicd. Acum drept toate aceste
tdrii, au adäogat atre acestia o usu- mari folosuri ce s'au hotärit in favorut
rare asa de mare Inca au putut sä läcuitorului, socotindu-sä dela 23 A-
aduc ä. la lei 30 capitatia de preste an
a fiesicäruia himnic. Asemenea i prin prilie a anului 1832, drepturile i da-
hotdritele pogoane de loc ce fiestecare
1) In editia din 1847 cuvinteIe care urtneaza
proprietar se indatoreazá dea sä- tncepand, ea °fi Controlia sunt suprimate de .
teanului satt, dupá articolile 140 si 144, venind inutile fata de modificarea, pe care am
ale acestui regulanient, loc adecä semnalat-o, a articotului precedent.

www.digibuc.ro
38 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

torille reciproce intre proprietar 0 al de islaz, precum i pogoanele de fânete

säu satean, sä vor aOza precum mai cele de aratura.
jos se aratä 1). Pe acele mo0i unde vor fi paduri,
Art. 139. Obicinuita masura in proprietarul va da voe cläca01or sai a
tara este pogonul 9 care are 24 präjini In lua lemne de foc din crânguri i pa-
lung 0. §ase in lat i fie§tecare prajinä durile care insu0 le va arata i numai
este de frei stânjeni domne0i, soco- pentru a lor neaparatä frebuinta
tindu-se de mäsura statornica stânjenul dupä .acela§ chip cu care s'a urmat
lui 'ärban Vodä, pânä acum.
Art. 140. Proprietarii se inda- V. Când läcuitorul satean va avea
toteazä s'a" dea fie0caruia satean sä- vite mai multe decât numärul mai sus
pe mo0a sa arätat, sau va voi pämânt de arätura
I. Un loc de 400 stânjeni pätrati la mai mult de cel ce i se da, pentru un
câmp 0 de 300 asemenea la munte, asemenea prisos, se va invoi cu buna
pentru casa sa, penfru curte, cu tre- tocmealä cu proprietarul, care va pro-
buincioasele imprejmuiri i pentru o timisi totdauna pe läcuitorii
grädina de legumi spre intrebuintarea pe a sa mo0e. Asemenea i läcuitorii
familii sale. Acest fel de locuri vor fi tot dupa acest cuvânt, savarqindu-0 in-
legate unul de altul 0 la o parte de datorirea zilelor de lucru ea-1re pro-
loc a moqiei care se va insemna de prietar hotaritä prin pravild, precum
proprietar. -0 a lor munca, vor ajuta pe proprietar
IL Locuri de izlaz pentru patru vite la lucrul ce ar infrebuinta pe loc, in-
de munca, adeca boi, bivoli sau cal telegându-se de sine ca aceasta se va
pentru o vaca de hranä daca la- face prin bunä imvoire, prin mijlocire
cuitorul va avea acest numär de vite de plata i. dupä pretul curator 3).
ale lui, se va socoti pentru fie0care Art. 141. Drept toate aceste fo-
cap dinteaceste vite, câte o jumatate de losuri, läcuitorul sätean va fi dator sä
pogon de islaz 0 in loc de vacä va lucreze, dupa vechiul obiceiu, doaspre-
putea läcuitorul sa tie zece oi sau zece zile pe an in folosul proprietaru-
capre. lui pe a eäruia mo0e va fi a0zat, a-
Catre acestea, tot pe numarul deca patru zile primavara, patru vara
mai sus pomenit de cinci vite, ii va da patru toamna.
proprietarul trei pogoane de fan* Fle0care este dator sä lucreze a-
pentru hrana lor pe lama. Daca läcui- ceste_ doasprezece zile cu al sau plug
torul nu va avea acest numär de vile sau cu carul säu daca va avea, pre-
i se va da cu analoghie numai pe cele cum 0 cu numkrul dobitoacelor de
ce va avea dinteacest numär. muncä, pentru care proprietarul 11 a-
IV. Asemenea Ii va da pana la trei sigureaza mijloacele hranei bor.
pogoane de loc de aräturd, care 11 va Intâmplându-se ca läcuitorul sateen
lucra ori insu0, ori prin mijlocirea al- sä nu mai aiba dobiloace, atunci va
tora numai pe seama sa, farä sä poatä lucra aceste doasprezece zile cu mainile.
vreodata a il inchiriia cu bani, Art. 142. Zioa de lucru a läcui-
Proprietarul va insemna locurile de torului s'a socotit pe märimea parnân-
tului, ce poate lucra un läcuitor pe
1) Artieolefe -138-146 au fost modificate prin seama sa, precum mai jos se arata.
legiuirea Indeplinitoare a sectiei a VII-ea, cap.
al 3,Iea din Reguiamentul Organic/ votata de I. Arafura de zece präjini pogo-
011teasea Adunare In 1832. ne0i in loc spart 0 de apte in te-
Pogonul este mcisura obicinuitä care in lend se socote0e lucrul pe o zi pentru
Tara Rumerneasca se meisoarcl aria sau fata o pereche de boi de munca.
pamtintului. Aceasta masurd prin urinare, este
asemenea o fatcl ce coprinde in sine 1296 stiin-
jeni patrati. (Nota editoruhri din 1832). 3) Vegi nota 1.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 39

IL Gräpatul de un pogon de aratatl, VII. Secerisul i cläditul de trei cläi

asijderea se socoteste lucru de o zi
pentru o pereche de boi.
Un lacuitor cu carul de patru
boi nu se va putea trimite decal nu-
mai pana Intr'o departare de cale de
doasprezece_ ceasuri, socolindu-se ca-
lea de un ceas de 2500 stânjeni si se
va finea In seamä cinci zile, adeca
patru ducerea i intoarcerea, socotin-
du-se zioa cate sase ceasuri i una
pentru incarcat i descArcat.
Un läcuitor cu. carul cu dol boi nu
se va putea trimite decat numai in de-
partare de sase ceasuri i i se vor fi-
nea In searnä trei zile peatru ducere
intoarcere i pentru incarcat si des-
carcat
Daca lácuitorul se va intrebuffila la
asemenea transporturi In vreme de
lama, proprietarul Ii va da fânul tre-
buincios pe searna vitelor sale, pe
drum, socolindu-se câte sase oca de
fan de o vita In doäzeci i patru de din rasäritul soarelui pâna la al sau
ceasuri, appus, dându-i-se pe varä trei ceasuri
Un transport mai departat nu se va de odihnä in do a. soroace i doa cea-
putea face cleat numai prin Invoke de suri In vreme de toamnä.
bunä tocmeard.
IV. Lucrând läcuitorul cu carul pe
mosia uncle lácueste, este dator sä lu-
creze din räsaritul soarelui *la la al
&au appus si se vor da patru ceasuri
de odihnä de vara i numai doä pe
toamnä. Oclihna de vara va fi pe doä
soroace.
V. Pentru toate seminfile ce se a-
runca. numai Cu. mâna, precum: grâu,
orz, ovaz, secara, meiu, cânipa si al-
tele, se vor socoti cinci pogoane de
loc de lucru de o
Pentru toate semiatile puse in pä-
mânt i acoperite pe urma cu piciorul,
precum porumbul i altele, i se va so-
coti un pogon de loc, lucru de o zi ;
dar ffind indatorat lacuitorul a lucra
cu sapa, atunci i se va socoti pe zi,
trei sferturi dintr'un pogo%
VI. Pentru orice semanaturä sau sa-
dire, ce are trebuinfa de sal* se va
socoti o zi la sapa dintain, o a cincea
parte din pogon ; lar la sapa de a doilea,
o a patra parte.
fiesicare ca de doazeci i sase znopi,
lar znopul de patru palme in legatura
curmezisului, se va socoti lucru de o
zi ;cäratul insä al ace's-tor cläi va fi pe
sarcina proprietarului.
VIII. La culesul i curäfatul porum-
bului de foi se vor socoti pe zi doä-
zeci banite i fiesicare banifa pe doa-
zecisidoa oca,
IX. Cositul fânului pe un pogon de
loc se va socoti lucru de o zi.
X. Pentru strânsul fânului i cläditul
in cop* pe locul unde se coseste, se
va socoti un pogon lucru de o zi,
lush' la coprinderea acestor para-
grafuri din urrad, pe unde vor fi locuri
cu privaluri sau ocolite intre copaci
crânguri, se vor socoti trei sferturi
dinteua pogon lucru de o zi.
XL Lacuitorul ce-si va face zioa In
lucru Ve vie sau in alte slujbe afard din
cele ce s'au zis mai sus anume, va lucra
Lucrul minelor, al scoaterii pietrilor
0 al transportului de cherestele marl
din munli, nu se va putea face decât
numai prin invoire de buna tocmealä.
XII. Orice lacuitor insurat, dându-i-se
locul hotärit printeacest Regulament
daca va säläslui subt un acoperamânt
cu parinfii säi, va fi indatorat sa lu-
creze proprietarului zilele hotärite, La-
cuitorul holteiu, ce va säläslui cu tatal
säu in durgerea yielii cestor dupe ur-
ma, va fi aparat de orice lucru pe
searna proprietarului, ca unul ce nu
se impartäsaste de pogoanele de loc
ce se dau altor läcuitori.
In fiesicare timp al anului, proprieta-
rul va ingriji sa ia pe säteni in lucru,
pe rand, ca i acestia sä poatä a se
indeletnici fiesicare In parte-si la munca
sa ; sant datori insä i läcuitorii din
parte-le, indatá ce se vor chiema de
proprietar, numaidecat sa se arate
spre a se räfui de a lor datorie sau
a-si pune In loc oameni destoinici de
lucru, ca sä nu pricinuiasca paguba

www.digibuc.ro
ao REGULAMENTUL ORGANIt AL VALAMEI

proprietarului, prin zäbava ce s'ar face precum s'a hotärit mai sus anume, a-
la cea in vreme de trebuintä savarvire a fund va face trebuincioasele indreptari,
lucrului ce privevte la a lor datorie. asemanandu-se cu coprinderea temeiu-
XIII. Läcuitorul va da proprietarului lui aveeat: ca adecd, lucru de o zi a
dijmä, adecä a zecea parte din rodul läcuitorului sätean trebue sa se soco-
pogoanelor ce se coprind in paragraful teased pe marimea locului ce poate un
III vi IV din articolul 140 í o va cara läcuitor sä lucreze pe seama sa 1).
însui pe movie la locurile ce se va Art. 143. Fiinded läcuitorii, ce
arata de proprietar, intocmai precum haladuese pe moiile proprietarilor, sä
s'a urmat aceasta totdauna, afard din hränesc i sá negutätorese pe aceste
tocmeli prin buna voe, ce ar putea sä sant deopotrivä datori sa inles-
fie facute intre proprietar i plugar neasch i ei, din parte-le, neapärata
care ar avea putere de pravild. trebuinta de slujba ce vor avea pro-
XIV, Afara dintr'aceste doasprezece prietarii pe ale lor mouí, precum au
zile de lucru, orice läcuitor sätean va urmat obiceiul din Techime. pe acest
urma ca i pe vremea trecutä sä lu- temeiu dar, tot satul sä indatoreaza sa
creze proprietarului o zi de plug, pe dea pe tot anul in slujba proprietaru-
movia unde va sä1älui, precum vi de lui i pe aceiavi movie unde va
a-i edra inteo depärtare de cale de cate paint oameni la una suta familii,
vase ceasuri, un car de lemne Mat din pazindu-sa vi din partea satului i din
pädurea proprietarului i daca proprie- partea proprietaruhti conditiile urmä-
tarul nu va avea pädure pe acea mo- toare
vie, atunci sätenil vor cat-a cafe un 1-1.u. Ca sa lipseased orice cisla na-
car de fan, ori cinci sute oca gräunte, pastuitoare sätenilor, pe fievicare an
sau cincizeci vedre bautura. tot _satul, cu o gläsuire sau cele mai
Läcuitorul ce nu va avea vite de multe glasuri, sa" osebeaseà dinteinvii
muneä, va lucra cu mainile trei zile in patru oameni la suta familii, insa oa-
loc de o zi de plug, lucru asemanat cu meni statornici ai satului i vrednici
coprinderea paragrafurilor V, VI, VII, de slujba vi sa-i dea intru slujba pro-
VIII, IX, X, XI i alte trei zile in, loc prietarului, subt numire de slugi in
de earatul unui car de lemne dupd toatä curgerea acestui an, iar la al doi-
paragraful IlL Oricum insä, va fi slo- lea an sà se facd de isnoava asemenea
bod läcuitorul sätean sä despägubeasca urmare i ava innainte, ca prin acest
in bani pre proprietar, afat pentru zioa mijloc sa ajungä randul pe fievicare la-
de plug, cat i penfru carul de lemne. cuitor a se afla in slujba proprietaru-
XV. and proprietarul nu va avea lui salt, in curgere de un an, la o su-
la ce sa pue pe sätenii säl a-i lucra mar de ani hotäriti, fära a se näpastui
pe a sa movie, va putea sal se despä- niciunul dintre cetavii acestui sat.
gubeasca in bani, dupä osebitele pre- 2-lea, Lacuitorul, ce-1 va ajunge ran-
furi ce vor urma in fievicare locuri de dul sa slujeascä, are voe sä dea in
lacuinta, care se vor botarl pe fievicare slujba proprietarului om in locul sat',
trei ani de catre Obvteasca Adunare, insà statornic i vrednic de toatä sluj-
dupa cel de mijloc pret, luat din pre- ba, pe care sa se multumeascä vi pro-
turile urmate pe frei ani trecuti i a- prietarul.
cest fel de botarite preturi vor sluji 3-lea. Daca in .curgerea anului se va
de regulä la reciprock daraveri ce intampla sa lipseascä vreunul din cei
vor urma intre proprietar i ar salt dati lacuitori in slujba proprietarului &n
sätean, in curgerea fievicaria sorociri pricina fireascä, adeca ori de boalä
de trei ani. fära de nädejde de indreptare, ori de
Daca Ecstraordinara Obvteasca A- moarte, satul va da altul in locul a-
dunare de revizie ar gasi vreo deslu-
vire la intocmirea lucrului de o zi, () Idem.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 41

cestuia i iaräsi prin asemenea chip de cutila satului, se vor pläti de atre sat,
alegere, din veniturile cutiel, ce se intocmesc
4-lea. Fiincla numärul familiilor du- printr'acest Regulament in fiesicare sat').
prin sate, fireste i sä inmulteste Art. 144. Pentru moíile ce vor
scade din nou-insuräri i morti 0 din- avea o intindere märginitä si la care
teaceasta nu se poate päzi o dreaptä proprietarul nu va putea sa dea sate-
analoghie de patru la said, fard de a nilor säl pogoanele de Mc, ce se in-
niijloci oarecare nepotrivire, ca sä lip- datoreaza, se va impartí toatä intin-
sasc . orice prigonire ar putea sä derea mosiei in trei parti deopotrivä,
intâmple intru aceasta intre proprietar din care doä se vor da pe seama lä-
intre ai säi clacasi, sä legineste ca cuitorilor i o parfe se va pästra pe
numärul. de 25 de familii dela care se seama proprietarului. Daca insa 0. du-
cuvine un orn in slujba proprietarului pä aceastä impärtire s'ar gäsi lácuitori
sä se socoteasa de complect (intreg), carii sä nu aibA locuri de ajuns, ase-
and va trece de jumätate, adecä and va menea lacuitori vor putea sd se mute
fi alatuit de treisprezece farnilii, Si pe pe alte moii, insä la sapte ani odatá
acest terneiu se statorniceste ca tot sa- 0 anume, in curgerea acelui din urmä
flu alatuit de 13 familii pâra la 25 sa
an al catagrafiei, pentru ca nuoa cata-
dea unul; dela, 38 pând la 50, doi ; tagrafie sä poatä a-i gäsi í a-i in-
dela 63 pânä la 75, trei ; dela 88 pânä scrie intre dajnicii asäzärii Mr, ce vor
la 100, patru; precutn i Innainte cu ,dobandi din nou. La o asemenea
asemenea proportie, iar satul ce va fi intâmplare, acest tel de läcuitori
alatuit de mai patine familii de 13, säteni vor fi indatorati cu un an in-
nu se suppune la o asemenea dare, nainte sà se marturiseasa la tribuna-
5-lea. Proprietarul, luând din partea lurile din amândoä satele, ca printr'a-
satului asemenea oameni in slujba sa,
este dator sä-i intrebuinteze jar pe a- ceasta sa poatá fi scosi din foaia sa-
-ma moíe, unde se vor fi aflând läcuind tului de unde sá vor râclica, priimind
numai in obicinuite slujbe ale mo- mai intaiu un bilet, dupä forma ce se
va da i trecuti
siilor, prep= isprävnicei, pádurari, Ii vor hotäri häläduirea in Main satului unde
argati, chelari i alte asemenea. Le va ; iar in curge-
da pogoanele hotdrite prin Regulament rea sorocirei catagrafiei nu vor putea
pentru trebuinta hranei familiei Mr si nu vor pláti mai intâiu, la satuldaca
sävarsi o asemenea strämutare,
de
dobitoacelor Mr, färä nici o cerere
de dijrnd 0-i va scati de zilele unde vor fi sä se radice, capitatia pen-
de zioa aräturei si de cärätura carului tru toti anii ce ar rämânea pand la
lemne sau de alte asemenea poveri implinirea pomenitei sorociri, precum
hotärite iaräsi printr'acest Regulament, cätre proprietar därile de peste an,
pe atá vreme se vor afla In slujba ce 'sear cuveni acestuia pe acel de a-
sa, pentru a Mr datorie, tunci curgätor an 0 asa, in puterea u-
Iar când asemenea slugi vor sluji nei asemenea isbräniri, nu va mai fi
proprietarului pentru datoria altora, indatorat la nici o dare cätre Vistierie
ce-i vor fi pus in locul Mr, atunci dä- pânä la innoirea sorocirei catagrafiei.
rile 0 scutirile pomenite mai sus, din Asemenea va fi slobod i proprie-
partea proprietarului, vor fi pe obra- tarul la implinirea prevAzutä prin pa-
zul celui de rând inteacel an, dar nu ragraful intâiu al acestui articol ca, in
pe obrazul celor ce se vor afla in curgerea celui dupa urmä an al soro-
slujbä. cirei catagrafiei, sa depärteze pe läcui-
In curgerea anului ce se vor afla torfi ce ar avea prea mulfi, dupd ase-
asemenea oamení in slujba proprieta- mänarea intinderii mosiei sale. Va da
rului, a lor capitalie cätre Vistierie
zeciuiala acestii capitafii orânduitä. la Idem.

www.digibuc.ro
42 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

insä de stire cu un an innainte atat cute cu invoialä 'Mire amándoä pärtile,

läcuitorului cat i Stäpanirei. nu pot sä aibä nici o inclinare cu viile
Art. 145. Pentru toate viile ce se suppuse la indatorire de ota0inä, pen-
aflä sädite pe proprietäti streine 0 care truca acest fel de Invoeli imputerea
dupä pravila frii, cea pana acum in cärora s'au fäcut acest fel de sadiri
fiintä, shut suppuse la indatorire de sau clädiri, trebue sà aibd i putere de
ota0ina, adecä de a da cätre proprie- pravilä 1).
tari din rodul lor o vadrà la 20 vedre Art: 146. Numai proprietarul are
vin, Obicinuita Obsteasca Adunare, la drept de a vinde pe a sa mosie vine
cea Intaiu viitoare chemare a sa, se va rachiu sau alte bäuhiri i sä. tie scau-
indeletnici sä intocrneasca o nuoä le- ne de carne i prävälii, fiindcä aceste
giuire, privind atat drepturile proprie- drepturi shut aläturate fireste la pro-
tarului cat 0 ale säditorilor. Ranh' atunci prietate, precum i folosinta dela mori,
insä, Marea Logofetie va strange toate helestee, päduri i allele asemenea.
trebuincioase acturi i alte stiinte, care sà Drepturile i datoriile reciproce In-
slujeascà de temeiu la lucrarea acestii tre proprietar i sätean, hotdrindu-se
legiuiri; iar de acum innainte niminea intr'acest chip, banii ce se lua para a-
nu va putea sä facä nici un fel de sa- cum pentru stupí í feluri de alte 0-
dire pe proprietate streinä, färä de a bideiuri, ce se incuibaserä ori de -ob0e
urma mai intaiu un asAzamant in scris sau in parte, vor rämänea desputer-
de ea-1re amandoà pärtile i pe care nicite i netinute in seamä, fiindcä de
se vor indatora deopotrivd a-I päzi. acum Innainte acest Regulament trebue
Se osebese dintr'aceasta, sädirile sä se Pazeased ca o lege temeinicä
orice fel de namestii, care Hind sädite nesträmutata 2).
pe proprietäti streine prin tocmeli fa- 2) Idem.

www.digibuc.ro
LITERA A.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 45

LITERA A.
., It ,,
,, g -2 ra. Toata suma lefilor .,.,
1 -6 ioatA suma
.03
SLUJBE PUBLICE
6 Pe an pe an
t' , 0 Pe IunA

Tribunaluri.
1. Mahal Divan, insa :
Prezidentul marele ban . 1 2800 2800 33600
nenii -acestui Divan . . 6 2400 14400 172800
Proctrorul . .- . . . 1 1000 1000 12000
18200 218400 218400
2. Divanul judecatoresc a-
feizat in oraqul Bucuregi
Sectia civilä
Prezidentul 1 2400 2400 28800
neni 6 2000 12000 144000
Pro curorul . .. . , 1 800 800 9600
15200 182400 182400
Sectia criminalà
Prezidentul 1 2400 2400 28800
tleni 4 2000 8000 96000
Procurorul 1 800 800 9600
11200 134400 134400
3. Divanul judecettOresc a-
gizat in oraqul Craiova
Sectia civilá
Prezidentul 1 2400 2400 28800
t'lenii 4 1500 6000 72000
Procurorul 1 700 700 8400
9100 109200 109200
Sectia criminalä
PrezidentuI 1 1500 1500 18000
nenii 2 1000 2000 24000
Procurorul 1 700 700 8400
4200 50400 50400
4. Tribunalul de comerciu
aplzat in Bucuregi
Prezidentul 1 2000 2000 24000
.-lenii 4 800 3200 38400
Procurorul 1 700 700 8400
5900 70800 70800

www.digibuc.ro
46 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1e
g
SLUJBE PUBLICE II
,6
j3
:L}:

er, E z
,ic u"t
a.
- ... Z -
Toat& suma tailor

PI A
e un P e an
ToatA suma

Pe an

5. Tribunglut de comerciu ,
agizat in oraqul Craiovii
Prezidentul 1 1500 1500 18000
denii 2 500 1000 12000
Pro curorul 1 500 500 6000
-
3000 3600C 36000
6, Optsprezece tribunaluri .
de intdia cercetare din
18 judete
Prezidentii acestor tribu-
naluri 18 800 14400 172800
denii acestor tribunaluri,
eke doi pentru fie0care. 36 600 21600 259200
Pro curorii 18 500 9000 108000
45000 540000 540000
-
7. Tribunalul politiei in-
dreptätoare pentru ora-
qul Bucurefti
Prezidentul 1 500 500 6000
denii acestui tribunal 2 400 800 9600
Procurorul 1 300 300 3600
1600 19200 19200
Lefile cinovnicilor ran-
dui-0 la toate canfela-
riile pomenitelor tribu.
naluri si cheltuelile
canfelarii.

8. Cantelaria Inaltului
Divan
Logofatul 1 1000 1000 12000
Avucatul 1 500 500 6000
Ajutorul logoatului. . . 1 400 400 4800
Reghistratorul sau condi-
carul 1 I 250 250 3000
Scriitori 2 I 150 300 3600
Cei intâiu aprozi . . , 2 200 400 4800
Aprozii obicinuiti . ' . 4 60 240 2880
Un cinovnic mic Insdrcinat
eu ingrijirea .-álii 0 chel-
tuiala cantelarii . . . 1 80 80 960

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 47

,s.2 8. Toatä surna lefilor -r,

¡ oat& stuna
.1
..1 SLUJBE PUBLICE ,,,,.

1 :e". 5
1-6.

c 0.
re tuna Pe an pe an
2 0

Cheltuiah cantalarii . . . 150 1800

3320 39840 3984C

. Cantalaria Divanului ju-

decatoresc din Bucuresti
Sectia civil
LogofatuI 1 750 750 9000
Ajutorul acestuia . . 1 300 300 3600
Reghistratorul . . 1 200 200 2400
Scriitorii 2 150 300 3600
Cei intaiu aprozi . . , 2 150 300 3600
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Un cinovnia mic insArci-
nat cu 1ngrijirea Oat 0
cheltuiala cantelarii 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . . 150 1800
Sectia criminalä
Logofatul 1 600 600 7200
Avucatul 1 500 500 6000
Ajutorul logofatului , 1 300 300 3600
Reghistratorul . . . . 1 200 200 2400
Scrittorii . . _, . 2 150 300 3600
Cel intaiu aprod , 1 150 150 1800
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Un cinovnic mic 0 Insär-
cinat cu ingrijirea sälii.
0 cu cheltuiala canta-,
larii , . . . , 1 80 80 960
Cheltuiala cantalarli . . 100 1200
, 4790 57450 57486

10. Cantalaria Divanului ju-

decatoresc din Craiova. ,
Sectia civilä
Logofaul 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 200 200 2400
Reghistratorul . . . 1 200 200 2400
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intâiu aprod . . . 1 150 150 1800
Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880
Cinovnicul 1nsärcinat cu
1ngrijirea sälii. 0 cu .
cheltuiala cantelarii , 1 80 80 960

www.digibuc.ro
48 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

a Toata suma lefilor loata suma

SLURE PUBLICE
.3 .5 Pe Lura Pe an pe an
6
Cheltuiala cantalarii . . 100 1200
Sectia crirnnal5.
Logoatul 1 300 300 3600
Avucatul 1 300 300 3600
Ajutorul logofatului , , 1 150 150 1800
Reghistratorul , . 1 150 150 1800
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intaiu aprod . , . 1 120 120 1440
Aprozi obicinuiti . . '4 60 240 2880
Cinovnicul insärcinat cu
Ingrijirea s'alii si cheltu-
iala cantalarii . . . 1 60 60 720
Cheltuiala cantalarii . 1 60 720
3250 39000 39000

11. Cantelaria tribunalului

de comerciu din Bucu-
reqti
Logoatul 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . .- 1 250 250 3000
Reghistratorul . . 1 150 150 1800
Serfflorii . . . . , : 2 150 300 3600
Cel intaiu aprod . . 1 150 150 1800
Obicinuiti aprozi . . . 3 60 180 2160
Cinovnicul insäreinat cu
ingrijirea shin si cu
cheltuiala cantelarii . 1 80 80 960
Cheltuiala. cantalarii . . 80 960
1690 20280 20280
12. Cantelaria tribunalului
de, comerciu din Craiova
Logofatul 1 300 300 3600
Ajutorul acestuia . . . 1 150 150 1800
RegInstratorul . . . 1 150 150 1800
Scriitorii 2 100 200 2400
Cel intaiu aprod . . . 1 100 100 1200
Obicinuiti. aprozi . . 2 60 120 1440
Cinovnicul insarcinat cu
Ingrijirea &dill si cu chel-
tuiala cantalarii . . , 1 60 60 720
Cheltuiala cantalarii . , 60 720
1140 13680 13680

www.digibuc.ro
 REG1JLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 49

.1.
o 2, Toat.3. suma Iefilor ,,,
Loata suma
4 '71; 411-1
as 03z
SLUJBE PUBLICE
re Lunii Pe an pe an
0 .-1 u

13. Optsprezece cantelarii

pentru optsprezece tri-
bunaluri de intetia cer-
cetare.
Logofeti 18 200 3600 43200
Reghistratori 18 100 1800 21600
Scriitorii, câte trei pentru
fiesicare tribunal . 54 60 3240 38880
ate unul din cei intâiu
aprozi 18 100 1800 21600
Aprozi obicinuiti, câte doi
pentru fiesicare tribunal. 36 40 1440 17280
Cheltuiala cantelarii cdte
50 lei pe lunä pentru
fiesicare cantelarie . . 900 10800
12780 153360 153360
14. Cantelaria tribunalului
politiei indreptãtoare din ,
oraqul Bucurefti
Logofätul 1 250 250 3000
Reghistratorul . . . 1 100 100 1200
Scritorii 2 100 00 2400
Cel intâiu aprod. . . . 1 100 100 1200
Aprozi obicinuiti ; . . 4 60 240 2880
Cinovnicul orânduit cu in-
grijirea sälii si cu chel-
tuiala cantalarii . . . 1 60 60 720
Cheltuiala cantelarii . . 60 720
1010 12120 12120
Toatä- suma cheltuelilor
pentru Ad-tia Dreptätii. 351 1696560

Pentru marele logont

ministru dreptätii si
marele logofät al prici-
nilor bisericeqti.
15. Marele logof at, Minis- 1
trul Dreptätii . . . 1 2500 2500 30000
16. Logofatul Pricinilor Bise-
ricesti 1 2000 2000 24000
4500 54000 54000

www.digibuc.ro
50 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1
1=!=1M
.7,.. o Toata suma lefttor
" w p., ,r,
t oata suma
ga SLUJBE PUBLICE N dz
E
.1 pe an
2= 0
,s ,1,-,
Pe tuna Pe an

Lefile cinovnicilor orân-

duiti in cantelarille a-
cestor doi mari logofefi
si cheltueli de cante-
larii.

17. Cantelaria Ministrului

Dreptatii
Directorul Departamentu-
lui Drepta[ii . . 1 1500 1500 18000
Acest director precum si
directorii departamen-
turilor din Läuntru si
al Finantilor la rang nu
va putea fi mai jos de
cäminar 0 va ochrmui
sub poruncile ministru-
lui, toate trebile minis-
terului, va avea subt
poruncile sale pe &Ape-
teniile sectillor 0 [in]
lipsa ministrului va in-
plini slujba acestui din
urmä.
Nacealnicii de mese din
care mml va avea intru
ale sale datorii intäri-
rile de orice fel de act
O. va pecetlui cu pece-
tea domneascä, cel de
al doilea va fi .insärci-
nat cu corespondenta
ce va urma cu tribuna-
lurile, pentru toate cele
ce privesc la ochrmu-
irea dreptätii 0 la drep-
turile procurorilor si cel
de al treilea va fi na-
cealnicul mesii, unde sä
vor inscrie ipotecile 0
foile de zestre . . . 3 500 1500 18000
Ajutorul acestora , . . 3 300 900 10800

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 51

.1 0
ToMA suma leffior i..
loatA suma
. SLUJBE PUBLICE o el
a .5. - - 2-- Pe an
Pe m& Pe an
Z 0 .-1' u

Reghistratorul insärcinat
cu primirea 0 darea
tuturor hârtiilor ce vor
privi la aceastä canta-
larie 1 500 1500 3600
Scriitorii . . . , , . 6 150 900 10800
Cinovnicul orânduit cu in-
grijirea odâilor 0 cu
cheltuiala cantalarii . , 1 80 80 960
Cheltuiala cantalarii . 200 2400
5380 64560 6456(

18. Cantalaria Logofeitului

Pricinilor Bisericeqti
Directorul cantalarli . . 1 750 750 9000
Nacealnici de mese, din
carii unul va avea infra
indatoririle sale cele ce
A raportuesc la ocâr-
muirea 0 intrebuinta-
rea veniturilor mânäs-
tire0i, la päzirea re-
gulamenturilor intocmite
pentru aceasta 0 la pri-
dui de judecdti atingâ-
toare de acturile biseri-
ce0i. Cel de al doilea
sä va insarcina cu in-
grijirea seminarilor 0
cu piivigherea tárimo-
nillor obioinuite . . . 2 500 1000 12000
Ajutorii acestora . . . 2 250 500 6000
Reghistratorul ins Arcinat
cu priimirea 0 darea
tuturor hârtiilor ce vor
privi la aceastä canta-
larie 1 300 300 3600
Scriitorii 4 150 600 7200
Cinovnicul orânduit cu in-
grijirea oddilor 0 chel-
tuiala cantalariei . . 1 80 80 960
Cheltuiala cantalariei . . 150 1800
3380 40560 40561

www.digibuc.ro
52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
.
.0
F,' a Toata suma lefilor Toat& suma
Ts 1 SLUJBE PUBLICE kl. ct 0
Pe an pe an
Pe Iunt,
Z

Pentru trei ministri ma-

duldrii Sfatului Admi-
nistrativ
19. Mamie dvornic, ministrul
Trebilor din Läuntru , 1 2800 2800 33600
20. Vistierul, Ministrul Finan-
telor 1 2500 2500 30000
2 1. Marele postelnic . . . 1 2500 2500 30000
7500 93600 93600
Lefile cinovnicilor alatu-
rati la fieqicare dintr'a-
ceqti ministri qi. cheltueli
de cantelarie

22. Ministfer]ul Trebilor din La-

untru
Directorul 1 1500 1500 18000
Sectia I
Secretarul, cApetenia a-
ceqtii sectii . . -. , 1 1000 1000 12000
Nacealnici de mese . , 2 500 1000 12000
Ajutori acestora . . . 2 300 600 7200
Reghistratorul insarcinat
cu priimirea tuturor hâr-
tiilor ce vor privi la a-
ceasta sectie . . . 1 300 300 3600
Scriitori 6 150 900 10800 63600
5300 63600

Sectia 2-lea .

Secretarul, capetenia a-
ceqtii sectii . . . . 1 1000 1000 12000
Nacealnicii de masa . . 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600
Reghistratorul insarcinat
cu priimirea O. trimite-
rea tuturor hârtiilor ce
vor privi la aceasta sec-
tie 1 300 300 3600
Scriitorii 5 150 750 9000

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Ia
a

Toata suma lefilor Toatii supia

SLUJBE PUBLICE zsr
.>
4 ... G
Pe iuna Pe an pe an

Sectia 3-lea
NumArul cinovnicilor alä-
turati la aceasta sectie
si a lor lefi vor fi in-
tocmai ea cele dela
seefia dintâiu tot aces-
tui minister . . 12 3800 45600
Cinovnicul orânduit eu in-
grijirea odäilor si cu
cheltuiala canfelarii . 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . '. 400 4800
Cinovnici alAturati la mi-
nisterul Trebilor din LA-
untru, cari sa vor insär-
cina cu feluri de trebu-
inte, atingatoare de sluj-
be publice 10 250 2500 30000
14930 179160
Pctstrarea arhivelor: Sta-
tului Hind un object,
care meritariseste toatä
luarea aminte a Stäpâ-
nirii, va fi supt privi-
gherea ministrului din
LAuntru. Drept aceia
vor fi :
un nacealnic al Arhivelor. 1 1000 1000 12000
un supt nacealnic . . . 1 400 400 4800
scriitori 2 100 200 2400
slugi 2 60 120 1440
cheltuiga pentru cante-
larie si pentru linere 230 2760
SA va alAtura la ministerul
Trebilor din LAuntru o
tipografie cu indato-
rire de a publicui bu- .

letinurile prin care sA

vor da in cunostiinta
publicului acturile le-
giuitoare, inAlfArile in
slujbe, orânduiri set. Ac-
turile din toate depar-
tamenturile ministeriale
ihotAririle curtii iudecA-

www.digibuc.ro
54 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

"'roam suma lefilor Toatzt suma

-A 4
»os
SLUJBE PUBLICE l'.41 g
:4.
u P e Tuna Pe an pe an

toresti si, cu un cuvant,

orice poate sä. ajute ca .

sä. se incredinfeze cei .

de supt obladuire, el
Stäpanirea are o nein-
cetatA ingrijire spre in-
plinirea datoriilor sale,
pentru. care 0. sä. hotA-
rase pentru tinerea unii
tipografii a Statului . 2000 24000 ,

18880 226560 226560

1

23, Ministerul Finantilor

Directorul 1 1500 1500 18000
Sectia 1-iu
Secretarul, capetenia a-
cestii sectii . . . . 1 1000 1000 12000
Nacealnicul de masA . . 1
500 500 6000
Ajutorul acestuia , . . 1 300 300 3600
Reghistratorul insärcinat
cu priimirea si darea
hartiilor ce vor privi la
aceastä sectie . . 1 300 300 3600
Scriitorii 6 150 900 10800
Sectia a 2-lea -
CApetenia acestil sectii 1 1000 1000 12000
Ajutorul acestuia . . 1 500 500 6000
Casierul 1 750 750 9000
Ajutorii acestuia, unul câte
lei 400 si altul ate
lei 300 2 700 8400
Reghistratorul insärcinat
cu priirnirea si darea
hârtiilor ce vor privi la
aceastä sectie . . . 1 300 300 3600
Scriitorii , 5 150 750 9000
Sectia a 3-lea
Secretarul, cApetenia a-
cestii sectii . . , . 1 1000 1000 12000
Nacealnic de masA . 1 500 500 6000
Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 55

.z..
0)
t, ,.....
1:1
4
ToatA suma lefii ,¡oat& suma
.3.' SLUJBE PIJBLICE ti- 61

g i3 10: Pe IunA Pe an Pe an
Z o ,--t '

Reghistratorul Insärcinat
cu priimirea si darea
hârtillor ce vor privi la
aceastä secsie . , , 1 300 300 3600
Scriitorii ., . . . . 5 150 750 9000
Cinovnicul insärcinat cu
Ingrijirea odallor si cu
cheltuelile cantelarii . 1 80 80 960
Cheltuelile cantelarii . 400 4800
11830 141960 141,960

24. Secretariatul Statului, a

marelui postelnic
Sectia 1-iu
Secretarul, cApetenia a-
cestii sectii . . . 1 1000 1000, 12000
Nacealnicii de mese . . 2 500 1000 12000
Ajutorii acestora . , , 2 300 600 7200
Reghistratorul insärcinat
cu primiirea si darea
hârtiilor ce vor privi la
aceastä cantelarie . 1 300 300 3600
Scriitori 5' 150 750 9000
Sectia a 2-lea
Pentru limbi streine
,

Secretar pentru limba

turceascä 1 1000 1000 12000
Ajutorul acestuia . , . 1 500 500 6000
Secretarul frantozesc . . 1 1000 1000 12000
Scriitorii pe laugh' acesta. 2 500 1000 12000
Un cinovnic tiitor de con-
dicä 1 300 300 3600
Orânduitul cu ingrijirea
salii 1 80 80 960
Cheltuiala cantelarii . . 500 6000
Postelnicei orânduiti spre
a fi trimisi in feluri
de slujbe 6 100 600 17200
Capetenia cglärasilor si. a
lipcanilor sau a curie-
rilor 1 150 150 1800

www.digibuc.ro
56 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

4,, t) I
TostA sums kfii ,,,
,t) .2), P. ¡oat& sums
.cts SLUJBE PUBLICE 4 '-'-' d GI
0 v, ,1.6 P.. 2
N hula N an Pe an
g ,
o 13 ''

Opt cälärasi si doispre- .

zece lipcani . . . . 20 1600 19200

8OJ

Can torul ecspedifii

Cäpetenia acestui cantor
sau ecspeditor . , 1 500 500 6000
Scriitori ai säi . , , 2 150 300 3600
Factori sau s1ujba0 , 2 60 120 1440
11300 135600 135600

25, Aghentul sau insarci-

natul cu trebile Tarii
pe leingei Poartd. Lea- .

FA cuprinzandu-sä. 0
toate cheltuelile, afará
din daruri ce va fi in
trebuintä sä facá si .
care vor trebui a sä.
pläti pe seama casii
Domnului 1 5000 5000 60000
Secretari pe lângä acesta, 3 2500 30000
7500 90000 90000

26. Polifia din capitala

Aga 1 2000 2000 24000
Cinovnic orânduit pe an- 500 6000
ga numitul . . . , i 500

Canrelaria aghii
300 3600
Capetenia cantelarii . 1 300
Reghistratorul insärcinat
cu priimirea 0 darea 150 1800
hârtiilor 150
Scriitorii 100 300 3600
Insärcinatul cu ingrijirea
,
odäilor 0 cu cheltuiala 80
cantelarii 1 80 960
120 1440
Cheltuiala cantelarii . .
3450 41400 41400

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 57

.i..
suma Iefil ,ioata suma
I I
E
SLUJBE PUBLICE u
(r'',1- / '2
al c
pe an
Pe Iuna 1ean
0 .--t u

Cheltueli ale Politii

Comisari ai Politii pentru
cinci despartiri a ora-
sului Bucuresti . . . 5 500 2500 30000
Tot la acestia pentru in-
chiriere de case cate
lei 50 pentru fiesicare. 250 3000
Cate un scriitor pe langa
fiesicare 5 100 500 6000
Cheltuiala cantelarii aces-
tore, cate lei 30 pen-
tru o cantelarie . . 150 1800
Supt comisari ai politii,
cate trei pe langä fie-
sicare comisar . , . 15 _ 200 3000 36000
Mai marele peste tulumbe. 1 100 100 1200
Vor fi sapte tulumbe, din
care doa la agie si cafe
una in fiesicare despär-
tire a orasului, socotin-
du-sa cate vase tulum-
bagii pentru fiesicare
dintr'acestea . 42 40 165.0 20160
Sacagii, cate doi pentru
fiesicare tulumba 14 40 560 6720
Toporasi si. calla soco-
titi ate zece pentru
fiesicare tulumba . 70 40 2800 33600
Iar straja orasului si. a i

marginilor sale sa va
face prin jandarmerie .
Arhitectorul
_
1 500 500 6000

Partea dohtoreascd
Dohtori, câte unul pentru
fiesicare despartire a
rasului Bucuresti . 5 600 3000 36000
Moase, asemenea . . . 5 100 500 6000
-Dohtor veterinar . . . 1 250 250 3000
19240 230880 230880

www.digibuc.ro
58 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

J,. ,
ra Toatä suma kfii Toatá suma
SLUJBE PUBLICE -L/ g ' pe an
.
11
-r) Te him& Ee an

Lefile ectirmuitordor de
judete 0 cheltuelile can-
telarii lor
29. Ocarmuitorfi de judete 18 1000 18000 216000
Samesii sau cäpetenii de
i cantelarii 18 300 5400 64800
Ajutorii acestora . . , 18 100 1800 21600
Scrittorfi, câte dot pentru
fiesicare cantelarie . , 36 60 2160 25920
.Cheltuiala cantelarii . , 1800 21600
29160 349920 349920
Polit-meisteri oranduiti In
toate orasele capetenfi
de judete ale Printipa- .
tului, insä : . . . .
La Craiova 1 500 500 6000
la alte orase, cApetenie de
judete 17 250 4250 51000
Acesti pofiti-maisteri vor 4750 57000 57000
fi supt poruncile ochr-
muitorilor de judefe,
cat pentru a lor indato-
riri, vor urma dupa
regulamentul oräsenesc
asezat pentru Giurgiu
si Bräila, precum si
dupä regulamentul in-
tocmit.

Pentru infrumusetarea si
politia orasului Bucu-
resti, pe langa aceasta
vor fi insärcinati cu in-
grijirea inchisorilor du-
prin orase, fiesicar4
dinteacestia va avea
supt poruncile sale câte
cinci dorobanti, iar tre-
but* scrisului s't a rä-
porturilor lor vor 'Mph-
ni-o prin cantelaria o-
cArmuitorilor dela cari
spdnzura si. insusi el.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 59

711.
.2 a` Toatá. swim lefii Toat& sums
'75
SLUJBE PUBLICE 4 7:
pe an
Pe Tuna Pe an
0 (1)

Intocmirea acestii politii

va urma inteacest chip,
pânä când veniturile
Statului vor slobozi ca
sa se adaoge cheltue-
lile trebuincioase, insä
cu priimirea Domnului
si a Obicinuitei Obstesti
Adunäri.
30, Dvornicul de Temnite . 1 1500 1500 18000
Pentru cele ce privesc la
birul figanilor, persona-
lul i cheltuiala canfela-
rii va fi asemenea ca
a unii ocârmuiri de ju-
dete 4 560 6720
Iar pentru cele cg privesc
la ale temnitilor, sä va
adäoga
La statutul acestui dvor-
nic, oamenii i lefile
urmätoare
Casier . . . 300 300 3600
Scriitori 2 100 200 2400
Inspector asupra tuturor
temnifilor in Bucuresti
prin alte judefe ale
Printipatului si la ocne 1 500 500 6000
Cinovnicii orânduifi cu
ingrijirea temnitilor din
orasele Bucuresti
Craiova 2 350 700 8400
Betgare de seama. Dom- 3760 45120 45120
nil luaserä asuprä-le un
drept färä cuviinfä de
a därui dintr'acesti ti-
gani pe la feluri de
particulari, ci find cà
de acum inainte venitul
dela acesti tigani nu are
sà mai fie a Domnului,
ci a Statului, drept a-
ceia sà cuviv a in-
ceta abuzul de a sä mai
därui

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEF

1 6)
.2 r:1*
Toatá suma Iefii ,ioata suma
.1 SLUJBE PUBLICE 11 ß 41z
E E .5 'a' '.4 Pe an
i4 Pe Iuna Pe an
-

31. Dvornicul de politie . , 1 1500 1500 18000

Cantelaria acestuia va fi
asemenea ea a unii o-
carmuiri de judet . . 4 560 6720
2060 24720 24720
Beware de second. Ora-
Fill Craiovei sä va intru-
pa in judetul Doljului,
ea si toate eelelalte o
rase, locuri de cäpetenie
a judetilor. Sä vor a-
däoga numai doi supt-
oefirmuitori de plasa
pentru orasul Craiovei
si pentru carii se va
vorbi la vale,
32. Lefile supt ocarmuitorilor
de pläsi sA vor uni câte
doa präqi dupá cea de
acum a lor intindere
supt Ingrijirea numai
unui supt ocârmuitor,
iar pentru plaiurile ce
shift despre g r an it a 41

munfilor va fi cdte im
supt ocArmuitor In fie-
*are- plaiu, pentru a
lor mare Intindere....
si peste tot:
Suptocarmuitori de plaiuri. 17 200 3400 40800
Suptocârmuitori de plasa
din 18 judete . . , 74 200 14800 177600
Suptocârmuitorii peste ti-
ganii Statului, la vor-
nicia de temnite . . 4 150 600 7200
Asemenea la vornicia o-
zasului Bucuresti . , 4 150 600 7200
Suptocârmuitorii pe langa ."
onarmuirea judetului
-Dolji, pentru orasul
Craiovei 2 150 .300 3600 236400
19700 236400

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUI ORGANIC AL VALARIEI 61

t)
4. 2, Toatzt suma Iefii -e,
.!u,
loam mama
es 43
4 SLUJBE PUBLICE
E
E
:-. 6li -5 '2 g
Pe lurk& Pe an
pe an

33. Pentru dorobantii alei-

turati la feluri de. locuri
ale administrarii.
Dorobanfii langa agie si
langa cinci comisari al.
politii : 20 vor fi &Ala"-
refl. câte lei 70 fie0care
0 20 pedestri ate 45
pe luna 40 2300 27600
Asemenea pentru 18 o-
carmuiri de judete câte
zece dorobaati calareti
pentru fieskare, iar la
Braila sase si cite lei
60 unui dorobant pe
lima 176 10560 126720
Asemenea pentru vornicia
Temnitilor asupra tiga-
nilor Statului, ate lei
60 pe luna unul .,. , 14 840 10080
Asemenea pentru toti supt- -

ocarmnitorii pläsilor si
ai plaiurilor, coprinzan-
du-sa si cei dupa langa
vornicia temnifilor, ate
doi pe langa fiesicare
subtocarmuitor de fi-
gani 0 cate lei 50 unui
dorobant calaret pe lung 190 9500 114000

Dorobanti pedestri din

care sase la vornicia
orasului Bucurestii si ze-
ce pe langa suptocar-
muitorii pläsilor acestii
vornicii, cate lei 45 u-
nui dorobant pe lima . 16 720 8640
Asemenea pentru doa pläsi
din orasul Craiovei . 4 180 2160
Asemenea pentru temnite
din orasul Bucurestii,
coprinzandu-sä si leafa
capetenii lor eke lei 100
acestuia 0 ate lei 45 fie-
sicaruia dorobant pe luna. 1,1 550 66001

www.digibuc.ro
62 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI

.a
. a, Tom& suma lefii Toatä suma
..:,.-, ,
4 SLUJBE PUBLICE
s Pe an
4 Pe lunä Pe an-
0 I i `-i

Asemenea pentru temnife

dela Craiova, Giurgiul
vi Brgila, socotindu-sg
vase la cea intâiu vi
câte cinci la cele dupg
urmg, coprinzându-sä vi
lefile a trei capetenii
peste acevtia, insä câte
lei 75 acestora vi câte
45 fievicgruia dorobanf
pe lung 19 945 11340
Asemenea pentru strejui-
rea osândifilor la ocnele
Râmnicul vi Telega, cu-
prinzându-sä vi lefile de
doi cApitani al acestora,
la amândog ocnele ate
lei 350 fievicgruia, iar
dorobanfilor ate lei 45
unul pe lung . . . . 23 1600 19200

Asemenea pe langa mi-

nisteruri : a Trebilor din -
Lguntru, al Finanfilor,
al Dreptgfii vi al Prici-
nilor Bisericevti ale lei
60 pe lunä fievicare do-
robanf . . . . . . 25 1500 18000
Asemenea pentru 18 po-
lifi-maisteri in 18 orave
cApetenii de judefe, so-
cotindu-sä ate 5 do- .
robanfi pedestri pe Pan-
g fievicare polif-maister. 90 45 4050 48600
Aprozi cälgri, sä va adgo-
ga pe langa fievicare
judecgtorie câte 2 a-
prozi ealgri, ca sä se
intrebuinfeze la cherna-
rea prigonitoarelor pärfi
la judecata . . . . 52 60 3120 37440
1514 35865 430380 430380
3.917,820

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 63

MIMillM1
i ra,,°) Toata suma Iefii n,
ioMA suma
14 SLUJBE PUBLICE 4ei A 5K
, .7., =
E
Pe tunA Pe an Pe all
0 .--T

Controlul general, ce
are a incepe dela 1-íu
Ianuarie 1832.
Seful controlului . . 2 1500 1500 18000
Stolnacealnicii . . 2 500 1000 12000
Ajutoarele acestor dol 1 300 600 7200
Scriitori pe lânga aceste
doh' mese 6 150 900 10800
Reghistrator 1 300 300 3600
Cinovnic insärcinat cu in-
grijirea cantelarii . . 1 80 80 900
Cumpärarea a feluri de
condici 0 cheltuiala can-
telarii 620 7440 60000
1527 5000 600001 3.977.820

www.digibuc.ro
LITERA B.

www.digibuc.ro
 LITERA B.

Sumele de peste an a fiesic6ruia venit al Statului

Lei
socotite pe cat sa poata mai aproape de adevarat

1. Capitatia asupra tuturor plugarilor i muncitorilor, so-

cotinclu-sa numarul lor de doa sute mii familii j &ate lei 30,
fiesicare . 6.000.000
2. Capitatia asupra tiganilor Statului, socotindu-sa 3000
familii, din care ale aurarilor cate lei 50 si toti ceilalti cate
lei 30, fara osebire 12o.000
3. Raspunderea oranduelii mazililor, hotarita cate lei 45
pentru fiesicare i socotita pe cel de acum numAr de 3000
mazali 135.000
4. Dare pentru patentg. asupra negutatorilor si a mesteri-
lor, socotindu-sa pe un numar de 1 0000 patente i cate lei
5o, una peste alta 5oo.000
5. Oeritul cu vacaritul streinilor.. 100.000
6. Vanzarea ocnelor, socotindu-sä pretul sarii pentru cea
din launtru consumatie cate lei 15 suta de oca i cuprinzan-
du-sa toate avaeturile, care la punerea in lucrare a Regula-
mentului au &A se numere in vistierie 4.558.000
7. Vanzarea sau ocarmuirea vamilor, cuprinzandu-sa
avaeturile, care asemenea, la punerea in lucrare a Regula-
mentului, au sa se numere la vistierie . 1.648.000
8. Dare pentru scoaterea boilor si a vacilor peste hotarale
Ora 336.000
9, Veniturile Brilhi, a Giurgiului si a Turnului, precum
a bältilor i a ostroavelor din malul cel stang al Dunarii, pang
intru al sau talveg 522.000
lo. Partea ce sa va lua din veniturile avuturilor nemisca-
toare a mitropoliei, a episcopiilor si a tuturor manastirilor.
fara osebire, chibzuite intr'aceastá suma, dupa socotinta , 400.000
14.319,000

www.digibuc.ro
 CAP. AL, PATRULEA

SECTIA I

,
Pentru cäderile Ministrului Trebilor din Läuntru

Art. 147. De acurn innainte Mi- capului dintâiu din regulamentul case-
nistrul Trebilor din Läuntru este in- lor fäcätoare de bine si de folos ob-
särcinat cu toatä ocarmuirea cea din stesc precum si a patrulea sectie a ca-
läuntru a Printipafului. pului a 8-lea din regulamentul organi-
Ocârmuitorii de judete sä vor aseza cese pentru Invätätura publica 1).
d'a dreptul supt poruncile sale, vor e) La fiesice ineetare de Domnie si
priimi insä porunci la cele ce vor tri- intâmplandu-sa lipsa de Domn, el este
mite ceilalti ministri pentru toate câte pravilnic madular a vremelnicestii o-
iirivesc la departamentul fiesicAruia. cârmuiri, dupa coprinderea sectii a do-
Va fi insarcinat: ilea a capului dintaiu din Organicescul
a) cu ocârmuirea a toatei Po Mil din Regulament.
läuntru si de câte ori va face trebuinta f) La fiesice soroc pentru facerea
de a sä lua mäsuri popritoare, sä. va catagrafiilor, el este insarcinat cu in-
Intelege cu spatarul, va iscdli dupä co- grijirea si privigherea de a sä face si
prinderea articolului 122 toate pasa- a sa savarsi cu scumpatate intocmai
porturile ce sä vor da pentru trecerea dupä coprinderea sectii a patrulea dela
peste granitä, capul Finantilor.
b) cu ocarmuirea tuturor municipalitä- Dupa ce va cerceta cu osebitä luare
¡ilor (obstimilor) catre care va trimite aminte catagrafia fiesicäruia judet in
poruncile Stapânirii si va avea cu dân- parte, va insemna foile ei cu numire,
sele o corespondentie neincetatà pentru incepând dela cea dintäiu pana la cea
toate cele ce ior avea inclinare cu o- din urmä si o va iscAli, apoi inpreu-
sebitele interesuri ale obstimilor, nându-le toate in sorocul cel hotärit,
c) cu ocärmuirea comitetului caran- le va da in mâna marelui vistier care
trebue sl gäteasca socoteala cheltue-
tinilor atät pentru starea sänätätii din lilor anului.
läuntru, din tara, cat si pentru linia ca- g) Este insärcinat cu privigherea ti-
rantinilor dupa articolile 186, 189, si nerii in bura stare a drumurilor din
191 a capului al saselea.
d) Este mädular al Comitetului Ge-
neral carele este insärcinat cu purtarea 1) Acest alirdat a fost suprimat in editia din
de grija a spitalurilor, a scoalelor pu- 1847 pentrucá prin legea din 1831 asupra In..
blice si a tuturor caselor fäcatoaIe de datoririlor Logofetii Trebilor Bisericefti aceste a-
tributiuni s'au luat Ministrului Trebilor din LA -
bine, dupa coprinderea sectii dintâiu a untru.

www.digibuc.ro
70 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

tars, dup5 coprinderea sectii a II, a ca- i) Trebue sä ingrijasca ca cei insär-
pului a cincilea din Organicescul Re- cinati cu postile sä pAzeascä intru
gulament. toate conditiile din contractul ce au
h) Este insArcinat a privighea pentru fäcut cu Stapanirea precum si cu cä-
hrana läcuitorilor si de a fi bilsug in látorii si ca ecspeditia pacheturilor 0-
tart, dura coprinderea sectiilor 3 si 4 carmuirii si a particularilor sa se facä
ale capului al cincilea din Organicescul cu toatä ceruta scumpätate.
Regulament.

SECTIA II

Pentru Sfatul Administrativ.

Art. 148. Ministrul Trebilor din vistierul, de logofatul Dreptatii, de lo-

Läuntru, al Finantii si marele postelnic gofätul Pricinilor bisericesti, de späta-
vor alcAtui un Sfat Administrativ supt rul si de postelnicul.
prezidentia maretui dvornic, ministru Acest sfat va fi supt insusi preziden-
Trebilor din Läuntru. tia Domnuhii de cate ori va socoti de
Toate pricinile de trebuintä ce vor trebuintä a se sfAtui cu ministrii s'al a-
privi la trebile curgatoare din läuntru, supra vreunii folositoare mäsuri admi-
la finantie si la comerciu sä vor cer- nistrative, asupra vreunii nuoä intoc-
ceta de chtre acest sfat si hotäririle ce miri ce ar trebui sä se &ca.
vor face dupä temeiurile acestui Re-
gulament, intärindu-sä de Domn, sä sfatSfatul Administrativ, precum si marele
vor pune in lucrare : daca va fi neu- insemnätoare, O.' pentru
al ministrilor pricinile cele
vor indatora a stran-
nire la socotintile sfatului, atuncea sä
va adresa cu al ski räport cätre Domn ge stiintele trebuincioase la chibzuirile
si Domnul va hotäri pricina and po- Obstestii Adunari, cum si proecturi de
roncä io scris. inbunätätiri, care cu voia Domnului sä
vor da in cercetarea acestii adunäri 0.
Mädulärile acestui Sfat sant indatorate
daca odatä sä vor primii de aceasta
a sä aduna totdeauna de doä ori pe adunare si sä vor inräri de cAtre Domn,
saptätnanä, bez intamplärile cele grab- indatá sä vor pune in lucrare.
nice, care vor cere a sá aduna si
peste zilele hotärite. Art. 150. Fiesicare din trei ministri
Fiesicare mädular al Sfatului pentru ai Sfatului administrativ isi va avea
partea ce priveste asuprä-i va aduna departamentul säu despärtit in sectii,
temeinice stiinte asupra stärii satelor iar secretarul fiestecariia sectii va is-
si a pricinilor norocirii sau tticalosii call in toate hartiile si poruncile si va
lor, daca vreun proprietar sau arendas fi räspunzätor inpreunä cu ministru
va näpästui pe säteni, Sfatul Adminis- pentru toate trebile curgAtoare ce vor
trativ va instil* pe Domn spre a lua privi la aceastä sectie. 1).
la asemenea intampläri mäsuri de po-
prire. 1) In editia din 1847 s'a adAogat art. 15e
un aI doilea aliniat §i anume paragraful 17 din
Art. 149. Domnul va strange in- tabla litera A a capitoluIui Finantií 0 dispozitiile
naintea sa Sfatul ministrilor, care sä va sectiei I din legea Indatoririlor Directorilor Depar .
alcatui de dvornicul din Läuntru, de tamenturilor din 1833.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 71

SECTIA III

Departamenturile madularelor Sfatului Administrativ.

Departamentul Trebilor din Läuntru in lucrare nuoAle mijloace, ce s'au prii-

Art. 151. Departamentul Trebilor
din Läuntru sA va Inpärti in Frei sectii :
Cea Intaiu O. va indeletnici I
a) Pentru corespondenta cu toate
obstimile si cu ocarmuirea obstestii Po-
lifii, dupa regulamenturile ce sä vor
alcatui pentru aceasta de acest sfat si
sä vor intäri, dupa toate cuviinfele ce-
rute, ca O. asigureze pazirea bunei o-
randueli si sa se facA cAzuta privighere
pentru cea In parte sigurantie a fiesi-
cAruia salasluitor.
b) De a sa lua masuri atat in capi-
talä cat si In alte orase ale Printipa-
-tului, spre a sa tinea inbilsugarea de
toate lucrurile ce vor fi de intaia tre-
buintd, de a sl face privighere asupra
preturilor si sA se la mäsuri inpofriva
Acomiei precupefilor.
c) De a se lua stfinfe adevArate a-
supra preturilor producturilor si in- pArtate.
dustriei, asupra cherestehlor si a vi-
telor prin orase, sate si balciuri, pre- d) De a O. publica cele mai lucrä-
cum si pentru preturile transporturilor toare mijloace pentru innaintarea si
si a lucrului de manä, dupa artico- imbunätafirea soiului de felurimi de
hil 137,
d) De a fi adevAmte si inteo unime
cumpenile si mäsurile in toatä pro-
vintia.
e) De a sä lua masuri penfru sAnä-
-late, de a sä innainta facerea de bine
a vacsinei, a mijloacelor de Insänäto-
sire precum si m'Asurile cuviincioase
inpotriva mortii vitelor.
f) De a sä face privegherea caran-
tinilor penfru ea sä se pAzeasca cu
scumpätate regulile lor, dupa cum sant
intocmite prin regulamentul caranti-
nilor.
Cea de al doilea sectie O. va inde-
letnici :
a) Pentru desavarsirea si intinderea
mestesugului muncii päinantului, puind
mit de alte neamuri si care shut cu-
noscute de o mArime netagaduita.
b) De a sa da porunci cätre ocar-
muitorii de judete ca aräturile si se-
mänäturile de primAvarA si de toamnä
sä se facA fär' de gresalä si cat va fi
prin putintä mai multe, sä vor lua stiinte
cu de amäruntul alcAtuite si adevämte
asupra totalului luerArilor munch pA-
mantului si asupra catAtimii productu-
rilor.
SA vor face pe fiesicare sase luni
table de toate aceste stfinfe, care vor
sluji de a sa face cunoscutä catätimea
producturilor frebuincioase la consu-
matia läcuitorilor si de a dovedi pre-
turile curgätoare a lucrului campenese
c) De a O. inbunätäti felurimea gra-
nelor spre a sä aduce in stare de a sä
transporta cu folos si prin targuri de-
vite.
e) De a sä primii cuviincioasele mä-
suri pentru intampinarea strAmutärii
sätenilor si de a fi sä face Inlesniri,
indatorindu-sä sa-si clädeascA läcuinfile
regulate si de odihnä, cu grajduri si cu
ingradirile trebuincioase pentru inbunä-
tätirea legumilor, a sAdirii pometurilor
si mai vartos a dudArillor pentru cres-
terea gandacilor de mAtase.
Cea de al treilea sectie A va Inde-
letnici :
a) Pentru statistica tarii.
b) Pentru perilipsisul condicilor co-
prinzAtoare de acturile Statului civil,
adecA nasteri, InsurAri si morti, care
sA vor face prin mijlocirea mitropoli-
tului si celor In lucrare epi s copi

www.digibuc.ro
72 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dupa coprinderea anecsului ce pri- Sectia a doilea sA va insArcina cu

vevte la aceastA pricinA subt No. 3. 1). contablitatea, dupa intocmirile alcAtuite,
c) Pentru finerea cu cheltuialA in bu- la sectia a VI-lea a capului Finantilor.
nA stare a drumurilor celor mari A triilea sectie sA va insArcina:
mai vârtos a celor pe unde comunica- a) Sa priimeascA dela toate vAmile
file intocmite ar da mai multA Inks- vi dela portul BrAilii vi dela toate
nire i sigurantie. schelik, cele mai adevArate 0-lute a-
SA vor face poduri de lemn sau de supra tutulor lucrurilor de intrare vi de
piiatrA pe la trecAtorile gArlelor, a pi- evire. Dupa aceste vtiinte va alcAtui
raelor i pe unde vor fi mocirle, pen- bilantul comerciului i va insemna mar-
tnt ca sA se fie drumurile de comuni- furile, a cArora vânzare ori cu râdicata
catii in cea mai bunA stare. sau cu marunteaoa ar putea pricinui
d) Pentru ocArmuirea povtilor vi a paguba.
tuturor celor ce privesc la dânsele. b) SA se indeletniceascA pentru or-
e) De a sá face table descriitoare ganizafia vAmilor dupa un chip mai
de dumbrAvi i pAduri i de a sA in- metoclicesc decAt cel ce au urmat pe
trebuinta mijloace de a le feri de ori- vremea trecutA, sA avaze asupra hota-
ce stricAciune i paguba inpotriva rAlor cantoare de vAmi i magazin.
drepturilor proprietätii, precum 0 pen- unde sl vor plAti drptul vAmilor, pre-
tru cele mai bune mijloace intru a kr cum i de a numi pretuitori pentru a-
tinere. deverirea faturilor.
f) De o nuoä inpArtire de hotarAle c) SA ingrijeasca a avea pe fievicare
judefilor spre a le indrepta vi a le da vase luni adevArate vtiinte pentru pre-
o intindere potrivitA, pe cât sà va funk a tot felul de mArfuri, precum.
putea. pentru producturile pAmântenevti ce
g) Pentru corespondentia ce va ur- vor avea trecere i vânzare mai multA
ma cu comisiile ce sA vor insArcina cu in streinätate.
directia vcoalelor i alte avAzAri pu- d) SA. gateasca izvoade asupra ma-
blice surilor ce trebue sl se ia pentnt inbu-
Departamentul Finantelor nAtAfirea porturilor DunArii vi mai vAr-
tos a celui dela BrAila, pentru a kr
Art. 152. Caderile vistierului nu finere in bunA orAnduialA i pentru fe-
sa vor intinde de acum innainte peste luri de alte avAzAri i intocmiri spre
ceiace privevte la ocârmuirea vistierii favorul comerciului celui din lAuntru
0 la desvoltarea comerciului. El va celui de afara, sarguindu-sa a-i da
'Mgr* i va asigura ea toate veniturile toatA slobozenia pe cât va fi priimitor
Statului sa intre in vistierie i va plati indeletnicindu-sA pe rând, dupa un
banii pentru care va avea pravilnicA plan metodicesc, ca sA. lipseascA i sA
voe i slobozenie. depArteze toate pricinile ce ar putea
Toti samevii sa vor aveza d'adreptul sA aducA verice fel de inpiedicare atât
subt poruncile sale. Cantelaria acestui la intinderea comerciului cEtt 0 la in-
departament sà inpArtevte in trei sectii. dustrii.
Prin cea dintAiu sa va lucra cores- Art. 153, Marele postelnic este
pondentia cu ocArmuitorii i samevii veful cantelarii Domnului atAt pentru
judefilor i cu tug ceilalti orânduiti in
slujbe pentru cele ce privesc la partea treble_ din läuntru cat i pentru cele
finantii. de afarA. Ava dar, prin mijlocirea lui
sA vor face cunoscute cAtre deosebi-
tele departamenturi cum i pentru 0-
1), 2) Ambele aliniate b i g au lost suprimate bicinuita Obvteasca Adunare, toate
In editia din /847, deoarece atributiunik respec-
tive au fost trecute prin Tegea din 1831 printre decreturile Domnului.
Indatoririle Logofetii Trebilor Bisericesti. Va finea corespondentia cu aghentii

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 73

Printipatului clin Tarigrad 0, la intâm- pitacele Domnului ce sä dau pentru o-

plare, cu Pasii duprin cetätile märginii,
d'a dreapta a Dunärii.
Asemenea va fi insärcinat 0 cu co-
respondentia consulilor curtilor streine,
ce sä afiá sdzatori in Printipat. Can-
telaria va fi despärtitä in dol sectii g
Cea intaiu va fi insärcinatä. cu toate
carmuirea trebilor din läuntru precum
si cu priimirea tuturor jälbilor ce sä
vor da cätre Domn.
Cea de a doilea va fi insärcinatä
cu toatä corespondentia Domnuhii in
limbi streine.

www.digibuc.ro
 CAP. AL CINCILEA

Regulament asupra Comerciului.

SECTIA I

Pentru slobozenia comerciului.

Art. 154. Slobozenia comerciu- coprinderea tractatului dela Andriano-

lui, fiind stiutä de toti cà este mijlocul poll.
cel mai singuratic si infiintat pentru Art, 157. Negotul felurimilor pro-
destinderea lucrarii pamantului si in- ducturilor pämantenesti si a tuturor
naintarea a tot felul de meserie, care celor ce va nascoci de acum innainte
sant izvorul cel adevarat al fericirii innaintarea industrii, nu sa va supune
obstestii, de aceia esirea afara din ho- inlauntru, in fará, la nici un fel de
tarul farii a vitelor, zaharelilor, a tot vamä, nici la vreun monopol, caci atat
felul de materii pentru comerciu, lu- acestea cat si orice fel de havaet a-
crate sau nelucrate, este pentru tot- supra fabricilor s'au stricat si s'au des-
dauna sloboda peste tot tinutul si ho- puternicit pentru totdauna.
tarul Tarii Rumanesti, bez märginirile Art. 158. Stapanirea va ocroti aye-
ce sä vor chibzui de trebuinta pentru zarea fabricilor S'i- a manufacturilor
hrana läcuitorilor in vreme de lipsä, trägand din streinatate, prin fagaduinte
dupa cum s'au insemnat intr'acest Re- folositoare, pe mesteri si lucrätori, ce
gulament, care marginiri sä vor des- vor voi sa se asaze aici in fara si
fiinta indata ce sá va inplini scoposul dând atat acestora, cat vi celor ce vor
pentru care s'au %cut. desavarsi vre o ramura de ori.ce in-
Art, 155. Porturile si . schelile dustrie premii (daruri de insufletire).
Dunarii sant slobode MI% deosebire Art. 159. Aducerea si scoaterea
pentru toate coräbiile putrilor, care din Valahia in Moldavia, ce vor face
sant in pace cu Prea innalta Poartä. läcuitorii Valahii si dinpotrivä a orice
Art. 156. Orice product al pa- fel de product al farii, care sa va cu-
mantului Tdrii Rumanesti sau a mese- noaste ca este spre folosul amandurora
rii lacuitorilor ei, sa va putea vinde noroadelor, precum vite si alte pro-
slobod de catre stäpanul sau, facand ducturi pentru trebuinta cea din toate
cu dansul orice va voi. Stäpanul si zilele a lácuitorilor, sant slobode si ne-
cumparatorul sä vor tocmi intre dansii supuse la nici un havaet sau vama.
dupa vointa lor, putand sa incarce a- Lucrurile ce vor fi vätämatoare comer-
cele producturi in corabii streine sau ciului unuia din amandoa printipaturile,
in chiar ale lor si sa le duca dupa precum trecerea turmelor de vite pen-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 75

--fru negpt i vânzarea kr in balciurile nu va putea lua nici o plata subt orice
tarii 0 peste hotarale vecinatatii. Ase- numire sau titlu va fi.
menea 0 caratul grânelor, a sarii 0 a Targurile 0 celelalte balciuri pentru
seului din Moldavia in portul Braila 0 vanzarea vitelor, care sa fac pe la ju-
alte schele ale Valahii este cu totul defile de munte, sa vor wza pe pa-
poprita. mantul Valahii dui:A vechiul obiceiu.
Art. 160. Pentru inlesnirea a14- Art. 161, Ob0easca Adunare, in-
veri§ului dintre lacuitorii politiilor cu data dupa strangerea ei, sa va indelet-
cei duprin sate, este netagaduit de tre- nici a face un 4regulament pentru varni
buinta, ca bez balciurile cele intocmite 0 o tarifa penfru lucrurile cele ce sant
0 se vor intocmi de acum innainte, sa sa plateasca atat- pentru cele ce vor
se a§aze in fie0ce politie 0 ora., pre- infra in tara 0 vor fi ale parnântenilor
cum 0 prin schelile Dunarii, targuri in sau ale supwi[lor] Portii otomanice0i
zile hotarite ale saptamânii. cat 0 pentru cele ce vor e0.. Pentru
Taranii vor aduce aci vitele, legu- alcatuirea tarifii sa va luoa drept te-
mile, cherestelile, precum 0 orice alt meiu preturile de mijloc ale vânzarilor
lucru vor avea de vânzare, pentru ce sä vor fi facut in curs de cinci ani
consumalia i hrana oamenilor. d'a randul.
Nici un avaet nu sa va lua pentru Suditii streini nu vor pi:all alta vama
ali§ver4u1 lor, nici vreun dregator i deck cea hotarita prin tarifa suditilor
cinovnic va putea cere ceva subt veri in cata vreme insa sa vor margini la
ce titlu sau numire. Negutatorii mar- negot cu radicata.
ginii d'a dreapta a Dunarii pot veni Obicinuita Ob0easca Adunare va
fara nici o poprire la targurile scheli- face schimbari, de va fi trebuinta, pe
kr pentru ca sa cumpere, ori sa van- fie0ce cinci ani la aceasta tarifa a
zá tot cu aceia0 slobozenie ca 0 cei- lucrurilor ce infra 0 es afará din tara.
lalti, insa sânt datori a sa supune in- Jandarmii cei oranduili pentru paza
tocmai coprinderii pravilii pentru ob- hotaralor n'au voe sa ceará dela
§teasca pone, precum 0 wzamantu- negutatori nici un havaet pentru tre-
rile celor hotarite in capul pentru ca- cerea producturilor, vitelor 0 altor
rantine, a nu purta nicidecum arme a- marfuri; ci ace0ia, dupa ce vor plati
supra-le 0 a plati vama intocmai du- vama, sant slobozi sa treaca fail nici
pa tarifa ce sa va alcatui. o alta bântuire.
Cat pentru targurile ce sa fac pe Art. 162. Dupa un vechiu obi-
mo0a vre-unui particular, acesta va ceiu, deosebitele clasuri de negutatori
alege locul cel cuviincios pentru acest 0 isnafuri au in politia Bucure0ilor
sfar0t, cu chip ca nici el sä cerce un staroste mai mare, Spre a intam-
vre o paguba, nici negutatorii sa fie pina de acum innainte toate relile
stramtorati, din pricina ca locurile cele intrebuintari cate sa urma la alegerea
randuite pentru targuri nu sant indestul acestui mai mare staroste, el sá va a-
de largi. lege de aici incolo de care straostii
La balciuri 0 targuri numai proprie-tuturor isnafurilor de negutatori 0
tarii vor putea sa vanza vin, rachiu, me0eri iacuitori ai orawlui de cape-
carne, paine, iar vrând aceasta drep- tenie, dupa ce sa vor alege 0 ace0i
tate sä o dea altuia, sa se tocmeasca din urma starosti de care isnafurile
cu acela cum sä va putea invoi. kr.
Pentru präväliile i umbrarale 0 co- Toate poruncile 0 hotaririle St5pa-
§arale ce va face proprietarul la acele nirii asupra negotului, sa vor da catre
balciuri 0 târguri sa se tocmeasca cu cel mai mare staroste, care strangand
negutatorii ; pentru pawnea vitelor sa pe starostii celor dintaiu isnafuri, le va
va face tocmeala intre proprietar 0 face cunoscute lor, dând asupra ace-
intre stapanii vitelor, iar pentru obor ,ora porunci ori hotarari trebuincioase

www.digibuc.ro
76 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

publititate.Asemenea sA va purta dustrii pentru care, fAcand izvoade, le

pentru toate chibzuirile ce privesc a- supune prin raportul säu judecAtii Sta-
supra mijloacelor negutatorii vi a in-

SECTIA II
Pentru mijloacele comunicaOlor.
Art. 163. Spre inlesnirea cornu-
nicatfilor celor din lAuntru i spre a
da comerciului mai multä lucrare, mi-
nistru Trebilor din Läuntru va ingriji
a sä drege drumurile cele mari, a sá
tinea in bunä stare vi a sA face poduri
pe fievicare an vi pe rand, dupa cere-
rea trebuintelor i dupa mijloacele cele
in putinta Statului.
Art. 164. Drumurile cele mici
care merg dintr'un sat intr'altul sau
räspund in drumurile cele mari, sh vor
tinea in bunk' stare de care läcuitorii
satelor vecine, cäci folosul este al Mr,
pentrucAV inlesnesc cornunicatia din-
tre danvii.
Obicinuita Obvteasca Adunare va
intocmi chipul cu care sAtenii fArä deo-
sebire sä cuvine a sä indeletnici pe
rand la aceste lucrAri, spre a nu sä
näpAstui cu verice chip, nici a &A cis-
lui intre &anvil pentru aceasta.
Art. 165. Pentru marele folosuri
ce putem dobandi din plutirea pe acele
cinci mari garle care tree d'a curme-
zivul Valahii in lArgimea ei, adecA
Jaiul, Oltul, Argevul, Dambovita i Ia-
lomita, Domnul dinpreunä cu,Obvteasca
Adunare va 'Mgr* a trimite ingineri
mevteri ca sà gaseascä mijloace spre a
curäti matca Mr i dupa planul ce sA
va hotäri, lucrarea lor va urma nein-
cetat dupA mijloacele ce vor fi in pu-
tinta Statului, panä cand aceste garle
vor veni in stare de a fi priirnitoare
de plutire. Dar ffindcA multi stäpani de
movii au asupra acestor garle mori,
zagazuri i poduri aducAtoare de le-
giuite venituri i zare trebuesc a sA
strica spre a sä putea avAza plutirea,
sà vor chibzui mijloace pentru cuviin-
cioasa despagubirea acelor stäpani, cu
chipul cel mai inlesnitor í mai eco-
nomic.

SECTIA
Pentru magaziile de rezerva.
Art. 166. Cea intaiu ingrijire a porumb sau meiu, hrana cea obicinuitä
tmei bime oblAduiri, fiind privegherea a lAcuitorilor, care pe langa bilvugul
ce trebue sà aiba pentru hrana noro- rodirilor, sà pästreazA i mai multA
dului i intampinarea cat li va sta prin vreme deck celelalte zaharele, iar stä-
putinta a orice fel de lipsä, atat im- panul moviei va luazeciuiala dintr'insele.
parte cat vi de obfte, de aceia spre a Art. 168. Toti sAtenii, fArà deo-
sà impreuna aceastä ingrijire cu do- sebire, vor alerga cu totii a ara, a se-
boda Ore din OA a chiar lucrurilor mane aceste holde de rezervA vi a strange
de intaia trebuintA, sà va avaza in toate rodurile bor. Subtocarmuitorul pläli dind
satele magazii de rezervä. preunA cu stäpanul movii vor 'Mgr* a
Art. 167. Fievce stApan de mo- sá despArti cu hotarA aceste holde vi a
vie, bez partea de Mc ce dupa coprin- sA lucra bine i in vreme cuviincioasä.
derea articolilor 140 i 144 este dator Asemenea vor ingriji a sà clädi patule
sä dea sätenilor dupa moviia sa, va sau magajii de rezervA, pe care tati
da de fievcare zece familii eke doä sätenii le vor face cu lemele stäpanului
pogoane de Mc in judetile de munte moviei, de va avea pädure pe &Anse,
cate trei in cele de camp. iar de nu, sätenii vor cumpAra lemne de
Aceste pogoane sä vor semAna cu aiurea.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 77

Art. 169. Toate rodurile holde- verice altA trebuinta a Statului, sA um-
lor de rezervä sä vor mäsura pe fie§- ble la acele pätule sau magazii.
care an 0 sä vor pune in pAtule sau Art. 172. La vreme de lipsä in
magazii deosebite, iar toatä suma bu- parte sau de ob0e, luându-sä mai in-
catelor ce sä vor fi a0zat prin pätule tâiu voe dela Sfatul Statului, se vor
sau magazii, sä va insemna cu doä ca- impArti bucatele cele frebuincioase pen-
tasti§e, dintre care unul sä va da in tru hrana celor lipsifi, dupä foile ce sA
pästrarea judecAtoriei satului (articolul vor alcAtui de cAtre säteni, clinpreunä
264) 0 celdlalt adeverindu-sä de cAtre cu judecAtorine lor sau cu proprieta-
subtocârmuitor sA va trimite prin mij- nil, pentru suma cea hotäritä 0 de
locirea ocarmuitorilor care ministrul trebuinta hranei fie§cAruia. Aceste foi
Trebilor din Läuntru. sA vor cerceta mai intâiu de subtocâr-
Subtocârmuitoru i stäpanul mo0ei muitori i sA vor is:Ali de damn, pe
pecetluind cu pecetea lor acele pätule carele vor frimite ei, prin mijlocirea
sau magazii, vor da cheia la judecd- ocarmuitorilor cAtre ministrul Trebi-
toriia satului, ca nimini sa nu poatä lor din Läuntru.
umbla la dânsele. ImpArteala sA va face innaintea
subtocarmuitorilor, care indatä vor al-
Art. 170. De va fi fost bil§ug in trei cAtui foi de bucatele ce au rAmas prin
ani d'arândul incât sA nu facä trebu- pätule sau magazii, dându-le iarA0 subt
intä a umbla la aceste pätule sau ma- ingrijirea judecAtorillor satelor sau a
gazii, atunci subtocârmuitorii vor in- stäpânilor mo0ilor, dupa cum s'au
tíinta pentru aceasta, prin mijlocirea vorbit la articolul 169.
ocarmunorilor, mai intâiu pe ministrul Art. 173. In anii dintâiu, al doi-
Trebilor din Läuntru, cerând a li sA lea 0 al treilea trebuincio0 pentru in-
da voe ca sA deschizä pätulile sau ma- tocmirea magaziilor de rezervd, minis-
gazine anului dintâiu, pe care deschi- trul Trebilor din Läuntru va lua mA-
zându-le dupA porunca Stäpânirii, vor surile cele de trebuintä, ca nu care
impärti bucatele deopotrivä, pe la toti cumva multa ecsportatie a porumbului
läcuitorii satului, carii le vor intrebuinfa sä pricinuiascA prin sate vreo foamete.
la mice vor socoti ; jar bucatele anu- Pentru acest sfagit va aduna trebuin-
lui curgAtor sA vor pune in patulile cioasele Oil* 0 le va supune chib-
magazine cele d4drtate, ca, cu acest zufrii Domnului, ca sA se trimitä Ob-
mijloc rodurile de frei ani, sä se afie 0e0ii AdunAri, care, spre intampina-
totdeauna in pAstrare, ca sA se infre- rea rAului, va lua trebuincioasele mä-
buinteze in vreme da lipsA. suri 0 tot acela0 mäsuri se vor pune in
Art. 171. StApanirea nu va putea lucrare i când magazine de rezervä sA
la nici o altA intâmplare, nici pentru vor de§Arta din pricina anilorneroditori.

SECTIA 1V-lea

Pentru popriri.
Art. 174. Hrana satelor fiind in- seu va da sA se inteleagA cA curând
tr'acesta chip asiguratA, trebue sA se sA va intâmpla lipsä, attmci Obicinuita
asigureze i hrana ora§elor, ingrijind Obqteasca Adunare, in lunile lui De-
asemenea cât va sta prin putintä a nu chemvrie, Ianuarie i Fevruarie, când
sA aduce cea mai mica impiedecare la plutirea Dunärii i e0rea din farA
slobozeniia negotului in necurmare de a vitelor inceteazA, va ingriji sA se ga-
ani neroditori, când suirea prefului ce- seasca mijloace destoinice spre a [se]
lor spre hranä, precum grâu, carne asigura hrana politiilor, ori suind vre-

www.digibuc.ro
78 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

melniceqte vama zaharelilor ce es din Art. 176. Obicinuita Obsteasca

lara, ori hotarind a sa vinde cu tin Adunare va chibzui a gasi mijloace ca
pret mai mare si asemänat dupa ana- sa insufleteze industriia pämanteneasca
loghie, cu cel ce sa urmeaza prin si sa. inlesneasca cele dintaiu inceperi
porturile sau schelile Dunarii sau prin ale fabricilor ce sa vor aseza in fara
judefile de langa hotarul Austrii ; ori si daca pentru acest sfarsit sa va cu-
intrebuinfand tot deodata amandoa a- noaste ca este de frebuinfa a sa popri
ceste masuri sau, in scurt, poprind cu de a sa aduce din streinatate aici in
totul la cele din urma intampläri de fa/á niscareva märfuri si lucruri, atunci
lipsä, esirea din tall a zaharelilor nu- Domnul va mijloci catre Prea Innalta
mai pentru o vreme hotaritä. Poarta ca sa intareasca acea poprire
Art. 175. Cat pentru carne sau si sa o publice dupa oranduiala.
seu, sa va lua masuri popritoare nu- Art. 177. and sa va dovedi ca.
mai in vremile acelea cand sa va In- xreunul va fi trecut printr'ascuns mar-
tampla moarte .in vite, dintr'a cariia furl pentru ca sa nu plateasca varna,
pricina sa poate intampla lipsa de a- sa vor lua jumatate pe seama Staph-
mandoa aceste articole, insä si atunci nirii si jumatate pe seama celui ce le
sa se popreasca vitele de a nu esi a- va arata si a pichetului ce le va fi
fara din tara, dupa hotarirea Domnu- prins.
lui priimita si de Obsteasca Adunare.

SECTIA V.

Pentru lucrarea minelor.

Art. 178,.. and sa va descoperi mine, &and stäpanului mosiei a zecea

niscareva mine in pamantul vreunui parte din Castig dupa ce sa vor scoate
particular, acesta slobod va fi sa le cheltuelile lucrarii si pe langa aceasta
lucreze singur, ori sa le inchirieze al- despagubindu-1, dupa cuviinfa, pentru
tuia dupa vointa lui, (and Stapanirii a stricaciunea ce vor fi pricinuit mosiei
zecea parte in naturä, sau plätind vis- sale, sapatul si lucrarea minelor. Pa-
tierii a zecea parte din castig, scotand cura, pietrariile si alte producturi, care
mai intaiu la amândoa intamplarile sa intrebuinteaza de obste in Printipat
toate cheltuelile lucrarii. nu vor plati nici o zeciuiala.
Art. 179. Iar de sa va dovedi Beigare de seamd
ea' stapanul mosiei unde s'au gasit a-
ceste mine, dupa sorocul de opspre- Ministru Trebilor din Launtru 0 al
zece luni ce-i va da Domnul, nu va Finanfii sant insarcinati cu savarsirea
avea mijloc de a le lucra singur, nici tuturor celor ce s'au randuit printr'a-
va voi a le inchiriia altuia, atunci Dom- cest cap, fiestecare pentru cele ce pri-
nul dinpreuna cu Obicinuita Obsteasca vese asupra sa, dupa hotarale dregatorii
Adunare vor chibzui, de vor gasi cu ce s'au asezat prin capul de mai
cale, mijloace spre a le lucra acele nainte.

www.digibuc.ro
 CAP. VI.

Regulament pentru Carantine

SECTIA I-iu

Pentru intamplarea carantinelor i a0zeirii cordonului Sanatatii.

Art. 180. Ca sa se pazeasca Va- lacuitorli dupa amandoa marginile pen-

lahia de biciul naprasnicii boale a ciu-
mei, sa' va aseza pà marginea d'a stanga
a Dunarii, un cordon de sanatate ne-
stramutat.
Linia sanatatii sä va alcatui de trei
mari carantine, de paint de al doilea
mana si de patru midi cantoare pentru
schimburi. Locurile cele randuite pentru
carantinele cele mari sânt Calafatul,
Giurgiul i Braila ; pentru cele de al
doilea mana Cernetii, Turnul, Zimnicea
Calärasii i pentru cantoarele de
schimburi Izvoarale, Bechetul inpotriva
Rahovii, Oltenita i Pioa-Pietrii,
Art. 181. Cele trei mari caran-
tine sa vor randui ea sa priimeasca
multimea marfurilor ce sa trimet in
tara, precum i pe calatori.
Cele de a doilea mana vor priimi
putine marfuri, ffind cA magaziile unde
sant a sa. pazi si a a sa. curati nu sant
indestul de largi spre a lua multe mar-
furi, nici oamenii cei randuiti multi,
ca sa poata sA ingrijasca de dânsele,
însä calatorii sA vor priimi intr'insele.
Cat pentru cantoarele de schimburi,
sa vor randui ea sa inlesneasca schim-
burile ce fac pe toata zioa intre dânsii
tru toate lucrurile ce nu sant suppuse la
carantine, iar vreun calator nu sa va
priimi niciodata inteinsele.
Linia carantinelor asezandu-sa odata,
niciunul din cei ce vin dela linia d'a
dreapta a Dunarii, nu va putea sa traga
la alte punturi decat numai la cele ce
s'au zis mai sus. Cat pentru cei ce
pleaca din Printipat, vor putea trece
farä deosebire, atat prin cantoarele de
schimburi, cat i prin celelalte caran-
tine si sa-si co** pe acolo produc-
turile bor.
Art. 182. Va fi la fiesce mare
carantina un director, un al doilea di-
rector i un dohtor, la fiesce carantina
de al doilea mamä va fi numai un di-
rector si un dohtor i la fiesce cantor
de schimburi un sef, având fiescare
dintr'aceste carantine trebuinciosul nu-
mar de cinovnici, dupa. tabla ce s'au
alaturat subt litera D.
Art. 183. Militia va pazi cordonul
Sanatatii cel asezat pa marginea d'a
stânga a Dunarii. Dupa impartirea de
obste a milifii pentru a päzi toata mar-
ginea Dunärii despre Tara Rumâneaseä,
dela hotarul austriacesc 'Ana unde sA

www.digibuc.ro
80 REGULAMENTUI. ORGANIC AL VALAHIEI

varsg Siretul in Dunäre sant oranduiti Pe la carantinele cele marl i pe la

1122 pezestrii i 344 cgläreti, toti in strejile cordonului sanatgtii sa vor afla
numar de 1466 oameni. oameni de mai jos insemnati

Pezestri Cgläretii

A. Langa carantinele de intaia manä 50 8

B. Langa carantinele de al doilea mang. 25 4
C. Langa carantinele de schimburi 12 2
D. Pe la strejile cordonului sang:tat-11 . dela 5 pang la 6 2 pang. la 3
Dupa locuri, vor fi depgrtate strejile pe toata linia, penfru läcuinta trebuin-
una de alta dela trei sferturi panä la ciosilor ofiteri i soldati.
un ceas i jumatate cale. La- fiesce doazeci i patru ceasuri,
Pentru läcuinta gvardii carantinilor un 4ndarm calare va pleca catre pichetul
si a cantoarelor de schimburi, precum cel mai de aproape, mergand in susul
si a strefilor cordonului sänätätii, trebue Dungrfi i dupg ce sa va intalni cu
sa se facä bordee sau case de gard pichetul de mai sus zis, sa va intoarce
lipite cu pamant, dupa planul ce sa va iaräi innapoi i sa va urma asa din
inchipui mai intaiu i sä va intocmi cu pichet in pichet pana la hotarul Austrii
chip a fi priimitor de numgrul cel tre- despre partea Orsovei.
buincios al ofiterilor, soldatilor i al Cu acest chip O. va pazi o cores-
cailor, dupa cum mai jos sa insemneaza pondentie- i o privighere neincetata pe
A. langa o carantinä de intaia mang g toata marginea Dunarii.
O cazarng pentru 5 ofiteri si 70 sol- Art. 184. Slujba pe apa a linii
dati. Dunarii sa va implini cu 18 caice in-
Un grajdiu pentru 16 cai. trarmete, ocarmuite fiescare dintr'insele
B. Langa o carantina de al doilea mana g de un ()fifer si opt vaslasi i avand
O cazarna pentru 4 ofiteri si 35 trebuinciosul numär de jandarmi, in-
soldati. tocmai dupa coprinderea tot aceiasi
Un grajdiu pentru 10 cai. tabla subt litera D.
C. Langä un cantor de schimb Aceste caice sg vor imparti in vase
O cazarna pentru 3 ofiteri i 25 stantii i fiescare gtairtie intocmitä fiind
soldati. de trei caice va Marna de o caranting,
Un grajdiu pentru 8 cai. care dupa pozitia ei va avea cea mai
D. Pentru streji g mare trebuinta.
O cazarna pentru 10 soldati. Unul din trei caice va pleca dela
Un grajdiu pentru 4 cai. stantia aceia care sa va afla asezatä
Pe langa acestea trebue sä se faca pe una din marginile hotarului ca sg
casute penfru doi ofiteri asezate pe la mearga la stantia cea mai de aproape
toate punturile cele dintre carantine sä va intoarce iarài innapoi, ur-
cantoare de schimburi, &and depärtarea mandu-sa inteacestas chip, dela o stantie
dintre dansele va fi mai multä de opt panä la ceilaltä, pe tot cursul Dungrii
ceasuri cale. pang la ceilalta margine a hotarului
Aläturata tabla sub litera C arata indatä ce sa va intogrce caicul la locul
I-iu numarul cel dupa tahmin i pu- de uncle au plecat, un alt caic va pleca
terea gvardiilor I a strejilor ; 2-lea, pazind insa ca la fiesce stantie
numgrul castrtelor ce sant sg se faca sa se afle napristan doa caice i sg se

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 81

preumble zi i noapte, tot intr'aceia0 cinovnicilor ce el aflà intr'insele, dupa

vreme, pe toatà linia ce s'au ränduit
fiecariia stäntii.
Art. 185. Ca sä se intämpine
,cheItuelile cele neaparate pentru tinerea
wzärii carantinii i pentru lefile tutulor
coprinderea alaturatei table subt litera
D, s'au orânduit prin art. 65 a ca-
pului Finantelor, o suma pe fie§care an
de lei 600.000, care au sá se ia diii
venitul Statului.

SECTIA II
Pentru carmuirea a0zeirilor carantinei

Art. 186. Un comitet al sänätätii natii, cea de al treilea al cariia cel mai
alcätuit de un mai mare inspector, de un de frunte loc va fi Bucure0ii, va co-
al doilea inspector 0 de un mai mare prinde judetele Mehedintii, Oltul, Tele-
bohtor sä va awza in Bucure0i subt ormanul, Vlwa, Ilfovul, Ialomita, Bräila
prezedentia ministrului Trebilor din Dâmbovita, cea de al patrulea, a
Läuntru, Acest comitet va rändui ceiace cäriia locul cel mai de frunte ca fi Pi-
prive#e asupra carantinelor, va prive- tetii va coprinde judetele Argewl
ghea neincetat i strapic, ca mäsurile Muvelul, cea da a cincilea al cAriia
ce s'au luat pentru sänätatea obtii, sä loc eel mai de frunte va fi Buzäul, va
se pazeascä intoemai, färä cusur i va coprinde judefile Slam-Râmnicul i Bu-
putea sä apze vremelnice#e cu slobo- zäul i cea de a aselea, al cariia locul
zenia _Stapânirii nuoä carantini la verice eel mai de frunte va fi Ploetii va co-
alt punt al printipatului, unde va cere prinde judefele Säcuenii i Prahova.
trebuintá. FieFare ocârmuitor va fi indatorat
Directorii i efii cantoarelor sânt sà privegheze asupra stärii sändtatii
indatorati sä räportuiaseá totdeauna din judeful säu i sà räportuiaseà tot-
comitetuhti pentru cele ce privesc asu- deauna comitetului, urmând intocmai
pra carantinelor i asupra pazii regula- dupà regulile ce sä vor a0za pentru
menturilor celor pentru sänätate. acest sfär0t i ingrijind a sä. päzi.
Iar c3mitetul dupä firea acestor ra- PieFe ocärmuitor din judetele cele
porturi va pune innainte nuoä mäsuri coprinse in cea dintäitt parte sà va
de paza, trimitändu-sä acest feliu de adresarisi, când trebuinta va cere, la
porunci care directorii i efii de can- dohtorul din Craiova, locul cel mai de
toare ea sä le pue in lucrare. frunte al acei pärti.
Comitetul sänätätii, dupa märimea Asemenea vor urma i ocârmuitorii ju-
Intâmplarilor i treapta intinderii boalei, detelor celor coprinse in partile de al 2-
va putea sá adaoge numärul zilelor ca- lea, al 4-lea, al 5-lea 0 al 6-lea alergând
rantinei, dar nu va putea niciodatä sä fieFare dintr'in0i la dohtorul eel a0zat
micpreze pe cele ce s'au hotärit de in locul cel mai de frunte al pärtii sale.
acest regulament. Cât pentru ocârmuitori ai treilea
Art. 187. Tot acest comitet va fi pärti, fie§care va -alerga la dohtorul
insarcinat cu privegherea asupra stärii carantinei ce este a0zatä In judetul säu,
sänätätii din läuntrul printipatului adeca cel de Mehedinti la dohtorul dela
pentru acest sfär0t sä va impärti prin- Cerneti, cel de Olt la dohtorul dela
tipatul in 6 pärti cea dintäiu a cäriia Turnul, eel de Teliorman la dohtorul
cel mai de frunte loc va fi Craiova, dela Zimnicea, cel de ViaFa la doh-
va coprinde judetele Doljii i Gorjii, torul dela Giurgiul, cel de Ilfov la doh-
cea de al doilea a cariia cel mai de torul pärtii ace0iia, eel de Ialomità la
frunte loc va fi Râmnicul din Valcea dohtorul dela Cälära0, cel de Bräila
va coprinde judefele Välcea 0 Roma- la dohtorul carantinei i cel de Dâm-
6

www.digibuc.ro
82 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

bovitA la dohtorul ce sl va a§eza pentru a sA lua. La acest comitet sA va chema

acest sfarsit in Targoveste. spätarul de sA va socoti de trebuintä.
Art. 188. Cel mai mare inspector Art. 190. Toti cinovnicii caran-
ce sä va wza pentru amandoä prin- tinelor sA vor alege de ministerul Tre-
jipaturile, sA va alege de Domnul aces- bilor din LAuntrul í sA vor IntAri de
tui printipat dinpreunä cu gheneral Domn.
consul. El va avea in comitet mai sus Niel un cinovnic nu sä va scoate din
sAdere in lipsa ministrului Trebilor din treaba sa de nu vor fi cuvinte destoi-
Läuntru i cand sä va intampla a sa nice, care sA vor dovedi prin tacrirul
duce ca sA vizitariseascA carantinele ce vor face 0 sA vor iscAli de mAdu-
sau sä se indestuleze din cercetarea larile comitetului.
ce va face la fata locului, atunci in Art. 191. Ministrul Trebilor din
locul säu va rAmanea cel de al doilea Läuntrul este indatorat a da socoteala
inspector, care va fi indatorat sá ra- pentru banii casii carantinelor. El va
portuiascd cAtre dansul pentru toate cate porunci a sA pläti toate sumele de bani
privesc carantinelor i asupra stArii sä- call au hotärat regulamentul a sä chel-
nätätii din läuntrul järiL tui i va da cuvant pentru cheltuelile
Va fi insärcinat de a priveghea ne- cele ecstraordinare, päzind atat pentru
incetat asupra cinovnicilor cantelarii banii ce clä, cat i pentru cei ce prii-
comitetului ca sä se afie fiware la me0e in casA, randuiala ce sä aflä as-
postul sAu la ceasurile cele randuite täzi in vistierie.
ca sA se pAzeascA cea mai bunä orandu- Art. 192. Dohtorul eel mai mare
ialä la pastrarea hartifior i condicilor. alege i randueste dohtori pe la deo-
Va deschide toate pacheturile care sebitele carantine, urmand atat pentru
sant scrise cAtre comitet i va hotäri oranduiala lor, cat i pentru scoaterea
pricinile cele curgätoare, ingrijind ca lor din slujbA dupA coprinderea art.
sä se porneascA scrisorile i sA se ia 190 asupra celorlalii cinovnici dupA. la
trebuincioasele mäsuri cat mai in graba ; carantine. El va fi indatorat sA ingri-
sA va corespondarisi cu ocarmuitorii jascA ca toti dohtorii sA-0 implineascA
carantinelor ale staturilor vecine ca sä infra toate datorfile lor i sA albA tot-
se invoiascA intre dan0i asupra mäsu- deauna trebuincioasele dohtorii.
rilor ce trebue sä se ia i va lua stiri Art. 193. Comitetul carantinelor va
dupa marginea d'a stanga a Dunärii ca alcAtui in limba rumaneascA i va publica
sA-i fie cunoscut totdeauna in ce stare fArA intarziere regulamenturi pentru zilile
sA afld sänätatea in locurile acei mar- carantinei ce trebuesc sA facA trecä-
gini sau in cele invecinate cu dansa. torii i lucrurile lor ; pentru chipul cu
Va priveghea neincetat asupra caran- care sA se curefe cordbfile i povara
tinilor ca sA se pAzeascA cu sträsnicie lor ; cum sä se apze aceastä povarA
regulile ce s'au a0zat printeinsele prin magazii i ce fel de pazA sA se
sA se fie cea mai bund oranduialä.
Asemenea va fi insArcinat cu toate facA la scoaterea peste hotar a produc-
turilor tärii.
cele ce privesc asupra privegherii a
stArii sänätätii din läuntru ärii, iind Art. 194. Carantinele sA vor dl-
necurmatä corespondentie pentru acest di dupa chipul celor mai bune a0zAri
sfar0t i pornind indatä porunci pentru de asemenea fel, pe cat va sta in pu-
toate mäsurile ce sA vor socoti de tinfa printipatului de a cheltui.
trebuinta. Pentru acest sfar0t sä va face un
Art. 189. Pentru toate intamplä- numär indestul de ocläi pentru cinovnici,
rile cele nepreväzute sau ecstraordinare, odäi comode pentru cAlAtori, magazii
ministrul Trebilor din Läuntru sA va tari i largi peniru mArfuri, spitaluri
afla fatä la chibzuirile comitetului ca Toate aceste nemestii sA vor clädi
sA hotärascA asupra mäsurilor ce sant cu mijloc de a sA inlesni slujba caran-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 83

finelor 0 a fi peste putintä de a sä va face pa fiewe luna dupa prettil curga-

amesteca oameni intre dân0i când vor
fi popriti.
Art. 195. Stápanul mo0ei asupra
cariia sä va afla carantine, ori cantorul
de schimb, va tinea un birt cu cele
trebuincioase pentru calatori. Tarifa sä
tor si sä va intari de Comitetul Sa-
nätätii, afara de vin i rachiu, a cärora
vanzare sä cuvine dupa pravila stäpa-
nului mo0i 0 nu pot fi supuse la nici
o tarifa.

SECTIA ifi
Pentru regulile saridAtii ce privesc asupra caleitalor si a
marfurilor in carantina.

Art. 196. Verice calator, viind in and dohtorul va descoperi asupra

carantinä, va fi indatorat, de este ev- vreunui calator venit dintr'acele locuri
ropian, sä-si arate pasaportul sau, iar semne de ciumä, atunci acela sa va
de iaste läcuitor dupa marginea d'a izgoni.
dreapta a Dunärii, trebue sä aiba tes- Art. 198. Tofi oamenii carei vor veni
chereaoa dregatorilor locului, dupa cum tot intr'aceia0 zi tot dintr'acel loc,
s'au urmat toldeauna, sà vor pune tot inteaceia0 odae, când
alatorul, dupa ce va arata toate odaile nu vor fi indestule spre a sa da
pentru ate sä va intreba, de care sä fieFäruia calätor câte una, dar nicio-
va alcatui tacrir, sä va suppune la vizita data doi oameni veniti in deosebite zile
dohtorului, de va fi sanatos. SA va lua nu vor putea läcui amandoi la un loc,
in scris toate hainele lui, bani, carti afarä numai cand va intâmpla vreo
alte hartii, pe care va fi indatorat neaparatä 0 mare trebuinta, care sä va
sä le dea la carantina ca sa le curate adeveri mai intaiu printr'un tacrir in
dupa regulile sänätätii. insä atunci sä va socoti sorocul
Dupa aceasta îi va spala tot trupul carantinei din zioa celor mai [in] urtnä
inteo odae randuitä pentru acest sfârsit veniti i primiti inteinsa.
imbräcandu-se cu hainele carantinei, Art. 199. Vericine intearmat ffind
va trece in odaia ce i sa va da din- infra in Valahia cu scopos sa treaca
tr'acel ceas. Cel ce va fi sadatos pima cordonul sänätätii, este indatorat mai
la a patrulea zi, va fi slobod din ince- intaiu sä lase armele sale la canfelaria
putul cei de al cincilea zi §a-0 la toate carantinei, unde sä va trece numele
lucrurile sale 0 sä iasa din carantina. calatorului cu insemnarea armelor ce
a Moral care nu va voi O. se in- au läsat acolo si la intoarcerea lui le
brace cu hainele carantinei, va fi inda- va lua innapoi tot cum au fost.
torat dea hainele sale ca sä se
curete dupa oranduiald i dupd ce sá Art. 200. Orice curier a verice
va suppune la toate celelalte formalitäti natiii va fi, sä va suppune la regulile
de mai sus zise, sà va inbräca cu hai- cele intocmite pentru paza sänätätii
nele sale inteacestas chip curätite atât numai ca pacheturile lor, dupa ce
va trece in odaia ce i sa va da ; din- sä. vor afutna, pot a sä da la un alt
tr'acest ceas numai, sä vor socoti acele orn ce va fi trimis aghentul puterii a-
patru zile ale carantinei. ceia catre care pacheturile sant adre-
Art. 197. De sä va ivi ciumä sate ca sa nu cerce slujba nici o in-
dincolo de Balcanuri, sä vor indoi zilele tarziere ; insa la o asemenea intamplare,
de carantinä, iar de sa va ivi dincoace curierul va fi indatorat a sä afla fata
de Balcanuri sorocul carantinei va fi la curätirea pacheturilor, cartilor i ba-
de §aisprezece zile. zfilor ce au adus el.

www.digibuc.ro
84 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 201. Marfurile sA vor im- tAtii §i sA potrivesc la fieFare dintea-

parti in patru clasuri : ceste intamplAri.
1-iu. Cele ce nu sA suppun la nici o Cat pentru caicele ce vor veni nu-
carantinA precum untul de lemn, mA- mai dela marginea d'a dreapta a Du-
slime, icre scl. narii, pot indatA ce vor sosi sa des-
2-lea. Cele ce se pot curAti bagan- carce povara lor §i. sA ia alte marflui,
du-le in apA, precum lAmai, chitre scl., fara sA se amestece cu lAcuitorii.
sau sA pot curati dupa ce sA vor Cand sA va intoarce vreun caic ru-
scoate din infasurarile intru care era manesc dela marginea d'a dreapta a
inväluite §i. sA vor arde acele infasu- Dunk-% oamenii dinteinsul vor suppune
rari si sA vor arunca apA pe cutiile la regulile cele askate pentru paza sA-
sau vasurile intru care &Ant, precum natatii i oranduite pentru ceilalti cAla-
bacanii, smochine, halba, scl. Aceste tori.
marfuri vor fi asemenea nesuppuse la Art. 203. Venice cAlator sau tre-
carantinA. cator de orice natie si rang va fi, sA
3-lea. Cele ce trebuesc sA se intinzA va. suppune a pazi strasnic regulile ca-
si sA aeriseascA, precum stofe, osebite rantinei si nu va putea la nici o in-
feluri de tesAturi, §cl. Aceste lucruri tâmplare sA treacä cordonul sanAtatii,
din ceasul ce sa. vor intinde la vânt, farA a avea un bilet de sAnAtate, care
vor face qaisprezece zile carantina. i sA va da de directorul cand va esi
4-lea. Cele ce sA vor prelungi cu dela carantinA si care sA va adeveri
carantine pana la patruzeci §i dod zile, de comandantul postului ostAsase.
precum lânuri scl. : sacii sA vor des- Art. 204. Ca sa se inlesneascA alis-
pica cu chip ea sA poatA vântul pe- veripl dintre taranii rumâni cu lacui-
trece cu inlesnire printr'insele §i sA torii marginii d'a dreapta a DunArii,
vor curati dupa regulile carantinei. sA vor a§Aza pe la carantine §i can-
Blänäriile sA vor supune pentru doa- toare de schimburi in zile hotArite a
zed §i. patru zile la trebuincioase cu- fiesce saptamani, targuri infra care tA-
ratiri. ranii rumâni vor aduce producturile
Comitetul SanAtAtii este indatorat sA lor ca sA le vanzA.
alcatuiasca cu deslu§ire un catalog de- SA vor rândui alai-urea ca lazaretu-
plin pentru toate marfurile cate sA a- rile, locuri ocolite cu imprejmuiri intru_
duc la fieKare din cele mai sus zise care sA vor priimi lAcuitorii marginii
patru feluri. d'a dreapta a Dunarii : cu acest mijloc
Art. 202, Indata ce va sosi vreo linia carantinelor nu sA va trece nicio-
corabie, cApitanul ei va fi indatorat sA datA 0 taranii vor putea face negotul
arate pa§aporturile sale O. sa raspunza lor fArA sA se amestece cu lAcuitorii
la cele ce sA va intreba, pentru care marginii d'a dreapta.
sA va alcAtui tacrir ; dupa aceasta de Oarecare numAr de cinovnici vor
va voi cApitanul sau vreunii din cora- priveghea a sA pazi strasnic regulile
bia sa ca sA faca carantinA ori sA stea cele rânduite §i. ca orice fel de mo-
in corabie ca sa-qi descarce marfa §i neda sA se bage in otet. Cu toate a-
sA incarce alta, atunci sA vor pAzi ma- cestea nimini nu va putea sA vie in-
surile ce s'au luat pentru paza sAnA- teaceste targuri cu arme.

SECTIA IV
Pentru calcarea pravililor i pedeapsa ce sel cuvine.

Art. 205. Cei ce vor trece in si vor cAlca regulile carantinei, sA vor
I

silA sau inteascuns cordonul sAnAtAtii 1 pedepsi dupa chipul de mai jos :

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
L Cei ce vor infra in pämântul TArii
RumAne0i, FArá a face carantinä, sá
vor trimite la ocnä, pentru toatA viata
lor ').
IL De vor baga 0 mArfuri sau alte
lucruri, ahmci flindcA vina este indoitä,
pentrucA au bägat märfuri poprite 0
au calcat regulile cele a0zate pentru
paza sänätätii, sä vor pedepsi cu lua-
rea pa seama Stäpanirii a lucrurilor
celor prinse 0 cu trimiterea la ocnä
in toatä viata a cAlcAtorilor cordonu-
lui.
M. Cei ce vor fi ascuns lucruri 0
sá vor dovedi la sfarsitul sorocului ca-
rantinelor, sá vor indatora a face ca-
rantinä a doilea oarA.
IV. Cei ce vor atinge vreun orn sau
lucru, care sä. all Incä in carantiná, vor fi acut zilele carantinei, cele cerute
cum 0 lucrurile ce le au Milts un a.- de pravilä, dar nefiind indestul curätite
lAtor, care atunci intrase inteinsa, s'd
vor suppune asemenea a face de isnoa-
vá in carantinä.
V. De sä va intAmpla ca vreunul sA
cerce a cAlca pravila sau a trece cor-
donul sanätätii 0 strigAndu-i santinela
de doà ori sA se tragd, el nu sä va
trage, atunci santinela are voe sä-1
impuqce.
Art. 206. TO cinovnicii carantine-
lor, intrând in slujbA vor jura a vor
päzi intoemai pravila cea aqAzatä pen-
tru paza sAnätätii.
CAlcArile ace0ii pravile sAnt de da.
feluri :
I. Cele ce sá fac de bunä. voe 0
pentru vreun interes.
1) In editia din 1847 articoluI 205, aliniatul I
4,s'au indreptat potrivit cu comunicatia Gene-
ralului Consulat al Rasa. 0 are cuprínderea
urmAtoare :
a) Pâmântenil ce vor Intra In parnântuI tArii
rum&negi, LAM a face caranting, se vor judeca
de cAtre dregâtorifie de care vor spAnzura.
www.digibuc.ro
as
II. Cele ce sA fac numai din lenevire.
Art. 201 SA socotesc alcAtori
dupä felul dintAiu :
a) Cinovnicul carantinei care va la-
sa sá treacA pe vreun eälätor sau
rnärfuri, fdrä sá le suppue la toate re-
gulile sal:MAW, ce s'au intocmit pentnt
acest sfArsit.
b) Santinela sau pichetul jandarme-
riei, care dui:4 ce au prins pe vreun_
cAlätor ce umbla sá treacA printeasá
cuns cordonul sanätätii, il va läsa sa
treacä, fArA sä-1 trimità la carantin-
cea mai de aproape.
Art. 208. SA vor socoti ea ni0e
cAlcatori de al doilea fel :
a) Cinovnicii carantinei ce vor fi_
läsat sä treacä mArfuri, care 0 de isi
putea sá pricinuiascA vreo molevmä de
ciumA.
b) Santinela sau pichetul jandarme-
riei, care din grepla sa va fi läsat
vreun loc nepAzit, pe unde ar fi putut
ne0ine sá intre in tarA si s'A, se ames-
tece cu cei cur*
Art. 209. CAlcAtorii de intAiul fel
sá vor pedepsi cu moartea.
Art. 210. Cinovnicii cei mai mari
carii sá vor dovedi cälcAtori de al doi-
lea fel, sA vor scoate din slujbA 0 sA
vor publica ca ni0e nevrednici de a
mai infra d'aci innainte in vreo slujba..
Cei mai raid cinovnici sá vor pe-
depsi trupe0e.
Art. 211. Penfru orice nedrep--
tate vor face sefii unei carantini sau
oranduitii asupra cordonului anätätii,
sA vor scoate din slujba lor 0 vor plAti
pärtii cei napastuite indoit pagubile
ce vor fi cercat.
LITERA C.

www.digibuc.ro
 TABLA SUPT LITERA C.
Deslufite oreinduiri a cvardiilor §i avanposturilor ale Militii pe linia d'a staga a Dundrii
Numitrul oamenilor
t .g Mititii Numärul odailor caselor
Carantini 0 cantoara
4 Numärul avanpostu-
0 0 casernelorf cu aratare
1 a rilor 0 a oamenilor a
E
R
Bagare de seamä
de schimburi E
de numärul oamenilor ce
1 pela fie§care ti .01

Ad intrânsele

Valahia Mica
Vorclorova 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri Acest punt este ne-
0 35 soldati, grajd pentru apArat de trebuintä
Dela Vorciorova la 10 cai. ca SA Intâmpine le-
Cerneti. 4 5 avanposturl de 6 Orea tâlharilor din
oameni pezestrii 0 Adachelesi pe mar-
de 3 cäläri. 18 9 27 Trei cazerne. ginea d'a stânga a
Dunärli.
Carantinii de al doi-
ilea mânä Cernetii. 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri Läcuinta efului
0 35 soldati, grajd pentru companii.
Dela Cerneti la lz- 10 cai.
voara. 8 7 avanposturi de 6
pezestri 0 2 caäreti. 42 14 56 Sapte cazerne.

Izvoaräle, cantor de
schimb. 12 2 14 Cazernä pentru 3 ofiteri
0 25 soldatf, grajd de 8
Dela Izvoarl la Calafat 14 13 avanposturi, 5 pe- cal.
zestri, 3 caareti. 65 39 104 13 cazerne fi un läca§
pentru un ofiter la al 6-lea
sau al 7-lea post. 0,
'9

www.digibuc.ro
 NumArul oamenilor
I:3 =
Milita Numarul odElor caselor
4" Numarul avanpostu-
Carantini 0 cantoara
,,,""

_o d 0 casernelor, cu aratare
rilor 0 a oamenilor s Bagare de seama
,.
de schimburi J., ......-
de numarul oamenilor ce
,
..e.a
15
pela fie§care (73 .1"-
zi,

o4
:1-ta

re4 4 Pt E-9
§àd intransele

Calafatul, carantina
de intaia manä. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri, Cvartirul batalio-
70 soldati, grajd de 16 caL nului 0 lacuinta
Dela Calafat la Bechet 22 21 avanposturi &ate efului companii.
5 pezestri 0 2 ca.-
lareti. , 105 42 147 21 cazerne, un laca§ pen-
tru 2 ofiteri, langa a ze-
, cilea sau a 11-lea avan-
posturL
Bechetul, cantor de
schimb. 12 2 14 Cazerna pentru 2 ofiteri Lacuinta §efului
0 25 soldati, grajd de 8 companii.
caL
, Dela Bechet pana la
Izlaz. 13 12 avanposturi cate
2 calareti. 72 24 96 2 cazerne, lacaq pentru
un ofiter dela Celeiu
IzIazul. 12 2 14 Cazerna pentru 3 ofiteri
0 25 soldati, grajd de 8
cai.
I

......, ,..--.
Peste tot in Valahia
mica. 61 56 avanposturi. 438 150 558

www.digibuc.ro
 E 1:: Numitrui oamengor
MiIitii. Numärul odailor caelor
Numärul avanpostu-
Carantini 0 cantoarä ''''' 0. casernelor, cu arätare
,...5 a rilor 0 al oamen ilor .... = Bagare de seamd
de schimburi LII w ..., ..,
de numärul oamenilor ce
a '-4
E pela fief care --,

-d"
sttOb
ta
R4 t
mri
(..)
o
E.
qad intrânsele.

In Valahia Mare !

Turnul, carantinä de
al 2-lea mând. 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri
0 35 soldatii, grajd de
10 caL -
Deli Turnul la Zim-
,
nicea. 8 7 avanpostu4 câte 5
pezestri 0 2 aläreti. 35 14 49 $apte cazerne.
Zimnicea, de al do-
ilea mânä. 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri Läcuinta efului
0 35 soldati, grajd de 10 companii. .
cai. .
Dela Zimnicea la
Giurgiu. 12 11 avanposturi câte
5 pezestri 0 câte 2
caläreti. 55 22 77 11 cazerne, un läcaf pen-
tru, un ofiter intre al 5-lea
0 al 6-lea post.
Giurgiul, carantinä
de intaia mânä. 50 8 58 Cazernä pentru 5 ofiteri, Cvartirul batalio-
70 soldati, grajd pentru nului 0 läcuinta
16 cai. fefului companii.
1

www.digibuc.ro
 NumArul oamenilor
14 .g Numdrul odailor caselor
?a , Militil
.ii w numete avanpostu-
Carantini 0 cantoard c)
(1 0 casernelor cu ardtarea,
,.;.1 4- rilor 0 al oamenilor e Bagare de seamd.
de schimburi t4 pela fie§care .
de numärul oamenilor ce
'8. '6' ,..1 1d
e.21 o E.-.
qdd intrânsele.

Dela Giurgiul la 01-

tenita. 13 21 avanposturi, câte
5 pezestri 0 1 caldret. 60 12 72 12 cazerne, un läca pen-
tru 1 ofiter intre al 5-lea
0 al 6-lea post.
Cantor de schimb
Oltenita. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri
0 25 soldati, grajd pentru
8 cai.
Dela Oltenita la Ca- .
lara0. 12 11 avanposturi, câte
. 5 pezestri, 1 caldret. 55 11 66 11 cazerne un läca. pen-
tru ofiter la Ciocane0i.
Cäldra0i, carantind
de al doilea mând. 25 4 29 Cazernd pentru 4 ofiteri
0 35 soldati, grajd pentru
10 cai.
Dela Cadra0 la Pioa
Pietrii. 16 15 avanposturi câte .

5 pezestri, 2 aldreti. 75 30 105 15 cazerne, láca. pentru

2 ofiteri la Dude0i.
Cantor de schimb la
Pioa Pietrii. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri 0
25 soldati, grajd de 8 cat
. i

www.digibuc.ro
 0 .t Numete oamenaar
MiIitii Numgrul odailor caselor
Carantini 0 cantoara 4 gu
Numele avanpostu-
,a
.E
si casernelor cu aratarea
E a. rilor si al oamenilor Bggare de seama
de schimburi
1E
4.),
pela fief care io
Ir..

A'
".
:0
e.,
0
de numgrul oamenilor ce
§ Ad Intrânsele.
P-cs
t)
0.4 o

Dela Pioa Pietrii la

Braila. 17 16 avanposturi, câte
5 pezestri, 2 cglgreti. 80 32 112 16 cazerne, un Ideas pen-
tru un ofiter lânga al
8-lea avanpost.
Braila, carantinä de
intâia. mâna. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri
0 70 soldati, grajd de 16
caL Lgcuinta sefului
companii.
Dela Braila pâng un-
cle sa. varsa Siretul
'in Dunare. 3 3 avanposturi câte 5
pezestrii, 2 cglareti.. 15 6 21 3 cazerne, lgcas pentru un
ofiter, unde O. varsä Si-
retul In Dunare.
Peste tot in Valahia
Mare. 81 75 avanposturi. 574 159 733

Pentru amândoug
Valahiile. 142 131 posturi. 1012 309 1321,
..

www.digibuc.ro
94 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

&ware de seamcl. 1466 oameni 5 cazerne pentru 4 ofiteri, 35 sol

sent rânduiti pentru cordonul Oneida dati, 10 cai fie0care.
1321 sent hoteriti pentru gvardiile 0 5 cazerne pentru 3 ofiferi, 25 sol
avanposturile, dati, 8 cai fie0care.
Remân 145 pentru deosebitele slujbe 131 cazerne pentru 10 soldati, 10
pela cvartirurile batalioanelor 0 a corn- cai fie0care.
paniilor. 9 cerute pentru ofiterii posturilor
dintre dânsele.
§7
Dupe socoteala ce s'au Mcut la pa- §8
ragraful 6, pe toate lungimea cursului
Dunerii, dela Ada-Calesi pene unde se Dupe temeiurile de mai sus aretate
varse Siretul in Dunere pentru o de- 0 privirea locurilor celor mai de folos,
pärtare de 142 ceasuri sent trebuin- alegerea punturilor asupra carora tre-
cioase : bue se se apze avanposturile 0 ca-
3 gvardii de inteia mane zernele, precum 0 instructiile asupra
5 gvardii de al doilea mâne, co- rânduelii slujbei cordonului, punerea in
prinzendu-se 0 a Vorciorovii. lucrare a strejilor care se se preumble
5 gvardii de al treilea mânä, co- zi 0 noapte ; semnele dintre avanpos-
prinzendu-se 0 a Izlazului. turi, care o sä aprinze noaptea, când
131 avanposturi. trebuinfa va cere 0 de ob0e strapica
Pentru läcuinfa lor este de trebuinte sävir0re a tuturora datoriilor pentru
a se face: cordonul sänetätii, sent date in privi-
3 cazerne pentru 5 ofiteri, 70 sol- gherea 0 ingrijirea spätarului ca un
dap, 16 cai fie0care. ef a toatei militii.

www.digibuc.ro
L1TERA D.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI
LITERA D.
Treceri mai mult, sau mai putin in lucrare asupra linii Dunärii.
Inpotriva Orsovii. Toti chlatorii,
precum i orice fel de marfh,
tree mai intaiu prin Orsova
dela hotarul austriacesc, merg ph
urrnh la Vorciorova. Turcii cu
toate cà vin d'a dreptul cu cake
intr'acest din urtna loc, dar nu
aduc niciodatä marfuri ì nici au
sà cumpere cevasi de acolo.
Drept aceia, ar trebui c& orice
chlätor, viind despre partea d'a
dreapta a marginii Dunärii, sà se
popreasch a trece pe acolo.
Inpotriva Barzii-Palanghii. Sà
va ashza acolo o carantinä mica,
suppush cei mai mari dela Ca-
lafat, dar de sh va intampla in
urmä ea negotul Serbii, care a-
curn sh face prin Cerneti, sh ia
clrumul Izvoarhlor, atunci sà va
aseza acolo o carantinh de al
doilea mktg.
Inpotriva Cladovii. Mìii ne-
gutatori vin aid ca sà fach cum-
phrätori din tarl. eat pentru
märfurile streine ce sä aduc la
Cerneti si de acolo la Craiova
in alte ocuri, acestea vin dela
Vorciorova, dupd ce au trecut
prin Orsova. Asa dar, la acest
punt, va fi trebuinth numai de o
carantinä de al doilea manä,
Inpotriva- Vidinului. Ad este o
mare schell, prin care trec mhr-
furile ce vin dela Nova, Sofia,
Samason, Dupleta, Scodra i alte
locuri ce- sh aflä inch dela Ra-
guza incoace. Märfurile ce vin in
farh- printr'aceasth schelà sant
C.) cele mai multe shpun, unt de
lemn, mhtase, eafea, bumbac,
tian rosu i altele. Drept aceia
va fi neaphrat de trebuinf h. a sä a-
shza la acest punt o mare carantinh.
www.digibuc.ro
97
Piscul,, Desa, Rastul, Barea
alte punturi inpotriva Lomului
a Cebrului, treceri mici, Farb: de
nici un folos, prin care nu vin
nici mArfuri, nici chlätori, deck
numai oameni netrebnici, de a-
ceia ar trebui ca aceste freceri
sä se popreasch cu totul.
Inpotriva Rahovii. Ph aci este
o trecere pa unde vin putine
mArfuri si care mai obicinuite
sant lanä, piel de bou, piei
.o
de epure si care tree va fi
in Austria. Inteacest punt dar nu
P:1 va fi trebuinth decat de o caran-
tinh mica pentru schimburi, care
sà atarne de carantina cea mare
a Calafatului.
Inpotriva Nicopolii si ph malul
d'a stanga al Oltului. Aceasth tre-
cere lucreazà indestul si de aceia
trebue sà se asaze aci o caran-
tinà de al doilea manä.
Inprotiva Sistovului. Este o
schelä mare, prin care trec mhr-
furile ce vin din Rumele, Seras,
Salonic, Ianina i alte locuri mai
dephrtate. Acestea sant marfuri
-2
de Tara Turceasch, precum ta-
bacul arnärrtese, bumbacul din
Asia Mich, ce sä numeste andra-
mit si de Karcagas i sh
va aseza dar aci o carantinh de
al doilea man&
Patin mai sus de inpotriva Rus-
ciucului, trecere mich, dar phau-
bitoare färii, pentruch f¡ind cam
o la o parte, trece printeinsa pe
o ascuns patachinä i alte lucruri
de comerci din cele poprite. pe
aceia aceasth frecere sà va po-
pri cu total.
7
98 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
Inpotriva Rusciucului. Schela
mare prin care tree marfurile ce
vin din Tarigrad, dela Andriano-
poll, dela Cazanlac si dela Bul-
garia, precum i cele ce vin prin
'Varna dela alte locuri. Este dar
neaparata trebuinta sa se asaze
intr'acest punt o carantina mare.
Inpotriva Turtucai ; trecere
cd
mica, unde sa va aseza o canon-
-15 J
tina micA pentru schimburi, care
va atarna de carantina cea mare
dela Calärasi.
Inpotriva Silistrií1 Schela mare
prin care mai de multe ori vin
negutätori cu bani ca sa cumpere
cis
din tara feluri de lucruri de ne-
got, dar fündca intr'acest punt sa
o sfarsesc multe drumuri, eu co-
municatia atat pä apa cat si pà
uscat, va fi dupa trebuinta a sa
aseza aci o carantina de al doi-
lea mânä.
www.digibuc.ro
Inpotriva Harsovii. Trecere de
putine marfuri si de negutatori
care vin ca sa cumpere a-
colea zaharele í alte lucruri de
negot din farà, precurn miere,
cd
fasole, samânta de in si alte c.
0 De aceia sa va aseza intx'acest
punt o carantina mica pentru
schimburi, care sa atärne de ca-
rantina
La marginea hotarului Valahii.
Schelà mare, mai vartos pentru
cordbiile ce vin incArcate cu fe-
luri de maduri turcesti sau euro-
pienesti i until din cele mai in-
lesnitoare punturi pentru senate-
rea marfurilor din tail. Drept a-
ceia sa va aseza inteacest loc o
carantina mare.
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI 99

Socoteala cheltuelilor pentru carantine.

Numärul Pa luna PA an Toatä suma

cinovni- anului
cilor Lei Lei
Lei

Comitetul Carantinilor.
Inspectorul cel mare 1 2047 24564
Al &ilea inspector . . 1 1000 12000
Secretarul cantelarii comitetului 1 450 5400
Ajutorul acesttuia din urm5, care va fi
insarcinat tot intr'aceiasi vreme a
tinea condica pentru toate bârtiile
câte infra si es din ,cantelarie . 1 300 3600
Casierul . . . . . 1 300 3600
Cinovnicii cantelarii cate lei 100, fiesi-
care . . . 3 300 3600
Cheltuiala cantelarii 200 2400
Cinovnic insarcinat cu ingrijirea gill .
1 60 720
Toata suma cheltuelilor comitetului . 9 4657 55884 55884

Carantine marl.
1-itt. Carantina dela Calafat.
Directorul . . . .
1 500 6000
Ajutorul directorului 1 300 3600
Dohtorul care se va indatora catre a-
ceasta sä fie si spiterie mica. 1 50 00
0 moasä . . . 1 6 72.6
Dragoman care trebue sa stile rumâ-
g neste, turceste si o limba evropie-
neasca . 1 200 2400
Secretar . . .
1 250 3000
Cinovnicii cantelarii câte lei 160 fie
*are . . 2 200 2400
Cheltuelile cantelarii 100 1200
Slugi insärcinati cu privigherea cala-
torilor ce sä vor afla in carantinä
si cu ingrijirea de a aerisi si a afu-
ma lucnirile si oamenii, eke lei 60
fiesicare . . . . 4 240 2880
Alte slugi carii sä vor intrebtlinta in
slujba magaziilor, ate lei 50 fiesicare. 12 600 7200
Pentru cumpärätoarea afumatorilor si
trebuincioaselor lemne pentru Incal-
zitul odailor.

www.digibuc.ro
100 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Toata suma
Numgrul PA lunä PA an
cinovni- anului
cflor Lei Lei
Lei

Directorul Insá va fi indatorat sa-si dea

socoteala, fündcä acest condeiu s'au
trecut dupa socotinta . 400 4800
Pentru hrana a patru cai, carii vor fi
pe seama directorului si a dohtoru-
lui ca sá poatA 4mândoi sá se pre-
umble cercetâner linia carantinflor ce
li sá vor incredinta, de chte ori va
cere trebuinta . -r 60 720
Postalionul, carele va fi insArcinat cu
ingrijirea cailor . 1 40 480
Tulumbagii pentru Intrebuintarea unii
tulumbe, cate lei 50 fiesicare 2 100 1200
36 3550 42600
2. Carantina dela Giurgiul.
Toate lefile i cheltuelile dinpreun5. 26 3550 42600
3. Carantina dela Braila.
Toate lefile i cheltueliie clinpreuna . 26 3550 42600
Toatá suma cheltuelilor pentru trei
carantine maxi 88 10650 127800 127.80e

Carantine de al doilea mana.

1-iu. Carantina dela Cerneri.
Directorul . 1 350 4200
Dohtorul 1 350 4200
Mow . 1 50 600
Dragomanul 1 150 1800
Secretarul 1 200 2400
Cinovnicul cantelarii 1 100 1200
Slugi ins6rcinate cu privigherea c615.-
torilor ce sá vor afla In carantinA
cu ingrijirea aerisitului i afumatul lu-
crurilor i oamenilor câte lei 60 fie-
sicare 2 120 1440
Alte slugi carii sá vor intrebuinta in
slujba magaziilor. cfite lei 50 fiesicare. 6 300 3600
Pentru cumparatoarea afumAtorilor
trebuincioaselor lemne pentru Inc61-
zitul odailor, InsA directorul va fi

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 101

To ata suma
Numarul Pa luna Pa an
cinovni- anului
cfior Lei. Lei
Lei

indatorat sa-si dea socoteala, ffindca

acest condeiu s'au trecut dupa so-
cotintä . . . . 15o 1800
Pentru hrana a patru cai, carii vor fi
pe seama directorului si. a dohtoru-
rului, ca sà se preumble amândoi
cercetand linia carantinilor ce li sá
vor incredinta, de cate ori trebuinta
va cere . . . . . 6o 72o
Postalionul carele va fi insarcinat cu
ingrijirea cailor e . 1 4o 48o
Tulumbagii pentru slujba unii tulum-
be, eke lei 5o, fiesicare 2 loo 12oo
17 2 o3o 2436o
1 Carantina dela Turnul.
Toate lefile si cheltuefile dinpreuna . 17 2o3o 2436o
3. Carantina dela Zimnicea.
Toate lefile si cheltuefile dinpreuna 17 2o3o 2436o
4. Carantina dda Cäläraqi.
Toate lefile si. cheltuelile dinpreuna . 17 2o3o 2436o
Toata suma cheltuelilor carantinilor de
al doilea mâna . . . 68 812o 9744o 9744o

Carantine mici pentru schimburi.

1-iu. Carantinet mica pentru schim-
buri dela Izvoare
Seful acestii carantini . 1 25o 3000
Secretarul sau . . . . 1 loo 12oo
Slugi insarcinate cu privigherea celor
ce vin in carantina ca sa-si faca
se: imburile lor si. cu ingrijirea aeri-
sitului si a afumatului marfurilor ce
aduc aici, câte lei 60 fiesicare . 4 24o 288o
Cheltuiala cantelarii, cumparatoarea a-
fumatorilor si a trebuincioaselor lemne
pentru incalzitul odailor si seful va
da socoteala directorujui carantinii
de care atàrna aceasta mica carantina. 15o 1800
6 740 888o

www.digibuc.ro
102 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

Toata suma
Numarul PA luna Pa an
cinov- anului
nicilor Lei Lei
Lei

2. Carantinei mica pentru schimburi

dela Bechet
Toate lefile vi cheItuefile dinpreuna, a-
däogându-sä lei 800 pentru lefile pe
lunä ce sâ vor da la 16 slugi carii
vor Intrebuinta la slujba acevtii mici
carantini . . 22 1540 184£io
3. Carantind mica pentru schimburi
din Oltenita
Toate lefile vi cheltuelfie dinpreunä . 6 74o 888o
4. Carantind mica pentru schimburi
dela Pioa-Pietrii.
Toate lefile vi cheltudile dinpreuna . 6 74o 888o
Toata suma cheltuelilor pentru caranti-
nele cele mici de schimburi 40 276o 45120
Tinerea a .18 caice, care sa vor intre-
buinta pe apd, la slujb a linii Dundrii.
Ofiteri, câte unul de caic vi cáte lei
15o de fievicare . . . . 18 27oo 32400
Vâslavii, câte 8 de caic 0 câte lei 4o
fievicare dintre ei . . . 144 576o 6912o
Aceste cake inpArtite in vase locuri . i
hotärite vi fievicare loc având câte
trei caice vor athrna anume de ca-
rantinile Bräilii vi a Giurgiului, unde
va fi câte un capitan de port.
Cäpitan de port . . . . 2 5oo 6000
Toatä suma cheltuelilor pentru tinerea
a 18 caice . 164 896o 1o752o 1o7.52o
Lefile a vapte dohtori care sà vor orân-
dui inlauntru 'in tara, pe la locurile
de capetenie a fievicaruia despartiri
rânduite pentru ingrijirea sänatätii
obvtii vi eel de al vaptelea in oravul
Târgovivtii . . . 7 35000 35.000
Lefile einovnicilor cantelarii comitetului
carantinilor pentru corespondentia cu
deosebitele despärtiri ce sânt ave.-
zate pentru paza sanätätii inläuntru
in tara . . . .
Toata suma
.
_ - -
55o 6600 6.600
475.364

www.digibuc.ro
 103

Bagare de seamd. In suma cea de ce privesc la dânsele si la facerea cai-

obste a tuturor cheltuelilor pentru Prin- cilor pânduite pentru a sluji, Incat peste
tipat, condeiul carantinilor luandu-sä putini an!, aceste asäzäri sä fie prea
la lei 600.000 I far toate cheltuielile lor bine 1ntocrnite, atât asupra stärii zidi-
numai la lei 475.364, pe fiesicare an rilor cat si asupra inlesnirii negotului,
va prisosi lei 124.636 Aceasta sumä a comoditätii cälätorilor, a treptii sigu-
se va intrebuinta, dupa im chip regulat,rantii sänätätii, care este cel dintaiu
la sävarsirea tuturor asezärilor caran- lucru la care priveste aceastä intoc-
tines% la cumpäratul tutulor lucrurilor mire.

www.digibuc.ro
 CAP. VII

Pentru cdtarea judecátilor in Valahia i pentru

intocmirea i cdderile judecdtoriilor.

Art. 21Z Despärtirea puterilor qi. fiestecare deosebit in dog despgrtiri,

ocarmuitoare si judecgtoreasca fiind cu- dintre care una va judeca cu apelafie
noscutä cg este neapgrat de trebuinta pricini pnliticesti si ceialaltä pricini
pentru buna orânduialg in pricini de ju- criminalicesti.
decatg si pentru paza dreptätilor parti-
cularilor, aceste dog ramuri de ocâr- Ill De dog judecätorii de comerciu
muire vor fi de acum innainte cu totul asgzate in orasele mai sus zise si care
deosebite. vor judeca cu apelatie pricinile de negot.
Art. 213. De judecafile se vor IV. De o judecgtorie de politic subt
cauta in Vallahia ; privigherea aghi, a cäria datorie se va
I. De judecgtoriile judetilor, care mgrgini in cäutarea de pricini mici, ce
vor judeca la intâia cercetare toate sä vor intâmpla in Bucuresti,
pricinile de judecatg, adecg politicesti, V. De un Innalt Divan sau Innaltd
de vini mici si mari 1) si de comerciu. Curte de apelatie care va judeca toa-
Il. Ire dog Divanuri judecgtoresti, te pricinile desävârsit, färg a avea ju-
asezate in politiiile Bucurcsti si Craiova decata lui apelatie.

SECTIA I

Canoane de oWe.

Art. 214 Judecgtorii cari se vor dintre dânsii cei ce se vor argta vred-
orândui toti de cgtre Domn, afarg din- nici si cu bung purtare, se vor lgsa in
tre judecgtorii judecgtoriiilor de co- slujba kr pe un al doilea si al treilea
merciu, cei ce se aleg de cgtre cei mai curs de trei ani. Cu acest mijloc läsând
mari negutätori, vor judeca in numele Stgpánirei toatá slobozenia de a-i schim-
Domnului (Print-111u°. ba in acei dintaiu ani, vom putea
Art. 215. Tali judecgtori Divanului ajunge, ail sl se intâmple vreo necu-
celui mare si a celorlalte judecgtorii viinfg, dinpreung cu sporirea bunelor
se vor orândui pentru trei ani, jar ngravuri si pgsind cu incetul, la ¡nee-
putul neschimbgrii judecgtorilor. De a-
1) Prin art. I al legii pentru cAderea judecam ceia spre a putea cunoaste bine jude-
toriaor, vinile mid s'au dat In competinta judec.i.
ton& fie Intaia cercetare. catorii, mgrimea dregatoriilor kr si a

www.digibuc.ro
 106 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pretui toatä intinderea datoriilor lor Art. 219. Nimini nu va putea a

spre a a0za inteaceiasi vreme prin fi judecAtor sau procurator de nu va
toate judecAtorfile un fel de pravilA avea ceruta vArsträ, de nu va 0i in-
de obiceiuri, rezemate in inceputuri destul pravila pämäntului 0 de nu va
temeinice 0 tot intr'un fel, dupA tre- jura mai intâiu cà va fi credincios pra-
cerea de zece ani din zioa ce sA vä vilii i cä nu sä va abate niciodatA din
pune in lucrare acest regulament, de calea dreptatii. Acest jurämânt se va
va gasi cu cale Domnul i Ob0easca face asupra Sf. evanghelii, in sala judecA-
Adunare, tafi judecAtorii, orânduindu- toriei i innaintea tutulor mädularilor ei.
se odatA, de &Aire Domn, vor rämânea Art. 220. Logofatul9 se va orândui
neschimbali pentru totdauna, afarä nu- de cAtre Donau, Datoria lui va fi a al-
mai când vor cädea intru invinovätire, &Atli anaforalele i toalte celelalte acturi
ori se vor innAlia la alte dregatorii mai inscrisuri ce privesc la judecatorie
mari sau se vor lepada de bunä voe, lânga care este a§Azat, precum 0 a a-
Art. 216. Se vor orândui pe la deveri cu iscAlitura sa toate aceste
judecdtorii procuratori, logofeti, conde- hârtii. Pe länga aceasta este dator sä
cari i un numär trebuincios de scrii- citeascA innaintea judecAtorilior toate
tori, vechili i aprozi. jAlbile, toate sineturile i alte inscrisuri
Art. 217. Procuratorul se va o- ale prigonitoarelor pArli, sà pastreze ca
rândui de Domn i va priveghea a se credinfl hârtilie ce vor da oamenii la
pAzi cu scumpätate pravila i regula- judecatä, care care va rämânea räspun-
menturile, potrivindu-se numai la intâm- zAtor pentru orice pagubä, când se va
plarile la care se aduc, a se sävär0 fura ori se va pierde vreo hârtie din
intocmai hotäririle judecAtii 0 a Mgr* grepla i lenevirea sa, sau dintr'a sup-
pentru toate câte privesc asupra pazii pu0lor sAi.
bunei orândueli 0 a linistirii Nu va putea el sä intre in lucrarea
De aceia toate pricinile câte se cauta slujbei sale de nu va da mai intâiu
la judecatoria aceia, lânga care procu- bunä i destoinicA chez4ie.
ratorul va fi orânduit, trebuesc a i sl Art. 221. Condicarul va pästra
face cunoscute. El se va afla fafa la condicile intru care va trece cu eau-
cercetarea i hotarirea tutulor pricinilor duiall i luare arninte toate hotAririle
de judecatA, insä nu va putea fi de de judecata i acturile judecAtoriei, rA-
fa.% când judecätorii, tragändu-se in mäind In rAspundere. Scriitorii se vor
deosebitä odae, se chibzuesc intre alege de cätre logofatul pentru care
Art. 218. Când nu se va pAzi va fi räspunzAtor.
pravila sau se va intâmpla in finutul Art. 222. Zapciul judecatoresc va
judecAtorii sale vreo mare rea intre- Infäl* innaintea judecAtii pe prigonitoa-
buintare, procuratorul va iqtiinfa pe rele pArli, in zilele i ceasurile cele
marele logofät, ministru Dreptälii, ca hotArite de cAtre prezident.
sä se dea in judecatA, de va fi trebuinta Aprozii vor cherna la judecatä, mer-
Invinovätitul judecätor i sä-0 ia pe- gaud la casa prigonitoarelor pArfi
deapsa cea dupä pravilA. in0iinfându-i de zioa i ceasul intru
CAtre aceasta se va indatora el a care au a se infAtip, vor face cunos-
trimite marelui logofät de doä ori pe cute anaforallie i celelalte hotAriri ale
an perilipsis (prescurtare) de toate pri- judecAtorii, care printein0i se vor pune
cinile cAte s'au arAtat la judecAtorie In lucrare.
in cele trecute pse luni, insemnând pe Când pâritul 1äcue0e la un loc mult
cele ce au luat sfär0t i pe cele ce au departe de unde se afla judecatoria, a-
ramas nejudecate, tunci se va cherna la judecatä de unui
din doi aprozi cäläri ce se vor afia. pe
1) Acest aliniat Iipseste In editia din 1847
find Inlocuit su anexui No. 1" 2) 3) In editia 1847 : grafierul".

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORANIC AL VALAHIEI 107

langa fiestecare judecatorie. cunoscuti marelui logofat, care va ra-

Art, 223 Zapcfi judecatoresti porta pentru dansii Domnului.
.aprozii, nesavarsind datorfile slujbei lor Art. 228, Rudele pana la a doa
pricinuind paguba prigonitoarelor spita nu sà pot randui judecatori tot
parti dintr'a lor lenevire, nu numai se la aceiasi judecatorie.
vor scoate din slujba, ci sá vor inda- Art. 229, Orice judecator poate
-tora a plati pagubile celor ce le au a nu se priimi sa judece o pricina
cercat. I. Cand insusi are interes la acea
Art, 224. Formalitätile cele ran- pricina ;
duite de pravila pentru alcatuirea jai- Cand intre judecator i una din
bilor i altora inscrisuri ce dau prigo- prigonitoarele parti se afla judecata
nitoarele parti In judecatata, precum politiceas ca.
trebuinta ce cearca ele de mai multe Art. 230, La orice pricina politi-
ori de a se judeca prin oameni cu mai ceasca, comerciala sau criminaliceasca,
multa stiinta de pravila, cer ca stapa- cercetarea se va face in auzul tutulor
nirea sà asaze un numar hotarit de a- cu usile judecatoriei deschise, afara
vocati. numai de pricinile ce se vor intampla
Art. 225. Vor fi priimiti de avo- intre mueri cu barbatii lor, daca pu-
cati cei ce au oarecare stiinta de pra- blicitatea lor va putea pricinui .vata-
vila i cari sant cunoscuti de oameni mare bunelor naravuri i ipolipsului
cinstiti. familiei lor ; cercetarea acestor fel de
pricini sa se faca cu usile inchise, iar
Acestia vor- infra in lucrarea slujbei
lor, dupa ce îi vor trece numele lor, hotarirea lor de fatá innaintektutulor.
in condica cantelarii marelui logofat Art. 231. Cand parerile judecato-
dupà ce vor priimi dela Stapanire rilor vor fi impart-fie, parerea celor
carte in scris de slobozenie. mai multi la numar va birui.
Judecatorii ce nu vor voi sà se
Insa cu toate ca se afla avocati stiuti uneasca
Stäpanire, prigonitoarele parti nu vor indatora cu parerea celor mai multi se
sant poprite de a nu se judeca insale sau anaforalii sá scrie din josul alegerii
ce
pentru pricinile foe-de judecatä, de vor pentru care nu s'au s'a facut, cuvantul
v01, sau de a-si orandui alfi vechili in unit.
cari pot sá se increaza. Judecatorii ce nu se vor fi aflat fata
la toata cercetarea unei prigoniri, nu
Cu toat6 acestea, Stapanirea va o- vor putea sà iscaleasca hotarirea ei,
randui avocati cu plata pe langa Innal- caci, intr'alt chip urmand, se vor pe-
-till Divan i langa despartirile crimina- depsi ca niste gresiti.
licesti, ca cand vinovatul in pricini cri- Orice anafora de judecatä iscalitä
sau de invinovátiri mai mici de mai putini judecatori sau de eei ce
va zice ca n'are avocat, judecatoria sa-i nu vor fi fost fata la cercetarea ei, se
oranduiasca unul care sä se insarcineze va socoti desputernicita i netinuta in
cu judecata lui pana la sfarsitul ei. seama.
Art. 226. Avocatul nu va fi prii- Art. 232. Anaforaoa va coprinde
-mit a se judeca in locul celui ce l-au pe scurt i farä viclenie sineturile ce
oranduit, de nu va arata mai intaiu s'au arätat in judecata, zisele fiesicaria
adeverinta i va fi indatorat a vorbi dintre prigonitoarele par% aratarea
totdeauna innaintea judecatoriei cu res- marturilor, chibzuirea i hotarirea ju-
pectul ce i se cuvine. decatorilor, capetele pravilii ce privesc
Art. 227. Logofatul, condicarul la acea pricina.
avocatii ce nu vor pazi datorfile lor Toate alegerile i anaforalele jude-
dupa dojänirea ce le va face prezi/ cafilor se vor frece in condici indatä
clentul nu sa vor indrepta, se vor face fara a lasa vreun rand nescris, sau a-I

www.digibuc.ro
108 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

stinge cu condeiul, pe care condici La inceputul fiestecgruia semestru,

marele logofgt le va insemna pe foia prezidentul i procuratorul fiestecgriia
cea dintaiu sau cea dupe urmg, tea- judecgtorii, trebue sä facä raportul lor
gandu-si sahul säu pe fiesicare foae cgtre marele logofat pentru toate voile
pecetluindu-le cu pecetea gospod. ce s'au dat In vremea trecutelor sase
Intr'aceste condici vor iscgli atat pre- luni j sg ingrijascg neincetat ca ju-
zidentul cat i toti judecatorii, dui:A decgtorii ce sg aflg fatg sä urmeze a
coprinderea art. 231 si logofgtul va veni in toate zilele la juclecatá.
adeveri cu iscglitura sa. Apoi scotându- Orice prezident, vrând sä.' se ducg
se copie adeverità de prezidentul i pe- undevasi, va fi indatorat sá cearg voe
cetluitä cu pecetea judecgtoriei se va da dela logofatul eel mare, care de va fi
la mainile fiescgruia prigonitoare pärti, numai pentru zece zile o va da-o dela
cari vor iscgli eä au priimit-o, din josul iar de [va] fi pentru mai multe
orighinalului cel trecut in condici. zile, trebue sà o dea prin stirea
Art. 233. Judecgtorfile vor auta Domnului.
judeeäti in toate zilele afara de Dumi- In lipsa prezidentului, cel mai mare
nica, Joia i sgrbätorlie cele mari. la rang dintre judecgtori va implini
Fiesce zi de judecatä va tinea eel putin slujba sa.
patru ceasuri, incepand dela nog cea- Art. 236. Dintre dreggtorii de
suri europienesti, inaintea pranzului. mai sus insemnati eel ce va lipsi mai
Inteaceastä vreme judeatorii nu vor multe zile d'arandul, färg sg ia mai
putea cguta vreo altg treabg ; Inca de intaiu voe i fgrä pricing dovedità de
va fi de trebuintä, sau gloatà de ju- boalg sau de vreo altä intamplare, va
deati, pot ei sä judece i dupg prânz. pierde intaiasi data leafa sa pe o lung,
Art. 234. Vacantii pentru judecg- a doa oarg, pe dog luni, urmându-se
torii sant cele urmätoare, adecg: totdauna cu acest mijloc inainte.
Saptamâna Cräciunului, säptämâna
Art. 237. Prezidentul va ingriji a
cea mare a postului, sgptamana Pati- se pgzi buna oranduialg in zilele de
sgptämana Pastilor i peste a- judecatg, ajutându-se pentru acest sfar-
cestea, o lung pe an, dupg cum se sit cu aprozii judgcgtoriei. Toti câti
urmeazg i acum. 1) se vor afla fatä la judecatg, vor petrece
Despartirile criminalicesti i judecg- in tgcere, purtandu-se cu cuviinciosul
toria agiei nu vor avea vacantii. Cat respect. Daca vreunul dinteacestia se
pentru celelalte judecgtorii, prezidentii va purta cu obräznicie, ori vorbind
lor vor orândui un judeator, care O. tare si facând sgomot, ori cu verice
stea napristan, ca sg pregatesca in vre- alt chip necuviincios, prezidentul va
mea vacantiilor pricinile cele mici si grab- porunci aprozilor ca sä scoatg pe acela
nice si sà orânduiascg a se cerceta. afarg din odaia judecgtoriei. De se va
Art. 235. Verce judecator sau impotrivi el si de va intra iargsi in
slujbas al vreunei judecgtorii, care va odae dupg ce va scoate afarg, pre-
fi silit sä mearga pentru multe zile la zidentul va porunci ca sä pue mâna pe
mosia sa sau in alta parte a Valahii, dânsul i sa-1 inchizg la poprealg pentru
trebue mai intâiu sg ia voe in scris 24 ceasuri, Asemenea i &And vreuna
dela prezidentul, Msä odatà in curs de din prigonitoarele parti va necinsti pe
sase luni ; iar de va fi ea sä lipseasca ceilaltä inaintea judeatii in scris sau
mai mult de zece zile, atunci voia sä prin graiu. Judecgtorii vor judeca in-
va cere dela logofgtul cel mare, care data' pricina i vor osandi pe vinovatul
cu priimirea Domnufui i pentru vreme dupg marimea greselei (obrazniciei)
hotgritä o va da. (ocgrii).
1) In 1831, acest articoT se moclikicit printeo Art. 238. Toate impiezisatele ve-
Iege asupra vacantiaor. nituri ale judeatorilor i celorlalti ci-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
novnici dupä la judecatorii, cum 0i. ze-
ciuiala ce se lua subt numire de impli-
nealä din toate sumele de bani 0i. alte
cereri, ce se aflä in prigonire, se stricä
0i sä desputerniceaza pentru totd'auna;
0 spre a putea judecatorii a-0i päzi
vrednicia haracterului lor printr'o pur-
tare cinstitä 0i laudatä, s'au orânduit
tutulor judecatorilor 0i cinovnicilor dupa
lânga judeatorii lefi cuviincioase, care
shut insemnate in tabla cea aläturate
lângä capul Finantelor subt litera A.
Art. 239. Toll läcuitorii printipa-
tului sânt suppu0i färä deosebire a se
judeca la judecItoriile ce s'au intocmit ;
asemenea 0i. toti streinii ce sä aft' subt
ocrotirea vericaria puteri, pentru pri-
gonirile ce vor avea cu pämäntenii.
Art. 240. Mitropolitul 0 episcopii
tkii ca sä nu-si lase neimplinite sfin-
tele lor datorii 0i duhovnice0tile ingri-
jiri ce trebue sä aibä pentru turma lor,
nu vor putea fi fata, nici a se amesteca
la cercetärile 0 judecatile ce se hotä-
SECTIA II
Judecatoriile
Art. 242. Judecatoriile judetilor
se vor impärti in judecätorii de intäia
cercetare 0 in judecätorii du prin sate,
sau de impäciuire.
§ I.
Pentru judecatoriile de inteda
cercetare.
Art. 243. Osebim subt numire de
judecatorie de intâia cercetare, jude-
catoria ce se va aska in oraqul scau-
nului isprävnicesc a fie0caruia judet, a-
vând putere sä judice. a intaia cerce-
tare qi cu pornire de apelatie inpotriva
hotärirei ei, toate pricinile politice0ti
de vini mici 01. mari 0 de comerciu
ce se va intâmpla in judetul acela
intru care va fi a0Azatä. ')
1) In editia din 1847 se adaugã IA art. 243
modificArite votate In matcrie judecatoreasai
de Obsteasca Adunare in 1831 0 1832
www.digibuc.ro
109
räsc de catre judecatoriile ce s'au
int o emit.
Art. 241. Toate judeatile in pri-
cini politice0ti vor fi intemeete pe con-
dica printipatului Valahii, cea publicatä
la anul 1818; iar pricinile de comer-
ciu se v'or judeca dupä condica de
comerciu a Frantii, care se va tälmäci
in limba rumâneascä, lundu-se dintr'in-
sa toate câte se vor potrivi la starea
OHL Indatä ce se va aduna Obicinuita
Obqteasca Adunare, va rhfidui o comi-
sie ca sä alcatuiasca o condicA deplind
politiceascä 0 criminaliceasck care
dupä ce se va cerceta 0 se va priimi
de atre adunare, se va suppune la
intarirea Domnului. Tot aceia0i comisie
se va indeletnici a face cuviicioasele
regulamenturi pentru trecerea in condicA
a sineturilor de stäpânire, a tinerii,
arhivelor 0 a asezärii in bunä orän-
duialä a tutulor acturilor care asigu-
reaza läcuitorilor averea dreptätilor lor
celor politice0ti 0 a proprietätilor lor
judetilor.
Art. 244. Judecatoriile de Mt&
cercetare sä vor alcatui de un prezident
0 de alte doa mädulare.
Art. 245. Cätre aceasta sä" vor
orândui pe langa fie0care dintr'aceste
judecätorii, toti ceilalti cinovnici tre-
buincioqi pentru care s'au vorbit la
articul 216.
Art. 246. Nimini nu va putea fi
judecätor sau procurator la aceastä
judecatorie de nu va fi in värstä de
25 ani.
Art. 247. Toate jälbile sä vor da
catre prezidentul judecatorii, care dupa
ce va insemna in dosul lor zioa intru
care le-au primit, le va pune 0 numd-
rul. Dupa aceasta O. va trece indatä
numele jäluitorului 0i. pricina jäluirii lui
intr'o condi A iscAlitä de prezident
pusä in pastrare la cantelaria judecä-
toriei cu insemnarea veleatului intru
 110 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
care i-au trecut spre a-i inativa pri-
cinile dupa rândul veleatului, incepând
dela cea mai veche.
Art. 248. SA va trimite iodatà
pârâtului copie adeveritA dupä acea
jalbA í insotitä cu rävavu de soroc nând zioa i ceasul intru care s'au che-
isait de prezidentul. mat sau i s'au arätat hotdrirea.
Când pârâtu nu va fi acasA i sà va De va lipsi de acasä prigonitoarea
afla lipsind afar% din tinutu judecAtoriei,
unde îi are läcavul sAu, prezidentu ii
va trimite Ilya§ de soroc pri mijlocirea
judeatoriei locului Infra care sä va
afla.
Sorocul ce sä dA pentru infätivarea
la judecatä, sä va hotAri dupä canoa-
nele cele de mai jos.
Cel ce sá chiamA la judecatA, de va
läcui cu depärtare de vase ceasuri de
locul intru care sá aflA judecAtoria, va
avea o zi soroc peste aceia 'infra care
au priimit rAvavul, iar de va läcui mai
pe departe, va avea soroc atâtea zile,
de ate ori sä vor afla câte 6 ceasuri
intre lAcavul säu i locul judecAtoriei.
Insà zilele intru care sA chiamä.
sä sfârvavte sorocu nu sa vor socoti.
CAtre aceasta va putea judeatoriia sA.
dea 0 al doilea soroc, deaca cel ce
s'au chemat la judecatä va dovedi cA
din pricini mari s'au poprit de aa
inativa obicinuitul soroc. La intâmpläri
grabnice, judecAtorul va cherna la ju-
decatA vi in soroc scurt fArA sà avtepte
sfârvitul obicinuitelor soroace, când
adecä sA va putea primejdui pricina
Art. 249. Cand pentru cei ce lip-
sesc afarl din hotaru tärii Rumânevti
li sA va da soroc, dupA analoghia de-
pArtArii locului tuide sä vor afla, atunci
prezidentul judecAtoriei sA va adresa
chtre marele logofat, trirnitänd copie
adeverita dupA jalba jäluitorului. A-
cesta va fi indatorat a o trimite pâ-
râtului In cea mai scurtA vreme, In-
vtiintându-1 de sorocul intru care tre-
bue sA se inativeze ori însui, sau
prin vechili.
Art. 250. Fiece aprod va avea
o condecA isalità de prezedentul ju-
deatoriei lânga care este orânduit.
www.digibuc.ro
Yericine sA va cherna la judecatä de
vreun aprod sau i sA va arAta hotäri-
rea judecAtii prin care s'au osândif,
neviind la judecatä, va fi indatorat sA
se iscAleascá inteacea condicA, insem-
parte, aprodul va lasa rAvavul de soroc
la läcavul ei, iar cel ce va priimi, va
fi indatorat sä se iscAleascA in condicA,
ca i prigonitoarea parte, de sA va
afla acasä.
Cât pentru rAvavul pe soroc ce sA
trimite cAtre vreun Wean, in fipsa lui
de acasA, sä va da in mâna preotului
vi a unuia dintre juratii ai satului, care
sânt datori sA isaleascA in condecute
sA-1 triimita indatä catre acela, cAci
urmându-sA infr'alt chip, ii vor raspunde
orice paguba i sA va intâmpla din
lenevirea kr. 1)
Verice cAlcare a regulior de mai
sus, desputernicezA jalba, care sA so-
cotevte netinuta In seamA, ca când nu
s'ar fi pornit nici de cum, iar jäluitorul
poate sA o porneascA de al doilea.
Art, 251. De nu va veni pâritul
la judecatä, dupd intäia chemare, sA
va chema i a doua oarA i când dui:4
doA chemäri i n hotäritele soroace
nu sA va infätiva nici singur, nici prin
vechili, atunci pricina sA va judeca in
lipsa lui dupa sineturile dovezile
protivnicului sAu, ce sä va afia fata.
Art. 252. Prezidentul va scoate
din condicA, dupä rândul veleatului, in-
semnare de pricinile ce trebue sA se
infAtiveze intr'o saptamânä, pe care o
va da-o zapciului judecAtoriei, porun-
cindu-i ca sA trimitA sä cheme pe pri-
gonitoarele pärti In zilele i ceasurile
hotarite.
Art. 253.De vor fi pricinile ce sA
1) In editia din 1847, la acest aliníat s'a ma
adaogat : Sá vor petzi /nsA pentru lacuítorii de
afar& ceIe legítnte de pravilA asupra tímpului
Intru care acestía nu pot fi chemati la judecatA...
Editorul motiveazA adausul din text ca deter-
minat de faptul cA el alcatueste sfarsítuf para.,.
grafului 2 al legiuirei asupra vremii vacanVílor
din anul 1831.
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 111'

sa. inati$eazä la judecatä simple 0 pe descopere ffinta pricinii 0 sa ascuite,

curt, sä vor judeca la intâia infatwre ; aratarea marttu-ilor, facand pentru toate
iar de vor fi mari 0 incurcate, 7 prezi- raportul sail : daca lucrul pentru care
dentul va porunci prigonitoarelor parti merge judecatoriul in fate locului ea
sa-0 aduca tacrirurile Mr in scris 0 sä-1 vaza ori sa.-1 pretueasca cere Olin-
subt a lor iscalitura. tele ce nu le are el, va lua inpreuna
Art. 254. Spre a sä inlesni cer- cu dansul oameni cu 0-illnfä de acel
cetarea pricinilor celor mari 0' in- lucru, care vor da pärerea Mr 9.
curcate 0 spre a nu zabovi hotarfrea Atunci raportul sä va iscali de ju-
lor, prigonitoarele pat* trebue sä duca decator 0 de oamenii tu 0finta, iar
la cantelaria judecatoriei cu trei zile &and ace§tia nu vor 0i sä iscaleasca,
eel putin mai inaintea infatiçarii Mr, sa va vorbi in raport pentru aceasta,
toate tacrirurile scrise 0 iscalite de 0 punerea degetului lor va sluji drept
dansele. iscálitura.
Le vor aduce insa dupa chipul de Art. 251 Cand judecatorfi vor
mai jos : socoti cá s'au indestulat de toatä curge-
Zabetul 1) judecatoriei, eäruia sä va rea pricinii, i0 vor da hotärirea Mr ;
fi dat jalba cea adeväritä de preziden- insd anaforaoa sa se faca dupa multi-
tul, o va face cunoscutä indatä part- mea glasurilor.
tului. Acesta in trei zile dupa in0iin- Prezidentul va aduna indatá 0 in
tarea ce au luat, va face raspunsurile odaia de judecatä parerile judecatorilor
sale in scris, pe care le va da zapciu- Incepand totdeauna dela cel mai mic
lui ca printr'insul sa se feed cunoscute la rang.
protivnicului sau. Cu toate acestea judecatorii pot sá
Dupa aceasta jäluitoriul are asemenea se tragä intealta odae de vor socoti
frei zile soroc ca sa citeasca raspun- ca. trebue &A se chibzuiasca fare damii.
surile cele inpotriva cererii lui 0 sa.-0 Dupa aceasta vor egi iara0 in odaia
&cä intampinarile sale, pe care le va de judecata ca sa-0 dea hotarirea Mr,
da zapciului ca sa le trimita paratului, care totdauna 0 fall nici o osebire
carele de va mai avea ceva0 a ras- sä va cuvanta cu glas mare inaintea
punde inpotriva, are iar5.0 soroc de prigonitoarelor parti 0 a tutuior celor
alte trei zile. ce sä aflä fata. 3).
Art. 255. Dupa ce prigonitoarele Art. 258. Orice cerere pentru
parti vor ispravi intr'acesta0 chip toate care sä va pomi jalba la judecatorfia
tacrirurile lor, aprodul le va educe la de intala cercetare, va cerca mai in-
cantelaria judecatoriel, unde fie0care taiu mljlocul impaciuirii. Prezidentul
dintr'insele va da Inscrisurile sale, lu'and judecatoriei va cerca a impaciui pe
dela logofat adeverinta de priimire. prigonitoarele parti mai innainte de a
Apoi prezidentul va orandui o zi infra ele in judecata. De le va putea
afara din cele ce Oat hotarite pentru impäciui va da la mAna fieçcarttia
judecati, intru care toti judecätorii sânt clintrInsele carte de impaciuire, ce sa
indatorati sá se strânga la un loc, ca va trece in condica cantelarii intru care
sa citeasca cu luare aminte scrisurile vor iscali amandoa partile, lar nepu-
de mai sus zise, care sä vor citi 0 a tandu-sa impäca, vor fi slobode de a
claol oara la infätiprea pricinii. sa Infatip la judecata.
Art. 256. Catre aceasta, prezi- Art. 259. In prigoniri de lucruri
dentul va putea sa orandueascä la tmele m4catoare 0 pentru datoriide bani, pa-
intampläri un judecator sa mearga In
fata locului, de va fi trebuinta, ca sa asupra 2) In editia &in 1847 se adaogtt textul legii
preturtIor judecAtorwi votata de Ob-
oeascaAdunare in 1831.
I) In editia din 1847 cuvantuI zabetut este 3) Idem art. 9 at Iegii asupra scitcleriler jude.
InIocuit cu .zapciuI.. atorqti din 1831.

www.digibuc.ro
112 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

ritul sà va trage la judeatoria a lo- care sä va dovedi ca s'a infätisat a-

cului unde-si are läcasul säu, jar pentru produl la acea parte.
lucruri nemiscätoare, precum i pentru Când prigonitoarea parte va lipsi de
cereri de despagubire pentru pagubile 'acask aprodul va läsa copia de ana-
ce s'au pricinuit la holde, de cälcare fora la un orn de ai casii, care sä va
de pamânt, de asäzarea pletrilor stra- iscäli in condick iar negasind pe ni-
mutate i alte asemenea sà va trage meni sau nevoind nimeni din oamenii
la judecatoria locului, unde sä aflä lue- casii a se inscrie in condicä, aprodul
rul de prigonire. va fi dator a se mai intoarce si a
and sä va cere lucruri nemiseätoare, doilea oara i când iaräsi nu va gäsi
o mostenire sau orice altä prigonire pe nimeni, atunci sá va urma precum
coprinzátoare de feluri de lucruri, care s'au zis mai sus pentru cei ce nu voesc
sä se afle in multe judete, atunci jalba a priimi anaforaoa.
sa se dea la judecatorfia locului, unde Orice prigonitoare parte nu va fi
pâritul 10 are läcasul säu, afará sazdtoare in orasul asäzärii judeatoriei
numai când amândoa pärtile vor primii va fi datoare infälisindu-sä sä arate
prin inscris subt a lor iscaliturä i tre- pe unul din läcuitorii statorniciti intr'
cut in condica cantelarii, sä se judece acel oras, care sá va insärcina prin
la judecätoria jäluitorului. inscris iscalit de amândoi a priimi in lipsa
Art. 260. Cel ce sà va osândi acei prigonitoare parti, toate hârtfile
de care o judecätorie de intâia cer- câte vor privi la acea prigonitoare
cetare, va avea soroc de clod luni ca parte si care indreptându-se la acea
sá porneaseä apelatie. 1). gazdä, sä vor socoti intocmai ca când
Acest soroc va curge pentru hotä- ar fi indreptate cAtre Insui acea parte
ririle judeatilor ce sä fac fatä find insá läcuitorii tárani duprin sate nu vor
amândoä pârtile, din zioa infra care fi supusi la aceasta formalitate, dar
prin darea copii de anafora sä vor prezidentul judecatoriei locului va avea
face cunoscute acele hotäriri prigoni- ingrijire pentru unii ca acestia, la in-
toarelor pärti la care vor privi. Spre tâmplare de a lipsi, ca copfile de ana-
aceasta cel ce va priimi copie de ana- forale sa li sä trimitä prin subtochr-
fora, va fi dator a iscäli in condica a- muitori in priimirea juratilor, care pe-
prodului ce-i va aduce acea copie cu deoparte, datori vor fi a le da ace-
insemnare de leatul, luna, zioä intru lora la care vor privi, iar pedealta vor
care va fi prfimit-o, sau in condica can- trimite prin subt-ocârmuire la judecä-
elarii dacá sá va intâmpla torie adeverintä cu insemnarea de lea-
a sä da anaforaoa de logofatul de tul, luna i zioa priimirii, din care zi
anaforale. sä va socoti curgerea sorocului apelatii
Când nu va voi una din prigonitoa- puindu-sä acea adeverintä la dela pri-
rele pärti a priimi copia de anafora cinii.
a isedli in condick precum mai sus Iar pentru hotäririle judeatilor ce
s'au zis, atunci aprodul va face arätare se face 'in lipsa unei pärti, acea parte
prezidentului judecatoriei de aceastä osândindu-sä, va avea soroc de opt
impotrivire, care pe loc o va trimite zile de când i se va face cunoscut ho-
cu otnosenie cätre politie. Atunci poli- tärirea, ca infätisându-sä inteaceast
tia va da pe loc ajutor politienesc vata- curs de vreme la acea judecatorie de
fuhli de aprozi, ca sä aducä pe acea Care care s'au osândit, sa-si arate cu-
parte, care de nu va voi iar a priimi vintele care 1-au inpiedicat de a veni
copia de anafora, va iscAli politianul la soroc i sä-si afle cuviincioasa in-
in condica aprodului, având a curge destulare la dreptätile ce va avea, in-
atunti sorocul apelatii din zioa intru trând judecätoriia in de isnoava cer-
1). In editia 1831 : ,,trei luni" cetare a pricinii iar nearätându-sä

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET 113

osânditul inteacest soroc de opt zile, cercetarea si urmarea intre ale jude-
nu va mai fi priimit innaintea judecä- cätilor in pricini criminalicesti, dupa
-toriei ce-1 va fi osândit, dar va putea canoanele ce s'au intocmit pentru des-
porni spre indreptare apelatie la mai pärtirile criminalicesti, a Divanurilor
innaltä judecatä in sorocul cel legiuit, judecAtoresti si in pricini de comerciu
socotit din zioa intru care sä va fi dupä orânduelile ce s'au asezat pentru
fAcut cunoscutä hotärirea. Intocmirile judecAtorfile de comerciu. 2)
coprinse inteacest paragraf privesc deo- Art. 263. Frezidentul judecAtoriei
potrivä si la hotäririle Divanurilor. de intâia cercetare va putea cere aju-
Ape latia se va da cätre prezidentul torul jandarmeriei ce sä va alla in
cei mai mari judecAtorii la care sA partea locului de câte ori va avea tre-
cuvine sä o judece. buintä pentru tinerea bunei orândueli
Daca partea cea osânditä va lasa sA si pentru sAvarsirea poruncilor i a ho-
treacA sorocul apelatiei ce mai sus s'a täririlor judecatii, când va intAmpina
insemnat färA sä porneascä apelatie, inpotriva. 9
hotArirea judeatorii de intâia cerce- § II.
tare va dobândi tärie si se va pune in Pentru judecdtoriile de prin sate
lucrare. 9
Art. 261. In pricini criminalicesti, sau de impaciuire.
prezidentul judecätoriei de intâiia cer- Art. 264. Spre a nu fi siliti la-
cetare, indatá dupa judecata si osân- cuitorii satelor a sà duce pe la orasele
direa vinovatului, va fi indatorat sä-1 seaunilor isprävnicesti du prin judete
trimitä, in bunä pazA cätre despartirea pentru jäluiri de prea putin pret, care
criminaliceascä de care spanzurA jude- mai multe ori O. intâmplä intre dânsii
cAtoriia. si spre a nu sa cheltui pentru acest
Prezidentul va trimite tot inteaceiasi fel de lucruri, sä va asäza in fiescare
vreme, cAtre prezidentul despärtirii de sat judecAtorie de impachiire intocmitä
mai sus zisä si. toate hârtfile câte pri- de preotul si de trei jurati ce O. vor
vesc asupra pricinii. alege de lAcuitorii satului, insä pentru
Asemenea sä va ui-ma si pentru ho- cercetarea judecatilor ce urmeazä intre
tAririle ce sä fac in pricini de vini mici,
väteni in pricini de stricAciune ce fac
Mil numai când oshnditul va arata vitele pa pamânturi roditoare, flindcä
innaintea judecAtorilor si In scris ca nu dupä pravila stäpânii vitelor sä osân-
voeste sä porneascA apelatie. dese a pläti toatA paguba ce va fi
La asemenea intâmplare, procura- pricinuit si cA sä poate intâmpla ca
torul va avea trei zile soroc, ca sä vitele ce va fi fäcut stricAciune sA fie
defäimeze hotärirea, scriind inpotriva chiar ale juratilor, de aceia, la aseme-
ei catre judecAtoria cea mai mare, insä nea intâmpläri stäpânu mosiei 111%0
aceasta trebue sà o fack atât când sau cel orânduit din partea sa va intra
alegerea judecätoriei de intâiia cerce- inpreunä cu preotul si juratii satului
tare osândeste pe vinovat, cât 0 când in cercetarea acestor fel de pricini,
il desvinoväteazä, de cite ori adecA adecA de verice cAlcare si striccAiune
nu va fi urmAtoare pravilei. 2) de vite a viecAruia 4).
Art. 262. Judecatorfile de intâia Acesti jurati sA vor alege de isnoavä
cercetare, vor urma intocmai pentru pe tot anu si vor lua fiescare din una
1) Am reprodus textuf .a.A cum a fost corn. 3) Idem potrivit Iegiuirii asupra cAderii jude.
pletat prin legea modificatoare art. 26o, 278 f i catoribr In pricini criminalicesti.
325 din 1832. Aliniatek 2, 3, 4, 5 fi 7 nu 4) Partea final& a aliniatutui, dupA cuvintele
figureazA in editia din 1831. . tácuitorii statului. s'a suprimat in editia din 1847
2) Modificat in editia din 1847 potrivit Iegitti- spune editorul, fiind indeplinit prin regula-
rei din 1832 asupra atributiilor procuroritor. mentul asupra stricaciuniti pricinuite de vite".

www.digibuc.ro
 114 .REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

din trei trepte ale sgtenilor, osebiti tämâng fare säteni, silindu-sg a-i impgca
dupg treapta si starea avuturilor kr. cu prigonitoarele pgrti1).
Cu acest chip juratii ce sg vor lua De-i va impäca, sà va da carte de
din fiescare treaptg, dela cea mai .cu impaciuire la mâna fiescgriia pgrti, care
stare pang la cea mai sgracg, vor Mfg- carte sä va seri de preotul si sä va
tisa obrazul kr si vor Mgr* ea un orn iscäli atât de toate mädulärile judeca-
de cutare treapta sau de cutare stare torii cât si de prigonitoarele pärti sau
O. nu sä ocroteascg mai mult decât al cel ce nu va stie A serie, dui:A ce va
altia. insemna in carte acea intâmplare, va
Tot acesti jurati vor putea sä se pune degetul sgu in loc de iscgliturg.
aleagg de isnoavg pe al doilea si al trei- Art. 266. -- Iar neputând s'a-i im-
le an, set., daca satul este multumit de pace aceastä judeatorie, va da la mâna
purtarea kr si daca ale kr trebui ii
prigonitoarelor pgrti, carte doveditoare
va slobozi. eh' nu s'au putut impgca, cu care sä
se arate el la judecgtorila de inthia
Art. 265. Judeatoria de impd- cercetare ; cu toate acestea judecgtoriia
ciuire intr,acestas chip intocmitä, sä va de impgciuire poate sg judece prigoni-
aduna in toate Duminicile si celelalte rile sgtenilor care nu sä sue mai mult
särbatori dupg esirea bisericii, la casa de taler zece sau cincisprezece si hp-
preotului, ca sg cerceteze kate prigo- tgrirea ei pentru acest fel de pricini
nirile ce sà vor if intâmplat pe o sgp- sg va pune in lu rare).
SECTIA HI
Pentru divanurile judecatore0.

Art. 267. Divanurile judecgtoresti Art. 270. FieFe despartire a

sânt in Valahia mai mari judecgtorii, unui Divan va avea un prezident dintre
care judecä apelatiile ce sà dau inpro- mgdularik ei si va judeca numai pri-
tiva hotgririlor judecgtorillor de intaia einile ce sà aduc la cgderile ei. Pe
cercetare. langg fiesce Divan sà vor orândui toti
Art. 268. Divanurile vor fi dog ceilalti frebuinciosi cinovnici pentru care
la numgr, dintre care unul sg va afla s'au vorbit la articulul 216.
in Bucuresti si celalalt in Craiova. Art. 271. Niminea nu poate fi
Cel dintâiu va judeca toate apelatiile la aceste Divanuri judecgtor sau logofgt
ce sg vor da inprotiva hotäririlor ju- de nu va avea vrâstg de 27 ani, nici
decgtoriilor din freisprezece judete de prezident unii despgrtiri de nu va fi
dincoace de Olt, in vreme ce cel d'al de 30 ani deplin.
doilea va judeca hotgririle judecgtoriilor Art. 272. Divanurile judecgto-
de cinci judete de dincolo de Olt. resti având drept sä judece hotgririle
Art. 269. Divanul din Bucuresti judecatorfilor de intdia cereetare,, vor
sg va alcgtui de dogspreze-e mgclulare strica si vor indrepta toate alegerile
alese alintre boerii cei vrednici si cu kr, câte vor fi fäcut inpotriva pravilii,
stiintg I sapte dintre acestiia vor intocmi ori cà n'au pgzit formalitätile sau ca-
despgrtirea politiceascd si ceilalti cinci petele ei.
despgrtirea criminalice as cg.
Divanul Craiovei sd va alcgtui de i) In eaitia din 1847, aliniatuI 1 al art, 265
opt mädulare dintre care cinci vor fi este modificat potrivit Iegei din 1837 asupra da-
foriiIor Intro partea judecAtoreasc& 0 otarmui-
pentru despgrtirea politiceaseg si trei toare.
pentru cea criminaliceascg. 2. Idem.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 115

§1 in paragrafurile 2, 3 0 4 ale art. 260 3).

Pentru despeirrirea politiceasca II

Art. 273. Dispartirea politiceasca Pentru despeirtirea criminaliceascd.

va judeca numai apelatiile ce sä dau Art. 279. Despärtirea criminali-
in pricini politicea§ti.
ceascg va judeca ca toate judecgtile
Art. 274. Zapciul Divanuhd va judecgtoriilor de inthia cercetare Mcute
face cunoscutg protivnicului apelatia In pricini de vini marl. i mici 4).
dinpreung cu copila alegerii, intocmai Art. 280. In 24 ceasuri dupg
dupg formele i regulile ce s'au In- sosirea pâritului i punerea lui la po-
semnat la art. 248, 249 §i 250. prealg, prezidentul despgrtira crimina-
Art. 275. Precurn i când va va aduce innaintea sa ca sä-1
face trebuintg de tacriruri, zapciul va cerceteze. Paritul sd va intreba
pázi forrnalitätile ce urmeazä la jade- L De n'are ceva0 a mai adgoga sau
cgtoriile de intaia cercetare, dupá co- a mai schimba la cea dintâiu aratare
prinderea articulului 254. a lui ; 2-lea, de §'au ales vreun avocat
ca sg se judece in locul sgu.
Art. 276. and paritul asupra Când paritul va zice cá n'are avocat,
cgruia sä va porni apelatia nu va veni prezidentul ii va orândui unul dintre
la judecatg, dupg ce sá va cherna de avocatii Divanului, cgruia va da toate
doaä ori d'arândul, hotärirea asupra inscrisurile ce privesc la acea pricing
apelatii sg va da dui:4 coprinderea ca sä le citeascg i sg. se preggleascg
art. 251, far pentru celelalte sä vor pentru ocrotirea pâritului.
pgzi cele ce sä coprind In art. 247, 252, Art. 281. Daca dupg acest raport
253, 255, 256, 257 i 263. 1) dupg cetirea tutulor inscrisurilor ce
Art. 277. Despärtirea politiceascg dovedesc vina, despartirea criminali-
va hotgri desávar§it, färg a mai avea ceascg va ggsi cu cale ca invinovatirea
judecata ei apelatie, pang la pret sau pâritului este indestul doveditg, va po-
la sumg de lei 5000 capital sau lei 500 runci ca dela poprealä sg se pue indatä
venit, când adecg hotgrirea ei va fi In Inchisoare.
intio glasuire cu a judecgtorii de intala Art. 282, Iar daca din potiivg
cercetare. Asemenea sg vor hotäri desà- sg va incredinta cá pâra este minci-
var§it i toate parile pentru care pri- noasá i cd fapta invinovatirii nu este
gonitoarele parti In judecatg aflandu-se mare, va porunci a sa slobozi paritul,
la aceastg despgrtire, vor priimi a sg dându-sä pá chez4ie pang la cea desg-
judeca desgvar§it §i. färä apelatie 3). vâx§itä hotarire a judecgtii lui.
Art. 278. Art. 283.
Pentru orice alta in- aducg Prezidentul poate sä
pg toti
tâmplare, afard de aceia ce s'au In- socoti de trebuintL marturii cari sá vor
sernnat in articulul demai sus, eel ce sá
va socoti näpästuit dupg hotgrirea des-
pgrtirii politiceti, va avea soroc de 3) Prin legea modificatoare din 1832 Obsteasca
Adunare modific& art. 278, dându-i urmâtoarea
dog luni ca sä-0 porneascg apelatia redactare : Pentru orice altd intiimplare afard
sa. SA vor pgzi intocmai cele coprinse de aceia ce s'a insemnat in articolul de mai sus,
cel ce sd va socoti ndpdstuit dupd hotdrirea
despdrtiirii politicetti, va avea soroc de o lund
I) In editia din 1847 s'a suprimat din enume.- ca sa-ti porneascd apelatia sa. Sa vor pdzi in-
rarea articolefor, art. 2.63, ca until ce a fost mo- tocmai cele coprinse in paragrafurile 2, 3, 4,
dificat ulterior. 5, 6, 7, 8, 9, ti 10 ale articolului 260."
Modificat In editia din 1847 In concordant& 4) Modificat In editia din 1847, potrivit legiu-
cu legiuirea asupra caderii judeaktorillor si a irii asupra caderii judecâtoriilor In pricini crimi.
Divanurilor din 1831. naTicesti i potrivit legii asupra judeatorii

www.digibuc.ro
116 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI

Insä daca acei marturi lacuesc mult lui a arAta ioate câte stie asupa pricinii.
departe de locul unde sä aflA asAzat Art. 288. Logofatul va scri fiesce
Divanul, prezidentul va insärcina pe arätare i va insemna adäogärile, schim-
judecAtoriia de intâia cercetare a locu- bärile i deosebirile ce pot fi infra
lui unde îi au ei läcasul kr ca sä. le arAtärile de atunci a unui martur
ia mArturiia in scris p. care luandu-o Infra cele de mai n'ainte ale lui.
o va trimite pecettuitA cAtre prezidentul La fiesce noä arAtare a marturului,
ce au cerut-o. prezidentul va intreba pe pâritul de
Art. 284. Tot marturul ce sA va n'are cevas a räspunde inpotrivä. and
cherna sä-si dea marturiia sa, este dator pâritul va voi sA infrebe ceva pe un
sA vie. Cheltuiala venirii marturilor sä. martur, sä va adresa cAtre prezidentul,
va plAti dela pârit de sA va osândi, iar ca prin mijlocirea lui sä. i sA facA
de sai va desvinoväti dela pâris. intrebare.
Art. 285. and sA vor isprävi Art. 289, Ascultându-sA marturii
aceste formalitäti i pricina va fi gata pârisului, judecAtorii vor urma a asculta
de a sA judeca, prezidentul va orândui pe marturii pâritului. Acesta va
zioa Intru care trebue sA se InfAtiseze. putea cere ca marturii, dându-si mAr-
Pâritul sä. va infAtisa cu avocatul sAu turia kr, sA iasA afarA din odaia jude-
si cu trebuinciosi paznici. cAtoriei, va putea IncA sA cearä ca un
Prezidentul Ii va cere sA.-i spue nu- martur sau mai multi ce îi vor fi dat
mele, porecla, värsta, meserfia, lAcasul märturfia kr sä se cheme iaräi ca sA
locul nasterii sale. se intrebe de isnoavä ori deosebi sau
Art. 286. DupA aceasta, logofatul innaintea altor marturi.
va celi cu glas tare inscrisul InvinovA- Art, 290. and multi sA af16 cA-
tirii sale si-i va face cunoscut numele zuti tot inteaceiasi invinovätire, prezi-
ir arturilor ce s'au adus spre märturie. dentul va putea scoate din odae pe
Daca paritul va socoti cA are cuvânt unul sau pe mai multi pariti innainte,
a nu priimi pA unul sau pe mai multi pe vremea sau in urma arätärii unui
marturi din cei adusi, trebue sA arate martur, ca sA-i cerceteze deosebi, insA
judecAtorii cuvintele sale, pe care le va fi indatorat sA facA cunoscut fies-
va priimi sau nu, dupA curn va gäsi cAruia pârît, ce nu sA aflA fatA la a-
cu cale. ceastA cercetare, ceiace va fi dovedit
Art. 287. Prezidentul va Mgr* in lipsa lui, din intrebärile sale.
ca marturii pänä a nu-si da märturfia Art, 291. Marturul ce sA va do-
lor sA nu se afle in odaia judecätoriei vedi cA au märturisit minciuni sA va
va lua trebuincioasele mäsuri ca sA pune la poprealä pfinA când sA va
nu sA sfAtuiascA infra dânsii. De aceia judeca,
va porunci ca fiescare martur sA se Art. 292. Dupg. ce sA vor isprävi
cheme deosebit a-si da märturfia sa. toate trebuincioasele formalitäti penfru
and un martur sA va cherna ca sA- indestularea judecAtorilor, precum
si dea mArturlia sa, prezidentul il va toatä cercetarea, prezidentul va intreba
pune mai intaiu sA jure cA va vorbi pe judecAtori cu aceste cuvinte: Este
färA sliialä, far vrAjmAsie, fArA pärtinire indestul dovedit din inscrisurile ce s'au
cA va spune curat adevärul ; pe urmä arAtat si din mArturfile ce s'au dat, cA
Il va intreba de numele, porecla, Var- päritul este vinovat pentru cutare fur-
sta, meseriia, läcasul i locul nasterii tisag, cutare omor sau cutare altä. vinä
sale, de cunoaste pe paritul mai na- mare ori mica, ce au fäcut cu toate
Mte de a cdclea In vinovAtire si de imprejurärile cele coprinse in scrisul
este rudA cu päritul sau cu pârisul parii sale r
panA la care spitA. Dupa aceste car- JudecAtorii pânä a nu da hotärire
cetAri prezidentul va porunci martur- pricinit, vor putea sA se traga In de-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 117

osebi odae, ca sA se chibzuiascA intre articulului 261, cu aceastA deosebire

danqii i dupA aceasta vor veni iargqi numai, cA in pricini de vini mici, des-
in odaia judecAtoriei, unde prezidentul pArtirea criminaliceasa va judeca de-
va aduna pArerile bor. sAvar0t, fail a avea judecata ei ape-
Art. 293. and cele mai multe latie, toate invinovAtirile cate sA pe-
pAreri osandesc pe pârîtul, atunci pre- depsesc cu inchisoare panà la doh' luni.
zidentul va ceti cu glas tare innaintea Art. 297. StApanirea va ingriji ca
tutulor celor ce sà aflA fatä 0 a part- temnitile sA fie sigure 0 curate ca sA
tului, capul pravilei dupA care se osan- nu sA vatAme sAnAtatea vinovatilor.
de0e ; logofatul va scrie anaforaoa tre- Pentru Intocmirea temnitilor 0 a altor
cand intrInsa capul pravilii cel osanditor Inchisori, se va alcAtui un deosebit
0 in eel mai scurt soroc o va da-o jude- regulament. Pentru aceasta dar, Domnul
cAtorilor sA o iscAleascA. ) dinpreund cu Obicinuita Obqteasca
Art. 294. Orice hotArire de ju- Adunare, indatA dupa strangerea ei, va
decatà, datA asupra unui boer ce s'au orandui o comisie pentru alcAtuirea
osandit la vreo pedeapsA trupeascA, acelui regulment.
ori de necinste, precum inchisoare la Vinovatilor sA va da imbrAcAmintea,
puFArie, trimitere la ocnA cl., nu sA va hrana, lumanArile, lemnile de foc, din
putea pune in lucrare panA cand Dom- banii ce s'au oranduit pentru acest
nul nu-1 va scAdea mai Intaiu de qUar0t la capul Finantelor. Cat pentru
cinstea lui, luandu-i rangul sau celelalte avaetul ce plätea vinovatii cand sA
titluri. slobozea dela Inchisoare, sA va des-
Art. 295. and o pricinA data puternici, stricandu-sA pentru totdeauna,
in cercetarea despArtirii cuimina1ice0i din zioa ce sA va pune in lucrare acest
nejudecatA Inca, va infat4a a-tat de regulament. 3)
mari ImprejurAri, Meat procuratorul va Art. 298. Domnul va putea sA
socoti cA este de trebuintA a sA cerceta micwreze pedeapsa vinovatilor i incA
inpreunA de amandoA despArtirile, a- a-i erta la unile intamplAri. Pedepsele
tunci va da de 0ire marelui logofat, cu tAerea mainilor sau cu moarte, pre-
ministrului Dreptatii, care dupa porunca cum 0 cazna sau muncile, sA stria 0
Domnului va hotAri adunarea la un loc sA desputerniceazA, fArA a sA mai putea
a amandoA despArtirile, oranduind zioa urma de acum innainte.
strangerii lor. Osanda confiscatii avuturilor, ca una
Art. 296. SA va urma intocmai ce este inpotriva pravilii 0 a obiceiu-
pentru toate celelalte, dupA coprinderea rilor tArii nu sA va putea urma niciodatA.

SECTIA IV

Pentru judeceitonile de comerciu.

Art. 299. JudecAtoriile de comer- dau inpotriva hotAririlor a judecAtorillor

ciu sant judecAtorii mai mari, care ju-
decA pricini comerciale, apelatiile ce sA
1) In editia din 1847, unicului aliniat al arti-
coItilui 243 i se adaog& art. 14 din legiuirea a-
supra caderii judecatoriilor tn pricini criminate si
corectionale din 1832.
2. Articolul e modifcat In editia din 1847,
fiind Inlocuit cu diverse dispozitiuni luate din
aceiasi legiuire asupra cAderii judecatorigor In
pricini criminale i comerciale.
de intaia cercetare.
Aceste judecatorii sA vor afla una
in politia Bucureqti i alta in politia
Craiovei, dupä coprinderea articolului
268.
3) Modificat In editia din 1847, potrivit re-
gulamentului de organizare a temnitelor.

www.digibuc.ro
118 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Cea dintaiu sa va intocmi de cinci unde sä aflä scaunile ocarmuirii ale ju-
inadulare i cea de a doilea de trei. detilor, fiesce staroste va trimite ma-
Art. 300. Pentru politia Bucuresti, relui logofat la doi ani odata o kae
prezidentul i unul din mädularile ju- de doisprezece negutatori, läcuitori ai
decätoriei sá vor orandui de Domti, celor orase si care vor plati cea mai
lar ceilalti Frei sä vor alege prin balo- mare patenta.
tatiei intr'o adunare intocmitä din cei Marele logofat va scoate din foae pe
mai insemnati negutätori ai politiei. cei ce nu vor avea cerutele calitäti
Pentru intocniirea acestii adunari, va intocmi alte foi, pe care pecetluin-
starostea de negutatori cu ajutorul sta- du-le cu pecetea gospodului, le va tri-
rostilor celor mai mari isnafuri din po- mite judecatorilor din fiesce judet.
litie, va face o foae de treizeci negu- Cei ce sä vor afla trecuti in kae,
¡Mori, cei mai läudati pentru capita- sä vor chema pe rand ate doi, de cate
lurile, purtarea cea cinstitä i buna o- ori sä va infampla la acele judecatorii
randuialä ce pazesc in trebile kr. prigoniri de comerciu.
Aceastä foae sa va da marelui lo- Prezidentul Ii va pofti cu doä zile
goat ca sä o iscJeasc i sa hotarasca mai naintea infatisarii pricinii.
zioa intru care sä va face alegerea. Acestiia vor judeca i vor iscali din-
Art. 301. In zioa cea hotaritä, preunä cu ceilalti judecatori, hodririle
starostea va strange la casa starostiei ce sä vor da in asemenea pricini.
pe tofi negutätorii cei trecuti in foaia Art. 306. Judeatorii comerciu-
de mai sus zisa, ca sa aleaga prin ba- lui vor judeca toate prigonirile ce sa
lotatie pe acele trei mädulare a jude- vor naste din vreo fapta de comerciu.
catoriei de comerciu. Se socotesc fapte de comerciu:
Aleii sä vor 'Mari de Domn, dupa I. Cumpäratul zaharelilor si a mär-
raportul logofatului celui mare si fä- spre a sä vinde de a doa
furilor
cand juramantul cel obicinuit, vor infra oara sau a sä inchiriia ori in na-
indatä in slujba kr. turä sau dupa ce sa vor lucra i sa vor
Art. 302. Pentru politia Craiovei face bune de intrebuintat.
numai prezidentul sä va orandui de Orice intreprindere de fabrici, co-
Domn, iar celelalte doh' mädulare sä misioane, transporturi pe apa ori pe
vor alege de negutatorii politii. uscat.
Pentru acest sfarsit, doisprezece din HE. Verice trimitere de märfuri de
cci mai laudati negatatori ai politiei mice fel vor fi.
care vor plati cea mai mare patenta, IV. Toate asezämanturile dintre ban-
sä vor strange in zioa cea hotäritä de- cheri, negutatori i negutätorasi i kate
marele logofat subt prezidentia starostii
indatoririle ce sä nase din polite.
politiei i vor alege doa madulare dupa
coprinderea articolului de mai sus. Art. 307. Caderile judecatoriei
Art. 303. Nimeni nu va putea sä de comerciu sä hotäräsc dupa pofira
se aleaga judecator de nu va fi in vat.-pricinii fara sä se socoteasca starea
sta de treizeci ani deplin si de nu sa meseriia prigonitoarelor parti.
va fi negutatorit cu cinste cinci ani. Asa dar, cand prigonirea va fi pen-
Art. 304. Judecatorii sa vor a- tru vreo fapta de comerciu, judecatorii
lege de isnoava pe fiesce doi ani, cad comerciului sä cuvine a o judeca, desi
o vreme mai indelungata petrecuta in nu va fi una din prigonitoarele pat*
slujbä pubfica, poate sa vateme intere- negutatori.
surile cele particulare. Asemenea prigonirile dintre negu-
Domnul va orandui la aceste jude- ¡Mori pentru pricini politicesti i nein-
catorii pe tott celialti cinovnici tre- climate cu negotul, precimi vanzare de
buinciosi. lucruri nemiscaloare, impartire de mos-
Art, 305. Pan celelalte orase, tenire, socoteli de epitropie i alte

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 119'

asemenea, sä vor judeca numai de ju- Art, 311. Mostenitorii i vAduva

decAtoriile unui negutätor sä vor judeca la juder.
Art. 308. Bileturile de orânduiala cAtoriia de comerciu pentru toate fap-
iscAlite de negutätori i fäcute pentru tele ce privesc la negotul raposatului.
lucrAri negutätoresti sA vor judeca de
.
Art. 312. and la o cerere ce
judecdtoriia de comerciu. sä va fi acut inaintea judecAtoriei de
Insä dacá aceste bileturi vor fi fä- comerciu, pâritul sä va impotrivi, fa-
cute pentru alte lucräri, iar nu de ne- când altä cerere dela jAluitor, pe care
got, precum cele ce sä dau pentru numai judecAtoriia politiceascA poate
zestre agaduita i neplatitA, pentru sä o judece, atunci cererea cea dintâiu
dobândire de lucruri nemiscatoare, nu sA va judeca pana când judecatorila
pentru cumpärat de zaharele, In intre- politiceasca va hotAri pe cea de al
buinta cumpärAtorului si a familii sale, doilea a jAluitorului, precum adecA,
sA vor judeca numai de judecAtoriia când unul tras Hind din judecata ju-
politiceascä. decatorii de comerciu ca sá pläteascA
De vor fi bileturile de orânduiall a- un bilet, va cere si el dela jäluitor un
getarisite in dos de vretm negutAtor, legat sau o socotealA de epitropie.
atunci iau haractirul politilor i trebue Atunci judeatoriia de comerciu tre-
sä se judece de judecätoriia de comer- bue sä nu judece pricina biletului, panä
ciu desi nu vor privi la niscareva fap- când judecAtoriia politiceasca va hotäri
te de negot. asupra cererii paritului pentru legat sau
Iar agetarisite de vreun obraz care
nu este negutAtor, sä vor judeca de pentru darea socotelii epitropii.
judecAtoriia politiceasca, afarA numai Art. 313. Hotäririle judecdtoriei
de vor fi acute pentru lucruri negu- de comerciu sà vor pune In lucrare,
tätoresti. cu toate cA s'au pornit apelatie inpo-
Art. 309. JudecAtorila de comer- triva lor, insä eel ce au câstigat jude-
du va judeca pe lânga acestea toate cata este indatorat sA dea destoinicA che-
pârile cAte sä pornesc de negutAtori zäsie sau sA pue la judeatorie lucruri
inpotriva comisionarilor, factorilor, cal- de pret indestulat, ca când va câstiga
felor i slugilor, precum i pirile aces- judecata cel ce au pierdut-o, dupa a-
tora inpotriva acelora pentru platä de pelatiia ce au dat, sä fie asigurat pentru
simbrie. pagubile ce i s'au pricinuit din pricina
JudecAtoriia de comerciu va judeca sävârsirei a hotArirei cei dintAiu.
asemenea bilantul i celelalte catastise AceastA sigurantie sA se facA innain-
ale mofluzului negutAtor i va cerceta tea celui ce s'au osândit ca sä se poatä
datorilie ce cer dela dânsul, va pretui impotrivi când chezäsiia, ori lucrurile
lucrurile ce da el spre plata datorni- ce s'au pus la judecAtorie nu vor fi
cilor sAi.
Art. 310. and sä va intAmpla destoinice ca sä-1 despAgubeascA ; pen-
a sA cerceta socoteli i catastise de tru celelalte sä va urma intocmai dupà
comerciu, judecAtoriia va orândui intr' coprinderea articohtlui 277 si 278.
adins unul sau trei negutAtori, dupa Art. 314. Cel ce nu a suppune-
trebuintä, de nu sä vor- uni prigonitoa-
rele pArti a-i* alege ele ca sä cerceteze la hotArirea judecatorii de comerciu
aceste socoteli i catastise ; find aces- sä va pune la inchisoare.
fila trebue mai nainte de toate sä in- Art. 315. Urmarea intru ale
cerce a impAca pe prigonitoarele pàrfi judeatilor la aceste judecätorii, este
numai când nu-i vor impAca, atunci
vor putea infra In cercetare ca sA faca intocmai ca i cea ce s'au orânduit
In urma raportul lor inscris cAtre pentru despArtirile politicesti ale Diva-
judeatorie. nurilor judecatoresti.

www.digibuc.ro
120 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA V

Pentru judecatoriia Politii.

Art. 316. JudecAtoriia Poll-4i sA asupra cercetArii ocarmuitorilbr, iar pen-

va intocmi de doi judecAtori vi de un tru mice alta intâmplare, vinovatul sA
prezident 0 va judeca toate invinovA- va da in judecata judecAtorii de intâia
tirile cele mici, precum injurAturi, bAtAi cercetare, care . singura poate sA o
vi alte greveli, ce sA vor intampla in judece.
politia Bucurevti, 9 Pricinile ce sA vor Art. 318. Mevterii care vor voi
infätiva la aceastA judecAtorie sA vor sa dea contracturilor ce fac intre dânvii
judeca pe scurt, f Ara inscrisuri vi vechile.
Art. 317. Fan judete invinovA- un haractir mai vrednic LI'de credintA,
-tirile cele mici, care sA osândesc numai sA vor duce la aceastA. judecAtorie ca
la inchisoare de trei zile, sânt läsate le intAreascA.

SECTIA VI

Pentru Inaltul Divan.

Art. 319. Acest Divan va inchipui nu va fi in varstA de 35, nici prezident

cea de a treilea vi de urmA treaptä de de nu va avea 40 ani deplin. .

judecatorie ; va fi cel mai Inalt Divan Art. 322.
al Printipatului Valahii vi va judeca
desAvâxvit toate apelatiile ce sA dau
1npotriva hotAririlor Divanurilor jude-
cAtorevti vi judecAtoriflor de comerciu. 2)
Art. 320. Inaltul Divan sA va In-
tocmi de vase judecAtori vi de un pre-
zident, carele este Marele ban. 8)
Domnul va orândui lânga acest Divan
pe toti ceilalti trebuinciovi cinovnici cu jalba sa, ca de nu va fi priimitA cere-
pentru care s'au vorbit la art. 216 al rea lui, acea sumA sA rAmde pe seama
acestui cap.
Art. 321. Nimini nu sA va putea
orândui judecator la Inaltul Divan de
1) Completat In editia din 1847 cu dispozitiu-
nile regulamentuIui asupra deosebirei judecatoriei
Ilfovului.
2) Articolul 319, a fost modificat prin Iegiuirea
din 1832 asupra hotarfrilor lnaltului Divan i a
alcatuirei Curtii de Revizie, dar, spune editorul
din 1847, practica a dovedit cA e mai bine sa
se lase In lucrare cea dintai alcatuire a art. 319.
In ediVa din 1847 s'a mai adaogat insa u-
niculin aliniat at acestui articol, cuprinsul. art. 19'
al regulamentului din (832 asupra caderil jude-
catoriilor In pricini criminate 01 corectionale.
3) In edivia din 1847 se adaoga dispoziViile
privitoare la Infintarea a doi supleanti in Inal-
tul Divan, legiuire votatà in 1831 de OF1teasca
Adunare.
Cel ce sA va jdlui in-
potriva hotaririi unii judecAtorii fAcutA
cu desAvarvire fArA a mai avea ape-
latie, cu cuvânt cl nu avea cAdere
acea judeatorie sA o facA, va fi inda-
torat sA pue mai intâiu depozit in mâna
logoatului câte doi lei la sutA din pre-
tul lucrului pentru care sA prigonesc,
insotind rAvavul de priimirea banilor
temnitilor ; iar dinpotriva, fünd priimitA,
Divanul va porunci a i sA da Inapoi
atât acei bani, cat vi ceiace va fi plAtit
protivnicului sAu dupa hotArirea ce s'au
fAcut cu desAvârvire pentru pricinA ce
nu sA cuvinea sA se judece cu desAvar-
vire, ci cu apelatie la mai inaltA jude-
cAtorie ; insA nu sA suppun la aceasta
punere de bani la canfelarie :
I. Cei ce aduc obraz al Statului.
II. Osânditii in pricini criminalicevti.
III. SAracii carei vor avea dovadA
in scris de sArAciia lor 0 iscAlitd de
oameni cinstiti vi vrednici de credintd.
Art. 323. Orice sA va pläti dupA
hotArirea unii judecAti ce o va strica
Inaltul Divan, sA va intoarce inapoi.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 121

CAtre aceasta, urmarea intr'ale ju- Art. 325. Sorocul de a da jalbä

decAtilor la acest Divan este intocmai
cu ceiace s'au rânduit pentru celelalte
judecAtorii, cu aceastA osebire, cA la
cea dintâiu i a doilea treaptA de ju-
decAtorie pot prigonitoarele pArti, pen- paragrafului 2, 3, §i 4 al articolului 250. 2)
tru aducerea vreunui Inscris sà cearA
soroc pe care judecAtorii 11 dau sau nu, tului Divan prin care osAnde§te la vreo
dupä felul i imprejurArile pricinii, iar pedeapa trupeascA ori defdimAtoare, sà
la inaltul Divan cererea de soroc spre
a aduce vreun afi inscris, nu este prii-
mitA, pre:um nici vreo problimä nuoA,
care nu s'au fAcut la judecAtorfile cele
mai mici.
Art. 324 ,1) HotAririle Inaltului
Divan sA fac cunoscute Domnului prin
mijlocirea marelui logofAt i Domnul
porunce§te a sA pune in lucrare hotA-
ririle ce vor fi fAcute cu unirea glasu-
rilor tuturor judecAtorilor sau cele ce
ffind fAcute de cele mai multe glasuri
sA vor potrivi intocmai cu hotäririle
celorlalte mai mici doA judecAtorii.
Dar când doA mAdulare a Inaltului
Divan vor fi de o impotrivA pArere eu
a tovaro§ilor lor asupra unii pricini,
care la judecAtorfile cele mai mid nu
s'au judecat tot inteun fel, atunci partea
cea osânditA poate sA cearA prin jalbA
cAtre Domnul a i sA cerceta pricina de
isnoavA i Domnul o va trimite Inaltului
Divan poruncind a intra in al doilea
cercetare dinpreunA cu marere logofät
cu prezidentii tuturor judecAtorfilor
din pofifia Bucure0ii, afarä numai de
prezidentul judecAtorii care va fi judecat
acea pricinA Inpotriva hotAririi ei
s'au pornit apelatie cAtre Inaltul Divan.
Divanul inteacesta chip intocmit, va
da dupA multimea glasurilor cea, desA-
vâqitA hotArire a sa, pe care o va in- nimic sau de va fi vreun cat) al ei In-
tAri-o Domnul, poruncind a sA pune în
lucrare. JudecAtile hotArându-sA cu
acest chip O.' vor socoti sAvâqite pen-
tru totdeauna fArA sA poatä vreuna din
prigonitoarele pArti in nici intr'o vreme,
nici In domnia Domnului, ce sA and In
scaun( nici intru a mo§tenitorilor sAi,
sl cearA a sA judeca sau a sl cerceta
judecata sa de isnoavA.
I) 0 3) Modificate In editia din 1847.
care Domn inpotriva hotArkii Inaltulul
Divan spre a sA cerceta de isnoavA va
fi de o lunA.
SA va urma intocmai dupa coprinderea
Art. 326. Venice hotArire a Inal-
va face cunoscutA Domnului, care dupA
ce o va intAri, va porunci a sA pune
in lucrare. 3)
Art, 327. and un judecAtor sau
o judecAtorie intreagA va cAdea in vreo
invinovAtire sau vinä pentru cele ce
privesc la slujba sa, Domnul va trimite
pricina in cercetarea Inaltului Divan,
care va judeca acest fel de pricinA
inaintea marelui logofat i gäsindu-1 vi-
novat, va in0iinta pe Domnul de pe-
deapsa ce hotAraqte, pravila, dupa mA-
rimea ImprejurArilor.
Art. 328. De sA va pâti vreunul
sau mai multe mAdulare ale Inaltului
Divan pentru vreo ving sau oarecare
invinovAtire asupra datoriilor dregAto-
riei lor, sA vor judeca inaintea amân-
doaA despArtirilor Divanului judecAto-
resc adunate la un loc i având pre-
zident pe insu§i Domnul.
Art. 329, Orice urmare
judecAtilor atAt politiceascA, comerciala,
criminaliceascA, care va fi trecut
încä pàn toate treptele judecatore§ti,
nu va putea sä prelungeasca, de va fi
prin putintA, mai mult de 18 luni, bez
intârnplarea ce sA copKinde la art. 249.
Art. 330. De sA va intâmpla pri-
cinA pentru care pravila nu pomene§te
tunecat 'Meat sA nu sA poatA potrivi cu
hotArirea, Inaltul Divan, candu-0 pare-
rea lui asupra duhului acelui cap de
pravilA, sau gasind de trebuintä a sA
2) Prin legea modificatoare din 1832, 01:0esca
Adunare da art. 325 redactiunea urrnA toare :
Sorocul de a da jalba cdtre Domn inpotriva
hotdririi Innaltalui Divan spre a se cerceta de
va fi de 15 zile. S6 va urma intocmai
dupti coprinderea paragrafului 2, 3, 4, 5, 6, 7,
8, 10 al articolului 260."

www.digibuc.ro
 122 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

alcAtui altu1 va instiinta pe Damn prin- cind a sA alcAtui un izvod de legiuire,

fr'un raport cu deslusire i Domnul Il insA de va fi trebuintA.
va da in cercetarea unei comisii subt Acest izvod, priimindu-sA de Obstea-
sca Adunare i intArindu-sA de Domn,
prezidentfia marelui logofät, porun- va avea tArfia pravilii.

SECTIA VII

Pentru caderile marelui logofeit.

Art. 331 Domnul va priveghea gAtorii lor va recomanda pe cei

strasnic asupra judecAtorfilor din tot ce sA vor arAta mai cu deosebire prin-
coprinsul Valahii prin mijlocirea minis- tr'o bunA i lAudatA purtare.
trului sAu al DreptAtii si al procura- Marele logofat fiind asAzat intre
torilor, ca buna orAnduialA in pricinile deosebitele trepte de judecItorfi
ce sA nasc urmarea intru tre Domn, toate raporturile prezidenti-
ale judecAtilor, precum i hotAririle lor si a procuratorilor acestor judecA-
lor, sA fie intocmai dupA coprinderea torii, cum si apelatiile inpotriva hotà-
regulamenturilor si a- pravililor celor ririlor Inaltului Divan, sd vor supune
orânduite. Domnului prin mijlocirea lui, dupA co-
Mare le logofAt va ingriji a aduna prinderea paragrafului al doilea al art.
toate trebuincioasele stiinte, va merge 324. IntArirea hotAririlor Inaltului Divan,
insusi spre cercetare pe la toate jude- poruncele de a sA pune in lucrare,
catoriile, cum si la Inaltul Divan i va intAririle mezaturilor si a vanzArilor
putea a sA afla WA, de va fi trebuintA, cu un cuvânt toate pitacele domnesti
la adunArile lor. asupra orAduelii judecAtoresti, sA vor
Va instil* pe Domn pentru cinov- adeveri de marele logofät prin iscA-
nicii ce sA vor depArta de datorfile dre- litura sa.

SECTIA VIII

Pentru trecerea in condicei a zeilogirilor i a foilor de zestre.

Art. 332. Mare le logofAt va avea
In despArtirile cantelarii sale o masA
pentru trecerea in condicA a zälogirilor
si a foilor de zestre. Trecerea sl va
face indatà fArA a lAsa vreun rand
nescris in doA .condici igsemnate pe
foia dintâiu si din urmA cu sah pe
fiescare foae i pecetluitA cu pecetea
gospod, una dinteaceste condici va fi
randuitA pentru trecerea tuturor dato-
riilor cu zAlog de lucruri nemiscAtoare
ceilaltA pentru trecerea foilor de
zestre.
Art. 333 Orice imprumutAtor cu
zalog va fi dator a se infälisa eu dator-
micul inaintea marelui logofät,
sAu
subt os'Andä. pentru neurmare, a nu sA
linen in seamA zapisul imprumutArii
ca sa-i arate suma banilor cu care o
sA-1 imprumute i zAlogul ce sA dA spre
siguran.
DupA acestea, marele logofat va cer-
ceta mai întâiu daca imprumutAtorul
datornicul au legiuita vfirstä
credintându-sl cA nu sA aflA nici o
pravilnicA impiedecare la aceastA im-
prumutare, va porunci judechtoriei lo-
cului unde sA aflA zAlogul, sA cerceteze
subt rAspunderea sa daca acel lucru
este inteadevAr al datornicului i sl
instiinteze de aceasta.
Art. 3 5 4. SA vor trece in condicA
numele i porecla ImprumutAtorului
a datornicului, sorocul pläfil banilor,'

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI 123

suma cea imprumutata silelul zalogului cand zestrea sä va intoarce inapoi,

precum 0 zapisul ce au fäcut tocmi- ipotesiarii ') sa vor infatisa la cantelaria
toarele parti intre dansele, carii vor aceia unde acturile s'au trecut in con-
iscali in josul foii, wide va adeveri ma- dica ori la logofatia cea mare, sau la
rele logofät, care intarind in urmä chear
zapisul imprumutarii il va da in mana judecatoria judetului ca sa fie fata &and
imprumutätorului. sä vor sterge din condica si sä adeve-
Art. 335. Orice foae de zestre reze aceasta pe marginea ei cu iscali-
sä va trece din cuvant in cuvant in turile lor, sä va urma intocmai pentru
aceasta dupa coprinderea articolului
condica cea randuita pentru acest sfar-
de maf sus.
git, subt osanda pentru neurmare a nu
Art. 339. La mutarea lucrurilor
sa tinea foia in seaml 0 cu coprindere
de tot lucru miFator 0 nemiqcator, de zestre sau a unui zalog, ipotesiarii.
O. vor infatiqa la cuviinciosul loc ca
sau de suma banilor dati de zestre, sa stearga actul dintaiu si sa treaca in
precum si de asazämântul ce sä va fi
fäcut intre amandoä partile, foia de
condica pe cel nou, urmndu-sà intoc-
mai dupá coprinderea a vdoua articole
zestre sa va intari de marele logofat
de mai sus.
dupa ce sä va trece in condica.
Art. 340. Trecerea in condica a
Art. 336. Deci dupa oranduelile zälogirilor 0 a foilor de zestre sa vor
articulului de mai sus lacuitorii politii face fara nici o cheltuiala sau alta
Bucure0ilor sä vor adresa la logofatul Oath' de bani.
cel mare, iar cei duprin judete sä vor
adresa la judecatoria judetului intru care Art. 341. Lacuitorii duprin sate
10 au lacaqul lor sau unde sä va afla nu sa supun _la aceste formalitäti ca
zglogul nemiscator ori dat de zestre. sä nu sa stramtoreze a§dzamanturile
La aceste intampläri judecatoriile ju- lor, pentru care acest fel de masuri
detilor sant indatorate a lua cuviin- sant pentru acum de prisos 0 poate
cioasele 0iinte si a sa intocmi pentru sa fie sarcinä pentru aan0i.
trecerea in condicä 0 intarirea acestor
fel de acturi dupa coprinderea articu- Art. 342. Toate vanzarile prin
lulu'. 33Z 333, 334 0 335. mezat a nemiqcatoarelor lucruri sä vor
Art. 337. Judecätoriile judetilor face fará nici o cheltuiala sau altä
dare de bani in judecatoriile de intaia
vor fi indatorate a trimite in trei zile cercetare duprin judetele unde lacuesc
catre logofetia cea mare copie adeve- ipotesiarii sau unde sa afla lucrurile
rita de orice foae de zestre ori con- cele ce sä vand, urmändu-sä pentru
tract de zalogirile ce sä vor fi fäcut in aceasta intocmai dupa cuvantarea pra-
condicile cantelariilor, ca sä se treaca vilii, insä sä se in0iinteze logofatul cel
0 in condicile logofetii cei mari Ase- mare ca .sä intareasca stapanirea cum-
menea va urma si logofetia cea mare paratorului cu mai multa putere. 2)
care judecatorii pentru toate acturile
de zalogire ori de zestre a nemisca- 1) Editia din 1847 Inlocuwe cuvAntuI: ipo.
toarelor lucruri ce sa AA in judetile tesiarii. cu ,,partiIe interesante».
acelor judecatorii. 2.) In editia din 1347 se adaoga la finde ar-
ticduIui : a Ceitre aceasta se vor urma f i rein
Art. 338. Cand sa va slobozi lu- duelile coprinse in anecsul cu N. 5 al acestui .
crul nemiqcator de subt zalogire sau cap", anexii publicota In acea editie.

www.digibuc.ro
 124 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA IX
Pentru hoteirniciia tutulor moOlor din Valahia.
Art. 343. Spre a sà da sfarsit la sineturile prigonitoarelor parti, insA co-
o multime de judecAti ce sa ivesc ne- misia va 'Mgr* mai nainte de toate ca
incetat din pricina calcArilor hotaralor sa-i inpace si cand nu sA va putea, va
de mosii sä va orandui inteadins in face raportul ski catre Divamtl jude-
fiesicare judet o comisie ca sa hotA- decatoresc arAtandu-si pArerea sa, dupA
rasca toate mosiile de acolo. care va da copie prigonitoarelor parti
Art. 344. Aceste comisii sa. vor si eel ce nu sA va multumi va da a-
intocmi fiesicare de frei boeri dintre pelatie catre Inaltul Divan, care va ju-
care niciunul sa nu fie stapan de mosie deca desAvarsit si va hotari pentru
in judetul unde sa va orandui si de un totdauna hotarale acelor mosii.
inginer ca sa radice harta. Art. 347. DupA ce sA vor ispravi
Art. 345. Cu un an mai nainte hotarniciile cu acest chip sA vor pune
de a incepe aceastA hotarnicie, sA va in pastrare la arhiva Inaltului DiVan
publica in toatb judetile, ca intrfacest hartele cele cu lAmurirea hotaralor si
soroc, vericine va avea a sa jelui penh-u asemAnate cu cele ce va da acest Divan
cAlcare de pamant sA dea jalba sa cAtre pela mâinile fiescAruia proprietar, dupA
Domn, pentru a camia priimire va lua ce le va adeveri.
adeverinta dela marele logoat. Toate
aceste jAlbi inpArtindu-sa pan judete, Aceste harte vor sluji a nu sA mai
sa vor trimite in cercetarea comisii stramuta pietrile hotaralor si pentru
fiesicaruia judet. orice alta nedomirire in pricina lor,
proprietarul care dupa aceasta hotAr-
Toate hotarAles mosiilor pentru care nicie va indrazni sa calce pAmant dela
nu sA va fi pornit jalba catre Domn in vecinul sAu, nu numai cA-1 va da Ina-
sorocul de mai sus, vor ramanea nestrA- poi, ci Inca va pläti vecinului pretul
mutate dupA stäpanirea ce au curs. acelui pAmAnt, dupa pretuirea ce sA va
Art. 345, Aceste comisii, bez face in fata locului.
cartea de hotArnicie, vor da fiescaruia
proprietar si harta mosii sale, cu in- Art. 348. Proprietarii vor plati
semnarea hotarAlor mosii invecinate, trebuincioasele cheltueli ale acestii ho-
unde nu va fi nici o prigonire, vecinii tArnicii.
vor iscali pe liniile hotarAlor dintr' Obsteasca Adunare va hotari pretul
aceastä hartA, care sa va hdeveri si platii, precum si dreapta analoghie a ei,
de catre mAdularile comisii, iar unde asemenea va orandui prin intr'adins
va fi prigonire, hotarale sA vor insemna instructie regulile ce trebue sA pazeasca
dupa. ce sA vor cerceta cu luare aminte aceste comisii de hotArnicie.

www.digibuc.ro
 CAP. VIII

Dispozitii Generale
Art. 349. Acest comitet indelet- II. Orânduirea In feluri de slujbe
nicindu-sa prin capetele dinapoi intru Publice.
inbunätätirile ce privesc la felurimea III. Chipul ocarmuirif avuturilor bi-
ramurilor Administratii Printipatului serice0i.
Valahii, au trebuit sä ia in bagare de W. Invatatura publica.
seama 0 cele urmatoare : V. Temeiurile unei uniri mai de a-
L Inaltarea in ranguri 0 ranguri färä proape intr'amando& Printipaturile.
de slujba, adeca paialâcuri.

SECTIA I

Pentru inaltarea in ranguri

Art. 350. Abuzul paialacurilor ce
da Domnii dela o vreme incoace cu
mare inlesnire s'au fost facut pricina
de multe 0 grele necuviinte.
Ca sa se dea dar un sfarsit acestui
abuz, de acum inainte nimenea nu va
putea dobandi nici o inältare de rang
decal numai dupa adevarata slujba ce
va savar0, aflandu-sa lucratori in once
treabá va fi orânduit.
Catre aceasta, Domnul va putea sa
dea pentru slujbe insemnatoare care
Stat, titluri de noblete.
Pentru aceasta, Domnul va orandui
ca Ob0easca Obitinuita Adunare sa
hotärasca un numar de ranguri pe
rand pentru câte trele ramurile admi-
nistrative,- judecatoreasca 0 osta§asca,
SECTIA II
Pentru orânduirea in feluri de slujbe.
Art. 352. Toti dregatoril 0 o- nistratii, osta§e§ti 0 judecatoresti sa vor
I
ca printeaceste dregatorii 0 s1ujba0i
dupa vechimea slujbei 0 dui:A treapta
destoinicii fiesicaruia sä poata a ajunge
prin inaltäri treptelnice 0 asemanate cu
ale lor meritela cele mai man slujbe.
Art. 351. Oricare rumân, nefiind
in traapta nobililor, sa va osebi prin
slujbe publice, Domnul il va face cu-
noscut 0130e0ii Adunari ca sä i sa
dea dreptul de noblete, ori numai pe
al ski obraz sau mo0enitoare, dupa
märimea slujbelor ce va savar0. Aw,-
zarea unui asemedea la treapta nobletii,
sä va face prin actul Ob0estii Adunari
intarita de Domn. Sa vor intocmi con-
dici unde sa vor inscrie cartile de no-
blete 0 aceste condici sä vor depune
0 sä vor pastra in Arhivele Statului.

randuitii in feluri de slujbe ale Admi- I alege 0 sa vor numi de Domn.

www.digibuc.ro
 126 REGULAMENTUL ORGANIC AL NALAHIEI

Pentru tofi ocarmuitorii de judet, Art. 356. Schimbarea slujbasilor

samesii i cinovnicii politicesti ai ca- pe tot anul, care sA obicinuia panA a-
rantinilor, Sfatul Administrafiv va arAta cum 'in Valahia, Bind vátámátoare sluj-
Domnului cate doi candidati pentru bei, sA doboarA cu totul.
fiesicare Mc deschis i Domnul va ale-
ge dinteacestiia cate unul. Orice oranduit in slujba administra-
Art. 353. Toti suptocarmuitori de fil sä va numi pe trei ani, afarA dintr'o
plAsi si de plaiuri s vor alege de cA- gresalA vAditä i urmatA dupA o pre-
tre nobilii i proprietarii de mosii a gafire sau cand mnsui sA va trage din
liesicArtfia judet, dinpreunA cu ocannu- slujbA dupà a sa vointA. Daca insA in-
itorul judetului. Acestlia vor arAta la teaceasta curgere de vreme va da do-
Sfatul Administrativ cate doi candidati vezi de vrednicA purtare, va urma in
pentru fiesicare plasA i plaiu i acest slujba sa. Pentru aceasta slujbasii vor
Sfat va supune a lor oranduire la ale- avea vreme sà cunoascA mai bine ale
gerea Domnului. lor datorii, ä dobandeascA toatA tre-
Subtocarmuitorii de pläsi vor fi a- buincioasa ecsperientä ; i slujba pre-
lesi pe o curgere de trei ani intre cei cum si meritul nu von ramanea fArA
insemnati ai judetului sau negasindu-sa rAsplAtire.
acolo numhul cerut si din cei ce sA Cat pentru cei oranduiti in partea
vor afla in judetele invecinate. judecAtoreascA sA va urma intocmai
Art. 354. Aiributfile subtocar- dupa intocmirile coprinse in articolul
muitorilor de plAsi sânt 215, capul VII.
L SA inplineascA cu intregime toate
datorfile intru care sA indatoreazA dupà Art. 357. Toti oranduitii in sluj-
intocmirile capului III al acestui Re- bA, fArA osebire, sant datori la a lor
gulament.
IL SA apere pe saleni de orice nà- numire, sA facA i sà iscaleascA jurA-
päshiire i sfilnicA luare, ce li sA va mantul urmAtor
face din partea trecAtorilor sau a ve-
ricAruia altuL Pentru aceasta vor in- Jur in numele Prea Sfintei Troiti,
shin% ocarmuitorul judetului i daca sA slujese la slujba ce mi i'au Mere-
nu sä va face cuviincioasa indreptare dintat cu ravnA, cu credirrtd l cu
despagubire, sl vor adresa la minis- dreptate, fArA de a ma abate din da-
trul Trebilor din LAunh-u. torfile prescrise, precum si de a pAzi
III. SA instiinteze ocarmuitorul jude- pravilile si de a respecta institutfile
Willi de orice s'ar urma intru a Mr patrii mele".
plasä, precurn si de intâmplärile de e- Art. 358. Domnul va orandui a
pidemiii, de moarte in vite, de file-
cAciuni si de orice altA intamplare O. face prin ai sAi ministrii, proiecturi
ecstraordinarà sau vAtAmatoare satelor. de lege pentru atributifle politii, a o-
Art. 355. Trecandu-sA lefi pen- carmuitorilor de judete, a samesilor
tru acesti slujbasi in socoteala casii a altor slujbasi a cArora datorie nu s'ar
Statului, de acum innainte nu vor putea gAsi hotärite cu indestula deslusire in-
sà cearA nimic dela läcuitorii satelor,
nid sà priimeascA cevas subt orice nu- tr'acest regulament. Aceste proiecturi
mire va fi 1). sA vor da in cercetarea Obstestii Adu-
nAri í priimiindu-sA odatA de cAtre
1) In edítía din 1847, articoluI 355 este ad.lo- aceasta í intArindu-sA de Domn, vor
gat ca tatim alinmat articoluIui precedent. In Io-
cuI articoIului 355, editorul din 1847, pune art. sluji cAtre oranduitii in slujbe de re-
1. 2 §i 3 din Iegea din 1892 asupra Intemeerei gule nestrAmutate i cAtre fiesicare pen-
supt carmuiraor 0 a bunei orandueli de pin
sate. t= partea ce i sA cuvine.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 127

SECTIA Ill

Clirosul bisericesc i ocarmuirea avuturilor sale.

Art. 359. Ca sä se pazeasca cu preuna cu episcopfi in lucrare i cu

toatä intregimea vechile prerogative a logofatul Trebilor Biserice0i. Acest re-
clirosului Valahii §i. sa se intâmpine de gulament sä va da de Domn in cerce-
acum innainte tot abuzul, ce s'au fost tarea Obicinuitei ObOeqtii Adungri
introdus in ierarhia bisericeasca, mi- dupä ce sa va primi de cake aceasta
tropolitul i episcopii cei in lucrare, sä va intäri dupä toate cuviinfele, va
dupa intocmitoarele legi ale tarii, sä avea putere de lege 2).
vor alege dintre biserica0i pamânteni, Art. 363. Pentru abuzurile i da-
cunoscuti pentru a lor pilduitä evlavie, räpanarile fäcute foarte adesea de ca.-
statornica invätätura i cercata destoi- tre egumenii mângstirilor celor inchi-
nicie. nate, la carii ocârmuirea avuturilor bi-
Alegerea acestor duhovnice0i pas- serice0i s'au fost incredintat, este nea-
tori sä va face dupg. drepturile 0 obi- pärat ca aceastà pricinà sá se pue in
ceiurile tarii de cgtre Obicinuita Ob- bunä oranduiala. Drept aceia, o comisie
qteasca. Adunare dinpreunä cu boerii alcatuitä subt prezidentia mitropolitului,
din treapta dintaiu ce nu sä vor afia de logofgtul Pricinilor Bisericqfi, de
maduläri ai acqtii adunäri. pafru boieri 0 de patru orânduiti din
Dupa ce sä va intari alegerea de partea Sfintelor Locuri, adeca Sfântul
de Domn, alesul pastor numai decal Mormânt, muntele Sinai, Sfânt-Agura
sa va inscauna Intr'a sa dregatorie i o 0 din Rumeli, sa vor indeletnici intru
va cârmui dupa canoanele bisericeqti cercetarea titlurilor i altor acturi a-
dupä pravilile i obiceiurile ce shut tingatoare de mânästirile cele inchinate,
legiuite pand acum In tara. sa vor sfätui asupra urmatelor mai
Art. 360. Mitropolitul sa va alege nainte abuzuri i asupra proiecturilor
dintre trei episcopi, ce vor fi in lu- de indreptare 0 in cele dupa urtna va
crare, adeca al Ramnicului, al Buzäului hotari partea din veniturile kr, ce sa
0 al Argeqului, avand calitätile cerute va putea da in casele Statului pentru
dupa articolul de mai sus 0 va priimi fapte de faceri de bine.
dupa vechiul obiceiu canoniceasca in- Vor fi oranduiti madulari ai aceqtii
tarire dela patriarhul Tarigradului. - comisii pentru mânästirile neinchinate
Art. 361. Mitropolitul i episcopii la keun i. streine i patru biserica0 pa-
vor fi nesträmutati intr'ale kr numiri, mânteni ale0 de cgtre mitropolitul
afara numai la intâmplare de abateri carii vor fi parta0 intru toate chibzu-
din duhovnice§tile kr datorii 0 de o irle de câte ori sa vor urma
purtare politiceascä vätämätoare Sta- pentru aceste mânastiri.
tului, doveditä de Obicinuita ONteasca Lucrarile aceqtii comisil savâr0ndu-
Adunare i cunoscuta de Domn 9. sa i Intarindu-sä dupa cuviinta, logo-
Art. 362. Cuvincioasele simbrii a fatul Pricinilor Biserice§ti va fi insär-
iconomilor 0 a protopopior, precum cinat sa ingrijasca a sa pazi cele ce sa
darile pentru botezuri, cununii, ingro- vor hotarl.
pari, sä vor hotari printr'un regulament Cgtre aceasta, tot intru datoria Lo-
ce sa va alcatui de mitropolitul din- gofatului bisericesc sânt i urmatoarele
insemnäri I
o ArticoluI 361, In editia din 1847 este adtt..
ogat ca ularn aniat art. 36e. In locul situ, se 2) Irk editia din 1847, art. 362 este modificat
intercateazá un nou articof 361 din art. 1, 0 mult márit prin intercalarea dispozitiaor Iegei
3 ale legii din f833 asupra seminarelor. din 1833 asupra protopopilor i preotifor.

www.digibuc.ro
128 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Domnul prin mijlocirea marelui lo- negresit avocafi spre a sA judeca in

gofat al Pricinilor Bisericesti, privi- locul lor ; iar dumnealui vel logofAt va
gheazA ca tot clirosul din Valahia sA sprijini judecAfile lor prin toate
se poarte cu bunI orânduialA si sA nu
calce pravilele si legiurile cele asezate mijloacele, ca sA ia sAvArsire in
inteacest prinfipat vreme si. sä dobAndeascA partea ce va
and vreunul din partea clirosului avea dreptate, legiuita indestulare. SA
bisericesc sA va amesteca la lucrurile deosibesc inteaceastA regula preatii de
care privesc numai la ocArmufrea Dom- mir, carii pentru scApAtAciunea lor nit
nului, pricinuind printr'aceasta turbu-
rare la linistea si buna orAnduialA a vor fi in stare sA plAteascA avocatilor.
publicului, ori va infra in cercetare de Hirotoniile cliaconilor si a preotilor,
pricini care privesc la judecAtoriile po- fiind trebuinf A a sA urma pe temeiurile
liticesti, precum si. nand va cAlca pra- legiuirilor ce sAnt pentru aceasta, de
vilile si legiuirile acestui prinfipat, ori acum innainte nici un diacon sau preot
nu sA va purta cu bung oranduiala du- nu sà va hirotonisi pAnA a nu face
pä al salt haracter, atunci logofatul
Pricinilor Bisericesti va face cunoscut marele logofAt raportul salt cAtre Domn,
Domnului pe aceia si. va cere ca sl se arAtând atAt trebuinta ce este, eat 0
dea vinovatul in cercetarea pArinte- cA s'au priimit de vrednic de cAtre
lui mitropolit, fatA aflAndu-sä si marele arhiereul cel ce va fi sA se hirotoni-
logoat, spre a sä judeca si. a-si lua seascA si. pAnA a nu da Domnul voe
cAzuta pedeapsa. Asemenea 0 cAnd si. slobozenie in scris pentru aceasta.
vreunul din dregAtorii. mireni va su- SA inceteze insA mice luare dela a-
pAra vreun obraz bisericesc la cele ce cestiia si de cAtre cei politicesti si de
privesc asupra datoriilor slujbei sale cAtre cei bisericesti.
sau 11 va necinsti intealt chip, marele Tot la eaderile marelui logofät sA
logof At il va face cunoscut Domnului, cuvine atAt privigherea asupra ocAr-
cerAnd ca sá se dea vinovatul in cer- muirei avuturilor miscAtoare si. nemis-
cetarea si judecata judecAtoriilor poll- catoare a tuturor mAnAstirilor si schi-
ticesti spre a sA pedepsi dupA mAri- turilor a celor slobode din printipat,
mea gresalii. cat si asupra scoalelor teologhicesti
Nici un schit sau manAstire sau vre- pentru care va ingriji dinpreunA cu ar-
un alt chinovion nu sA poate intocmi hiereul eparhii, ca toate regulile ce sA
in Valahia fArä a sä da de stire mai nror intocmi printeun deosebit regula-
intAiu marelui logofdt ca printeinsul O. ment asupra profesorilor, stiintelor si.
ia voia si slobozenia Domnului. bunei orAndueli sä se pAzeascA intoc-
Asemenea 0 nici un egumen nu sA mai intru toate.
poate aseza pe la toate mândstirile, in Fiindcä s'au addogat la canfelaria a-
toatA tam, pana a nu sA. infAtisa Dom- cestii logofetii condicile ce privea la
nului prin marele logoat dinpreuna cu feremoniile publice, de aceia la acest
mitropolitul si pana a nu sA intAri de fel de intâmpldri, fArAmoniile sä vor
Domn, Wä a sä indatora sá plAteascA regula dela aceastA canfelarie 9.
vreun ban subt nici un fel de numire ;
asijderea si. orice starit sA va alege,
numaidecAt sä se feel cunoscut mare- I) In editia din 1847, ultimile 11 aliniate ale
lui logotät. articoIulului s'au scos, trimitandu-se printr'un a-
Fiindca nu se cuvine ca obrazele liniat unic, In ceiace priveste manAstirile Inchi-
bisericesti sA se traga prin judecAto- niate la rânduelile special intocmite In anexa 1
riile politicesti pentru pricini de jude- del.. acest capitol.
Se adaogA un nou articol 364 cu dispozitiuni
cat-A, marele logorat va ingriji ca a- din leg& asupra Indatoririlor si rangurilor logo .
cestiia avAnd judecAti sa-si orAnduiasca fetid bisericesti 0 asupra manAstirilor Inchinate..

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIE/ 129

SECTIA

Pentru invatatura publica.

Art. 364. Invätätura publicA tre- publice trebue a sä tracta intr'aceastä

bue asemenea a fi objectul ingrijirii limbA, care este ceia ce sA intrebuin-
privigherii Stäpanirii, ca cresterea tine- teazA i intru toate slujbele sfintei cre-
rilor sä fie inteir eiatä pe inceputurile dinte.
celui mai sänätos moral '). Art. 367. Ca sà se poatA creste
Epitropiia Invätäturilor pubfice va al- fiii celor In slujbe publice, dupa un
cAtui regulamenturi pentru organizatiia chip asemAnat cu al viitoarei soarte,
a tutulor asAzArilor de crestere, f recum sA va clädi in orasul Bucurestii un co-
pentru toate cursurile invätäturilor legiu hotArit pentru cresterea de una
care vor trebui sä urmeze i le va su- sutA scolari dinteaceastä treaptä.
pune la priimirea Domnului prin mij- Acesti scolari vor avea inteacest
locirea ministrului Trebilor din Lä- colegiu läcuintat hrana, lumanarea, In-
untru cAlzirea si vor urma cursul Invätäturi
Toate scoafile particulare precum a lor lor in casele publice Intocmai ca
Coltii i allele ce sant acum intocmite ceilalti scolari de afarA.
ce sä vor mai intocmi de acum Innainte, SA va aseza cAtre aceasta In c4pi-
sA fie cunoscute StApanirei si ea va a- talä, o casä de crestere pentru cinci
vea bägare de seamA asupra sistemii zeci ffice i särmane ale slujbasilor Sta-
Invätäturilor ce sA cuvine a sä linea In tului, care îi vor avea acolo lAcuinta,
fiesicare scoalä prin mijlocirea cinstitei hrana i cresterea, dupl un chip cu-
Eforii a scoalelor. viincios.
Art. 365. StApanirea va intre- Aceste doä institutii sä vor organiza
buinta o intr'adins ocrotire cAtre trupul &pa un regulament ce sA va alcAtui
Academii i catre scolarii care sA vor de Epitropia Invätäturii Pubfice, care
osebi prin a lor Innaintare la invA- va hotAri intr'aceasta i oranduiala
täturi i. carii vor da dovezi de talen- chipul priimirii acestor numAr de
turi i vrednicA purtare 3). fiice.
Art. .:16'6. SA vor intocmi scoale Art. 368. Pentru tinerea colegiu-
incepAtoare pentru ainandoä secsurile lui i casa de crestere, sä rämae a sA
In fiesicare capetenie de loc a judeti- chibzui de cAtre Domn dinpreunä cu
lor, unde sA vor Inväta cunostintele Obsteasca Adunare, mijloacele prin
elementare, dupa metodul lui Lancas- care a intampine cheltuelile trebuin-
ter ; sA vor da acèstor asezäri toatA in- cioase i mai inlesnitoare, ori din ve-
tinderea Inaintätoare i asemAnatä cu niturile Statului, ori cu luarea acelor
suma banilor hotAriti pentru invätätura doä parale la leu sau prin alt mijloc.
publica. Art. 369. Epitropiia Invätäturii
Cursul invätäturpor va urma In lim- Pubfice va chema mArimea de suflet a
ba rumaneascA, nu numai pentru *Mies- cetätenilor sAi ca sA ajute aceste folo-
nirea scolarilor i desävarsirea limbii sitoare asezAri prin häräziri de bani
ci Inca í pentru cA toate trebile legaturi, care vor sluji intru cresterea
veniturilor i intru a asigura statorni-
1) Vezi nota precedentA. Constitue inceputul cirea i innaintArile.
articolutui 365 'in editia din 1247. Art. 370. Cat pentru epitropii
2) AliniatuI acesta este inlocuit In editia din ce privesc la ingrijirea nevarsnicilor sd
1847 printr'o trimitere ce se face Ia regulamen. va urma dupa chipul de mai jos.
tul fcoalelor non mntocmit.
3) In editia din 1847, art. 365 este trecut ca De va fi epitropul oranduit prin dia-
uItim aniat at art. 364. tä sA urmeze dupa acea diatA, iar de
9

www.digibuc.ro
130 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

nu va fi &a% sa se aleaga de judea.- O. fie datori ca la fie0care an sä dea

torfia locului din cele mai de aproape socoteala la judecatorfia locului pentru
rude dua povata pravilii. Amandoä lucrärile lor in parte 1).
felurile de epitropi ce s'au zis mai sus,

SECTIA V

Inceputuri de o unire mai de aproape intre arnandoCi PrintipaturiIe.

Art. 371. Inceputul, religiia, obi- sa insa cu proprietarii acelor mo0i 0

ceiurile 0 cea de un fel limba a inputerniciti cu slobozenie de voe din
sala0uitorilor inteaceste dol printipa- partea judecatorfilor satelor, farä nici
turi, precum 0 cele deopotriva tre- o dare, nici facându-li-sä vreo inpie-
buinte sânt indestule elementuri de o decare din partea Stapanirii.
mai de aproape a lor unire, care pana Art. 375. Monedile vor avea a-
acum s'au fost poprit 0 s'au zabovit, nu- celas curs 0 ace1ea0 preturi in amân-
mai dupa inprejuräri intamplatoare 0 doä printipaturile, intocmai dupa co-
cele urmate dupa dânsele bunile do- prinderea articolului 65.
bândiri 0 urmarile folositoare ce ar o- Art. 376.Puterea de sine stapâni-
drazli dintr'o apropiere a acestor doa toare 0 savar0toare pentru finerea bu-
popule, nu pot fi supuse la nici o in- nei orândueli 0 pentru räpaosul ob0ii,
doiala ; inceputurile, dar, s'au a§ezat orânduirea in toate slujbele, cea intaiu
inteacest regulament prin cea de un comanda a jandarmerii sânt preroga-
fel de cladire a temeiurilor adminis- tive aläturate obladuirii Domnului sta-
trative in amândoa Wile. pânitor, care va urrna intru a lor o-
Art. 372. Läcuitorii din amândoa carmuire ca 0 mai nainte insa dupa
printipaturile sä vor inparta0 de toate temelurile intocmite printr'acest regu-
folosinfile negutatore0i, dua. temeiu- lament.
rile intocmite la capul V, articolul 159 Art. 377. TO boerii ce sä vor
al acestui regulament 0 vor dobândi afla in slujba sau nefiind in slujba, pre-
deopotriva in fiqice eparhie la al lor cum 0 toti s1ujba0i Statului, sânt da-
negot acelea0 drepturi civile ce vor tori sa dea Domnului supunere 0 as-
avea 0 pamântenii. Caderea de a do- cultare ; abatändu-sä insa din ale lor
bândi intr'o tará sau intealta proprie- datorii, dupa ce vor fi mai intaiu ju-
tali mi§catoare sau nemi§catoare este decati, sa osândesc a se pedepsi du-
asemenea data läcuitorilor din amân- pa coprinderea pravililor.
dol printipaturile. Art. 378. Verice boer sau ne-
Art. 373. Facatorii de rele, cri- gutator rumân este slobod sa cargo-
minalii Statului, dezertorii precum 0 reasca in streinatate pântre loctrile
datornicii ce vor scapa dintr'un prin- unde interesurile personale 11 vor po-
tipat intr'altul O. vor da innapoi deopo- vatui, fara sa poata cineva0 a-1 popri,
triva inpreuna cu toate lucrurile ce afara numai de intamplari prevazute
vor lua cu dâmii, dupa intocmirile u- de pravila.
nui aqezamânt de dare innapoi ce sa 0 pravila intr'adins alcatuita va pune
va legiui intr'amândoa stapânirile. in orâ.nduiala indatoririle tuturor la-
Art. 374. Lacuitorii satelor salal- cuitorilor, pentru ceiace prive0e la
luiti pe hotarul acestor doä tart având cvartiruirile militare0i 0 la care va
trebuinta de a trece vremelnice0e din-
tr'un hotar pe altul, pentru munca sä-
tene0ii iconomii pe moqiile invecinate, In 1) Partea Gnat& a articolului este modificata.,
editia din 1847, Inlocuindu-se cu o trimitere la
vor fi slobozi de a o face tocmindu- regulamentul scoalelor.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 131

urma a sá supune figcare (afarA nu- care sA dovedeascA cA poate sA se

mai de vreo intâmplare neobicinuitä) facA intru adevAr folositor Statului
pânä cand sA vor zidi cazarne ale Sta- petrecând aa zece
ani socotiti din
tuhti sau sA vor invoi ob0irile intru zioa arAtArii sale cAtre StApânire 0 a-
gäsirea mijloacelor pentru aceste cvar- rAtându-sA totdeauna prin purtAri cin-
tiruri. stite, i sA va da document de natura-
Art. 379. Orice strein, de orice lizatie, dupA toate formele cerute
rang cre0inesc, va veni aid in tarA atunci sA va inscrie intre pämântenii
va voi sA dobandeascA drepturi politi- Statului i va dobfindi toate acele drep-
ce0i de pamântean, sl nu le poatá turi politice0i cate au 0 cei adevArati
dobAndi färä un document la mânä, pAmânteni, intrebuintându-sA de Domn
care i sA va da de cAtre Domn, dup5. 0 in slujbe de ale tArii pentru care
o mai intâiu chibzuire a Obicinuitei va fi destoinic.
Ob0e0ii AdunAri, iar chibzuirile ace§tii 4-lea. DacA vreun strein sA va in-
AdunAn i intArirea Domnului vor ur- sura cu pämfinteancA nobilA i va da
ma pe temeiurile urmAtoare dovezile mai sus arAtate, atunci soro-
1-iu. Streinul din nou venit, dorind cirea anilor de naturalizatie, sA va so-
a sA naturaliza in tazA, va li dator sA coti pe un nurnAr de qapte ani numai,
se arate cAtre StApânire cu jalbA, do- iar neavând acest fel de dovez't, insu-
vedind al sAu capital 0 alte avuturi ce rarea cu pämfinteancA nu poate de a-
va mai avea prin alte locuri sau me- cum innainte sA-i dea drept de natu-
seria ce va cunoa0e i prin care s'ar ralizatie.
fagadul a sA face folositor Statului. .. 5-lea. Ian streinii, uneltind numai ne-
2-lea. Obicinuita ONteasca Adunare gutatorii i industrii i dorind a dobândi
din porunca Domnului va cerceta ale numai drepturi obicinuite de pAman-
sale dovezi i va raporta Domnului. tean, iar nu 0 politice0i, in ceasul ce
3-lea. Daca dupa aceastä cercetare sA von inscrie intre corporatiile loculni
sA va face cunoscute de adevArate do- sA vor supune la cele dupeste an
vezile streinului, atunci acesta va putea. däri pentru dreptul de patbntA i pentru
intrebuinta al sAu capital in orice cum- cheltuelile or4ene0i, numaidecât sA vor
pArAtoare de acareturi va voi, prin innumAra intre pAmântenii Statului
ale sale in parte lucrAri sA va sill sA vor avea acelea0 drepturi ce au 0
dea dovezi de a sa destoinicie, prin pAmântenii negutatori i industria.0.

www.digibuc.ro
 CAP. IX.

Regulamentul osteqesc 1)
SECTIA 1 2)

Temeiurile formarii Militii.

Art. 379. Dupa pontul al trac- manteneasca in Printipat dupa urmätorul

tatului de pace din Andrianopoli, ce chip :
intare0e singurii stapaniri romane0i ot- Art. 380. Militia printipatului
carmuirea cea din launtru a printipa- Valahii se comandue0e intru mai mare
de catre spatarul 0 se alcatue0e de
tului, neaparat trebue0e : 1-iu, spre paza
granitilor pe cat se atinge de negot qi o0iri de pezestrime 0 de cavalerie
0 de carantine, 2-lea, spre paza bunei inpartita in trei polcuri. 8)
Art. 381.
orandueli 0 a ob0e0ii 1ini0i in prin- catuevte din doao Fie0ecare polc se al-
tipat, O. se formeze o o0ire intocmita doa escadroane. batalioane 0 din
pe temeiuri statornice 0 intru care Art. 382. Polcurile, batalioanele
Stapanirea sa-0 poata odihni creclinta. 0 escadroanele se insemneaza supt nu-
Drept aceia, se intocme0e militia pa- mirile urmatoare:

1) Regulamentul ostdvesc pentru militia pd- Adunare de Revizie rezultA cA in vedinta de

mcinteneased a Prinfipatului Valahii" a avut, la Ia 13 Martie 1831, Vornicul Alexandru Ghica
Inceput, fiinta deosebita de aceia a Regulamen- vel spatar au citit Capul al 9-lea pentru Re-
tului Organic. In editia din 1831 a Regulamen- gulamentul Ostdvesc al MHO Romtinelti". care
tului Organic, el s'a publicat separat, precedat nu era altceva decat capuI I al acestui Regula.
de o tabla de materii care aratA cA se sub- , ment, dar acest Cap al Regulamentului Os-
impArtea in patru capuri. Cu toate acestea nu tdsesc" a fost primit atat de Comitet cat 0 de
se publica decat cap. L Restul capitoIelor 0 anu- 04teasca Adunare sa facd parte din Orga-
me cap. II, Ill 0 IV al acestui regulament, de0 nicescul Regulament al Printipatului vi sa in-
sunt indicate In tabla de materie, nu se gAsesc chipuiasca pe cel de al IX-lea vi din urind
totus in volum. Aceste capitole sunt rezumate In Cap al acestui Regulament" Aceasta dispozitie
art. 425, 426 0 427, ce publicam mai jos 0 par se refera, dupa cum am spus, numai la primul
a fi rAmas regulamente interioare cari n'au facut din cele cinci capitole ale initiaIului Regulament
obiectul unei (egi votate de Ob0easca Adunare. ostAsesc.
Ultimul capitol (art. 427), privitor la partea 2) In textuI editiei din 1832 se Intrebuinteaza
judecatoreasca a fost publicat de dL profesor In cuprinsuI Regulamentului ostisesc, denumirea
Stefan Berechet ca Avezdmiint ostdvesc pentru de desparfirea" In loc de sectie. Prin incadrarea
straja pdmdriteneascd a Valahii din 1832, lavi Regu(amentului ostAsesc In RegulamentuI Organic,
1929, dar acest a;eztimAnt nu a fost supus nici- normal a fost pentra uniformitate, sA tntrebuintam,
°data discutiei Oblteltii Adunari pentru a putea ca 0 editorul din 1847, denumirea Sectia"
fi considerat o legiuire propiu zisit. 3) In editia din 1847 cuvAntul polc este in-
Din desbaterik ce au avut loc ln Ob0easca Iocuit pretutindeni cu acela de regiment

www.digibuc.ro
 134 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Bata lion 1-iu. Escadron 1-iu

Polcul intaiu
1 Bata lion al 2-lea. Escadron al 2-lea

Bata lion al 3-lea. Escadron al 3-lea

Polcul al doilea
1 Bata lion al 4-lea. Escadron al 4-lea

Bata lion al 5-lea. Escadron al 5-lea

Polcul al treilea
1 Bata lion al 6-lea. Escadron al 6-lea

Art. 383. Militia pamânteneascâ doctor 1

se comândueste de spätarul, ajulandu-
se cu un stab (état-major), dupâ cum soldati de nerând 12
se insemneaza in tabla No, 1. Peste tot 586
Art. 384. Polcul se comândueste
de polcovnic, batalionul de maior si In fiescare escadron sant :
escadronul de câpitan.
capitan 1
Art. 385. Batalionul se alcatueste
din patru roate, roata din doâ ploto- porucici 2
nuri si plotonul din vase despArtiri. praporgici 4
(Cautâ litera A).
iunc4ri. 4
Art. 386. Escadronul se alcAtueste
din patru plotonuri, plotonul din patru unter-offiteri . . . 14
despârtiri (Cautä litefa B).
trambitasi 2
Art. 387. In fiescare batalion sant:
soldati de rand . . 160 1)
maior 1
soldati de nerand . 3
cApitani 4
porucici
Peste tot 190
8
praporgici . . 8 In fiescare pole dar, de toate rangu-
rile sant 1552.
iuncAri 16
i
unter-offiteri . . . . 48 1) Din porunca fostutui Plenipotent, prezident
al Principatelor cu nr. '79 din 1838 s'au mai
tobosari . . . . . 8 adaogat ?tic& zece soidati de fiecare escadron. De
aceia edivia din 1847 a Regulamentului Organic
soldati de rand . . . 480 aratit 170 de soldati In toe de 16o.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI 1.35

Peste tot militia coprinde s

Pedestrime Cavalerie

Maiori 6

Capitani 24 . . . 6

Porucici 48 12

Praporgici 48 24

Iuncari 96 24

Unter-offiteri 288 84

Muzicanti 48 12

Soldajd de rand ._2880 960 1)

Doctori 6

Scriitori si soldati de nerând . . . 72 i 18

Peste tot 3516 1140 2)

Peste tot pedestrime si cavalerie 4656 3)
Osebit de acestia :
Seful militii 1

Ajutor al spatarului, polcovnic 1

Polcovnici . 3
De jurna stab-offiter . . 1

Aghiotanti mai marl. . . . 3

Scriitori . . . . 8
Peste tot . . . 4673 4)

1, 2, 3) Din cauza adausului despre care vor.
beste nota noasta precedenti, editia din 1847
a Regulamentului Organic inlocuese cifreIe 96e,
114e si 4656, cu 1 o2o, 120o 0 4716.
4) Idem cu 4772. Aceasta nu numai din
cauza sporului de 6e de soldati de Mild, ci 0 prin
adaogirea unui capel ;Master al muzicii", a
unui tambur-major" 0 a 36 muzicanr, aceasta
In urina poruncii nr. 79 din 1833 a Plenipo.
tentuIui Prezident al Principatelor.

www.digibuc.ro
136 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 388. Märunta alcAtuire a 576 oameni vi la 96 despärtiri de ca-

polcului se insemneazA in tabla subt valerie aduce spor de 192 oameni
No. 1. când i dupa acest adaos suma ovtirilor
Art. 389. Daca mai pe urmä nu va fi mncä destulä, atunci in loc de
inprejurArile ar aduce trebuintä de a un rând in fievcare despArtire, sä se
sä spori suma acevtii ovtiri atunci färl adaoge &Ale doao rânduri, care fac
atingere de câtätimea poleurilor i a
escadroanelor, sä se adaoge câte un spor de 1536 oameni. Asemenea se
rând (adecA doi oameni) in fievcare va urma i mai nainte, pAzindu-se insä_
despArtire. Acest adaos la 288 des- numArul ,hotArit al offiterilor 0 al unter-
pArtiri de pedestrime aduce spor de of fiterilor.

SECTIA II

Pentru strângerea militii sau chemarea in slujba.

Art. 390. Strângerea militii se unei pArti de oameni indatorati prin

lucreazA prin scris obvtesc i prin in-
hare in slujbA de bunä voe, dupa
anecsul No. 1. i)
Art. 391. Toate stArile (clasele)
dajnicilor sânt suppuse scrisului obvtesc
care se va inchipui prin osebit avAzA-
mânt al Divanului.
Art. 392. Dupa cea IntreagA for-
mare a militii, slujitorii, catanele, pla-
iavii j toate celelalte bresle, Cate se
vor afla supt asemenea ntimire, se des-
ffinteazA i oamenii ce le alcAtuia in-
fra In rândul dajnicilor.
Art. 393. Se priimevte in slujbd
de varstA numai dela 20 pânä la 30 ani.
Art. 394. Pämântenii numai eel
cu pärinti, cu familie Í cu mo0e ,se
vor priimi in slujbA 2).
Art. 395. Vremea slujbei va fi de
6 ani,
Art. 396. Urmând ovtirea aceasta
a se afla intru intregimea sa totdauna,
la fievcare 4 sau 6 luni, se va face
ingrijire a se inplini lipsa celor morti.
Aceastä lipsA se va implini intâiu cu
cei de bunä voe veniti In slujbA, pe
carii comandirii polcurilor vor Mgr*
a-i aduna, sau in lipsa acestora, se va
Indeplini prin chemarea in slujbä a
TextuI atticoItdui este modificat prin legea
reeutArii din 183g.
2) In editia din 1847 s'a scos cei cu movie",
pentkia nu seint tofi ldcuitorii proprietari".
scrisul obvtesc, care aceastä parte de
oameni se va tinea in seamä la urmä-
torul soroc de luare in slujbA 0 la
orice intAmplare, pästrarea otirli infra
intregimea sa, va fi supt inadinsA in-
grijire a spätarului i va rAmânea intru
responsabilitatea sa 8).
Art. 397. Urmând aceastä ovtire
a fi todeauna intru intregimea sa vi
hotärindu-se vremea slujbei a El. de 6
ani, pentru ea sä poatA rAmânea in
slujbA desttfi soldati vechi spre invA-
tAtura recrutilor, o a treia parte a tu-
tutor rangurilor de jos, slujind numai
cei dintâiu trei ani, se va slobozi din
slujbA, slobozindu-se Ina cei care vor
fi mai provti i locurile lor sA se umple
indatä prin chemarea scrisului a anu-
lui al patrulea.
Asemenea se va urma i la al cin-
cilea vi la al vaselea an, slobozindu-se
din slujbä cAte o a treia parte
Trecând cei dintAi vase ani ai slujbei,
atunci indatA, la inceputul intâiului
an a al doilea strângeri de militie, se
va slobozi din slujbA cate o a vasea
parte 0 asemenea se va urma pentru
toti ceilali unnAtori ani;
Cu acest chip cea mai mare parte
din soldati va fi totdeauna bine
invätatd.
3) Modificat prin Iegea recrutatii din 1833.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 137

Art. 398. Peste tot trebuesc recruti . 4380 recruti

Ava dar la cel dintai soroc de 6 ani
la 1-lu Ianuarie, anul f 833 trebuesc 1460
la 1-iu Ianuarie, anul 1834 ft 1460
la 1-iu Ianuarie, anul 1835 1460 ff

Pentru al doilea soroc de vase ani

la 1-iu Ianuarle, anul 1836 trebuesc . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1837 It . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1838 ff . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1839 11 . 730
la 1-lu Ianuarie, anul 1840 . 730
la 1-iu Ianuarie, anul 1841 If . 730

Cu acest chip in cursul celor dintai suma oamenilor ce vor voi sä mai
doä soroace de vase ani, slujba se scur- ramae in slujba dupa inPlinirea soro-
teaza dela trei pana la cinci ani, afara
numai de cele doà. al 6-lea parti dupa cului vi de suma oamenitor de buna
=ma, care vor sluji intregi vase ani. voe veniti sa la slujba i spätarul, din
Art. 399. Catre sfaqitul fievcarui parteà sa, aduce aratarea aceasta in
soroc hotarit pentru nuoa strangere cunovtinta Domnului mai din vreme
de recruti, comanclirii polcurilor supun cu randuiald ca suma chematilor sa nu
cunovtintei spätarului, vtiinta lamurita de treaca trebuinta

SECTIA Ill
Pentru privileghiurile i inerea militii.

1. Pentru rangurile de jos. de cite vase ani, atunci tatat, muma,

Art. 400. Taal i muma, nevasta nevasta i copii nevarsnici se vor scuti
in toatä viiata lor de mice dajdie, dupa
vi copii nevarsnici ai celui dupa scris porunca Divanului2), carele va da intr'a-
indatorat, ori de buna voe intrat in dins patenta celor de iznoava intrati
slujbä, in toata vremea slujbei sale, sant in slujba.
scutiti de orice dajdie prin inteadins
porunca a Divanului i intamplandu-se Art. 402. Soldatii, ce vor arata
a nu avea familie a sa, i se da slobo- vrednicie in slujba kr, se vor innalta
zenie a scuti o alta familie, fie 0 sfreina, la vacantfile intamplätoare in rangurile
insa nu va putea scuti mai mult de o de caprari 0 de unter-offiteri.
familie fievcare ostav 1). Art. 403. La toate rangurile de
jos se da depliná inbracaminte i arme,
Art. 401. Daca sau dintre eel dupa formele hotarite in tabla No. 3.
dupa scris chiematd, sau dintre cei de Inbracamintea aceasta, dupa trecerea
buna voe intrati in slujba, se vor gasi hotaritului soroc de slujba, ramane a
a voi sa ramhe in slujba frei soroace
2) Editortd din 1847 ?nIocue§te cuvAntuI Di-
1) In editia din 1847 art. s'd modificat pom vanului" cu Domnului", c.ci DivanuI nu are
trivit Iegii recrutatkain 1833. cadere administrativA.

www.digibuc.ro
138 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

lor, afara din arme, care vor ramânea
la polcuri.
Art, 404, La toate rangurile de
jos se da leafa i bani de hrana (vezi
tabla No. 1 0 No. 2).
Art. 405. Cavaleristului se da
un cal, care, dupa trecerea sorocului
de 6 ani ai slujbii, ramâne al lui.
Art, 406. Pentru furajul 0 pot-
covitul unui cal sant hotarni 120 lei
pe an, dar intamplandu-se a sa innälta
preturile, spatarul va cere dela Domn
adaos la aceasta suma, indreptând cere-
rea sa prin cuvinte desluOte i vred-
nice 0 Domnul va slobozi cerutul a- vechiu in slujbä dintre iuncari sa nu
daos dupa puterea ce Ii este data prin aibä tiinfele trebuincioase, atunci cel
Regulamentul Finantelor.
Drepturile i privileghiurile cu care
se folosesc rangurile de jos, se vor in-
semna in bileturile de priimirea in
slujba, ce sa vor da fiqcaruia când
va infra in slujbä i carele trebue sA
fie dupa forma alaturata supt No. 6.
2. Pentru §tab §i ober-offireri.
Art. 407.
La inceputul formarii
boerli í feciorii de boeri se
priimesc in slujbä i prilmesc feluri
de comenzi randuite lor, dupa semu-
irea rangurilor cu care au fost cinstiti,
dupd cum este intarit in regulamentr
cap. I, despartirea 8, unde se cuxinteaza.
drepturile i caderile rangurilor osta-
qä§ti la trecerea din slujba sau la mu-
tarea In slujba politiceasca.
Art. 408. Dupa cea desavar0t
formare a militii, boerii de orice ran-
guri i feciorii de boeri se vor pril-
mi in slujba iuncari 0 nu mai putin
de tm an sânt datori- sa slujasca intr'a-
cest rang ; inplinindu-sh a.cest sorocr
dupa rândul vechimii, se vor putea
Malta in cel intaiu rang offiteresc des-
chis ; intamplandu-sa insa ca cel mai
dintâiu dupä dânsul indata urmator, va
fi avansarisit i ap treptat se va urma..
Art. 409. Când formarea va a-
junge intru deplina savar0re, atunci
innaltarea Oab i ober-offiterilor se va
urma dupa rândul vechimii.
Art. 410. Numarul luncarilor nu
se margine§te, insa lefile i tinerea lor
se sloboade numai pe numärul celor
ce se socotesc ai complectului.
Art, 411,Leafa i furajul cailor se
hotaräsc pentru 0ab i ober-offiteri in
tabla No. 1 0 No. 2.

SECTIA IV

Datoriile de ol:Dte ale miliii i ceiderile cdipetenii ei. Dizlocatie.

r,
Art. 412. Paza granitilor, a ca- slujbei precum s'au hotarit in articolele
rantinilor 0 a vämilor, cordonul de cele mai sus. Spatarul va fi dator
sanatate, slujba din launtru, slujba po- da offiterilor i celorlalti comandiri de
litii orawlor i judetilor, privegherea comenzi instructiile trebuincioase ca sa.
lucratoare pentru inplinirea dajdfilor poata ei privighea cu folos spre sigu-
sânt incredintate militii. rantia ocolurilor lor, ce li sA vor in-
Art. 413. Spätarul, pin a sa in- semna pe inpartirea judetilor i ca sA
susire de capetenie a militii, este insar- dea mana de ajutor localnicilor car-
cinat de a inplini polcovniciile i capi- muiri oricand vor fi pravilnice§te chie-
taniile, care au incetat de a mai fi, mati la aceasta.
prin comenzi din militia pamanteneasca. Art. 414, Spatarul ca o capete-
Spre aceasta va ingriji, dupa regulile nie a toatei inarmatei puteri a locului
hotarite in art. 383 0 in cele urmatoare este dator a avea in tot minutul masuri
a implini trebuintele tuturor partilor luate spre gonirea i prinderea faca-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
torilor de rau si a turburätorilor, ori
in ce loc se vor arata 1).
Art. 415, Spätarul, nemaifiind
indatorat, dupa art, 212, cap, VII a
inplini nici o judecatoreasca datorie,
afara numai la pricina de disciplina
ostasascä, va fi dator a da in cele cu
caderi carmuiri pe facatorii de rele,
indata ce-i va prinde 2).
Art. 416, La orice intamplari de
rnäsuri marl spre poprirea vreunei
räutati, spatarul este dator a se inte-
lege mai nainte cu ministru celor din
Läuntru, dupa care spätarul va da po-
runcile sale unde se va adea. Aseme-
nea si orice comandir de comandä sau
oranduit, de orice rang ar fi, afara din
Polcul intaiu, in Bucuresti.
Polcul al doilea, la Ploesti.
Polcul al treilea, la Craiova.
1) In editia din 1847 art. 412-414 sunt
Inculte cu texte din leg& asupra sfujbei
asupra formaluirei dorobantilor i asupra pagei
Dunstrii.,
2) bAditia din 1847 art. 415' 0 416 Intrunite
akAtuesc art. 418.
www.digibuc.ro
139
intamplarile de talharie, sant datori a
sä intelege cu carmuirea politiceasca
a locului. Orice urmare de sines din
partea capetenii militii romanesti, pre-
cum si din partea suppusilor sai, se va
socoti silnicie 1).
Art. 417. Soldaii, carii dupa ce-
rerea pravilnica ce se va face, se vor
intrebuinta de catre cele politiceqti cu
cadere carmuiri ale locului, nu vor in-
plini nici o porunca decat cele ce li
sa vor orandui de catre offiterii si co-
mandirii lor si nu se vor intrebuinta
decat la ceiace va privi la legiuitä
slujba lor 3).
Milijiia se va inparti pe la orase
judete in urmätorul chip :
Batalion 1-iu. Escadron 1-iu,
la Bucuresti.
Batalion al 2-lea. Escadron al 2-lea,
la Giurgiu.
Batalion al 3-lea. Escadron al 3-lea,
la Focsani.
Batalion al 4-lea. Escadron al 4-lea,
la Pitesti.
Batalion al 5-lea. Escadron al 5-lea,
la Calafat.
Batalion al 6-lea. Escadron al 6-lea,
la Craiova.
In-
3) In editia din 1847 art. 417, riimas numai
cu ceI dinteti alinlat, cad celelaIte se suprimi de
editor, devine art. 419. Se suprimii de asemenea
In Intregime art. 418, iar art. 419 i urmAtoa-
devirv art. 42o 0- urmätoarete.
140 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 418. Cele in amAruntul re- vor da pArti de ostiri, cApitanul rA-
gule pentru dislocatie se coprind in mâne cu intâiul ploton, având pe lânga
alAturatul izvod Litera B. dânsul pe cel mai mic porucie, pe feld-
Art. 419. Polcurile, batalioanele vebelul i pe captinarmuzul ; plotonul al
escadroanele, rânduite la cordonul 2-lea se ocârmueste de porucicul cel mai
SAnAtAtii, trebuesc schimbate in fiescare vechiu al roatei i pe lânga dânsul sA allA
an dupa a spatarului chibzuire, luând praporgicul unter-offiterulplotonuluitn-
insä totdeauna seama ca, fiescare ba- plineste atunci slujb a feldvebelului, iar unul
talion i escadron d'arândul sä tie din unter-offiteri slujba captinarmuzului.
garnizonul in Bucuresti, ca sä nu fie Când se vor deslipi doä despärtiri
prea risipitä ostirea i cu aceasta sä dint'o roatä unter-offiterul le comAn-
sporeascA popririle inVatAturii. dueste, unul din cAprari inplineste sluj-
Art. 420. Spätarul, dupa Inpre- ba feldvebelului, iar altul al captinar-
jurAn i dupa bagArile de seamä ce muzului ; despArtirile singurite se vor
urmeazd a face locurilor, poate adaoga comändui de cAprarul í cel mai ve-
sau inputina, in voe, pArtile de nstiri chiu soldat inplineste slujba captinar-
din toate punturile printipatului. muzub.i. Asemenea se va urma si pen-
Art. 421. La inpärtirea acestor tru cavalerie.
ostiri pe la orase i judete, trebue Art. 423. Când vor fi inpreunate
negresit sA se pAzeascA tocmirea ei ; inteun punt pedestrime i cavalerie,
toatä partea de ostiri trebue sä aiba cel mai mare in rang din offiterii a-
o apetenie pentru paza mândurora ostirilor comAndueste i pe
pentru ingrijirea iconomicestii pärti. una i pe alta intru cele ce privesc la
Art. 422. Când dintr'o roatä se chibzuirile ce vor trebui a se face.

SECTIA V
Pentru otcarmuirea militii.

Art. 424. Militia sA ocârmueste rilor, a jumätätilor de plotonuri, a plo-

dupä ostäsescul regulament ce sä in- tonurilor i altele,
parte in 4 capete, adeca 4-lea despArtire Intocmirea frontu-
1-in Cap: AsAzAmânturi obstesti pen- lui, a coloanelor, a careelor i deose-
tru formarea bitelor miscAri.
2-lea Cap : Invätätura pedestrului si a 5-lea despärtire Prävili pentru os-
cavaleristului, slujba de garnizon si de täsasca slujba de garnizon si de forpost.
forpost, dupa anecsul No. 2, Art. 428, Regulilejotoirmuirei.
3-lea Cap : Regulile otcârmuirii mi- Capul 3-lea aratA regulile rânduite
litii, dupa anecsul No. 3. pentru otcârmuire si se inparte dupa
4-lea Cap I Condica judecAtoreascA cum urmeazA
si de distiplinä, dupa anecsul No. 4 1-iu despArtire Regulamentul otcâr-
Art. 425. Invaptura ostafeascet.. muirei acestii milifli, drepturile, res-
Ostirile se Inv* dupa regulamentul ponsabilitatea i indatoririle.
ostäsesc, capul al 2-lea. 2-lea despärtire Regulamentul co-
Acest cap coprinde misarieatului.
1-a despArtire MiscArile trebuin- 3-lea despArtire Regulamentul pro-
cioase pentru mânuirea vieantului si al furajului.
2-lea despärtire s Umplutul puscii 4-lea despartire Regulainenturile ot-
inpuscarea la semn. cârmuirii bolnavilor, slujba i tinerea
3-lea despArtire Facerea despArti- spitalurilor.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 141

Art. 427, Partea judecdtoreasd. 0 nelegiuirile catre obste, se vor ju-

Toate abaterile din slujba si neas-
cultarea se pedepsesc dupa asäzaman-
tul capului al 4-lea din Regulamentul
ostasesc, iar prigonirile intamplatoare
in pricini politicesti, cum si vinovätiile
deca de catre politicestile judecatorii,
ce vor avea cadere ca O. le cerceteze
fara osebire de ranguri si hotäririle se
vor aduce intru sävarsire iarasi de
cätre puterea politiceasca.

SECTIA VI
Pentru inbreicaminte si arme.

Art. 428. Pedestrimea este filar- 20 bucäti pentru infanterie 0 de 10

mata cu pusci, cu baioneta ; unter-offi- penh-u cavalerie, de un surtue de panza
terii si tobosarii au tesacuri prinse de alba (chile» si o manta de postav sur.
palascä. Art, 431. Gatitura cailor este un
Art. 429. Cavaleria este inarmata -frau, o sa, o perna si un cioltar.
cu cate un pistol, o sabie si o sulita Art. 432, Inbräcämintea offiterilor
de lemn incaputata cu fier si cu ste- este asemenea cu a soldatilor, cu deo-
gulet albastru 0 galben de camlot. sebire numai ca cusäturile sant de fir si
Art. 430. Inbracamintea se al- Inca ell o osebire oranduitä pentru deo-
catueste de un surtuc de postav albas- sebirea rangurilor offiteresti dela treap-
tru, cu cusäturi si cu postav galben, tä praporgicului pana la a spätarului
pantaloni largi, ciaco de hartie neagra, (Vezi inbracamintea offiterilor si a sol-
palasca de teletin negru cu fisecuri de datilor amaruntata in Tabla No. 3).

_
SECTIA VIlf
Pentru socoteli.

Art. 433. Articolul 65 al Finan- plateasca sumele hotarite pe tot anul

tilor randueste pe un an suma de dupa socoteala aratatä in Tabla No. 5
2.500.000 lei 9 pentru tinerea n01 ro- si inchipuit pe asazamanturile acestui
mânesti : dinteaceasta suma au sä. se Regulament, Tabla No. 1, 2, 3,
S'a randuit o sumä osebita, slobozita innaintea acestui
Pe anul 1830
( Regulament. De aceia si nu infra in socoteala aceasta.

Lei Parale
Pe anul 1831 2.078.024 . , 30 Afara din cheltuiala de
Pe anul 1832 2.192.039 . . 34 peste an pentru tinerea
Pe anul 1833 2.651.698 . . 4 armelor facute din suma
Pe anul 1834 2,192.039 . . 34 randuita pe anul 1830.
Pe anul 1835 2.081.698 . . 4
Peste tot pentru 5 ani 11.195.500 . . 26

1) In 1831 chiar, s'au mai aciaogat 25o.000 ( consecintA, toate cifrele sunt modificate In editia
Iei. De asemenea In 1833, Ina 15.000 lei. In I din 1847 a Regulamentului Organic.

www.digibuc.ro
142 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Lei Parale
Care aceasta sumele slobozite pe tot anul de câte . . 2.500.000
Pentru eei inthi cinci ani intrupând o suma de . . . . 12.500.000
Ramâne din sorocul dinthiu de qase ani un prisos de 1.304.499 . . 14
5i sorocul al 2-lea de 6 ani, cum 0 soroacele urma-
toare vor avea in punere la cale o suma de . . . . 15.000.000
Dar cheltuelile rânduite in tabla No. 5, pe fieware soroc
de 6 ani, ajungând pana la suma de , . . 14.147.950 . . 30
Ramâne din fieqcare soroc prisositoare suing de . . . . 852047 . . 10
Art. 434. Din aceste prisositoare mare innältare a preturilor, sau la in-
sume ce sa vor aduna d'a rândul din tâmplatoare trebuinte de cheltuiala pen-
sumele hotarite pentru socotelile dupä tru sporirea de oameni in militie,
an, sa va inffinta o cash' de bani ostä-
sasca, ale caria fonduri se vor intre- Nu se vor putea intrebuinta aceste
buinta spre intâmpinarea cheltuelilor fonduri, fara voe data. a Domnului 0
ecstraordinare, la o intâmplare de o a Obqt*ii Adunari a Divanului.

SECTIA VIII

Drepturile rangurilor osti#4ti i regule a peal in intrarea in slujbei.

Art. 435. Privindu-se la trebuinta Art. 438. Cei ce de bunä voe
ce este de a sa ingriji pentru felurimile vor läsa slujba, pot de iznoava fi prii-
de comenzi ale militii celii din nou miti, dar numai dupa inplinirea de doi
f ormata, s'a hotärit ca ffinta until rang ani ce vor fi mijlocit dupa cererea
politicesc sh se socoteasca cadere a slobozenii din slujba, tot cu acelaq rang
dobhndi un rang ostäqäsc asemuit dupace au avut atunci 0 tot cu aceia0 ve-
Tabla de comparatie aci alaturata 0 nu- chime. Vremea ce va urma dupa cere-
mai la singura 0 una intamplare a rea slobozenii nu sä va socoti a slujbei.
formdrii militii ; iar la urma, nimeni 0 Art. 439. Cei ce trechnd in slujba
de orice rang nu va putea infra in politiceasca vor fi dobândit vreun rang
mai mare, mai infra b./10 in slujba
slujba decht duph intarirea Domnului
0 numai ca un cadet, dupa cum s'a ost4asca cu acela rang ce au avut,
hotarit pentru nobletä. lasându-o.
Art. 436. Ostaqii ce iau slobo- Art. 440, 5tab 0 ober-offiterii,
zenie din slujba, pot cere un rang poli- dupa slobozeniea lor din slujba, de vor
ticesc potrivit cu rangul lor ostaOsc, fi trecut in slujbh politiceasca sau nu
daca nu vor fi având vechimea rangu- qi vor voi sä intre iaraqi in slujba os-
lui de trei ani. Vor avea insa cadere tapsca, se vor innhlta in urmatoare
la un rang mai innalt de vor avea ve- ranouri la vacantfile intâmplatoare, insa
chimea dupa regulile urmatoare : dupa o nouà dobândita vechime de qase
Art. 437. Offiterii, luandu-0 do- luni slujite ; iar in coprinsul ace§tii vre-
bozeniea din slujba, de vor fi slujit trei mi, se vor innalta in vacantifie ce sa
ani in acela rang ce avea in urma, vor deschide, numai offiterii ce s'au
priimesc, prin intarirea Domnului, un aflat in necontenita slujba.
rang mai sus, iar la inprotiva tree in Art. 441. Domnul alege pe
politiceasca slujba cu rangul ce au avut 5eful Militii, fax% sa poata sà aleaga
läsAnd ostapsca slujba. dinfre cei tivili, ci numai dintre pol-

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANW AL VALARIET 1 43

covnicii mi1iii, gat din cei ce sä vor
afla in slujbA, cât i dintre cei ce se
vor fi tras din slujbA cu rang de spätar
sau de polcovnic. hang-Wile in rangurile
de polcovnici si a offiterilor in ranguri
de stab-offiteri se vor urma peste toatä
oastea. Innältarea in toate rangurile de
ober-offiteri se urmeazA in coprinsul
polcului, osebindu-se totdauna intre
infanterie i eavalerie. Innältarea treptatä
din rangul de iuncär in eel de offiter
se va face pe temeiul art. 408, despär-
Urea al 3-lea a Regulamentului ostäsäse.
Dintre unter-offiteri numai cei carii
vor fi isprävit cursul invätäturii ostä-
sästi si se vor cunoaste a au cunos-
tintele trebuincioase i pentru rangul
offiteresc, se vor avansarisi la vacantii,
nu insä mai nainte de trei ani ; se vor
osebi dinteaceastä regula cei care vor
arAta osebitA vrednicie i atunci se vor
innälta in rang de offiter mai nainte de
acest hotärit soroc i &And nu vor fi
vacantie, cu osebire numai a nu vor
priimi leafA.
Art. 442. Toi offiterii intrali
acum si la inceputul formärii
nu vor fi slobozi din slujbA, nici schim- negutätori 0 de alte trepte care au
bati in slujbä politiceascA innaintea so-
rocului de trei ani, iar dupa aceia 10 dereapentru
pot lua slobozeniea si a se schimba in ani pot trece445,
politiceascä pe tot anul, ingrijindu-sä
ca sA dea inscrisele cereri in cursul
vremii dela 1-iu Septemvrie Ora la
1-iu Ianuarie.
Art. 443.-7Dintre offiterii ce vor fi
slujit vase ani, au voe esind din slujbA
sA poarte mundirul fArà epoleturi.
Art. 444 'J. Mutarea din ranguri
ostäsästi in cele politicesti, se va sAvArsi
dupä urmAtortil Regulament.
a) $eful Militii, slujind trei ani in
rang de spätar are drit la toate cele
mai mari ranguri, dupa plAcerea
Domnului.
b) Comandirul de pole poate sA se
mute in slujba politiceascA cu rang de
agA, dar slujind inteacest cin trei ani,
are cAdere panä la rang de al 4-lea
vorni-.
c) Comandirul de batlion poate trece
in slujba politiceascA cu rang de cAmA-
ras, iar slujind trei ani cu rang de agl.
d) Comandirul de roatA trece cu
cu rang de paharnic, iar slujind trei ani
cu rang de clucer.
Comandirul de zvod trece cu rang
de sArdar, iar slujind trei ani cu rang
de paharnic.
f) Supt-comandirul de zvod trece cu
rang de pitar, iar slujind trei ani cu
rang de sArdar.
Iunchrii i unter-offiterii, fiind feciori
de boer de al 4-lea clas, feciorii de
cin offiteresc, dupä copri-
in art.
cu
dupA slujba de trei,
rang de pitar.
i) Art. 443 0 444, In efts din 1832, sunt
Intrunite Intr'un singur articol. Editia din 1847
le deosebe0e In dotia articole distincte t anume
444 0 445. Asupra numerotarii articolelor In a.
ceastä din urmá ediie, vezt nota 3 dela
pag. 139.

www.digibuc.ro
144 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Tab IA potrivitoare rangurilor politice§ti cu cele ost44ti, pentru priimirea

boerilor §i a feciorilor de boer in slujbä; a se intrebuinta la
inceputul formArii Militii

RANGURI POLITICE$TI RANGURI .0STÁSA$TI

I-iu CLAS
Vel spätar Sef a toatä Militia
Vel hatman
Vel vistier
Vel dvornic
. Inpotriva comandirului de pole
Vel postelnic
Vel aga
Vel cämära§
al II-lea CLAS
Inpotriva comandirului de batalion
Vel clucer
Vel caminar
Vel paharnic
Vel stolnie Inpotriva comandirului de roatä
Vel comis

al III-lea CLAS
Vel sArdar Inpotriva comanclirului de zvod
Vel medelnicer
Vel sluger
Vel pitar
Vel armas
Vel §Atrar
Jnpotriva supt-comandirului de zvod

Vel clucer de arie

www.digibuc.ro
 TA B L I TE,
De Statul tuturor gradurilor Militiei,
tinerea, inbráceimintea si gdititura cailor
si socotele.

:74,.....

10

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 147

TAMA No. 1
Statul tuturor rangurilor Militii Ronainefti a Printipatului Valahii
cu lefi qi finerea lor

Tinerea 0 potcovituI
Leafa in Tel Hrana In Iei
cailor .12 w '71
NUMIREA ,Y g
o
RANGLLRILOR Fiesca.
Field:I-mkt Tuturor ftiia Tuturor FievcAruia Tuturor 1 41

Pentru
Spatarul (ghenäml 6 cai
inspector) . . . . 24.o o o 24.000 72o 72o 24.72o

2 Adghiotanti, luati
din numärul prapor-
gicilor- d i n polcuri Pentru
(primesc leafä din pol- 2 cal
curile lor) . . . . 24o 96o 96o
Pentru
Ajutor p e langa 3 cal
spätarul, polcovnic. 7.2oo 7.2oo 36o 36o 7.56o

Cantelaria sa

Pentru
Polcovnic a dghio- 3 cal
tant comandant . . 7.2oo 7.2oo 36o 36o 7.56o
3 adghiotanti mari Pentru
capitani sau poni- 2 cai
cici 3 000 9 000 24o 72o 9.72o
8 scriitori . . . 24o 1.92o 18o 1.44o 3.36o

P e n t r u cheltuiala
cantelarii si a scrii-
torilor 6.000
Pentru
2 cal.
Doctoral veterinar 2.000 2.000 240 24o 2.24o

Peste tot finerea de-

jurnutui qtab, pe an 51.32o 1.44o 336o 62.12o

www.digibuc.ro
148 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

TABLA No. 2
Statul tuturor rangurilor unui polc qi linerea lor

Leafa in tel
Incles-tularea tirana fr pot. ,t
Ii14 in lei covitul cailor -Z
NUMIREA ,3 t i'
E gi 1 4, g
RANGURILOR 2g
z f.. Eie§ciúvia Tutu lor Ftt- Tuturor Firer: Tuturor tt." -ci e

Pentru
P cal
Polcovnic . . . . 1 7.2oo 7.2go 24o 24o 7.44c

Infanterie

Pentru
Maiori, comandirii P. cai
de batalion . . 2 5,000 1 o,000 24o 48o lo.48c
Capitani, comandiri
de roata . . . . 8 3.000 24.000 24.00c
Porucici, comandiri
de zvod , 16 2,400 38.400 38.4oc
Praporgicii, din a-
ce0ia 1 adghiotant
al polcului 0 al in-
tAiului batalion ; 1 AcIghtotantul
Ftculut:di Aod.
adghiotant la al
2-lea batalion; 1 ?ea BataIion7
pentru ate
cvartir - maister 0 un cal
un easier , . . 16 1.800 28,800 120 24o 29.o4o
Feld-febelii, câte 1 la
roatä 8 3oo 2.400 18o 1.44o 3.84e
IuncArii, cate 4 la
roata; unter-offiteri
din cari 8 captinar- .

muzi, [cate until la

roata, 16 de zvo-
duril 0 32 mai mid. 88 24o 21.12o 18o 15.84o 36.96e
Soldati de rand . . 96o 72 69.12o 18o 172.800 241.92o
Tobopri . . . . 16 72 1.152 18o 2.800 4.o32
mai marl 1 4.800
Doftori 8.800 8.800
mai mi d 1 4.000
Fildceri, cât 1 la
batalion . 2 78o I.56o 18o 36o 1.92o

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 144

Indestularea Hrana fi pot.

.52. Leafa tn Iei covitul cailor
tn lie
NUMIREA .. c
3
'el .g

RANOURILOR gg
4 Fiesca."
ruia
,am. or Fie1c li.
ruia TutuIor
Fiescit.
cum TutuIor al 4)5 j
,

Feldfebeli câte 1 la
batalion . . . . 2 78o 156o 18o 36o - - 1.920
Soldati
câte 2 la roatà
de nerâ.nd,
. 16 48 768 18o 2.88o - - 1648
Scriitori . . . . 6 24o 1.440 18o 1.o8o - - 2.loo

Cavalerie

CApitani, comancliri
de escadron . . 2 3.000 6.000 - - Pentru
cAte 3cai
36o 72o 6.72o

- -
Pentru
cate Scai
Porucici . . 4 2.400 9.600 24o 96o lo.56o
- -
. .

Praporgici. . . . 8 1.800 14.400 24o 1.92o 16.32o

Vahmeisteri. . . . 2 3oo 600 18o 36o 12o 24o 1.2oo
IuncAri . . . . 8 25o 2.000 18o 1.44o 12o 96o 4.400
Linter - offiteri, din
-cari 2 captinarmuzi
si vahmeisteri mai
mici 8 26 25o 6.5oo 18o 4.68o 12o 3.12o 14.3oo
Soldati de rând . . 32o 96 3o.72o 18o 57.600 12o 38.400 126.72o
Trâmbitasi . . . 4 96 384 18o 72o 12o 48o 1.584
De nerând . . . 4 48 192 18o 72o 12o 48o 1.392
Potcovari . . . . 2 25o 5oo 18o 36o 12o 24o 1.1oo
Pentru cheltuiala
cantelariei . . . - - - - - 2.400

Peste tot pentru toate

rangurile polcukii. - - - 293.336 268.92o 48.48o 612,800
Peste tot pentru câte
trele polcurile . . - - - 880.008 8o6.76o - 145.400 18322o:.

www.digibuc.ro
150 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 3
inbreicaminte a Haifa Printipatului Valahii

Misura
'5
o; GATrruRA PEDESTRIMII
:E gi Lei. Parole
Coturi Desete
Z

3 Mondir de postav albastru, lätime de

doi arsini . . . . . 1 3 8 24 2o
La dânsul snur de postav galben, lätime
de doi arsini , . i . 1 I lo
PânzA de captusalä, lAtime de un arsin . 2 12 2 3o
Tot la dânsul pânzA galbenl pe poale,
lätime de un arsin , . . 3 4 5
Siret lat de lânA galbenä . .. . 7 I 16
Siret pentru gulere si manic'. . . 15 1 5
6 Nasturi de alamA . . . 17 1 28
Copci la guler . . . . 4 8
3 Pentru cusutul mondirului . 1 22
3 Pantaloni de postav albastru, lätime de
doi arsini . . . . 1 3 21
CAph4ea1 ä de pânzA latA de un arsin . 3 4 3 10
Pentru snur postav galben lätime de
doi arsini . . . . . 1 1 10
Pentru cusutul lor . . . lo
2 Chitele de pânzä lätime de un arsin , 1 6 10 9
2 Pantaloní de pâniä, lätime de un arsin . 2 lo 6 14
1 Cämäsi de pânzA, While de un arsin . 2 8 11
1 Penh-u cusutul lucrurilor de pânzA . 39
3 Chivärä de hârsie neagra cu cozoroc si
fund de postav galben . . . 1 13
3 La chivärA gAtiturä de lânä galbenä . 1 1
6 La chivArA pajurA de &lama cu numA-
rul polcului . . . I 1 26
6 La chivArA o subt-bArbie cu solzi
de alamä . . . . 1 2
2 Musama penhv toc la chivärä, lätime
de un arsin , , . 1 5 8 4o
1 CravatA (gâtar) de postav negru 1 lo
3 Manta de postav sur, lätime de 12 de-
gete . . . 1 11 30 lo
$nur de postav galben . 1 3o
Postäv albastru pentru guler lis lo
Pentru cusutul mantelel . 2o
GAitan de lânA neagrA . . 6 2 24
RinzA penhv cAptusalA, lätimea de un
arsin . . . . , 3 1 4 12

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15t

..- . ut MAsura
4sk ' -Ci
GATITURA PEDESTRIMII Let Pare&
2' Z Cotur Degete

6 Nasturi de alamä , . . . 7 28
6 Ranite (geamantane de piele neagrA (iuft)
cu catarAmi . . . . 1 14
6 Curele pentru ranite de iuft negru . 1 2
6 PalascA de iuft negru. . . 1 9 30
1 Cisme . . . . . . 2 15 2a
1 Pentru cusutul si unsul cismelor. . 2 2 2c
3 aret de aur pentru feld-febeli la guler
si. mânici . . . . . 2 2o
3 Siret de aur pentru unter-offiteri la
guler. . . . . . . 1 lo
3 Siret de 'aur pentru efreiteri la pagonuri. 4 2 20
3 Pentru tobosari la mondir siret de
lAnA galbena . . . . 24 4 8
3 Temleac (fundA) de lânA galbenA la
sabie la
1
.
Pentru tinerea puscii
, .
.
.
.
.
.
1
_ 1
la
1 Pentru tinerea tesacului . . . la
1 Pentru tinerea tecii de baionetA. . 5
1 Pentru tinerea tobelor . . . 1
I. Pentru cremeni si. hârtie pentru fisicuri . 5

Geititura Cavaleriei
3 Mondir de postav albastru, lAtime de
doi arsini . , . . . 1 3 8 24 2e
La dânsul snur de postav galben la-time
de doi arsini . , . . 1 1 la
PanzA de cAptusalk lAtime de un arsin. 2 12 2 3e
Tot la dânsul pAnzA galbend pe la poale,
lAtime de un arsin . . 3 4 5
$iret de lânA galbenA la guler si la mâ-
old , . . . . . 7 1 lb
GAitan pentru cusAturi la guler si la
mâneci . . . . . 15 1 5
6 Nasturi de alaml . . . . 13 1 12
Copci pentru guler.. . . 4 8
3 Pentru cusutul mondirului. . . 1 22
3 Pantaloni" de postav albastru, latime
de doi arsini . . . . 1 3 21
La dânsii panzA de cAptusala latA de
un arsín _. . . . . 3 4 3 lo

www.digibuc.ro
52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

,-.
... . u ..
... s,
MAsura
2g GÄTITURA CAVALERIEI E pi.
Lei Parate
ti
Coturi Degete
z

$nur de postav galben, lätime de 2 ar§ini. 1 1 lo

Penh-u cusutul lor . . . lo
2 Chitel de pânza, latä de un ar§in . 1 6 10 9
2 Pantaloni de pânzä, lath' de un ar§in . 2 1o 6 14
1 Cämä§i de pânzA, latä de un ar§in . 2 8 -- 11 --
1 Pentru cusutul tuturor lucrurilor de panzA 39
3 Chivärä de hat-0e neagra, cu cozoroc
0 fund de postav galben 0 fundä . 1 __ __ 13 __
6 Pe chivärä tablä de alamä . .
1 _ 1 26
3 GAtituri de lânä galbenà cu do5. funte, 3
9 La chivärä o subt-barbie cu solzi de
alamä . . . . . 1 -- -- 2
2 Mu§ama pentru toc la chivärä, de un
anin 0 opt degete latimea . . 1 5 8 4o
3 &Allan galben cu o funtä pentru pistoale. 1 3 --
6 Temeleac de piele . . . . 1 lo
1 Cravatä (gâtar) de postav negru. . 1 10
3 Manta de postav sur de 12 degete de lat. 1 11 30 lo
La dânsa §nur de postav galben. .
T ii.
3o
Postav albastru pentru guler . . /2 lo
Pentru cusutul mantelii . . . 2o
Gaitänuri de lânä neagrä . . 6 2 24
Phnzä pentru cAptu§alä, lata de un
ar§in . . . . . 3 1 4 12
6 Nasturi de alamd . . . . 7 28
3 aret de aur pentru vahmeisteri, la
guler 0 mânici . . . . 2 2o
3 $iret de aur pentru unter-offiteri, la
guler . . . . . 1 -- lo --
3 $iret de aur pentru efreiteri, la pagontii. 4 2 lo
3 Pentru trâmbita0 la monclir §iret de
Mug galbena . . . . 24 4 8
1 Cisme, dog. perechi . , . 2 15 2o
1 Pentru cusutul 0 unsul cismelor. . 2 2o
6 Portepei (curele de sabie) de piele
neagrä cu cätärämi . . , 1 3
6 Pala§ca de iuft negru . . . 1 9 3o
6 Pinteni . . . . 1 2
1 Penh-u tinerea sulitii . . . 5
1 Pentru tinerea säbii . . . 2
1 Penh-u tinerea pistolului. . . 5
1 Pentru cremene 0 hârtie penh-u fi§icuri. 5

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 153.

MAsura
,e1 .c
GATITURA CAVALERIEI Lei Parole
Eg gi
4 .-- Coturi Degete

Gdtitura calului
,
6 Sa de lemn . . . 1 lo
6 Curelarimea . . . . 1 3o
3 Ibânci (podnic) , . . . 1 14
3 Pie le peste ibânci . . . . 1 9
6 Perna de luft negru . . . 1 12
3 Dasagi . . . . . . 1 2 2o
1 To lba pentru orz, de pânza . . 1 30
3 Capestre . . . . . 1 2o
Pentru perie 0 tesala, odata 3
1 Pentru perie pe tot anul .
.
.
.
. _ io
6 Scarile , . . . . . 2 2
6 Zabale . . , . . 1 2o
1 Pentru unsul curelarimei . .
.
. _ 1 2o
3 Cioltar de postav albastru, latime 2 ,
agini . . . . 1 2 12
Postav galben pentru inprejurul ciolta- .
rului latime de doi aqini . . 6 3 3o
Captqala de pânza la dânsul, lata de
un aqini . . . . . 4 4
Pentru cusut 0 ata . . . . 1
6 Flamburi (stegu§or) de camlot albastru
0 galben , . . . . 1 1 12

Bagare de seamd
$apcile soldatilor se fac din rämä0turile croelii mondirurilor.
Mondirile acelor de ne-rând, sânt tot un fel cu ale pezestrimei 0 cava-
leriei, insa far& cusatura 0 gaitanuri la guler 0 mânici 0 in loc de chivara a
singura ppeä.
Uniforma Offiferilor
Spätarul are cusaturi de fir la guler, la poale, la mânici 0 la buzunäri
pang la chivara, un brâu de aur cu catarama de aur 0 cu marca Printipatului.
Uniforma tab-Offiterilor
Polcovnicul are cusaturi de aur la guler, la mânici 0 la poale, brâu de
aur cu cataramd de aur cu marca Printipatului 0 pana la chivara.
Maiorul se deosebe0e din ober-offiteri prin Oret lat la guler 0 la mânici ;
iar la poale cusatura tot a ober-offiterilor, bráu de aur cu catarama de argint,
cu marca de aur 0 margioara de argint.

www.digibuc.ro
154 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI

Uniforma Ober-offiterilor
CApitanul are brâu de piele cu lustru, inprejurat cu qiret de fir de jumä-
tate deget, cu cataraml de aur, cu marca de aur i chenar de aur ; mondirul
este asemenea cu al ober-offiterilor cu aceia0 cusäturä, numai de aur.
Porucicul are brâu de piele cu lustru, cu catarama de argint, cu marca
de aur i margioara de aur ; monclirul í cusätura asemenea cu a cApitanilor.
Praporgicul are brâu de piele cu lustru, catarama de argint, cu marca de
-argint, cu märgioara de aur ; uniforma i cusätura asemenea cu a porucicului.

TABLA No. 4
Inbraccimintea

Fie*Arui orn Tuttilor

Lei IParale Lei Parate

I. La Infanterie
Feld-febeli . . 24 22o 23 5.293 32
Iuncäri . . . . . 96 210 23 2o.215 8
Unter-offiteri . . . . 264 210 23 55.591 32
Efreiteri . . . . . 288 2o1 33 58.125 2o
So ldati de rând . . . . 2.592 199 13 516.65o 16
Toboqari . . . . . 48 2o4 31 9.829 8
Soldati de ne-rând . . . 80 162 16 13.5o7 8

Peste tot . . 679.213 4

II. La Cavalerie
Vah-meisteri . 6 212 32 1.276 32
Iuncäri . . 24 2o2 32 4.867 8
Unter-offiteri . . . . 78 2o2 32 15.818 16
Efreiteri . . . . . 96 195 12 18.758 32
Soldati de rând . . . . 864 192 32 166.569 8
Trâmbitaqi . . . . . 12 197 2.364
So ldati de ne-rând . . 18 153 2o 2.763
Gätihira la cai . . . . 1.098 1 o5 2 115.344 38
Peste tot . . 327.762 12

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 155

TABLA No. 5

De cheltuelile fiefccirui an pentru Milifie, Intru soroc de fuse ani

de la 1830 pawl la 1837

Lei Parale

Pe anul 1830, de la 1-a Ianuarie, leafa tuturor cinurilor 622.985 131/3

Pentru hrana rangurilor de jos 538.440 _
Pentru cumplratul a 1.098 cai
Pentru hrana 0 potcovitul cailor
Pentru Intreaga cumpärätoare a 1.098 §ale, gatirea oa-
219.960
99.440 -
menilor 0 a cailor
Pentru cheltuiala cantalarii
1.006.975
8.800
3.540
16
--
Pentru odatä cumpärätoare a 48 tobe 0 12 trâmbite
Peste tot . . . 2.500.140 29hIs

Pe anul 1831, dela 1-iu lanuarie

Leafa tuturor rangttrilor.
Pentru hrana rangurilor de jos . ,
931.328
808.200
--
Pentru cumpräätoarea pe tot anul de 183 cai pentru
schimbare (remonte) la al 6-lea parte câte 200 lei 36.600
Pentru furajul 0 potcovitul cailor 148.800
Pentru cheltuiala cantelarii 13.200
Pentru finerea munitii 139.896 30
Pentru tinerea armelor 3.673
Peste tot . . 2.081.698

Pe anul 1832
Leafa tuturor rangurilor . . . . . 931.328 --
Pentru hrana rangurflor de jos
Pentru cumpäratul pe un an a 183 cai
808.200
36.600 --
Pentru hrana 0 'potdovitul cailor
Pentru cheltuelile cantalarli
Pentru finerea lucrurilor munitii 0 cumpärätoarea
148.800
13.200 -
hainelor de varl 250.238 20
Pentru tinerea armelor .. . 3.673 14
Peste tot . . . 2.192.238 3

www.digibuc.ro
156 REGULAMENTOL ORGANIC AL VALAIREI
\
I=ON

Lei Parale

Pe anul 1833
Leafa tutulor rangurilor. . . . 931.328 --
Pentru hrana rangurilor de jos .
Pentru cumpäratul a 183 cai . .
. 808.200
36.600 --
Pentru furajul vi potcovitul cailor .
Pentru cheltuiala cantalarii . .
.

Pentru inbräcämintea ovtirii vi tinerea pe un an a

148.800
13.200 -
munitii . . 709.896 30
Pentru finerea armelor . ' 3.673 14
Peste tot 2.651.698 4

Pe anul 1834
Leafa tutulor rangurilor.. . . 931.320 --
Pentru hrana rangurilor de jos
Pentrti cumpgratul pe an a 183 cai ,
.
.
.
.
808.200
36,600 --
Pentru furajul vi potcovitul cailor .
Pentru cheltuiala canfalarii .-.

Pentru tinerea lucrurilor munitii inteun an vi cumpa-

.
.
148.800
13.200 -
rätoarea hainilor de varl . . 250.238 20
Pentru tinerea armelor , , .. 3.673 14
Peste tot . 2.192.039 34

Pe anul 1835
Leafa tuturor rangurilor.. . 931.328
800,200
--
Pentru hrana rangurilor de jos . .
-
Pentru cumparatul pe an a 183 cal.
Pentru furajul vi potcovitul caflor
.
. ,
36.600
148.800
13.200
--
Pentru cheltuiala cantalarii . .
Pentru tinerea a toate munitii pe un an . 139.896 30
Pentru tinerea armelor . . . 3.673 14
Peste tot 2.081.698 4

Suma inthiului soroc de vase ani . 13.699.314 29'1/3

.
ScAzAndu-sa cheltuelile anului 1830 . 2.500.140
Asemenea vi cheltuelile tinerii armelor pe anul 1831. 3.673 14
Peste tot pentru ceilalti 5 ani 11.195.500 26

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 157

#1I,

e Parate

Cheltuelile de pe tot anul pentru al 2-lea fi al

3-lea fi urmdtoarele soroace de gase ani
Pe anul 1836
Leafa tutulor rangurilor 931.328
Pentru hrana rangurilor de jos 808,2oo
Pentru cumpiratul a 183 cai pe tin an 36.600
Pentiu furajul si potcovitul cailor . 148.800
Pentru cheltuiala cantalarii . 13.2oo
Pentru intreaga inbriciiminte a oamenilor ci gätitura
calor 1.006.975 16
Pentru finerea armelor 3.673 14
Peste tot 2.948.776 30

Pentru anul 1837, cheltuelile aseminate cu ale anu-

lui 1831 . . . 2.o81.698 4
Pentru anul 1838, cheltuelile aseminate cu ale anti-
lui 1832 . . . 2.192.o39 34
Pentru anul 1839, aseminate cu ale anului 1833 2.651.698 4
Pentru anul 1840, aseminate cu ale anului 1834 2.192.o39 34
Pentru anul 1841, aseminate cu ale anului 1835 2.o81.698 4
Peste tot penh-u al 2-lea soroc de case ani 14,147.95o 3o

Pentru al 3-lea, al 4-lea si toate celelalte soroace de

case ani, se va cheltui in fiesicare, tot atâta sumi
cat si in sorocul al 2-lea, adeci . 14.147.95o 30
In cursul acelor din urmi 5 ani ai 1-iului soroc se vor
cheltui pe fiesicare an obicinuit, cite 2.239.loo 5
Iar pentru al 2-lea soroc de case ani si celelalte pe
fiesicare an, cite . 2.357.991 18

www.digibuc.ro
158 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 6
Carte de slujba
1Vo....
N. N., din Satul N. N., din Judetul N. N., s'a primit in slujba ostaqasca a
Tarü Romane0i, in puterea osebitului ostaOsc Regulament, cu toate privile-
ghiurile 0 toate datoriile a inplini, precum se arata aici, mai la vale.
§1
Tatal 0 muma, nevasta 0 copii nevarsnici a celui dupa obvtesc scris, sau.
de buna voie intrat, vor fi scut* de orice dajdie, pe vremea cata va fi in
slujba, in puterea articolului 400.
§2
Tot omul va priimi hrana, inbracamintea intreagä, dupa forma 0 la so-
roacele hotarite in alaturata Tab la, (vezi Tab la No. 3), asemenea 0 armele.
Soldatul de infanterie va avea o puqca cu baioneta; unter-offiterii, osebit de
pu§ca, vor avea Inca semii-sabii, precum 0 tobopri.
Soldatul de cavalerie va avea un pistol, o sabie 0 o sulita cu steag gal-
ben 0 albastru.
§3
Fie0care, dupa vrednicia sa, se va innalta in grad de feld-febeli 0 de
unter-offiteri 0 va priimi leafa dupa gradul sau. Soldatul de infanterie, osebit
de inbracaminte 0 de hrand, va priimi pe an cate 72 lei 0 soldatul" de cava-
lerie va priimi 96 lei, afara din hrana 0 potcovitul calului. Unter-offiterul [de
infanterie va priimi lei 240 0 cel de cavalerie lei 250 pe an, osebit hrana 0
potcovitul calului.
§4
Cavaleristul va priimi un cal, care dupti. 6 ani de slujba va ramânea al
lui de tot.
§5
Datoriile militii sant s 1) a pazi granitele, vamile 0 carantinele; 2) a sa-
vir0 slujba inläuntru, a tinea lini0ea ob0ii prin oraqe 0 judete 0 a privighiea
asupra stringerii dajdiilor.
§6
Cel ce infra in slujba se indatoreaa a sluji 6 ani.
§7
Daca dintre soldati se vor gäsi a voi sa-0 urmeze slujba indelungime de
trei ori çase ani, atunci aceia vor fi scutiti pentru toata viata lor de tot felul
de dajclie dinpreuna cu tatal, muma 0 nevasta lui.

www.digibuc.ro
Dizlocatie a Militiei Pamânteneti a
Printipatului Valahii
mic

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 161

POLCUL 1-iu Bucuresti In orasil Bucuresi

pentru Clrattli iar
In Bucuresti ln tinut pentru 4uj
Batalionul 1-iu. ba pollteneascA.
si in tinutul
Escadronul 10iu i Plotonut I.iu fflovtilui. 528 129
BatalionuI al 2.k.a. La Giurgiu.
EscadronuI aI 2-tea.

Roata 1-iic
Plotonul 1-iu si jumätate
din 1-iul ploton al esca- Turnu. 66 22 .

dronului al 2-lea.
Plotonul al 2-lea :e.
Jumätate din plotonul 1-iu 1 Zimnice. r.:
al escadronului al 2-lea. i 66 21 &
E
Roata a 2-lea o
,-o

Plotonul 1-iu si. jumätate de i

.
'6

<
plolon din plotonul al 2-lea .m.

din al 2-lea escadron ju- Giurgiu. 99 21 .g

4-.:
mätate de ploton din plo- I
<
tonul al 2-lea. ,,,;-
.5
Roata a 3-lea -5
11
o
0 despärtire din al 2-lea ) Oltenita. 66 -5
ploton al al 2-lea escadron. 11
pl.'
Al 2-lea ploton din al 2-lea
roatä, jumätate din al 2-lea Cälärasi. 99 22
ploton..

Roatd a 4-lea
Plotonut 1-iu.
0 despärtire din al 2-lea plo- Dudesti. 66 11
ton al al 2-lea escadron.
Plotonul al 2-lea.
Jun-Mate a al 3-lea plo- Pioa-Pietrii. 66 21
ton, a al 2-lea escadron.
1.o56 258 Afar/. dui 2 plo.
tonuri ce sik aflit
Pang& polcul aI
2-lea
11

www.digibuc.ro
162 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

POLCUL AL 2-lea La Ploeti.

Batalionul al 3-lea.
La Fogani.
EscadronuT al 34te.

Roata 1-in
Valenii de
Plotonul 1-iu. Munte 66 Pentru vaini
In dreptul tre- streaja la granite
Plotonul al 2-lea. catoarei Bu- pentru Austria.
zaului. 66
Roata a 2-lea
Pontru vettnA,
Plotonul al 4-lea din al 2-lea
escadron. 132 43 rantinA i Iinia Du-

Roata a 3-lea
Jumatate din 1-iu ploton al In judetul
escadronului al 3-lea. Brailei 33 22 Caraule pentru

Jumatate din phitonul 1-iu, al buna randuiaitt

In judetul
2-lea ploton din al 3-lea pentru feluri de
escadron. Ialomitii 33 43 slujbe politiene;ti.
Plotonul al 2-lea O. al 3-lea In judetul
ploton din 43-lea escadron. Slam-Ramnic 66 43
Roata a 4-lea
Plotonul 1-iu.
Jumatate din 1-iul ploton In judetul
al escadronului al 3-lea. Buzäului 66 21

Plotonul al 2-lea.
Jumatate din al 4-lea ploton In judetul
din al 3-lea escadron. Säcuenii. 66 21
l3atalionul al 4-lea

Roata 1-in
Plotonul 1-iu.
Jumatate din al 4-lea ploton In judetul
din escadronul al 3-lea. Prahovei. 66 21

Plotonul al 2-lea. Dragoslavele

in dreptul 66 Pentru yama 0 pa
za granitei cAtre
Austria.

www.digibuc.ro
 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 163

Roata a 2-lea
Plotonul 1-iu
Jumätate din plotonul 1-iu Judetul
al escadronului al 4-lea. Dâmbovitii 66 21

Plotonul al 2-lea.
Jumatate din plotonul 1-iu In tinutul
al escadronului al 4-lea. celului 66 21

Roata a 3-lea.
Plotonul 1-iu. In judetul Ar-
Plotonul al 2-lea din esca- geplui
dronul al 4-lea. 66 43
Plotonul al 2-lea.
Plutonul al 3-lea din esca- In judetul 01-
dronul al 4-lea. tului. 66 43
Roata a 4-lea,
Plotonul 1-iu.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul Te-
dronul al 4-lea. leormanului 66 43

Plotonul al 2-lea.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul
dronul 1-iu. Vla§ca, 66 43

1.056 430 Se coprind i dot\

POLCUL AL 3-lea La Craiova Plotonuri Me Pol.
cului I-iu.
Batalionu! al 5-lea.
Escadronul al 5.Iea. La Calafat
Roata 1-iu.
La plaiul Co-
zu i alte tre- Pcntru treaja gra
Plotonul 1-iu.
cAtoare in nitelor cátre Auc
}hug. 66 tria.

Plotonul al 2-lea.
Jumätate din plotonul 1-iu Vârciorova 66 22
al escadronului al 5-lea.
Roata a 2-lea.
Plotonul 1-iu.
Jumatate din plutonul 1-iu §chela Cra-
al escadronului al 5-lea. 1
iovei 66 31

Plotonul al 2-lea.
Al 2-lea ploton din esca- Goroj 66 43
dronul al 5-lea.

www.digibuc.ro
164 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Roata a 3-lea.
Plotonul 1-iu.
Al 3-lea ploton din esca- Calafat. 132 43
dronul al 5-lea.
Roata a 4-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurnatate din plotonul al
4-lea al escadronului al Bechet. 66 22
5-lea.
Plotonul al 2-lea.
Jumatate din plotonul al
4-lea din escadronul al Izlaz. 66 21
5-lea. F

Batalionul al 6aka.
La Craiova.
Escadronuf al 6.lea.
Roata 1-iu.
Plotonul 1-iu. In drept la Ro-
tertuni pas. 66
Plotonul al 2-lea. Vulcan pas. 66
Roata a 2-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurnàtate din plotonul 1-iu In judetul
al escadronului al 6-lea. Vilcii. 66 22
Plotonul al 2-lea.
Jurnätate din plotonul 1-iu In j udeful
al escadronului al 6-lea. Gorj. 66 21
Roata a 3-lea
Plotonul 1-iu.
Plutonul al 2-lea din esca- In judetul
dronul al 6-lea. Mehedinti. 66 43
Plotonul al 2-lea.
Jurnatate din plotonul al 3-lea In judetul
din escadronul al 6-lea. Dolji. 66 22
Roata al 4-lea.
Plotonul 1-iu.
Jurnatate din plutonul al 3-lea La Craiova. 66 21
dln escadronul al 6-lea.
Plotonul al 2-lea.
Plotonul al 4-lea din esca- In judetul
dronul al 6-lea. Romanati. 66 43

www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII

www.digibuc.ro
 TABLA
de cate se coprind in cele noa capete ale Regulamentului Organic.

CAP. I.
PENTRU ALEGEREA DOMNULUI
Pag.
SECTIA I. Intocmirea Obqte0ii Adunäri Ecstraordinare
SECTIA II. Vremelnica Ocirmuire . 4
SECTIA ifi. Chipul alegerii Domnului 5

CAP. II
PENTRU OBICINUITA OB$TEASCA ADUNARE 9

CAP. III
FINANTA
SECTIA L Desputerniciri sau oboriri. 13
SECTIA II. Cheltuelíle Statului . 16
SECTIA III. Ramuri de veniturile Statului . 19
SECTIA IV. Chipul catagrafiilor i a inpartirii dAjdilor i altor däri . 20
SECTIA V. Inplinirea birului i a altor venituri ale Statului . . 26
SECTIA VI. Chipul contabilitätii Casei Vistieriei, adecá a tinerii í dArii
socotelilor cu bunä oranduialä . . 35
SECTIA VII. Drepturi i datorii reciproce intre proprietar i al säu
sätean . , 37
LITERA A. Bugetul slujbelor publice 45
LITERA B. Suma de peste an a fie0cAruia venit al Statului. . 67

www.digibuc.ro
168 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Pag.

CAP. IV
SECTIA I. Pentru cgderile Ministrului Trebilor din Läuntru . 69
SECTIA II. Pentru Sfatul Administrativ . 70
SECTIA III. Departamenturile mädularelor Sfatului Administrativ 71

CAP. V
REGULAMENT ASUPRA COMERCIULU1

SECTIA I. Pentru slobozenia comerciului . 74

SECTIA II. Penh-u mijloacele comunicatiilor , . 76
SECTIA EL Pentru magazine de rezervA . . 76
SECTIA W. Pentru popriri . . 77
SECTIA V. Pentru lucrarea minelor 78

CAP. VI
REGULAMENT PENTRU CARANTINE

SECTIA I. Pentru intâmplarea carantinelor si ash6ril cordonului

Sänätätii . 79
SECTIA II. Pentru cârmuirea asâz6rilor carantinei . . 81
SECTIA III. Pentru regulile sänätätii ce privesc asupra eaätorilor si
a mArfurilor .in carantinä . 83
SECTIA IV. Pentru cAlcarea pravililor 0 pedeapsa ce sä cuvine 84
LI:17RA C. Deslusite orânduiri a cvardiilor si avanposturilor ale rnilitii
pe linia d'a stânga a Dundrii. . 89
LITERA D. Treceri mai mult sau mai putin in lucrare asupra linii
Dunârii . . 97
Socoteala cheltuelilor pentru carantine 99

CAP. VII
PENTRU CATAREA JUDECATILOR IN VALAHIA $1 PENTRU
INTOCMIREA $1 CADERILE JUDECATORIILOR

SECTIA I. Canoane de obste . . , 105.

www.digibuc.ro
 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 169

Pag.
SECTIA II. Judecätoriile judetilor . . 109
§ L Judecatoriile de intaia cercetare . 109
§ IL Judeatoriile de prin sate sau de imp Aciuire . 113
SECTIA III. Pentru divanurile judecatore0i . . 114
§ L Pentru despärtirea politiceascä . 115
§ II, Pentru despärtirea criminaliceascä 115
SECTIA IV. Pentru judecdtoriile de comerciu , . 117
SECTIA V. Pentru judeatoriia Po litii . 120
SECTIA VI. Pentru Innaltul Divan . 120
SECTIA VIL Pentru cäderile marelui logofät . 122
SECTIA VIII, Pentru trecerea in condicA a zalogirilor 0 a foilor de
zestre . . 122
SECTIA IX. Pentru hg,tärniciia tutulor moqiilor din Valahia . . 124

CAP. VIII
DISPOZITII GENERALE

. SECTIA I. Pentru innaltarea' in ranguri . . 125

SECTIA II, Pentru orânduirea in feluri de slujbe . . 125
SECTIA Ill. Clirosul bisericesc 0 ocârmuirea avuturilor sale , . 127
SECTIA IV. Pentru invätähtra publica . . . 129
SECTLN. V. Inceputuri de o unire mai de aproape intre amândoa
Printipaturile . . 130

CAP. IX
REGULAMENTUL OSTASESC

SECTIA I. Temeiurile formärii militii . . 133

SECTIA IL Pentru strângerea militii sau chemarea in slujba i . 136
SECTIA M. Pentru privileghiurile 0 finerea militii . . 137
SECTIA IV. Datoriile de ob0e ale militii 0 caderile apetenii ei.
0.
Dizlocatie . . . . 138

www.digibuc.ro
170 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Pag.
SECTIA V. Pentru otearmuirea militii . 140
SECTIA VI, Pentru inbracaminte vi arme . , 141
SECTIA VII. Pentru socoteli . . 141
SECTIA VIII. Drepturile rangurilor ostävävti vi regule a pAzi In intrarea
In slujba , . . 142
Tab la potrivitoare rangurilor politicevti cu cele ostävävti pentru priimirea
boerilor vi a feciorilor de boeri in sluj135. . . . 144

TABL1TE DE STATUL TUTUROR GRADURILOR MILITII,

TINEREA, 1MBRACAMINTEA 51 GAT1TURA CAILOR
51 SOCOTELE.

TABLA 1::). 1. Statul tuturor rangurilor militiii românevti a Printi-

patului Valahii, cu lefi vi tinerea lor . . 147
TABLA No. 1 Statul tuturor rangurilor unui pole vi Onerea lor , 148
TABLA No. 3. Inbräcäminte a militii Printipatului Valahii . 150
TABLA No.. 4, Inbracamintea militii . . . 154
TABLA No. 5. Cheltuelile fievicarui an pentru militie, intru soroc de
vase ani dela 1830 pânä la 1837 . , 155
TABLÄ No. 6. Carte de sluibä . . . 158
Dizlocatie a militlei pämintenevti a Printipatului Valahii . . 159

SFAR5ITUL REGULAMENTULUI ORGANIC AL VALAH1EL

www.digibuc.ro
REGLEMENTUL ORGANIC
AL MOLDOVEI
=,c

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC
AL MOLDOVEI

CAP. I

Pentru alegerea Domnului

SECTIA I

Inlormarea Obstestii Ecstraordinare Adunan l).

Art. 1. Conventioanea de Acher- dari, stolnici, medelniceri, cluceri, slu-

man intárind dritul alegerii Domnilor geri, pitari, jigniceri 0 vatrari, cari sä
Moldavii vi Valahiei de caträ tagma vor alege de atrA fruntavii fievticarue
boerilor cu obvteasca invoire a läcuito- tinut.
rilor, alegirile sä vor face de MIA Ob- e) de un deputat al Academiei Na-
vteasca Ecstraordinare Adunare, care tionale de InvAtAturA.
pentru aceasta sä va intruni in capitaliea f) de doizAci 0 until deputati a cor-
Printipatului. poratiilor (isnafuri) a oravilor, de ne-
Art. 2. Aceastä Ecstraordiriare gutitori cu patentA.
Adunare va fi alcAtuitä in Moldova de Peste tot : unasutd triizäci vi doi a-
una sutà tritzki vi doi alegatori vi legatori.
anume : Art. 35 Spre a putea fi mädulare
a) de Preosfintie Sa pärintele mitro- al Obvtevtii Ecstraordinare Adunäri :
politul 0 de doi episcopi eparhioti : a) trebue boerie dela rangul de mare
Romanul vi Huvul. logofät pana vi vornic de Politie, sä fie
b) de patruzäci 0 cinci boeri vi a- näscut 0 läcuitori in Moldova, sau
nume de logofetii cei mari, de vornicii näscuti, läcuind vi inpämanteniti in Mol-
de Tara de Gios vi de Tara de Sus, dova. Conditiea insä de a fi näscuti
de hatman 0 de hatmanii de Prut, de in Moldova nu este cervutä dela fetile
visternici, de vornici de obvtie, de pos- näscute din parinti cari au priimit in-
telnici vi de vornici a Politiei, cari boeri, dighinatul (inpamântenire) de 40 ani vi
pâra la implinire numärului de patru- cari s'ar afla läcuind in Moldova.
zäni si cinci sA vor priimi ca alegátori, b) Pe langa aceste boerii, dela agá
dupa rândul intAimii päzite in ierarhie pânä-vi banul, trebue sA fie proprietariu
rangurilor. in Moldova, cel mai putin de o movie
e) de triizaci boeri dela agä, pfing Intriaga, Mil rAzAsie si boeriu, fiiu de
vi ban, anume agii, vornicii de aprozi, boeriu.
spätarii 0 banii.
d) de triizAci 0 doi deputati a tinu- 1) In textul comisiei din 1835: Informeiluirea
turilor dela comis pânä 0 vatrar vi a- Obfteftii ,Extraordinare Adundri", (Academia
niline comivii, caminari, paharnici, sär- RomanA, manuscrisul nr. 99)

www.digibuc.ro
174 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

c) Deputatii tinuturilor, asAmine, sA c) Ocirmuire va numi un boeriu din

fie boeri, fü de boeri, având in tinutul rangurile intai spre a fi prezedent la tra-
unde sa vor alege o mosie lAcuita si gire sortilor, iar acel mai vechiu 0
slobodA de tot feliul de ipotecA (amanet). mai mare la rang din aceastA adunare,
d) Deputatul Academiei de InvAtAturA va inplini dregatorie de secretariu, insa
nationalA, sA fii moldovan cu stiintA, mA- fArà jignire dritului sau de a sA trage
dulariu al acestui institut si cu ralvnA si pentru dânsul sort.
pentru himinare natiei. d) Dupa ce va chierna prezidentul
e) Deputatii corporatiilor de pre la tar- anume pe fiesticare dintre mAdulArile
guri sA fie nascuti moldoveni, cu stiintA de adunArii, ci sA vor afla fata, apoi ii
carte si cu bune purtAri, far% a avea va pofti ca fiesticarile dintre lei, dupA
nici un feliu de protectie streinA 0 sA rândul intâimei de rang, sA-si scrie
aibà in orasul unde sá vor alege, una numile si rangul sAu pe un bilet ce i
sau mai multe averi nemiscAtoare, cu sA va da de cAtrA prezidentul si pre
pret cel mai putin de cinci mii lei, a- carile insusi sA-1 arunce in urnA (vas).
farA de tArgurile cele mici a tinuturilor Bileturile vor fi toate de acelas feliu de
unde negasindu-sA persoane cu averi hârtie de o formA si toate de o potrivA
nemiscAtoare de pretul sus arAtat, va invAlite.
fi slobod a sA alege deputat si din per- e) DupA ci sA vor aduna toate bile-
soanile cari ar avea averi nemiscAtoare turile in urnA, secritariul adunArii va
de pret de triimii lei. trage mai intAi un bilet si apoi fiesticari
f) Nici unul din mAdulArile aceste nu persoanA, ci va esi prin sorti alegatoriu
va fi priimit in Obsteasca Ecstraordinare ,la Obstiasca Adunare EcstraordinarA,
Adunare, dacA nu va avea triizAci ani va trage indatA biletuI urmAtoriu si cu
impliniti. acest mijloc') sA sA urmezi tragire sortilor
g) Insusimea de mAdulariu al Obstestii pAnä sA va implini numArul de triizAci
Obicinuite AdunAri nu inpiedicA nici alegatori legiuiti prin reglement.
cum de a putea fi ales de alegAtoriu la f) La fiesticare tragire a sortilor in
la Obstiasca Ecstraordinare Adunare. parte, persoana chiematA ca sA traga,
Art. 4. Pentru alegire de triizAci sA va ingriji de a amesteca bileturile
boeri dela aga pâra si banul sA sA ur- din urnA si pre acel ci va esi, cetindu-1
meze in acest chip : cu glas mare 0 intelegAtoriu, il va
a) SA va face o foae de toti acesti arAta prezidentului 0 acelor de fatA,
boeri, ci lAcuesc in Esi si afarA pe la iar acest nume sA va scrie indatA pe
tinuturi, cari vor avea insusirile cersute o foae 0 sA va iscAli de prezidentul,
prin art. 3, litera b. de secritariul si de persoana ci au tras
b) Acesti boeri sA vor intruni in acest bilet. Duph aceasta, persoana in-
Esi, la zioa si locul insAmnat, spre a sAmnatA prin sorti, sA va publicarisi
pAsi la alegire prin sorti a triizAci mAdulari al Obstestii AdunAri Ecstra-
alegAtori. Ei sA vor aduna toti la 9 ordinare. AceastA operatie sA va innoi
ceasurl dimineata, iar tragirea sortilor la fiestecare tragire.
sd va incheia in aceiasi zi, de va fi cu g) In urmA prezidentul va face cu-
putintd, sau adaozi cel mai târziu. Ci noscut numile celor triizAci alegAtori si
sA atinge de acei cari de boalA sau tot in aceias sAsiie, va da la mâna
altA legiuitA inpiedecare, n'ar putea sA fiestecArue din mAdulAri adeverint A is-
fie in persoanA de fatA la tragire, a- cAlitA de dânsul 0 de secretariu.
cestie in scris vor instiinta pe guvernul h) Prezidentul va inpArtA0 OcAr-
carile va recomendui prezidentului a- muirii Provizorie foae intru cari sA
cestii adunAri de a inscrie numile lor cuprinde isprava tragirii sortilor, penfru
pe bileturi si de a li tragi cu sorti
inpreunA cu numile altor mAdulAri ce 1) In redactia din 1835 chip", in Ioc de
vor fi de fatA. mijloc".

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 175

ca sa-i fie cunoscuta. Asamine, alegatorii de niamuri si de mazili, va pasi pe

esiti prin sorti, vor infatosa adeverintile rand 1ntru alegire a doi deputati cu
lor Ocarmuirii, care dupa adeverirea covarsire glasurilor í in chipul urma-
pe foae sus aratata va i incredinta a- toriu:
deverintile cu isclitiirile iei. In urmà a) Fiesticarile din alegatorii acei
sá va face pubficatie de numele per- trepte va numi doa persoane din nu-
soanelor esite prin sorti i foae, in care märul inscrisilor in foae, cu insusime
sa aftA insamnate, sa va pastra in arhiva de a putea fi alesi a tinutului i va is-
mitropoliei. cAli numile sau In fiinta celorlanti. Dupa
Art. 5. Daca cu trecire vremii rostire in acest chip a socotintilor ale-
s'ar intampla ca boerii, dela mare logo- gatorilor a aciiasi trepti, aceli doa
fat panä i vornicii de politie, sa nu persoane asupra carora sa vor uni mai
fie indestui spre a implini numarul de multe glasuri vor fi socotite de alese
patruzaci i cinci alegatori la Obstiasca a intregii trepte.
Ecstraordinarä Adunare, atunce lipsa b) Daca. cate trei trepte s'ar uni
sA va implini dintre boerii starii urma- asupra celor doa persoane, cari au a
toare din cei mai ve chi si Mai mari sa alege, atunci aceste vor fi cunos-
la rang, dila aga 'Ana 0 la ban; ash"- cute de deputafi, iar la din inprotiva
mine sa va urma pentru acesti dipe intamplare, numele a deosebitelor per-
urrna, cand nu vor fi indestui spre a soane alesa de celi trei trepte sa vor
implini parte lor de alegatori. Atunce arunca intru o urna i sA vor tragi ca
fipsa numarului panä la triizaci sa va niste sorti i celi doa. nume ci vor esi
implini dintre boerii rangurilor urma- dintaiu vor fi alesi deputati.
toare, art. 2 litera e, supuindu-sa insa Art. 9. Cel mai mare si mai ve-
la insusirile cerute arL 3. chiu la rang clintre boerii fiesticarue
Art. 6. Deputatii de pre la tinu- tinut va inplini datorie de prezedent
turf sA vor alege de care notabilii acela al carue rang urmiaza indata
fiesticarue tinut, adica dupa acesta va inplini aceia a secre-
a) De catra boerii a tuturor rangu- tariului, insa fara jignire dritului lor de
rilor. Lacuitorii pe la tinuturi cari nu a fi balotarisiti.
vor avea insusirile cerute de a fi ma- Art. 10. Ispravnicul fiesticaruia
dulari ai Obstestii Adunari Ecstraordi- tinut, insärcinat spre aceasta de catra
nare, precum si de catra fiei boerilor Ocarmuire, sa va 'Mgr* de a aduna pe
mosinasi, desi nu vor fi priimit inch' boerii cu drit de a putea fi alesi i pe ale-
ranguri. gatori dupa foae ci i sa va triimite de ca-
b) De cAtra niamurile i mazilii a tra caimacami (art. 22) si insusi sa va
carora documenturi s'ar fi cunoscut afla de fata spre a privighe implinirea
leginite la anul 1792 de catra Domnul legiuirii i paza bunei orandueli. Inpre-
Alexandru Moruz i cari ar fi proprie- una cu ispravnicul sa va afla iconomul
tari de movie si alesi de clasurile lor, sau protopopul tinutului, insa i unul
cate dol de ocol si de triapta, daca altul sant opriti dela inpartasirea
insa ocolu poate da acest numar, de lucrarilor adunarii sau de a le povatui
catra privighetorii ocoalelor a fieste- prin oricari mijlocire. Intamplandu-sa
caruia tinut, dupa ce lei se vor asaza. ispravnicul sa fie mosinean finuta i sa
Art, 7. Toti acesti alegatori intru- alba insusirile de a putea fi ales de-
nindu-sa la zioa hotäritä in rezklentia putat, atunci Ocarmuirea va triimite un
fiestecarue finut, li sa va cefi foae cu- boeriu comisar, din celi mntâiu sau al
prinzatoare de numile tuturor persoa- doilea ranguri, pentru a inplini vre-
nelor, carele vor avea cersutele insusiri melniceste dregatoria ispravnicului si a
spre a fi alesi cliputati. privighea alegirea.
Art. 8. Fiesticare din aceste trii Art. .11. Indata ci sa va inchia
clasuri, adicä de boeri sau fil de boeri, tragire sortilor, foae numilor deputati-

www.digibuc.ro
176 REGLEMENTLIL ORGANIC AL MOLDOVEI

lor sA, va adeveri de ispravnicul sau Art. 15. Corporal-file orasului Esii,
de comisariul randuit 9 si de iconomul dui:A indemnare starostelui de neguti-
sau protopopuL In urmä, se va triimite tori, inputernicit de Ocarmuire Provi-
la Ocarmuirea vremelnicA (provizorie), zorie, vor numi dintre ele câte trii
care va publicarisi nunule alesilor de- persoane dinteacele mai in stare si mai
putati. cinstite, cari ar avea i insusirile cersute
Art. 12. Cu patru zile, cel mai [de] art. 3, litera e. DupA ci sA va
putin, innaintea zilei hotärite a dischi- face aceastä alegire i foae numilor
derii Obstestii Ecstraordinare Adunäri, incheindu-sä de call starostile, Oat.-
deputatii fiesticäruia tinut, dinpreunä muire va numi dintre eli un prezident
cu adiverinüle lor, sa vor infatosa la un secretariu. In urmä starostile sä .
Ocarmuirea provizorie, care, cercetan- va ingriji de a aduna madulärile nu-
dule dupà foae numilor, le va incredinta mite la zioa i locul insämnat spre a sä
iscAlindu-le si in urmA va pune foae face tragire prin sorti acelor trii de-
in pästrare la mitropolie. putati i eari va urma intocinai aupà
Art. 13. Deputatul Academiei chipul insämnat la art, 4. Starostile sA
Nationalä de InvAtäturi, având insusirile va afla fatA la acea adunare pentru
art. 3. lit. d. trebue a fi acel de a privighea implinire legiuirii i pa-
men, cal va fi dat publice 2) dovezi de zirea bunei orândueli. In unnA staros-
a sa destoinicie i carile va fi ales de tile va adiveri foae fiumilor deputatilor,
cäträ trupul academicesc. oprit fünd de a sa amesteca el in ale-
Art. 14. Deputatii corporatiilor gire persoanelor prin orice chip.
de pi la targuri sä vor alege in urrnA-
toarea analoghie Art. 16 Pentru deputatii corpo-
ratiilor dela celelante targuri de rezi-
Pentru orasul Eii . 3 dentii isprAvnicesti, ispravnicul, dupa
Harläul porunca ci va avea dela Ocannuire, va
Targul Frumos pofti pi starostile ca sA adune, la zioa
locul hotArit, corporatfile, spre a
Botosanii 2 pAsi la tragire prin sorti a dipotatilor
Dorohoiu i Herta I
orânduiti din parte targurilor, in urmare
chipului insämnat la art. 4. Starostile
Fälciiul i Husii . sa va afla fata la tragire sorülor, va
Vasluiul privighiea pAzire bunü orândueli i va
BArladul . . 2
fi indatorit de a adiveri foae cuprin-
zAtoare de numile deputatilor si de a
Galatii 2 o da la isiiravnicul, carIle asemine
Tecuciul 1 adiverindu-o, o va triimite la OcArmu-
ire, spre a sA publicarisi. Incheindu-sA
Focsanii 2 tragire sortilor, aleii vor urma dupa
Bacäul 1 cuprindere art. 12.
Romanul 1
Art. 17. DacA in zioa alegerii
Niamtul i Piatra . . 1 Domnului n'ar putea fi de fata vreunul
Fälticenii 1
din alegätori pentru vreun legiuit cu-
vant, o asämine intâmplare nu va putea
Douäzeci i unul peste tot. intârzia sau -inpiedeca operatiile adu-
nArii, cari in toate intâmplärile va päsi
i) In Analele Parlamentare, torn I, partea spre alegirea Domnului, dacA trii din
pag. 83 s'a transcris din eroare comisia rein- patru pArti cel putin din numärul intreg
duite in Icc de comisariul randuit"
2) %Klein : ,.destoinice dovezi" In Ix de a alegatorilor vor fi intruniti in sala
publice dovezi". sesiilor.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 177

SECTIA II
Ocarmuirea Provizorie (vremelnica).

Art, 18. La fiesticare Domnie, nedreptate s'au dipärtat de driturile ci

fünd lipsa de Domn, trei caimacarni vor le dau Insuirule lor, pot, in vadea de
luoa indata cârma guvernului. Acesti 22 zile insämnate din zioa ce sa va
cairnacami vor fi, dupä drit, marele face publicarisirea foilor atât in capi-
logofat, ministrul din Launtru i prezi- tafie eat i pe la tinuturi, sa aräte
dentul Innaltuhti Divan 2) carile la ceririle lor la Obicinuita Obsteasca
intAmplare de intre-domnie s'ar fi gland Adunare, care, de le va afla terneinice,
in slujba lucrätoare. Acesti trii dregä- va face raportul sat' catra Ocarmuire
tori inpreunä vor ocârmui toate pri- pentru ca pretendatoriul sa fie indata
cinile printipatului pana la inscaunarea asazat in driturile sale.
Domnului. Ei vor cherna indata pe Art. 22. A cince zi, dupa ci vor
Obsteasca Obicinuita Adunare spre a infra caimacamii in dregatorie, ei vor
-pune in lucrare masurile orânduite la pubficarisi toile de boerii tuturor ran-
art. 20. gurilor, art. 2 , atât de acii ci
Art. 19. Caimacamii, pe vremea läcuesc in Eqi, cat 0 de acii de pe
ocArmuirii lor, nu vor putea da titluri afard la tinuturi, precum si de notabili.
de evghenie, nici vor putea intäri pri- Totodata atunci, ei vor triimite caträ
cinile de giudecati, nici vor putea ispravnicii tinuturilor cart tirculare spre
scoate pre cei ci sä vor afla in dregä- a aduna pe alegatori i pe a1ei, dupa
torii publice, afara nurnai pentru o toile ce li sa vor triimite.
dovedita mare vinovatie3). Intâmplându- Art. 23. Ispravnicii, in 24 cea-
sä ca vreun post sa fie in lipsä de suri dupä priimirea acestor foi, vor
dregator, cairnacamii nu vor orândui triimite publicatii pe la toate partite
decAt numai vechil. tinuturilor, insämnând zioa i locul re-
Art, 20. In zioa intrarii in dre- zidentii in care sa se afle adunati tofi
gätorie, caimacarnii se vor. indeletnici acii cu însuirile cersute.
a face foi, dupa izvoadile pregatite Art. 24, Nici o tragire de sorli
pentru aceasta, sa nu sà faca panä a nu trece 25 zile
a) Foile boerilor, a rangurilor era- dela publicarisirea foilor, pentru ca sh
tate la art. 2, precum si ale notabili- aiba vreme cuviincioasa a-si face arä-
lor, cu insamnarea lacuintii lor in cu- tärile lor, cei ce sa vor socoti jigniti
prindere art. 6. intru dreptätile lor.
b) Asamine caimacarnii vor face si Art, 25. La 40 zile dupa publi-
foae candidatilor Domniei, scriind in ia catia foilor i dupa trfimitere eartilor
nurnile boerilor, ci ar fi având însui- tirculare, alegirile madulärilor a Ob-
rile cerute de art. 28. Ei vor inscrie stestii Ecstraordinare Adunäri, trebue sa
insu0 numile lor, de vor fi având se savarsasca in tot cuprinsul printi-
insusirile cerute i incheindu-sä toate patului i in 10 zile dupa aceasta toti
aceste operatii innainte gatitoare pentru alegatorii trebue sa se adune In E.0
alegirea Domnului, toile se vor pune in spre a sä afla in Obsteasca Ecstraor-
pästrare la mitropolie. dinarä Adunare, care sa va deschide
Art. 21. Cei ci vor socoti ca. cu la 61 zile in urma numirii caimaca-
1) In verskinea corniiei din 1835 : ,,vor lua milor.
ctirma guvernulai. Indata acefti caimacami" etc. Art. 26. Caimacamii supt a lor
s) ldem : Domnescului Divan". , räspundere sânt indatoriti a lua cu-
3) In manuscrisele 349 0 9c9 dela Academia viincioasele másuri pentruca alegirile,
RoinZina 0 in editia din AnaleIe Parlamentare
dupa cuvanitil vinovatie urmeaza In paranteza: atât in capitalie, cat i pe la tinuturi,
(delit)". sä se urmeze dupá formele askate
12

www.digibuc.ro
178 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

prin acest reglement i ca toate ope- iar de va urma Inca de a sa mai abate,
ratille atârnatoare sa se faca dupa buna atunci puterea Inplinitoare 11 va 1ndemna
oränduire i liniste. de a sa departa din sala sesulor. In-.
tâmplându-sa inpotrivire, atunci puterea
Cel ce sa va abate din legiuirile cu-
inarmata sA va intrebuinta catra eel invi-
prinse in acest cap sau carile ar cuteza de
a invita vreo neorânduiaa in adunärile tätor, carile intru pedeapsa nesupunerii
alegatoare, pre acela prezidentul il va sale sa va pune la inchisoare pfina la
cherna intAia data la pazirea datoriei, inscAunarea Domnului nou.

SECTIA Ill
Chipul alegirii Domnului.

Art. 27. Domnul se alege pe episcopul de Roman va inplini datoria

viiatä. El trebue sa alba 40 ani deplin
O. fie din familie moldovana, a ea-.
ruia evghenie sa. fie suitoare cel mai
putin pâna la bun, liar inpamantenirea
sa pând la tata. El sa. va alege numai
intre boerii cei mai vrednici, având
ranguri de mare logofdt, de mare vornic
al Tarii de gios 0 al Tarii de sus, de
hatman sau de vistiernic sau cari,
dupa punerea in lucrare a acestui re-
glement, ar avea ranguri potrivite cu
cele sus insämnate, adica prezident al
Innaltului Divan si ministrii, devi acestia
nu s'ar afla in slujbä lucratoare. Pe
lânga acestea, cel mai mare fiu al
Domnului carile la räposarea, abdi-
catila paretisis sau discaunarea
sau ar fiagiuns la legiuita
vârsta, dupa pravilile Orel, se va
priimi in num6rul candidatilor de Dom-
nie ; sa intalege insa ea i celelelante
formalitale cersute spre adiverirea mul-
timei glasurilor í spre a face alegirea
sa legiuita, vor fi deopotriva. i cAträ
dânsul pazite.
Art. 28 Caimacamü vor putea fi
madulari ai Obstestii Ecstraordinare
AdunAri 0 a sa inpartäsi de lucrarile
ei sau ca niste alegatori pentru alegire
Domnului sau ca niste candidati de
Domnie, dupa driturile ci va avea
fie0icarile dintre iei, cu rangul j cu
insusirile sale.
Art. 29. Mitropolitul va fi le-
giuitul prezident al Ob0estii Ecstraor-
dinare Adunari ; iar intâmplându-sa
boala sau vreo alta inpedicare, atunci
de prezident. Pre zidentul va fi agiutorat
de patru scrutatori (adeveritori balo-
tarisirii), din cari unul va inplini datoria
de secretar. l pentruca boerii a carom
ranguri s'au insamnat la art. 2, literile
b i c, deputatii tinuturilor i corpo-
ratiilor ce alcAtuesc aceasta adunare
sa alba fiestecare al lor scrutator, eel
mai innalt la rang si mai vechiu intre
reprezentantii acestor clasuri va inplini
aceasta datorie, 'MA fara perdere dri-
tului de a putea fl ales; Ian ceialanti frii
scrutatori de a putea votarisi, dupa
insusirile fiesticaruia.
Art. 30. Prezidentul, inpreunä
cu scrutatorii sus aratati, va cerceta
adiverintele fie0icaruia mädular pe
rostul inteimii rangului. Gasindu-sa
bune ilegiuite, prezidentul va rostí in-
trarea fiesticaruia in ONteasca Adunare
secretariul li va trece in foae ma-
dularilor.
Art. 31 Mitropolitul cu episcopii
vor merge la biserica inpreuna cu toate
celelante madulari a 0130e0ei Ecstra-,
ordinare Adunari i, dupa ce sa va
sarba sfânta liturghie, va face un cuvânt
in semi spre a arata adunaril marimea
scoposului pentru care s'au adunat.
Dupa aceasta va citi cu glas mare 0 inta-
legator formula urmatoriului giuramânt
Giur a la alegire ce voiu face, nu
voiu urma nici un interes in parte, nici
ma voi pleca la vreo streina ademe-
nire, nici la vreun alt cuget cleat la
acela al binelui obstesc."
$i apoi apropiindu-sa fiesticare mA-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 179

dular catre treptile oltarului i puind Art. 39. Intâmplându-sä ca boe-

dreapta pe sfânta evanghelie va rosti riul a rangurilor intâiu, care ar inplini
cu glas mare: "aceaste le giur". datorie de scrutator, sa fie in numarul
Art. 32. Dupa ci sa vor inplini candidatilor, atunce, când sa va face
toate aceste formalitale i giuramântul, balotatie pentru dânsul, cel mai vechiu
sä vor inturna toti la sala sesiilor, unde intre boerii rangului sau va inplini
prezidentul va inpartasi foae candida- datoria sa de scrutator.
filor si a insusirilor cersute spre a Art. 40. Ispravindu-sa balotatia
putea fi ales Domn. Dupa aceasta se fiestecärue candidat, numarul bilelor ce
va päi spre balotatie prin chemare va fi iit i va fi scris pe foae sa va
anume a fiesticaruia candidat, urmând adiveri cu iscaliturile prezidentului si a
inthimea rangurilor. scrutatorilor,
Art. 33. La inceputul balotatiei Art. 41. Intâmplandu-sa ca la
fiestecarue candidat, mitrcipolitul va sfârsitul balotafii doi sau mai multi
da la fiesticare alegAtor câte doa bile: dintre candidati sa aibä deopotrivä
una alba, care insamneaza priimire numar de bile albe, atunci ei sa se supuie
alta neagrä, cari insämnaza nepriimire la al doile balotafie.
când unul din madulari va fi che- Art. 42. La incheiere balotatii
mat spre a-si da votul, el va slobozi tuturor candidatilor, acela carile dintre
in urna voturilor, ce va fi acoperitä, dansii va avea mai multe voturi de
una din amândo4 bilele, alba sau nea-: priinta in bile albe, va fi alesul Domn.
gra, precum va voi i pe cealanta ,o Art. 43. Sfarsindu-sä balotatie,
va slobozi in ceialanta urnä, ce va fi mitropolitul, tot in acea sesie a carii
asamene acoperita pe o masa de operatie nu va inceta pang la incheiere
alature. lor, va trece actul isprävii in foae unde
Art. 34. Fiindcd voturile au a fi tai- voturile s'au scris, iscalind actul insusi
nice, fiesticarile din madularile chemate mitropolitul, 11 infatosaza episcopfior
spre slobozirea bilelor se va feri de a scrutatorilor, cari tot asemine il vor
sa vedea ele cal de putin de catra nime. iscali. Apoi propovädueste pe persoana
Art. 35. Fiesticare din candidati ci s'au ales de Domn, orândueste a
nu va votarisi atunci cp.nd sa va face sa scoate copie de pe actul sus aratat
balotatie pentru dânsul. o impärtasaste guvernului provizor.
Art. 36. Toate madularile adu- Art. 44. Dupa alegire Domnului,
'aril vor sag:lea i atunci numai are mädularile Obstestii Ecstraordinare
voie fiesticare a sa ridica, când sä va Adunäri, in aceia sesie, vor iscali dupa
cherna de cara prezident spre a-si da intâime rangurilor arzmagzariu catra
votul sätt. Poarta, spre a sä cere investitura
Art. 37. Prezidentul cu scruta- (intarirea Domnului), precum i o nota
torii vor sidea intr'un loc al salii de ofifiala spre a instiinf a pe Curtea pro-
unde sä poata videa pre toate mädulä- teguitoare despre alegirea Domnului.
rile adunarii i asämine sä poata fi de Insa, spre a sä putea inchfia toate aceste
tofi vazuti. operatii in aceiasi sesie, caimacamii
Art. 38. Cand sä vor scoate din sä vor 'Mgr* de a alcatui mai intâi amân-
urrna bilile, dupa balotarisire fiestica- doa arätatile acturi, lasând kc spre
rue candidat, sä vor numara de catra a inscrie numile Domnului ales,
scrutatorul orânduit intru aceasta treaba, Art. 45. Aceastä Ecstraordinara
carile va face cunoscut in glas mare si Obsteascä Adunare chematä fiind numai
intelegator ate bile albe i câte negre pentru alegire Domnului, nu poate avea
au esit. Secretariul va inscrie pe o vreo altà insusire. Ea, in faptä, sä des-
foae, in poslovita, numärul kr ur- fiinteaza indata ce sä va sfârsi aceasta
mându-sä intr'acestas chip pfinä la cel alegire i sa vor iscali amândoâ actu-
de pe. urma candidat. rile sus aratate. Fiesticari din madulari,

www.digibuc.ro
180 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI

!Ara a nu se desfiinta adunarea, este provizoriu va alcAtui in urmare vechiului

dator a incredinta adiverinta sa de
alegAtor in mâinile mitropolitului, carile
spre pästrare le va pune in arhiva
mitropolii, declarând desfünfarea Ecs-
traorclinarii Obstesti AdunAri.
Art. 46. Caimacamii vor urma a
inplini datorie lor pânä la investitura
desävarsitä a Domnului. DupA aceasta
ei vor fi datori a da samA lui, precum
si Obstestii Obicinuite Adunäri, despre
dregatoria lor si intrebuintarea banilor
Statului.
Art. 47. Särbarea inscAunrii
Domnului si teremonia cersutä sA vor
hotäri prin un reglement ce guvernul
obiceiu pAstrat in arhivele si istoria
farii.
In zioa sArbärii si a sfintirii care
urmeazA in vechea catedrald a Sf.
Nicolai, in minutul ce Domnul sA va
infAtosa la treptele oltariului pentru ca
sä. priimeascA miruire, el va rosti, puind
mâna pe sfânta evanghelie, urmAtoriul
giurämant :
Giur in numele Prea sfintei si
nedespärfitei Treimi de a pAzi cu sfin
teme atât legile cat si asezämânturile
printipaturui Moldaviei, dup A reglementul
statornicit si de a stArui a lor pazd si
urmare intru toatä tAria".

www.digibuc.ro
 CAP. II

Organizatia însuiriIe Obicinuitei

i

Oboeoi Adundri.
Art. 48, Obsteasca Obicinuita A-
dunare va fi inchegata dupä urmätoriul
chip :
a) de mitropolitul, carile va fi pre-
zident acestfi Adunäri i carile nu va
avea decât un glas ca i celelalte
prin fiescare tinut, in analoghie sä vor
hotäri pânä la inplinirea cerutului nu-
mär de deputati.
La fiestecare din nou chiemare a
acestii Adunäri, sä va da din Casa
Rezervii ate una mie lei de fiestecare .

mgcluläri. deputat de tinut, spre despägubirea

b) de doi episcopi eparhioti : Ro- cheltuelii lor pe toatä vremea sederii
manul i Husul. lor In capitalie.
c) de sasasprezace boeri din acfi de Art. 49. Persoanele ce vor in-
la_ rangul marelui logofät pânä si la chega Obsteasca Obicinuitä Adunare
acfi de rangul bäniel. Acesti boeri sä vor priimi In chipul urmatoriu :
trebue sä fie pämânteni sau inpämân- a) Mitropolitul, ca un prezident
teniti, dupà vechiul obiceiu si a cärora amândoi episcopii eparhioji au drit a
vârstä O. nu fie mai putini de triizeci fi mäcluläri acestei adunäri. .
de ani i sd fie läcuitori in orasul b) Acei sasesprezece boeri, dela
Aceste insusiri sânt neaparat cersute rangul de mare logofat pâra i banul,
pentru boerii alegatori i cei alesi din sä vor alege in capitalie prin balotatlea
capitalie. covârsirea glasurilor de cAträ toti
d) de sasäsprezece deputati tinutasi, boerii acelor ranguri, afard de ministrii,
câte unul de tinut, ales intre proprietarii carii nu pot fi mäduläri ale acestii a-
mosinasi aceluiasi tinut, boeriu fifth de dunäri, nici a votarisi (a da glasuri)
boeriu, cunoscut cu bune purtäri intru alegirea mädularilor sale, fiindc4
in vârstä cel put-in de triizeci ani ; trii- alcAtuirea proecturilor si a sämilor,
zaci i patnt mAduläri, peste tot : infätosate dupa capul al IV. a acestui
De si s'ar scadea numärul tinuturilor, reglembnt, s'au incredintat ministrilor,
spre a le face toate de mai potrivitä care vor fi de fata la Obsteasca Obi-
intindere, precum s'au askat la art. 139'). cinuita Adunare, fiescarile pentru partea
cap. al IV, totus numärul de sasäspre- sa, spre a da cerutele lärnuriri si cu-
zece deputati nesträmutat sä va pästra vinte intru dovezile inpärtäsirilor, fäcute
atunce persoanele ce au a sa alege de Domn la aceastä adunare.
Asemene i acii sasesprezece de-
f) In proectuI initial a fost probabil art. "135* putati tinutasi, stt vor alege prin balo-
cifra care s'a pAstrat din eroare In textuI votat
de Oboeasca Adunare (Acad. Rom. manuscri- tatie i covârsirea glasurilor, de cAtra
seIe : 909 i 4414). toti mai de frunte boeri sau fil de boeri,

www.digibuc.ro
 182 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

in värstA cel putin de dohzeci 0 cinci derea kr sA va adiyeri prin iscAliturile

ani, cunoscuti prin bune a kr purtAti prezidentului 0 a secritarilor.
0 läcuitori pe la tinut, unde are sA se c) DupA aceasta, asupra socotinfelor
facA alegirea acestor deputafi. scrise, sA va incepe darea voturilor
d) Tot acele mAdulAri a Obvtevtii fetilor adunate, dela cel mai mic in
Obicinuite Adunäri vor Inplini sarcina rang, In sus, pänä la mitropolitul vi in
kr In curs de cinci ani. Insuvirea de dreptul fievtecAreia socotinfi, atät In
a fi mädulariu acevtii adunAri, nu oprevte condicA cât si In deosebitä hârtie, O.
de a fi numit vi la alte posturi a Sta- va scrie numärul glasurilor vi sA va
tuhfi. La intâmplare când dregatorii In iscAli de toate mädulArile Obstevtii. A-
slujbA ar fi alevi mAdulAri al Obvtevtii clunAri, rämâne Insä slobodä ea la aceastA
Obicinuite AdunAri, Domnul pe vremea de- pre unnA operatie, a o face ava
precum s'au arätat sus, sau a intre-
sesiilor fievtecArfia convocatii, va rândui
in locul kr pe alfii, care vor fi inpli- buinta tainicul scriuten.
nitori datorii acelor posturi vi vor lua d) Indatä dupä aceasta sA va alcAtui
pe giumätate din leafa lipitä la acele anafora pe temeiul glasurilor celor mai
slujbe. multe vi dupA ce sA va ceti In auzul
Art. 50. Indatà ce sA va intruni tuturora, sd va iscAli de prezidentul, de
aceastä adunare, ea in fievtecare an va vasA boeri, de la rangul marelui logofAt
numi doi secretari vi doi a lor deplini- pänä vi postelnic vi de vasA deputafi,
tori, care fArä pierdirea dritului de a care anafora dinpreunä cu pomenita
votarisi, sA vor alege cu covârvirea mai sus osebitä hârtie, cuprinzAtoare
glasurilor din sänul adunärii. Ea nu va de isprava socotintelor, sA va supune
putea infra in sfAtuire de pricini, nici cunovtintii Domnului, iar condica, a
a votarisi, decât numai când doä din cAriia cuprindere adeveritä prin iscAli-
trii pärti, cel putin, din intregul numär turile tuturor mAdulärilor adunArii, ur-
al mädulärilor sale, sä vor afla intrunite meazA a fi din cuvânt In cuvânt intoc-
in sesie. Ea va finea jurnal de toate mai cu a osebitei hat-Hi, va rämâne
lucrArile sale. Pricinile sä vor hotäri ca un jurnal in- arhiva adunArii. Ase-
dupA covârvirea glasurilor. mine sA se urmeze vi la intamplArile
Art. 51. Toate hotArfrile Obici- prevAzute ja. art. 56.
nuitei Obvtevti AdunAri sä. vor supune Art. 52. Aceste hotArin nu vor
cunovtintii Domnului, prin anafora is- avea putere de legiuire, decât prin
cAlitä de cAträ prezidentul vi vase boeri, intArirea Domnului, carile rämâne in
dupA intaimea rangurilor 0 de cAträ vointa Sa de a le intäri sau ba, WA
vase deputati, iar alcAtuirea anaforafii de a da mAcar cuväntul penfru care
sA va face dupA chipul urmAloriu : nu le intArevte. Nu va avea insA dreptate
a) Cetindu-sä innaintea Obvtevtii A- de a face El dela sine schimbäri in
dunAri fidula Domnului, asupra cArfia aceste hotAriri, dar va putea orivicând
urmeazA a sA face schepsis, ia sA va a pune innaintea adunärii prefacerile
indeletnici intru aceasta, ori Intru a- ce le va giudeca de priinfA 0 apoi la
ceiavi zi, sau mult pänä in trii zile vi cele de iznoavA supusä lui socotintf,
mai intai sA va dezbate asupra priimi- rämâne la voinfä de a slobozt tau a
rei, nepriimirei, sau asupra prefacerilor opri intArirea Sa.
ce sA vor socoti de cuviinfä a sA aduce Art. 53. MAdulArile acevtfi adu-
la acele cuprinse In jidulA. nAri, carii vi in urmar hotärfrei incheete
b) Acele socotinti, câte sA vor spri- dupa covärvirea grasurilor, ar avea incA
jini cel putin de vasä mäduläri macar o deosebitl socotintä, nu vor putea a
ale adunArii, sA vor scrie de cAträ a- o adrestif prin vreun act, anafora sau ja-
mândoi secretarii, trecându-le unul in lobe pentru legiuirea socotintii kr, IscAli-
condicA 0 altul In osAbitA hartie vi sA forii unui asemenea act sA vor insämna
vor ceti in auzul adunärii, iar cupsin- adunärii vi. sA vor depArta din sinutei,

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 183

ca niste turburAtori a rânduelii asezate, a le face cunoscute si la amândoA Curtile,

puind In locul kr alte inAdulAri. InsAmnand i mijloacile cele mai Inles-
Art. 54. La sesiile adunArii din nicioasA spre indreptarea kr ; asemenea
fiestecare an, Domnul este indatorit a dupA vechiul obicei, ea va putea face
supune la cercetarea ei sAmile luaturilor Domnului punere innainte asupra a tot
si a daturilor obicinuite i ecstraordi- feliul de lucru privitori la obstescul
nare, facute atht de Departamentul Fi- folos, rugandu-1 ca sA binevoiascA a le
nantului, cat si de cialalti ministrii a lua In bagare de samA.
deosebitelor ramuri a Ocarmuirii pA- Art. 58. Toate proecturile de
mântesti, asemine i sAmile date a ca- legiuire si de regulamenturi nouA, tre-
selor obstesti de facere de bine, care cfind piste marginile unei simple po-
dupA vechiul obiceiu al pAmântului, au ronci, slobozite de Domnul pentru in-
epitropii Ion plinirea legiuirilor celor In füntA, trebue
Adunarea obsteascA poate Incredinta a fi supuse mai Innainte dezbaterei Ob-
cercetarea acelor sàzni la o comisie al- stestei Obicinuite AdunAri.
cAtuitä din mAdulArile sale, sau a le Art.59. Ea va giudeca asemine des-
cerceta insus In deplinA sesie si a arAta pre folosul tuturor mAsurilor obstesti sau
Domnului catahrisurile ce ar descoperi ecstraordinare, care privesc cAtrA sigu-
in acele sämi. Asemine ea va fi Impu- raMia tArii sau care cer nescaiva intre-
ternicitA intru impArtirea birului asupra buintAri de bani sau oranduele legiui-
dajnicilor, intru strAngerea veniturilor toare.
Statului i intru a kr Intrebuintare, Art. 60. Obsteasca Obicinuita
intemeindu-sA cu sfintenie pe legiuirile Adunare va dezbate i va inchie pró-
cuprinse In al DI cap al acestui reg- ecturile contracturilor ale obstestilor
lement. Intre aceste nu va putea urma orandAluiri, va privighie pentru pAstra-
nici o prefacere i nici o scoatere rea averilor publice, va indemna lucra-
ecstraordinarA de dAri de bani nu sA rea pAmântului i industria, va regularisi
va putea face, WA mai innainte Invoire impreunA cu Domnul toate cele ce atfir-
amanduror Puterilor. nA la IndAmânarea i Inlesnirea negotului
Art. 55. Orice act sau hotArire din lAuntru si de afarA, va privighiea
a Obstestii Obicinuite AdunAri si a penfru cele ce privescu cAtrA potrivirea
Domnului, ce ar fi Impotriva privile- cantAritului si a mAsurilor, pentru scoa-
ghiilor Printipatului i Impotriva tracta- le, pentru Casa sAracilor i pentru alte
turilor sau a hatiserifurilor inchiete In asAzAmAnturi de faceri de bine. Aseme-
favorul sAu, ori impotriva dreptAtilor nea va privighiea penfru ape, pentru
Curtii Suzerane sau Curtli Protectuitoare, drumuri, pentru temniti, pentru caran-
trebue sA fie socotit fArà de nici o tinA, pentru averile bisericesti pentru
putere i neinfiintat. tinerea unei jandarmerii nationale, cum
Art. 56. La intAmplare de rAz- pentru altele de aceste. Inteun cu-
vrAtire sau neoranduialA insAmnAtoare vânt, aceastA adunare va urma a fi
intre mAdulArile Obstestei Obicinuite de acum innainte, In puterea legiuirilor
AdunAri, Doinnul va putea urni pe o organicesti a pAmântului, pAzitoare dri-
vreme pe aceastA adunare, Indatorit turilor i sporitoare fericirei compatri-
ffind a face fArA intarziere raportul sAu
cAfrA Innalta PoartA i Ohl Curtea Pro- Art. 61. Insusirile Obstestii
tectuitoare, cerfind imputernicire de a Obicinuite AdunAri, insAmnate la articu-
putea chiema i intruni o altA ObsteascA rile de mai sus, in nici o intamplare nu
Obicinuità Adunare. vor putea Impiedica lucrarea puterii
Art. 57. Obsteasca Obicinuita A- suverane de administratie si de paza
dunare are drit de a arAta prin ana- bunei orfindueli 0 a linistei publice, ce
tomic cAträ Domnul, pAtimirile 0 tân- este data Domnului, pe temeiul asAzA-
gitirile i incA la vreme de nevoe, manturilor si a vechilor obiceiuri a tArii,

www.digibuc.ro
1 84 RE GLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. 62. Obsteasca Obicinuita In fiestecare an sesia acestii adunäri

Adunare nu va putea de acum innainte va tinea douä luni, dar Domnul va
a avea nici o putere giudecatoreasca, putea, de va afla de cuviinta, a prelungi
flindca aceasta este datá de acum innainte acest termin in intamplAri ecstraordi-
nare, ce s'ar putea infätosa 0 care ar
unui osebit Divan sau unui Innalt Tri-
bunal giudeatorescu, de carile sá va face trebuincioasä o asemine prelun-
vorovi la al VIII cap acestui reglement. gitoare intindere. Pe rang acestea, Im-
Art. 63. Aceastä adunare sà va fatosindu-sa oarecare mare intamplare,
numi de acum innainte Obsteasca Obici- Domnul o va putea ecstraordinar intrunii).
nuità Adunare. Domnul este indatorit
de a o chiema la E0 in tot anul la
inceputul lui Dechemvrie, fiindca vaned- I.) In editia din 1837, ca urinare Iucrarilor
conn.,iei din 1835, s'a adaogat la finele acestui
rile vämii si a Ocnii sä fac la 1 ghenari capitol: Anecsa litera A : Pentru inteimpinarea
Finantului trebue asemine sä necomplectului seanselor Oboeftii Obicinuite
sä inceapa de atunce. Adunari".

www.digibuc.ro
 CAP. III

Reglement de Finant.
Art. 64. Spre statornica intemeiare vami i altele i cu un sangur bir direct
a Reglementului de Finant, carele de a- (deadreptul) i statornic, inpartit asupra
cum innainte trebue a sa pki intru luatu- dajnicilor.
rile si daturile Statului, s'au giudecat cu d) De a legiui un chip de Inscriere
trebuinta: (catagrafie) cuprinzatoare de toate trep-
a) A face incepere de la desfiintarea tile ce au a purta sarcinile obstesti In
tuturor därilor jignitoare i asupritoare totul sau in parte.
birnicilor, atat din pricina feliurimei e) De a intampina toate abuzurile
acestor däri, cat si din chipul stran- urmate intru strangerea darilor, prin
gerei lor, precum si dela oborirea asezarea until mijloc regulat si de un
privileghiurilor abuzive -(catahristi- singur feliu intru adunarea lor.
coase). D De a regularisi chipul Contabilitalii,
b) A orandui, dupa aceasta, &Arlie adeca a socotelilor pentru luaturile
cheltuelile neaparate pentru fiestecare daturile Statului.
an si inzästrarea caselor de facere de g) Si in urmá de a statornici pe
bine si de folosinti obstesti. temeiurile sus- aratate, indatoririle sate-
c) A itntampina aceste cheltuele cu veni- nilor earl proprietar i indamanarile ce
turi indirecte (läturalnice), precum: ocni, acesta ar face sätenilor.
SECTIA I
Pentru abolitii sau desfiint6ri.

Art. 65. Necuviintari asupritoare Art. 66.SA obor asemine i toate da-
fiind alunecate din vreme in vreme rile, care supt feliurite numiri 0 In deose-
'Ultra strangerea darilor numite r u s u- bite vremi, au lost puntre asupritoare
ma tur i, ca unile ce nu sant priimitoare pentru dajnici, puind piedica agriculturei
de o regula asämanata cu aceia a bi- pricinuindu-le paguba simtitoare, atat
rului direct, incat sä fie feria de tot prin feliurimea chipului strangirei acestor
feliul de impiläri, aceste däri adunati dari, cai i prin cea dela sine volnicitä,
pana acum cu nume de gostinä, deset sporitoare a for adaogire. Aceste sant
Una si vadrarit, prectun i toate ana- a) Cele cinsprezece parale ce sä
logurile osabitelor case obstesti si a lua de fiestecare leu piste soma birului
iraturilor trase din aceste venituri dec direct, supt nutne de räsuri pentru Casa
earl deosabitele dregatorii, shut de lefilor, precum i orice alt venit latu-
acum innainte cu totul oborite. ralnic ce sä värsa In aceiasi casa.

www.digibuc.ro
1 86 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
b) Soma care afarA de birul obici-
null sA ia pentru tinerea poctelor
toate dArile in naturA atingdtoare de
aceasta, banii timirasilor ce sa plAtesc
de &ail pentru
cAlArasii tinuturilor
expeditia poroncilor visteriei In cuprin-
sul Ord, precum i scutirea surugidor,
a cArucerilor 0 a altor slujitori a po-
ètelor.
c) DArile in orz, lemne, larbA, fan,
precum i toate havalelile ce sA urma
pentru curte i grajcliurile domnesti
a lui bas-besleagA, toti acei care supt
nume de lemnari, de joldinari, de cAr-
bunari i altii asemine erau scutiti de
bir, vor infra in numArul birnicilor.
d) Toate &rile din nou, ce supt lAuntru tArii, vor infra in randul daj-
deosebitè numiri s'au pus de curand
asupra negutitoriei vitelor Moldovii,
care in toatA vremea esea din tar%
fArA oprire, said asemine pentru tot-
deauna oborite i sloboda lor expor-
-tatie nu va fi supusA cleat legiuitei
plAti a vAmii dupA art. 79 §.
e) Toate vAmuirile din auntrul f Arii
aceia ce sA lua pang astAzi pe van-
zdrile i sehimburile ce sA fAcea la
zile de targuri, la iarmaroace in orase,
in targuri i prin satile
f). ToatA darea in naturA i toate
havalelile supt orisice numire ar fi.
g) Tofi banii ce sA strangea penh-u
cutia milelor dela vornicii satelor, dela
slujitori i lela alte trepte, pogonaritul,
vadra starosteasca, orhd starostesc,
cAldärAritul, harabagilicul, cantAritul, cu-
nita, spiridoniia 1), toate &rile asupra
berAridor si a velnitilor Ord, mai ales
and si importatia a tot feliul de spirt
este pentru totdeauna opritA, in sarsit
toate aceste luAri, oranduite pentru
deosebitele ease obstesti sA oboarA ca
unile ce sant asupritoare i inpiedicA-
toare negotului.
1) In editia din 1837 ca si in manuscrisul 99
dcla Academia RomAnA se dan nume de ordine
diferitelor dAri inccpAnd insA deab a eu vadra
starosteascA, care are numarul I. Am suprimat
numerele de ordine in conformitate cu textul
manuscriselor nr. 349. 9o9 i 4414, pentruca ama
a fost textul initial. Cf i Analele parlamentare
Partea lI. Buc. 1893, p.
www.digibuc.ro
Art. 67. Toll preotii poporeni,
cantäretii bisericesti vor fi
scutiti de darea unui galban pe an,
care dupA vechiurile testamenturi 2)
era datori fiestecare dintre dansii sA
plateascA la Casa Scoalilor Nationale 0
pentru acestila sA vor pAzi legiuirile
cuprinse in inadirtsul asezAmant alAtu-
turat subt litera A 9.
Art. 68. Ddrile, care piste bir
sA lua dela tiganii Statului, pentru van-
zarea catarilor lor sau supt nume de
gloaba i cate asemine, sànt oborite.
Art. 69. Slujitorii, plàeti i alte
bresle care slujea la deosebitele dre-
gatorii i sp, e paza margindor i in
nicilor indatA ce sA va infiinta jandar-
meriea (paza intr'armatA), dupa cuprin-
derea capitului aprozii cu simbrie
penh-u toate dregAtoride 4). IarA pupil
toti lucrAtorii intrebuintati in slujba
ocnilor, vor urma ca para acum a in-
plini datoriile lor in privirea folosurilor
de care ei sA bucurA, pe tern eiul hri-
soavelor ce le dAnueste intrebuintarea
pamanturilor atarnAtoare de OcnA. Fie-
stecAruia din acesti slujbasi sA va da
ate un peciu pe fata sa, fAcut dui:A
formile cuviincioase pentruca alti oame-
ni din treptile birnice sa nu poatA a sA
folosi de scutirea acestora.
Art. 70. Hrisoavile care pentru
sare i scutirea vitelor de vamA s'au
dat la boeri i la mAnAstiri, precum
pentru mortasApie, afard de acele prevA-
zute la articui 130 51, rAman fArA nici
o lucrare ca niste vAtArratoare venitu-
2) Editiile tipArite au ptb cuvantul statuturi"
In locut aceluia de .testamenturi" Intrebuintat in
manuscrisele ce copiazA textuI original din 1831.
3) Editiile tiparite fac trimitere ta anexa B. InA
trucat anexa A a lost intercalatA ulterior, de co-
misia din 1835, am restabilit textul
si nota de sub art. 63.
) In editiile tiparite in loc de aprozii cu
simbrie pentru toate dregynoriile" s'a publicat :
slujitorii dregcltoriilor ateit acelor din capitalie
cdt i acelor de pe afard, dupd osdbitd punere
la cale". Am reconstituit deci textut initial. Cf.
Anale parlamentare,. Tom I, Partea 11, p. 93.
5) In editia din 1837 0 in manuscrisul nr. 99:
part. 129"
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 187

rilor Statului i pentrucA nu au a face ar putea indeplini numArul volnici1or-

cu driturile cele sfinte a proprietätii
de averi nemivcAtoare sau mivcAtoare 9,
drituri care dupä invechitele avezImAn-
turi a färii, vor fi pAstrate In veci nerAv-
luite intru toatA a lor intindere, färä
a fi supuse decât numai la sloboda
intrebuiMare i vointä a proprietariului.
Art. 71. De vreme ce ffinta scu-
telnicilor, a breslavilor vi a slugilor sä
oboarA pentru deapurure i lucrarea
pämântului trebue a fi agiutoratä
totodatä a sA statornici o despagubire
pentru acei din boeri fArA moii, sA
legiuescu urmAtoarile puneri la cale
Art. 72. I.) Oricare proprietari
de movie lAcuitä, afard de .rAzAvi,
are drit a lua de pe fivtecare din moviile
sale 0 in folosul a pAmântevtii sale gos-
podArii, un mu din 10 familii, supt
numire de slujbavi-volnici. Acest drit
va ramânea In veci legat cAtrA proprieta
va trece cu ia in orice mutare dela
o fatä cAtrA alta.
Proprietarii care nu ar avea ran-
guri i mänästirile, precum i mitropolia
episcopiile, sA vor folosi de asemine
drit Intru toatä a sa intindere.
III). vor fi scutiti de
lucrul boerescului, hotärit prin re-
glement.
IV). Proprietariul este indatorit a
lAsa incA la acevti oameni atâte zile, câte
vor fi trebuitoare la fievtecare timp a
anului pentru intrebuintarea la insuvi
a lor pämânteascA iconomie, spre sigu-
ripsirea hranii lor 0 a famillei kr.
V). Proprietariul nu va putea lua pe
acel al zecilea om, decât numai dintre
sätenii de starea al doilea 0 al triilea.
VI). Proprietariul sA va alcAtui prin
invoialä cu 2). AlcAtu-
irea trebue sA fie in scris i niciodatA
snag. Acea in scris invoialA fAcutä spre
aceasta, trebue sA fie incredintatA de IndatA insA ce o cucoanä vAduvä s'ar
isprävniciea loctlui. Atunce când sätea- cAsätori in al doilea cununie, sA piarda
nul nu ar voi sA priimeascA conditfile dreptatea inpArtävirei dintru aseminea
propuse lui sau când proprietariul nu
1) Ibidem. S'au aditogat In 1835 cuvintele sau
mifcatoare", care n'au figurat In textul iniiat folosul copfilor orfani. Boerii i cucoa-
votat In 1831.
2) In textul tipArit In 1837 : Slajbafii volnici".
slujbavi cuveniti lui dupA dritul sta-
tornicit, visteriea Ii va plAti capitatiea
pentru adi ce el nu ar putea
VII.) Proprietarii carii au doâ sute
sau kin Mai putin numär de säteni sta-
torniciti pe moviia kr, sA vor folosi
Cu dritul de a avea doi oameni din
zAce familii cu aceleavi condifii mai
sus arAtate.
VIII.) TO boienli cu ranguri având
dritul scutelnicilor, urmeazA a priimi,
precum i panä acum, in curgerea vietii
lor o despagubire de doAzeci i patru
lei de scutelnic; vAduvile i copiii aces-
tora pânä la legiuita varstA, vor lua in
giumatate.
Boerilor ce sA vor sAvarvi din viiata
vi nu vor avea sotii sau copii, sA li sA
vteargA scutelnicii in acelav evert in
care s'ar intâmpla a lor sAvarvire, nedân-
du-sA banii despagubirei scutelnicilor
pe intreg evertul acela, iar pentru boerii
ce sA vor sAvârvi având sotii sau copii,
sA se sloboadA la sotiile sau copiii lor
banii despAgubirei pe intreg numArul
scutelnicilor rangurilor lor In evertul acela
in care s'ar sävärvi i apoi dela iTer-
tul ce va urma dui:A acela, sA se
ingiumAtäteza scutelnicii i sA se treacA
la casA cu numArul pe giumatate a scutel-
nicilor rangurilor, pe care asemine nu-
mAr sä se plAteasca i banii despAgu-
birei. 0 asemene legiuire sA se iae de
pravà i pentru toti boerii ce de la zi
1-iu Ghenari 1832 vi incoace s'au sA-
varvit din viiatä. La intâmplare a fi copii
ortani i vAduvä dela douA insofiri a
unuia i aceluiavi sävârvit din viiatA
boeriu ingiumAtAtarea cuvenitä a banilor
despAgubirei scutelnicilor rangului ace-
lui boeriu, sA se sloboadA la casa sa,
de unde in deopotrivä mäsurA sA se
impArtävascA fetile acele câte vor fi.
ingiumAtAtirea aceia a banilor despA-
gubirei scutelnicilor sA fie numai in
nele ce au inbrätovat i ar inbrätova
shima monahiceascA, cu o asemenea

www.digibuc.ro
188 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI

urmare sa nu piarda nicicum dreptatea orfanilor de boeri, dupa un deosabit

despagubirei scutelnicilor, ci sa aibá ase- asezamant, a. cäruia punere la cale vor
minea dreptate nestramutata pe viiata fi alcatuite cu un chip lamurit i pé
IX). TO boerii Mira mosii i cu ran-
guri, precum i acei aseminea lor, carii XII.) Din somile prisosite la aceasta
in viitorime s'ar boeri, vor priimi o Casa, prin contenirea mai sus zisa, sa
pensie pe viiata, dupa o gheneralnica vor legiul tasplatiri in bani, pentru sluj-
tablà a somilor ce s'ar cuveni fieste- bile facute tarii i dovedite prin docu-
caruia, socotite pe analoghia de vase- menturi cu bunà i cuvenita forma.
zäci lei de scutelnic. Väduvile i orfanii XIII), Toli oamenii zaciuielii mai sus
boierilor acestü tagme, pan la legiuita zise, vor fi pururea scutiti de bir, de
varsta, sa vor folosi cu giumatatea aces- orice havalele cu plata sau fara plata,
tii pensii, precum si de cvartir ostinesc,
X). Pentru plata pensiilor mai sus Art. 73. Domnii nu vor avea drit
zisa, este hotarita din veniturile Statu- in viitorime a da nimärui scutelnici
lui soma trebuincioasa, care poate nu vor putea 'MO a scoate, nici a
fi urcata pana la un milion de lei ingadui de a se scoate din randul
pe an. nicilor, nici un om pentru slujba boe-
XI). Dupa contenirea despagubirei de rilor sau altor particulari, afará de
24 lei, data pe curgirea vietii boerilor záciniala satenilor, legiuitä prin art. de
proprietari cu drit de scutelnici, Casa mai innainte, in folosul lucrarii Oman-
Pensiilor venita in sporire, va pläti nu- tului. Domnü vor fi raspunzatori de
mai t3oerilor JAM mosii i vaduvilor i toata lucrarea Inprotiva acestii randueli.

SECTIA II
Despre cheltuelile Statului.
Art. 74. Cheltuelile de piste an Lei
a Statului s'au asezat precum urmeaza
II. Lista tivila a Domnului
Lei pentru tinerea Sa, a familiei
I. Darea la sfarsitul fieste- si a Curtii Sale . 800.000
caruia an catra Innalta Poar- Domnul nu va putea de
ta, in urmarea tractatului de acum innainte a trage pen-
Andrianopoli, cuprinzandu- tru sine nici un ram de ve-
se si acele numite Gianzili, ituri, nici a cere dela nime
Richiabie, precum vreo dare in bani sau in
dispagubire pentru acea din natura.
partea sa deplina i vecinica HL Lefile tuturor dregato-
lasare in folosul Moldovii, rilor Statului, dupa alaturata
a tot feliul de dari in natura, foae supt litera B 4). . . 1.800,000
angarii i havalele supt orice
numire 500.000 Pentru incälzirea
luminarea deosebitelor tri-
1) UltimuI aliniat este adaosat textuIul initial bunaluri, departamenturi
de c&tre comisia din 1835 vi figureaza ca atare cantelarii 60 000
in editiile tipArite.
2) Am intrebuintat cuvantul Urcatd", dci cu
o singurii exceptie (mss. 349) manuscrisele dela 4) La aceastd sornd s'au mai adaos 150.000
Academie Intrebuinteaat cuvântut urmatd". lei, dupd o dispozitie a Obfteftii Adundri,
3) S'au suit la soma de 700.000 lei, dupd intdritd de Prezidentul Deplin - Inputernicit'
acea din urmd conventie dela Sanct-Petersburg" (Ibidem). In editia din 1837 se face trimitere la
(Nota la editii e din 1837 qi 1849). anexa Iitcra D.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO% EI
Lei
V. Lefile i cheltuelile
aghentulul Moldovii la Cons-
tantinopoli, cu secretariul
a sa cantelerie . . . . 100.000
VI. Sambria aprozilor in
slujba deosebitelor tribuna-
luri, departamenturi i vami') 207.005
Gatirea i inerea
unui corpos de- straja pa-
manteasca, dupa capul al
VIP). 805.000
VIII. Awzarea i inerea
carantinelor pe malul stang
a Dunärii, dela gura Prutului,
pana la hotarul Tarii Ro-
maneqti, dupg. capul al VI. 100.000
IX. Cheltuellie trebuin-
cioase pentru tinerea Poè-
telor cu surugii i toate cele
trebuincioase 633 000
Poelele se vor da in van-
zare eke pe trei ani, prin
strigare la Cochii-Vechi, cu
pretul cel mai de gios i plata
pe ceas de fieqtecare cal,
sa va hotäri de catra Ob-
teasca Obicinuita Adunare.
Una mie cai indestui pentru
trebuinta Statului, de sa va
socoti cate pafrusute lei
calul, toatä cheltuiala sä sue
la 400 mil. lei. Aceasta soma,
scazandu-sa din psäsute trei-
zaci i trei mii qasasute
lei, ce s'au insämnat la para-
graful acesta, prisosasc doua-
sute treizaci i trei mii psä-
sute lei, care sa sA alatureze
la Casa Pensilior, iar daca.
cu vreme soma de 400 mii
lei nu va fi indestula. spre
tinerea Pottelor, sa va a-
daogi Inca. zece parale de
1) S'au suit la soma de 323.770 lei, dupd
o dispozi(ie a Oboeftii Adundri, intdritd de
Prezidentul Deplin-Inputernicit, la 21 Fevrarie
1833.". (Ibidem).
2) "S'au mdrginit in soma de 650.000 lei,
dupd dispozifiile Olotelti Adundrii, intdrite de
Prezidentul D3plin-Inputernicit la 29 Mart 1834.
(lbidem).
www.digibuc.ro
189
Lei
progon, pe langa zece ce
sant acuma, precum s'au zis
mai sus, daca mai in urmA
Domnul cu Ob0easca Adu-
nare nu vor intampina nis-
caiva greutäti intru inplinirea
-ace§tii masuri. Sa intelege
ca scaderea somii, ce anume
mai sus sa. afla hotarita
pentru aceasta slujbä, nu sa
va putea face deck numai
dupa inplinirea contractului
de astazi a Poilelor.
X. Blancheturi de poeta
pentru slujba Ccarmuirei 30.000
XI. Soma hotaritä pentru
pensie supt nume de despa-
gubire pentru toti acii care
prin a lor rang, inscris pana
la 25 Aprilie 1828 in condica
boeriilor in visterie pastratä,
au drit a avea oarecare nu-
triar de scutelnici . . . . 500.000
Pe langa aceste sä vor da
pe tot anul ate cincimii lei
calugaritilor dela monastirea
Varaticul i douknii cincisute
lei calugaritilor de Agapie.
Aceasta pensie, care este
pe totdeauna härazita, sa va
inparti la calugaritile cele mai
sarace, dupa un izvod facut
un de catra Preosfintitul
mitropolit.
Aceastä soma, dupa legiu-
irile art. 72 § X 0 dupa tre-
buinta despagubirii, poate fi
urmata OA. la un milion
de lei pe an, cuprinzandu-sa
intru aceasta i prisosul so-
mii asupa tinerii Poètelor
dupa art. 74 § IX.
Domnul i 0130easca Obi-
cinuita Adunare vor face
dreapta inpartire acqtii sotni
de despagubire dupa teme-
iurile mai sus hotarite. Plata
pensilior sa va face pe trei
luni. Vaduvile dui:A acela
temeiu vor urma a avea
190 _ _ORGAN1C AL MOLDOVEI
REGLEMENTUL
Lei
de acum innainte pensie po-
trivita cu giumatatea numä-
rului de scutelnici ce avea
barbatii lor. Soma ce va
ram`ânea din stängerea1) aces-
tor pensii, pe viata hotarite
cu nvme de despagubire,
sa va intrebuinta la tnzes-
trarea unei Case de Pensie,
randuitä numai in folosul
dregatorilor Statului, celor
politicesti si militäresti sau
a vaduvilor lor, dupa slujba
unui hotarit numar de ani
si dupa dregatoriile pe care
acestiea ar fi Inplinit cu
cinste dupa aläturatul anex,
litera C.
Domnul inpreuna cu Ob-
steasca Obicinuith Adunare
vor face un reglement pen-
tru catimea pensiilor, ce pe
rând au a O. da fiestecarue
din sus arätatii dregatori,
indata ce prin raposarea ace-
lor cu drit de a avea ba-
neste despägubire pentru
scutelnici, aceste some vor
infra in Casa Pensiilor.
Inzästrarea Caselor de
Faceri de bine si de Obstesti
Folosuri in soma de 812.000
lei, insä :
XII. Tinerea shoalelor pu-
blice in capitalie si in cele-
lante orase de capetenie, pre-
cum si pentru o tipografie
si biblioteca publica. . . 200.000
XIII. Tinerea unui seminar
pentru invätätura tagmii bi-
sericesti. 60 000
XIV. Pardositul cu peaträ
a orasului Esii.
Pieatra trebuincioasa la
aceastä pardosire O. va Cara
de catre sateni cu un pret
I) Cele mai muIte manuscrise ca 0 In editia
din 1837 striingerea". Am intrebuintat Insa
cuvantuI stiingire", dupit cum I-am gasit numai
ln manuscrisul 99 dela Acadmia RomanA.
www.digibuc.ro
a
Lei
asezat de Domnul inpreunä
cu Obsteasca 0 bicinuita A-
dunare 2). 125 000
XV. Dregired drumurilor
celor mari si a podurilor
inlauntru tarii. . . . . 75,000
Potrivit cu aceasta. soma
Domnul inpreuna cu Ob-
steasca Obicinuita Adunare,
va hotari pentru aceasta sluj-
ba pretul zilii lucrului si a
caraturei, cu care pret vor
fi indatoriti a luau satenii
tinuturilor unde acest feliu
de drumuri au sa sä intoc-
masca si de care ei mai
ales sä folosasc.
XW. Lefile doftorilor, hi-
rurghilor si a moasilor din
capitalie si alte orase a trim-
turilor e 120.000
Acesti doftori vor avea
si indatorire de a hultui pe
la sate vactina.
XVII. Casa Mililor, hotarita
infra agiutoriul familiilor sä-
race, a cersätorilor si nepu-
tinciosilor, ce nu sä vor
mai ingadui pe ulitä. . . 100.000
XVIII. Pentru Casa Apelor
in capitalie 75 000
XIX. Pentru inchisoarea
publica si tinerea acelor in-
chisi. Din aceasta soma sa
va zidi in orasul Esii o in-
chisoare publica 3). . . . 36,000
XX. Penh-u despagubirea
somii ce- pänä acum tragea
spitalul Sfântului Spiridon,
gall de veniturile averii
sale. 21.000
XXL Casa Rezervii , , 259.975
Peste tot : 6.652.575
2) Comisia din 14335, in Ioc de ac,..st aliniat,
adaoglt la finde aliniatului precedent, dupa cu-
vântul Eoi, potrivit cu legiuirile cuprinse in
an csa drept litera M".
3) Comisia din 1835 suprimA ultima propo
zitte, care, aa fiind, nu mai figureazA in tditiile
tipArite. Probabil inchisoarea fusese zidita.
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 191

Aceste cheltuele hotArindu-sA inteun b) Oricare altA ecstraordinarA chel-

chip statornic, vor sluji de temeiu nes- tuialA, cunoscutä de, foks ob0esc
trAmutat pentru wzarea birurilor de o trebuintA neapAratA, sä va intâm-
altor venituri a Printipatului, rânduite pina cu numArAtoare prin strigare la
de a le intâmpina 0 nu vor putea fi Cochii-Vechi cu preful cel mai gios,
intrebuintate pentru alte slujbe de cât iar soma sA va luoa din aceastA casA.
pentru cele mai sus insämnate. Intâmplându-sa sA nu agiungA somile
Art. 75. Aqezarea unei Case de Casei Rezervei, atuncea sA va urma
RezervA, socotindu-sá a fi trebuincloasA, dupA legiuirile art. 54, cap. II.
pe lângA soma ce i s'au hotArit, vor Art. 77. Epitropiile a deosAbi-
intra In aceastA easA prisosul veniturilor felor case de folosuri i faceri de bine
publice, precum i acele ce s'ar naqte ob0e0i, insämnate in aceastA sectie,
din vreun alt nou venit a Statului. vor alcAtui inadinse reglementuri, care
Art. 76. Cheltuelile ace0ii case dupA cercetarea Ob0e0ii Obicinuitei
s'au hotdrit in chipul urmAtoriu AdunAn i intdrirea Domnului, cu amA-
a) Lipsa veniturilor Statului orAn- runtul sA vor urma de cAtrA deosAbitele
duite prin acest reglement, se va In- epitropii intru administratiea acestor
deplini prin somile aceqtii case. case pe temeiul anexului litera D

SECTIA ifi
Despre veniturile Statului

Art. 78. Pentru de a intâmpina Iar inpArtirea banilor birului sus po-
toate sarcinile i cheltuelile sus arAtate, menit, o vor face lAcuitorii intre dAn0i,
fArA a aduce jignire proprietAtii averilor dupA cea din vechi obicinuinf A a kr
nem4cAtoare, care este temeiul lucrArii pentru neasuprirea vreunue, sA sA
pAmântului, a industriei 0 a fericirii incredinteze acea inpArtire de giudeca-
tarii, vor infra In Visteria Statului ve- toriea sAteascA 0 de proprietariul sau
niturile i birurile hotArite prin acest vechilul sail i pe tot Cfertul sA sA
reglement, precum urmeazA mai gios, triimatA tAblitA la isprAvnicie spre re-
care venituri sânt cu apropiere pretuite vizie i pAstrare.
in foaia supt litera E2). b) Tofi acei ce plätesc pe patente
personale cu inswiri de privilighieti
I. Birul. anume mazilii. ruptaqii i ruptile vor
plAti pe an cate triizaci lei de gospo-
Art. 79. Spre a sä inlesni incât dariu, far negutitorii i me0erii vor
sA poate strângerea birului, birnicii sA plAti fie0ecare1e de la 50 1)&1 la 500 lei.
vor aqAza in doä mari despArtiri Patentile industrierilor vor cuorinde
a) Acei fArA patentA, precum sAtenii pe acei ce fin dughianA, fabrice mari
lucrAtori de pAmânt indeobste i figa- mici cl. i acei ce urmeazA vreun
nii Statului, vor pläti pe an la casa me0equg fArA a tine dugheanA.
visteriei câte triizeci lei de gospodariu, Tacsia de peste an ce are sa pIA-
adicA câte qapte lei 0 giumAtate la teascä fie0ecine aintre dân0i va fi
Cfert. SA vor scuti de toatA darea dupA soma sus ardtatä, inpArtitä in
ganii mandstirilor 0 a particularilor. analoghia intinderii negotului sAu, sau
dupA ch.0igul me0equgului sau, ce va
i) In textut litera G, pc care am In avea, Ob0easca Obicinuita Adunare va
focuit o cu litera D care 1i corespunde ea a face aceastA inpärtire pAzind temeiul
patra litera in alfabetul
2) Am infocuit litera D din textul chirilic, cu dupA care acei ce negoatA lucrurile
E coresponzAtoare, din textuI latin. trebuincioasä i folositoare sA pläteasca

www.digibuc.ro
192 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

mai putin deck acei ce vand marfuri vechile lr drituri de proprietate

de lucs 1). vor urma a fi nesupuse la orice feliu
de dare pentru avuturile lor miscatoare
Dan indirecte sau letturalnice sau nemiscatoare.
IL Ocne. Intrebuintarea sarii flind IV. Darea din averile
neaparata pentru toate startle lacuito-
rilor, adaogirea pretului acestui pro- Partea din veniturile de toate moiile
duct, far% a ingreuta in parte vreuna acareturile manästiresti, atat a celor ce
din aceste stäri, sa face mai pupil sim- atarna dela scaunile mitropoliei si a epts-
titoare, indämäneaza apararea averii copilor Moldovei, precum Slatina, Rasca
birnicilor i inlesneste scaderea birului celelante, cat si a celor ce shut inchi-
la catimea sus aratatä. Asa dar i in nate la mänästirile stretne, precum
privirea scaderii pretvlui de moneda, Golia, Galata, Triisfetitele i celelante,
preful de una surd ocä sare, la ocna vor fi scutite de aceste dart. Sf. Spirt-
pe Mc, sä va asaza de zece lei si in don, care fine spitalul, mänästirile
tara pan la douazaci i cinci lei, tar nu Neamful, Säcul, Varaticul, Agapia
mai mult, cuprinzandu-sa in acest pret Florestii, unde sant asezate i sà tin
transportul si orice alte cheltuele. Aceste soboarä de calugäri si de calugärite,
preturi, asezate fiind odatä pe totdea- asaminea i rrinästirea Socola, hotarítä
una, nu sä vor putea spori supt nici un pentru asezarea seminariului. Insa In
feliu de cuvant sau numire. privirea indamanarii mänästirii Neam-
tului, aceasta va tinea cu a sa cheltu-
Driturile vämii. Tarifa vämi- ialä, in Targul Neamtului, un spital
lor pentru toate producturile, lucruri
altele ce s'ar scoate din tara sau pentru tritzaci bolnavipartea barbateasca
femeiasca, in care spital va avea
s'ar aduce de pamantent sau de supusii tot cu a sa cheltuiala, un doftor, uil
Inaltei Porti, sa va hotari prin Obstea- spitari i toate cele trebuincioase, dupa
sca Obicinuitä Adunare cu intärirea reglementul ce sa va face de obste,
Domnului si in chipul cel mai folositoriu pentru toate spitalurile tärii.
pentru tara.
Iar pentru ecsportatta vitelor, care
este ramul de frunte a negotului Agiutoriul din partea mitropoliei
tarii, s'au legiuit ca se va pläti de bon, si a episcopiilor Romanului fi a
de vacä si de cal, ale o giumatate Huqului.
de galban i cafe un galban de sasazaci Aceasta soma va sluji spre tinerea
capite de vile mici. seminariului Socolii i sa va alätura
Tagma bisericeasca i toate treptile cafra celelante venituri a Scoalelor
nobile vor plati "¡Tama la marginea tarti carele i aceste asämine sA
pentru toate lucrurile i producturile aflä supt privighLerea unii epitropii
ce ar scoate din tar% sau ar aduce. deosäbite.
Afara de aceste plati, treptele sus ara- Art. 80. Aceste inclatortri a mi-
tate vor pasha nerasluit i nejignit tropoliei, a episcoptilor si a manastirilor
nu jignesc nici cum dreptatile proprie-
Editia din 1837, In conformitate cu tucra- talii, fiindca manästirile inadins sant
rile cornisiei din 1 Apr& 1835, modificä textul inzastrate cu avert atat nationale cat si
art. '79 at. b. impArtind negustoril i me0erii pe
trei categorii, potrivit art. 11 0 24 din anexa R, particulare, pentru inplinirea bunelor
intitulati : Pentru deoseibitele clasuri a ldcui- fapte placute lui Dumnezeu si de obste
torilor din Printipatul Moldovei fi pentru a lor folositoare, intocmai dupa vrednicul de
dreptati fi datorii respective". pomenire, crestinescul scopos al zidi-
La sfetr0tuI articohilui se adaoga In aceia0
editie dispozitiuni privitoare Ia lmpartirea In dota torilor si a inzestratorilor acelor sfinte
cIase contribuabao a vAduvétor mailoruptasiIor. lacase.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 193

Veniturile inteimpldtoare care cuprinde 60 grAunfa de aur

6 3/J3 gramnfa de migla in prat de 31 2
V. V eniturile .dela viile streinilor. lei galbAnul sau de 14 sorocovefi, dupa
Streinii care au vii in tarA vor da cursul de astAzi a galbAnului si a so-
in loc de vädräriL, ce pâtiA acum plätea, rocovAtului.
câte zAce lei pa an de fiestecare po- AceastA prefuire va fi de temei ne-
gon. strAmutat a cursului monedii, In toate
VL Darea ce i pana acum sa luaturile i alejverisurile din lAuntrul
luoa dela berbeci, oile i caprile Moldovii.
pastorilor streini, ce vin in rara Art. 82, Tot pAmântul inpresurat
pentru varat fi ernat 9. din a stânga DunArii sA va da In deplinl
Acest venit sA va vinde pe an prin intreagA stApânire acelor ce prin
Cochii-Vechi, precum i panA acum dAnuiri i vrednice documenturi vor
s'au unnat. Acei ciobani sant indato- dovedi drepturile lor pentru aceste
ritfl a sA invoi cu stApAnii mosiilor averi. Iar clacl, dupa trecerea tenni-
pentru locul pAsunii si a ernaticului ce nuluice 26 va da spre infAtosarea
va trebui la vitele lor. documenturilor si a hârtiilor doveditoare
s'ar afla oarescare pArti de loc fArA
VII Venitul portului scrisorilor stApAn, atuncea din acele sA va inchi-
pentru ecspeditia In launtru tetra. 0 pui o fiintA de avere a Statului, care
gheneralnicA cantorA a patei de scrisori sA va ocArmui in folosul lui. Aceste
sA va aseza in capitalie pentru cores- averi nu sA vor putea in vremea vii-
pondenfia cu tArgurile de cäpitenie a toare instreina supt nici un feliu de
prinfipatului i pAnA la marginile pricinA prin hotArirea numai a $efului
Ocârmuirea va organist aceastA cantorA Statului ; insä dacA dupa sfAtuirile Ob-
va aseza tarifa pentru plata cArtilor2). stestii Obicinuitei AdunAri i pentru un
scopos de obstesc folos, dupa cuviintä
VIII. Venitul pasaporturilor, slobo- doSedit, s'ar cunoaste cA instreinarea
zite de cAtrA Domnul pAmântenilor ce unii pal-0 de acea avere a Statului ar
ar voi sa marga piste hotar, plAtind fi trebuincioasA, atunce sA va face vân-
tacsie Cate zece lei de pasport. Aceste zarea publica prin Cochii-Vechi sau
pasaporturi, pecetluite cu pecetea dom- un schimb cu cel mai bun folos a
neascA sA vor protocoli de postelnicul. Statului.
Insus supusii streini nu vor putea esi Art, 83 Ce sA atinge de ramurile
din hotarele Moldovei arä a li sA venitului orAsAnesc, spre intâmpinare
revedui pasaporturile de cAtrA politie. cheltuelilor trebuitoare pentru politia
Mocanii streini vor urma a trece piste aceste venituri sânt InsAmnate in
margine ca i mai innainte. Soma adu- deosAbit reglement supt litera F 3), ce
nata din aceastA tacsie la sfarsitul lies- asazA temeiurile dupa care sA cuvine
tearuia an va trece in visteriea pA- a sA ocArmui Munitipalitaoa capitaliei 4)
mânteascA. orândueste chipul adunArii veniturilor
Art. 81. Pretul tuturor monedelor precum i intrebuinfarea acelor somi.
de aur sau de argint, ce vor Infra in Acest reglement munitipal va sluji de
Moldova, sA va statornici dupa a lor temeiu i pentru celelante orase a prin-
de sine, curatA i adevAmtA valorä, tipatului, aducand insA la acele prefa-
potrivit cu acea a galbanului de Olanda, cerile cerute de starea fiestecAruia
oras.
1) In editia din 1837 : ernatic i vdratic".
2) Atit editia din 1837, cat i aceia din 1846, 3) In editia din 1837, : "litera In textut
arata In not& c negasinciu-se rtiment tmator sza chirilic din 1831 "litera Ea. Transcris de noi : 1i
ia asupra sa tinerea cantord Postei, pentru care tera F pentru a pastra ordinea Iiterilor In alfa-
se fixase prin regularnent o garantie de 5200 lei, betut Iatin.
Cantora a ramas In desfiintare. 4) In editia din 1837 : .Eforia capitaki.
13

www.digibuc.ro
1 94 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOI FI

SECTIA IV
Chipul facerii inscrierii sau a catagrafiei.
Art. 84. Pentruca toate treptele
dajnice sA poarte sarcinile i cheltuelile
Statului, sA va face de obste o inscri- pe toff tiganii Statului, care sA vor trece
ere de toti lAcuitorii dajnici a Moldovii,
dupa temeiurile urmAtoare
a) 0 osAbità comisie sA va randui
in fiestecare tinut spre inscrierea tuturor
dajnicilor. AceastA comisie va fi alcd-
tuitä de un boeri a rangurflor intAiu,
carile sà nu fie mosinasi in acel tinut,
de deputatul ales de cAtrA ace! tinut pen-
tru Obsteasca ObicinuitA Adunare, pre-
cum si de iconomul sau protopopullocului.
b) Spre mai multA Inlesnire a lucrArii,
ispravnicul va inpärtAsi tiinuIe ce sA vor
cere i va da tot trebuinciosul agiutori.
c) AceastA comisie este indatoritä a toti aciea care supt aseminea numiri
umbla din sat in sat, a aduna pe toti sA scutesc de tot feliul de dare. Acestiea
lAcuitorii, pe preotii poporului, pe pro-
prietari sau pe vechilul sAu, a supune
la giurAmAnt pe vornicelu satului, pe
trii din fruntasi, pe trii din mijlocasi
trii din codasi, p entru ea sA arate
adevArul numArului familiilor satului
spre a sA inscrie in foae. Vorniceli, bg-
trAnii trecuti in vArst5 i vAcluvile sArace
ce nu vor fi in stare de a da bir, sA
vor arata in deosäbi.
d) Tot aceastA comisie va inscrie
[asAmine] ') i toate bisericile anume,
precum i pe toti preatii, diaconii
cAntAretii In slujba bisericeascA.
Art. 85. Tot intru aceiasi foae sA
vor inscrie i acei din dajnici, care
lAcuind prin apropiete cotunuri, nu sA allá
cuprinsi intre lAcuitorii aceiasi parohii.
Foile sus arAtate sA vor face pentru
fiestecare sat dupA o forma data Intru
aceastA. Fiestecare foae sA va adeveri
de stäpAnul moíeí sau, in lipsa lui, de
cAtrA vechilul lui, de preotul satului
si de giurati. Tosi acestiea vor fi In
asAmAnatA rAspundere pentru oricare
trecere cu vedere sau neadevAr ce s'ar
aluneca In a lor arAtare.
1) Cuvânttil aasaminey este adAosat numai
In editia din 1837.
Art. 86. Aceste comisii de tInu-
turi, asemenea, vor Inscrie in cete
in o singurA condicA. OcArmuirea sA va
Mgr* In cuviincioasA vreme a afla
mijloace de a statornici lAcuinta aces-
tora, spre a-i intrebuinta la lucrarea
pArnântului sau la alte mestesuguri de
industrie prilejnice contenirei nestatorni-
ciei si a IndreptArii soartei lor pe te-
meiul anecsii supt fitera G 9.
Art. 87. Acestesi comisii de tinu-
turi, dupA ce vor sAvarsi inscrierea
acestor färä patente dajnici, vor incepe
a Inscrie treptile priviligheate, precum :
neamuri, postelnicei i cealanti si pre
vor fi indatoriti a infAtesa acturile ce
Ii inputerhicesc a purta aceste numiri
si a nu plAti nicicum bir, precum hri-
soave si drese spre dovadA a bastenii
lor i sA vor osäbi din acii ce nu vor
putea da aseminea dovezi. Numile aces-
tora sA sA inscrie in foaia cuviincioasA
fiestecäruia, cu arAtare anume a
epohii in care li s'au dat acest feli de
priveleghii.
Art. 88. SA va face asemine cu
lämurire o foae de mazilii i ruptasii
ceialalti a tinutului, adicA de ae: t
càrii prin vrednice documenturi ar do-
vedi tragirea lor din familii vechi de ma-
zili. Comisia va fi indatoritA a insAmna
In aceastA foae ziva i anul dinpreunA
cu documenturile infAtosate spre dove-
direa dritului lor. Iar cati din acestia
s'ar dovedi cA priimirea lor In aceastA
treaptä este abuzivA, sA vor inscrie
intru o foae alAturatA care aceía a
satului, unde le-ar fi i läcuinta. AceastA
urmare sA va pAzi i pentru orice alt
priviligheat.
Art. 89. Aseminea sA vor inscrie
2) In ed;tia din 1837 litera 0", In manuscrisele
din 1831 litera I. Am transcris trisa cu litera J
coresputiglitoare In alfabe tit latin.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 195

In ,o0bità. baie i jidovii aflatori cu supt adevarata br earmuire pe tofi

lacuinta In targ, precum i toti negu- acei ce n'ar fi infatopt pasaporturi in
titorii are§tini de orice relighie ar buna i cuviincioasa forma, date de
inpartindu-i in stari, dupa instructiile Ocarmuire cAruia ei s'ar arata a fi su-
ce ;li sä vor insämna. Asemine urmare p-u0. Consulii puterilor evropiene cu
sa va gazi i pentru me§terii de oriee rezidentii In aceste printipaturi sa vor
meOewg, care sä vor inscrie in deose- pofti a sa inpärta0 de aceastä co-
bite corporatii (bresle), dupa me0e§u- misie, spre inlesnirea acelor adeveriri
gurile la care sä. indeletnicese. Tiganii ce desfiintarea protectiei lor dobandite
sant o -particularnica propieta, atat acii cu catahrisis inprotiva wzämanturilor
de prin targuri, eat i acii de prin sate, inchiete 0 care au pricinuit adeseori
nu sä vor inscrie, nici vor fi euprin0 neincuviintari i dezbateri nepriincioase
de aceste randuri. intre Ocarmuirea pamanteaseä 0 con-
Art. 90. La fie.ltecare din nou sulaturi.
inscriere, Ocarmuirea va da farä plata Art. 93. Iar cat pentru aghentil
fieOecaruia din fetile aratate la art. 79, consulaturilor awzati In deosäbitele tinu-
litera b eat o patentä cuprinzatoare turi a printipatului de calva ani supt
de catimea därii sale de piste an. nume de staroste 0 care, insu0ndu-i
Art. 9.1. Ace1ea0 comisii vor dritul de giudecatorie 0 de protectie
lace anurne numaratoare Inscrierii po- asupra racuitorilor pamanteni, inpiedica
goanelor de vie a streinilor. lucrarile ocarmuirei, ace§tia trebuie farà
Art. 92. Un mare numär de oa- intarziere a sä cherna indärapt. 0-
meni näscuti in Tara Turceasca sau carmuirea printipatului indatorita fiind
in Printipaturi, gasind dupd vreme chi- a cunoa§te numai pe consulii i aghentii
puri de a lua o protectie streinä 0 de consulaturilor numiti de puterile evro-
a O. apara ca un sudit a vreunei puteri, piene i inputerniciti cu berat sau f er-
spre a sä folosi de privileghiurile man a Innaltei Porti,in urmarea legatu-
scutirile hotärite prin tractaturi pentru rilor inchiete.
acei adevarati supu0 acelor puteri, Art. 94. Este netagäduit ca jidovii
viind In tarà cu papporturi in buna ce sant inpr4tieti prin Moldova, al
cuviincioasä forma, neaparat de trebu- cärora numär cre0e din zi in zi i cea
inta este ca comisiile catagrafiei sa mai mare parte din ei traesc cu vatä-
fie insärcinate a trece intru o foáe ob- marea interesurilor pamântenilor, folosin-
§teasca pe toti negutitorii sau me§terii du-sa de toate mijloacile spiculatiilor
asezati In printipat supt nume de suditi cu scaderea industriei i fericirii
streini. In aceasta foae sa va insamna cbste0i. Spre vindecarea, ¡neat sà poate,
a Mr nume i porecla, natiea din care a ace0ii neincuviintärii, comisfile vor
sä zic, a Mr stare sau meserii, lacuinta insamna in foaia inserierii starea
Mr de acum, averile nemiKatoare ce metewgul fieOecaruia jidov, pentruca
ar avea in tara 0 in urrna pasaporturile acei ce nu vor avea vreo stare sau me§-
sau documenturile adeveritoare de a te§ug i carii, fara a urma vreun
br natie 0 de vremea venirii Mr in me#ewg folositori, ar teal fall capatai,
printipaturi. Ob§teasca Obicinuita Adu- sa fie departati din tara i nid altii
nare, dupa cercetarea ce va face de aseminea sä nu mai poatä infra in
aceste foi, le va spune cu a ei observatie Moldova.
Domnului, carile din partea sa sa va Art. 95. Spre inlesnirea facerii
adresui la Innaltä Poarta, pentruca In- inscrierii läcuitorilor capitaliei, sä va
preunà cu ministrii Puterilor streine orandui í pe aga la comisiea tinutu-
din Constantinopoli, o comisie innadins lui
sà sa randuiasca la fieOecare provintie, Art. 96. Soma trebuincioasa spre
spre adeverirea documentelor de nati- intampinarea cheltuielilor persoanelor
onalitate acelor fete 0 de a supune intrebuintate la aceste comisii de in-

www.digibuc.ro
196 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLBOVEI

serf ere, sä va hotari de Ocârmuire cre0erii. inpoporärii (adaogirea noro-

sà va da din banii aflätori in casäle dului), In privinta lucrärii pamân-
Statului. tului 0a industriei, pentru unii
Art. 97.Inscriirile sä vor face ca ace0iia sà va päzi cu nestramutare
la fie0ecare apte ani, dupa chipul a0zamanturile hrisovului Domnului Con-
aqezat 0 la fie0ecare innoire a lor intru stantin Mihai Racovitä Voevod din anul
al aptele an sá vor päzi Intocmai 1752, Iunie 9, in cuprinderea caruia,
regulile pomenite. dupa inplinirea de §asä luni, ei vor plati
Art. 98. Dupd ce sä va sfâr0 bir pana la 15 lei de familie, jar din fil
o aqa inscriere Intru toate ramurile ei lor, acii ce sä vor na0e In Moldova,
de catre sus pomenitele comisii, Ob-- casätorindu-sä, vor pläti bir deopotriva
teasca Adunare va numi un comitet cu cielanti dajnici pamânteni. Drept
alcatuit din sinul ei, care inpreuna cu aceia, pentru hrisoavele de mai nainte,
visteriea, In vadea insämnata, sä va in- sa va pazi legiuirea hrisovului Domnu-
deletnici cu adeverirea titlurilor a lui Constantin Mihai Racovita Voevod.
deosabitelor sus zise priviligheate trepte, c) Dajnicii, carii dupa ce au läsat
a carora dreptati sa vor aqeza cu pamântul Moldovii sa vor Inturna iar4,
nestramutare, intocmai dupa legile nu vor dobândi nicidecum driturile tiara-
wzamanturile tärii, pentruca veni- zite streinilor veniti dintaia0 datä in
turile Statului sa nu mai cerce, precum tara. Satenii, care sä vor strämuta dintr'un
pânä acum, nestatoinicie Í ea sa sa printipat intr'altul, sä vor da indäräpt
curme catahrisurile alunecate prin urzi- despre amândoä pärtile indatä ce sa
rea va face cerire.
Art. 99. Dupä ce sä va savari d) Streinii, carii pentru negoti sau cu
inscrierea tuturor treptilor lacuitoare oricare me0e0ig, ar veni sa sa wze
in Moldova in Moldova, la sosirea lor sä vor inscrie
A.) Tot streinul lucratoriu de pamânt, asamine in cuviincioasa lor corporatie.
ce ar veni sä sa statorniceasca in (breasla) 0 nu vor putea urma me0e-
Moldova, unul ca acesta neputând cu wgu1ui lor, pana a nu dobândi hotarita
aseminea insu0ri atârna de nici o stie- patentä i panä a nu plati tacsiea lor.
inä protectie, sa va inscrie intru osä- In aceastä regula nu sant cuprin0 fabri-
hire 0 in curgirea de acei cantii care ar introduce In tara oare-
ani va fi numitul scutit de toata darea, care ram de industrie folositoare ei,
jar daca dupa trecerea acestui termen, in Guvernul va da unora ca acestora carte
ppte ani urmatori, va plati giumatate de scutealä pentru un numär de ani
din birul hotarit pentru cielanti dajnici hotäriti. Aceasta0 rânduialä sä va unna
a tärii dupa inplinire de zece ani so- 0 in priinta pämântenilor ce ar voi sa
cotifi din zioa statornicirii sale, sa va faca acest feliu de a0zainânturi. Iar
trece numele säu In rândul celorlanti clasificatiea tuturor lacuitorilor Moldovii
dajnici i va plati birul deopotrivä cu sa aflä insamnata In anecsa supt literall').
acei de lot.
B.) Iar co1oni0ii bejenari, pe care
proprietarii i-ar aduce din streinatate I) In editia din 1837: litera R", in cea din
cu cheltuelile lor, pentru inlesnirea 1831 cu Iitera chirlliat Z.

SECTIA V
Strangirea birului i a altor venituri ale Statului.
Art. 100. De vreme ce starea a birului, ce 0 din chipul adunärii lu
cea bunà i indämânarea dajnicilor panä acum urmatä de catra ocola0
deraza nu numai din cumpanita inpärtire alti zapcii, pricinuitori de o multime de

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 197

catahrisuri, incat cheltuelle cu acest mindu-sä de sAteasca giudecatorie sä

feliu de asupritori era foarte grele pen- sA triimitä indatä la isprAvnicie cu
-tru läcuitori, spre dizrädäcinarea in oaminii alesi din sat, färä a putea
veci a acestor catahrisuri, Ocarmuirea räzäma nici un fell de raspundere asupra
-va inpärti la fiestecare sat tipArite tà- proprietarului sau infätositoriului lui.
blie cuprinzAtoare numärului fameliilor Art. 102. Dar pentru a sä in-
dajnice i acei de piste an some a tampina rämäsiturile care pururea
birului lor, dupä catimea hotäritä la aduc vätämare läcuitorilor, giudetul sä-
art. 79, supt indatorire insä ca toti tesc dinpreunä cu vornicelul vor insAm-
läcuitorii aceluies sat sa fie unul pentru na stäpanului pe acei eu rämäsita sau
altul räspunzAtori, despre totimea bi- neurmätori a pläti i atuncea acesta Ii
rului ce are a plAti satul lor. Aceste va indatori a-si pläti partea kr in
-1Ablite vor fi intocmai cu tabula vista- terminul ce li sä va orandui i pentru
riei i cu acele triimisä la isprävnicii. acei indArApnici va face la isprävnicie
Oamenii färä cApätaiu, acii care dupá arAtare pentru a fi siliti la platA. Cat pen-
meseriea kr nu sA indeletnicesc cu tru satile läcuite de räzäsi, täblita sä va
lucrul pämantulul precum: haidAii, incredinta la eel mai de frunte dintre ei,
vAcarii, porcarii, carile dinpreunä cu giudetul sätesc
asemine, a cArora petrecire este ne- cu vornicelul vor inplini intru strangi-
statornicA si care in alte locuri vAreazA rea birului dela säteni, datoritle sus
si In alte erneazA, nu pot fi uniti cu arAtate a stäpanului unii intregi
satele la bir, precum nici odinioarA au Art. 103. Dupä facerea inscrierei
fost, pentru eä nici Ii inchizAsluese de tiganii Statului, OcArmuirea va
satile pe niste asemenea ce nu au nici inpärti la ocolasul fiestecAruie cete cate
o statornicie. Pentru aceasta asezandu- o foae cuprinzAtoare de numärul fami-
sä asuprä-le capitatie de treizAci lei, liilor a cetii aciea si a somii birului
sä li sä inpärtascA la fiestecare peciuri kr, care sä va strange pe Cfert i sä
pe nume i fata arätätoare de darea va incredinta indatä samesului tinutului
lor de piste an, supt indatorire ea tot unde s'ar afla ceata, carile va adeveri
proprietariul i sätenii care ar vroi sä priimirea banilor, scriindu-i in dosul
tocmascA unul sau mai multi de acestia, foaii.
sä nu-i poatä priimi in slujbA färä Art. 104. SA va inpArti cate o
ardtarea peciului i plata &aril kr .patentä personalä fa toti privilighiatii,
eAträ isprävniciea locului, sträfuindu-sä adecA mazilii i cielanti, precum si la
ace', care dinprotivä ar urma cu in- industrieri (cet eu mestesuguri) de mice
doitä platA. relighie si stare ar fi ; cei intäi vor
Art. 101. Do din aceste täblite incrediritg soma tacsiei lor la privighito-
pecetluite cu pecetea Domnului si pro- riul ocolului iar i cei de al dole la
tocolite de visternicul, sA vor da fies- starostii corporatfilor, care vor adeveri
tecAruia sat : una la sAtescul judet priimirea banilor seriind in dosul pa-
art. 309 '), cap. al. VIII , pentruca tentii.
obstia satului sà stie adevArat soma Art. 105. Somile birului adunate
birului säu de piste an i cealantä värsate in casa tinutului, dupa arti-
tablita sä va da proprietariului mosinasi curile 101, 102 si 103, O. vor insämna
sau vechilului sau. Banii birului a anume i sä vor inscrie in poslovit de
fiestecAruia sat, intocmai dupa somile cAträ samesul tinutului In dosul täblifii
tablitii sale, sä vor aduna la fiestecare incredintate proprietariului satului sau
'Ofert de cAträ vornicelul satului, supt vechilului säu. Unul sau altul din acesti
privigherea proprietariului sau a vechi- doi va adeveri soma plätita, iscAlind
lului säu ori a cumpArAtoriului .izvodul trimis ispravnicului de cAtre
visterie. La sfarsitul anului, vistieria va
1) In editia din 1837: ctart. 3194. avea ingrijire de a aduna toate acestä

www.digibuc.ro
198 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

table pentru ca Obsteasca Obicinuita gerea birului prin oranduelile sus ark"-
Adunare sa se poata incredinta de tate, toti ocolasii intrebuintati pana a-
dreapta 'stringire a birului, dupa cum cum infra strangerea birului prin sate
sau legiuit. sa desfiintaza. Nu privighetoriul de
Art. 106 1). Pentru a se siguripsi care sa va vorovi la art. 404, cap. IX,
dila o inscriere la alta intregime biru- nici starostii corporatiilor, nici slujbasii
lui a fiestecaruia sat si a se intâmpina Statului, nici vorniceii satilor nu vor
grelile inpregiurari i neprevazutile ne- putea supt nici un cuvant cere dela sa-
voi ci se pot intampla in sanul vreunii teni si de la alti dajnici vre o gloaba,
obstii, fiestecare sat, targ i plasa de zaciuiala sau ori ce alta dare in folo-
oras va avea cate o casä, carora sul lor ; iar de sa vor purta inprotiva
sa oranduesc veniturile urmatoare acestii legiuiri, sa vor pedepsi cu as-
a) Fiestecare dajnic va plati la a- prime, precum i proprietariul sau ve-
ceasta casa o a zacea parte piste birul chilul sau care ar cuteza a face cel mai
sau cel pe tot anul. mic catahrisis intru strangerea birului,
b) Cei de curand insurati, cari dupa sau carii, dupa ce il vor strange, nu-1
obiceiul pamantului era scutiti de bir vor da samesului tinutului, sau, in sfir-
in anul dintâi, vor plati la casa dila sit, ar parî cu nedreptul pe sateni cA
4 pana la ').2 lei pe an, soma care nu sant urmatori a plati. Ispravnicii
dupa indemanarile lor se va hotari de administratori vor avea intru aceasta
cAftA obstie cand vor infra in al doile privigherea cea mai lucratoare si tor
an a casatorii lor ï pand la cea din face indata aratare visterii pentru a-
nou facere a catagrafiei. cest feliu de abuzuri; iar dinprotiva,
Banii acestii case vor fi pentru a se ispravnicii se vor scoate din slujba
acoperi cheltuelile ordinare í ecstra- vor cadea in cea mai mare raspun-
ordinare al obstii acie, precum sambrie dere pentru ca au ingaduit acest feliu
vornicelului, cate un leu de casa de asuprire.
lipsa birului Cfertului pricinuita din Art. 108. Daca de la o inscriere
partea 2) vre unui satean. Aseminea la alta s'ar intampla in vre un tinut
tot din aceastä casa va da obstie sa- sau sat oarecare ardere mare sau
tului cheltuelile triimiior cari ar mer- moarte, sau vreo alta nenorocire in-
ge la scaunile ispravnicesti sau la ca- tamplatoare, care ar face neputincioasa
pitalie pentru pricinile satului. plata birului, atunci Sfatul Administra-
Ocarmuire acestii case se va incredinta tit, alcatuit dupa capul al IV-le, dupa
preotului satului i giudecatoriei satesti cercetare la fata locului, va lua indata
vornicelului, carele va strange a- masurile trebuincioase spre usurarea
ceastä mica dare a zeciuelii piste bir, acelora carora li s'ar intampla neno-
1ntemeindu-sa pe tablita yistieriei. h- rocire. Sfatul Administrativ va pastra
vodul daturilor si a luaturiior acestii jurnaluri cu lamurire pentru aceste
case sa vor tine de catra preotul sa- incuviintate scaderi, cari se vor supune
tului i sa vor adeveri de catrff sus la Obicinuita Obsteasca Adunare.
pomenitii ocarmuitori acestii case. Art. 109. Orandaluirile obstesti a
Art. 1073). Siguripsindu-sa gran- ocnilor, a vamilor, precum si a veni-
turilor intamplatoare, nu se vor face
1) In editia din (837, art. 106 a devenit pe mai mult de cat pe Ini anii i in-
prima parte a art. 1o7. treaga lor soma se va varsa in casale
2) In Ana(ele parlamentare, ca i in editia Statului in coprinderea contracturilor
din 1837 (mss. 99) moartea unui sdtean., incheete cu cumparätorii.
In manuscrisele nr. 349, 909, 4414 dela Acade-
mia Roman& partea vreunui sdtean.,
3) In editia din 1837, art. 107 este alatuit tatea lnsiintArei directe a slitenilor de attre is
dirt intrunirea art. 106 0 107 la care se mai pravnic asupra sarcinilor ce se vor cere de la ei
adaogA un aTiniat final referitor la obligativi- prin privighetorii de ocoale.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 199

SECTIA VI
Pentru contabilita (tinerea socotelilor).

Art. 110. Visternicul este insar- este incredintatä r edactia (alcatu-

einat de a siguripsi priimirea banilor irea ) i päzirea contracturilor incheete
atat a birului, a ob§te§tilor orandaluiri cu cumparatorii vämilor, a ocnilor 0 a
0 a altor intamplatoare venituri a Sta- altor ramuri a veniturilor Statului, in
-tului i adeverind same01or tinuturilor
priimirea acestor a tot feliul de some,
le va trece inteo condica qfäruitä
pecetluitä cu pecetea domniasca
numitä condica luoaturilor, cari se vor
adiveri la fie0e care Cfert de catra
mädulärile Sfatului Administrativ.
Art. 111. Cheltuelile awzate prin
acest reglement se vor trece in alta a-
semine i diopotriva condica faruitä
§i pecetluitä cu pecete domneasca, in
care vor iscali toti ministrii, fieqtecare
in partea sa, pentru priimire pe Cfert
a lefilor persoanilor departamentului
sau'), precum i toti acei cari vor priimi
bani din casa Statului, ori pentru lefile
br sau pentru trebuinte publice
numai cu aceastä condica numitä a
daturilor 0 in puterea jurnalurilor in-
cheete a Sfatului Administrativ cuprin-
zatoare unor a§a pläti va putea vister-
nicul 4-0 ¡lichee socotelile and se va
face cercetarea lor de catra Ob0easca
Obicinuitä Adunare.
Art. 112. Nici o dare de bani
piste somile hotärite nu se va putea
face de catra visternicul, de cat numai
in intamplari grabnice i ecstraordinare
aceasta dupa incheere de jurnal iscalit
de toate maduldrile Sfatului Adminis-
trativ, intärit 0 de Domnul.
Art. 113. Visternicul va privighea
cu o necontenitä i statornica sarguinta
ca strangerile banilor din tara sa se
faca intru toate intocmai dupä art. 101,
102, 103 0 104 a acestui reglement,
ca somele incasuite la tinuturi sä se
triimata indatä la visterie cu bunä pazä
de jandarmi. Same0i tinuturilor vor fi
raspunzatori pentru toatä irosire sau
pierdire banilor obqte§ti priimiti de ea-
tre dan0i. La ingrijirea visternicului
1) In manuscrise ei".
cuprindere vanzarii prin Cochii-vechi
fäcuta de catre ONteasca Obicinuita
Adunare.
Art. 114. Visternicul va privighe
ca la sfar0tu1 fie§tecaruie Cfert toate
socotellie diosebitelor feliuri de dari sä
fie sosite 3) la vistierie i ca luaturile
daturile unui Cfert sa nu se amestice
cu celelante i ca fieOecare fel de venit
sä inchipuiascä o deosebita socoteala.
Casieriul visterii va tine adivarate
lämurite condici de randuiala incasuirii
0 a cheltuelii fäcute dupa fanduellie
articurilor atingatoare de aceasta i va
fi raspunzatoriu pentru orice irosire a
banilor incastuti
Art. 115. Urmandu-se tinere soco-
tellior cu chipul ce s'au aratat, madula-
rile Sfatului Administrativ la sfar0tul
fieOecarue Cfert vor face revizie soco-
telilor i cercetare somilor ramase in
casäle Statului i dupa aceasta vor su-
pune i Domnului isprava acestui ade-
veritoriu control.
Art. 116.Drept aceia, sä va a0za un
controlor, in secsia postelnicului, se-
critariului Statului 4), spre a adiveri
toate somili í a le regularisi in chip
lamurit, spre a putea fi supuse ONte§tei
Obicinuite Adunäri.
Art. 117. Domnul va supune la
sfar0tui fieOecaruia an aceste a lor ra-
porturi la ONteasca 0 bicinuita Adunare
dinpreund cu sämile visternicului de
toate luaturile i daturile anului savar0t,
2) In editia tipáritk din 1837 : (redactia)
alcUtuirea".
3) In manuscrisele 9o9 0 4414 : socotite, In
mss 99, 349, In editia tipAritA In 1837 0 In
Analele Parlamentare .,sosite",
4) In edi ia din 1837 ca i In manuscrisul nr.
99 cuvintele : in secria postelnicului, secrita.
riului Statului", s'au suprimat.

www.digibuc.ro
200 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

precum 0 budge sau inchipuirile Sama in acest feliu infatopta de vis-

cheltuelilor anului viitoriu.
Visternicul este dator a infato§a Ob-
0e0ii Obicinuite Adunäritoate do comen-
turile adeveritoare ce i s'ar cere asupra a
oricare soma de ob0e0i1uaturi saudaturi.
terie, dupä ce sä va cerceta in Ob0ea-
sca Obicinuita Adunare, in cuprinderea
art. 54, cap al II, incuvintându-sa 0._
de Domnul, M. va aqAza in arhivile
visteriei.

SECTIA VW).

Drepta0 si datorii din partea proprietariului catre lucratoriul

de parnant si asemine din partea acestue catra proprietor.

Art. 118. Dupa ce prin clispo- era nehotaräte in numAr, precum dove-
sitiile de mai sus s'au desfiintat deosa- desc vechile obiceiuri cuprinsA in uricul
bitele abuzuri, ce din vreme in vreme Domnului Grigorii Ghica din 1777, Sep-
sä alunecasa in ocarmuirea printipatului temvre 30, anume glasuind cd in acea
ca nkte pricini opritoare fericirii ob- epoha s'au statornicit acel nehotarit
0e0i 0 dupa oborirea scutelnicilor, lucru in zaciuiala zilelor anului, adica
bresla0lor 0 a slugilor i a slujitorilor, in numär de 36 zile 0 ca vremelnic
a carora intrare in randul birnicilor a- numai pänä dupA indreptare starii sa-
duce in folosul acestora o scadere in- tenilor lucratori de pamânt s'au rânduit
semnatoare in partea därii fie0ecarue lucrul, carile urmeazA 0 panä astazi in
din dajnici, prin care chip s'au statoricit cuprinderea formalnicilor acturi din 1
acum birul ocarmuirii la numai 30 lei Ghenarie 1776 0 20 Maiu 1777.
pe an de gospodariu 0 dupa ce asupra Art. 120. Spre a intämpina dar
tuturor acestora s'au priimit másuri 0 intru aceasta de sine volnicitele ce-
privitoare la folosul cel adevarat a lu- riri 0 spre a sa depärta necuviintele
cratorilor pamantului sateni, comitetul, curgatoare din nedomirire 0 nestator-
acestä dreapta cugetare pazind, s'au nicie, comitetul au inceput mai intâiu
indeletnicit 0 pentru dreptätile 0 dato- a orändui pämäntul ce proprietariul este
riile proprietariului catra sätenii läcui- datoriu a da satenilor mo0ei sale piste
tori pre pämântul salt 0 a acestora acel al tarinei de reserva (indestulatoare
catra proprietariu, stäpanul pämântului in vreme de lipsa) hotärit chiar numai
läcuintii lor. pentru folosul läcuitorilor, dupä capul
Art. 119. In privirea acestor drep- al V-lea ; iar lucrul ce piste an este
turi 0 indatoriri a imbelor part, pä- sateanul datoriu a face proprietariului,
manful ce este de dat sateanului de au rämas precum se afla pAnA astazi
caträ proprietariu nu era hotarit prin hotärit prin sus ardtatul hrisov, la ca-
vechile a§azAmânturi, când din altA rile tot spre folosul sätenilor s'au f Acut
parte zilile lucrului ce sa cuvin mo0ei oarecare schimbäri despre aratul 0 sa-
ceriwl ce s'au hotArit in mäsuri cva-
1) Intreaga aceasta sectiune (art. 118 132) drate dupa art. 125, lit a. 0 b.
se modificA potrivit legel votate de Obicinuita Art. 121. Cat intru adaogire lu-
04teascA Adunare la 9 0 15 Martie 1833. crului cuprins in hrisovul Domnului
(Vezi: Analele parlamentare, Tomul III, partea Grigorie Ghica Voevod din 30 Septem-
11-a, pp. 395 423). Textut acestei lest modifi-
catoare, cuprinzAnd In total 37 de articoIe, eAc vrie 1777, rämâne la Domnul, inpreuna
substituit de comisia din 1835 artícoIelor acestel cu 0130iasca Obicinuita Adunare, a o
sectiuni astfei cA editiile tiparite ale Reglementu- pune in lucrare indata ce va erta in-
IM Organic al Moldovel tiparesc o sectie a Vil a bunAtAtirea stärii lucratorilor pamântu-
cu totul alta decAt acefa initialA din 1831, pe
care o publicam noi, dupa copii manuscrise. lui, precum prin ace1a0 act sA hotara0e.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 201

Art. 122. Pämânturile ce sä. dau Art. 124, Läcuitoriul ce va avea

-de caträ proprietariu sätenilor läcuitori mai multe vite de cat acele mai sus
datornicul lucru de peste an din arätate, ori care va voi sá are o mai
pártea läcuitorilor proprietätii, s'au chib- mare parte de loc piste acel lui rinduit
zuit asupra f al ci i, care este má- sä va invoi prin bunä tocmalä cu pro-
surá pätratá 1) obicinuitä in tara. Falcea prietariul, care protimisis purure sa da
-este o fata de parnant in lung de opt- läcuitoriului asezat pe mosia sa. Cu
zäci si de patru in lat ; präjina aceiasi dreptate i lácuitoriul dupl in-
-este de trei stânjini, fiestecare de opt plinirea orânduitelor sale cAtre proprie-
_palme domnesti ; asa dar falcea este o tariu datorii i dupa sävarsirea a insusi
fatä de Mc in mäsurä de stânjini pà- lucrului hranei sale, va agiuta pe pro-
trati 2.880. prietariu in trebuintile economiei de
Art. 123. Proprietariul este datoriu pre mosia sa cu bunä invoialä i dupä
de a da fiestecärue lacuitoriu a mosiei curgatoriul pret.
sale : Art. 125. Fiescare sätean este
a) Un loc de casá si de cuviincioasa datoriu a face pe an, pentru proprie-
ingräditura i locul gradinii de legume tariul pe cAruia movie se afld asezat
in casnica trebuintä, cuprinzând toate sau pe o altá mosie in depártare de
aceste 400 stânjini pätrati la parte patru ceasuri de satul säu, lucru hotärit
câmpului, iar la parte padurii í de prin achtl mai sus arätat, precum
munte panä la 300 stanjini. Asupra a- urmeazA
rcestui loc nu sá va luoa de la dansii a) Ziva de arätura in moiná este de
nici o dijmä. Cat pentru ingradituri, zAce pasi in curmez'is de fiestecare plug
sätenii sânt slobozi de a sá invoi cu numai de opt pa0 in telinä. Pasul
proprietarii pentru nuefi i parii tre- cuprinde sesä palme domnesti. Lungi-
buinciosi, ori de a-si aduce de pe aiu- mea pämantului de araturä neaflându-
rea sau de a face santuri in locul Mr. sd hotaritä in acest articul al hrisovului
Aceste locuri de casá i grädini vor da prilejuri de catahrisäs. Spre intoc-
fi de acum innainte aläturate unele mirea nedomiririi acestii legiuiri, sá
.caträ altile i la locul insämnat de pro- hotdreste ea zioa de arätura in moiná
prietariu. sä fie socotitä eke cincispräzece präjini
Proprietariul va randui locul pä- fälcesti de pärechea de boi, cuprinzandu-
sunii câte o falce i giumatate de O.- sä in aceasta sämänatul si grapatul sau
tean, ce va avea cinci vite insusi a cincisute patruzaci stanjeni pätrati, iarä
sale, sau de ar avea mai putine, locul in telina doisprezece präjini fälcesti sau
päsunii sá va da dupa analoghiea vitelor patrusute trlizaci si doi stânjeni pätrati.
acelui sätean. In acest numär de vite b) La präsit, fiestecare lacuitor va
läcuitoriul este datoriu a avea patru boi präsi pe zi doisprazece präjini fälcesti sau
de giug sau cai de inhämat 1 o vack patrusute triizaci i doi stânjeni pätrati.
iar in locul vacii este In voia sa de a c) La säcire, fiestecare sätean va sä-
tine zece oi sau capre. cera pe zi.
c) Una falce i giumätate iarbä de d) Culesul i caratul popusoilor la
coasá pentru ernaticul vitelor sale. LA- coseriu precum i facirea coseriului,
-cuitoriului ce nu va avea 4 sau 5 vite niciodatä n'au fost obiceiu in tara a
i sá va da un al:14 pofrivit cu vitele sä socoti in zilile boerescului, ce au
,ce ar avea. fost datoria läcuitorilor a face acest
d) Se va da fiestecärue din säteni, lucra färd a O. scadea din zile, precum
având vite sau neavând, câte o falce caratul painii albe la arie. Acest
giumätate pämânt pentru arätura lui lucru sä va face ea si mai innainte,
trebuinciosä. farl scädea din cele doisprezece zile ;
aceasta sä intälege cä va fi pe mosia
1) In mss. 9c9 pdstrate, uncle sant sämänäturile.

www.digibuc.ro
202 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

e) Cosihtl a giumatate de falce de câte doâ cara lemne de foc pe insw

iarba inpreunä cu adunatul i cläditul mo0ea unde se aft' läcuitoriul ;
este socotit pentru dol zile. Deci a cast i) Acest lucru este hotärit pentru
lucru pentru o falce este socotit in locul de casä a säteanului i pentru
patru zile, inpreunä cu Ingraditura sto- gradina in trebuinta sa, precum i pe-
gului. tru p4unea vitelor trebuinciose la hrana
f) Zile le ce fie0ecare Wean va in- familii sale 0 la iconomie sa, fiindca
trebuinta la lucrul hotärit in aceste nici un feliu de dijmä nu sa ia de la sa-
cinci paragrafuri de mai sus, asemine tean pentru acel loc. Iar cat pentru
zliele intrebuintate la orice alta lu- pämânturile de tarina 0. de fang, care
crare 0 a pamantului cerquta de pro- shut orânduite la art. 123, säteanul va
prietar, se vor scädea in acest chip da dijma din tot produchil de tarina
doisprezece zile a lucrului de peste an din 0 de fang, pe care II va cara tot pe
care patru primävara, patru vara acea mo0e la locul oranduit de pro-
patru toamna. prietariu, dupa obiceiul urmat i [Dana_
g) Orice Wean, dupa ce au agiuns acum. Se intelege ca dejma din 10 una
la legiuita II-di-sta.* de doizeci0cinci ani, a päpuqoilor, a cartofilor, a legumilor
este datoriu i nefiind casatorit, a face o vor da-o sätenii cu acee0 mäsurä ce
lucrul hotärit in paragrafurile de mai pentru ei vor intrebuinta in masura
sus. SA intelege ca proprietariul ii va producturilor stranse. Iar pentru grae
da pamantul ce este rânduit 2) prin de tot feliul vor da din 10 dal una alesa
wzamantul sus arätat, iar hotteiul care de proprietariu. Prin acest chip vor
n'au agiuns la legiuita varsta 0 de ar conteni toate catahrisurile carile pana
fi3) bun de lucru se va scuti de aceastä acum au putut urma intru aceasta ;
Indatorire, pentru ca' ea se inpline0e j) Daca proprietariul, dupa ce va da
de parintele säu. Nevolnicii vor fi scutiti sätenilor säi 4) pamânturile orânduite la
de aceasta. art, 123, nu ar avea indestul loc ca
h) Piste zilele mai sus pomenite sa-i intrebuinteze pe acee0 mo0e sau
fie0ecare gospodariu se mai indatore0e pe alta in depärtare de patru ciasuri,
a lucra pentru proptietariu doi zile va priimi in bani dila sätenii sai plata
clacä pe an, in orice lucru a Oman- zililor in lucrul mai sus hotärit cu pre-
tului va avea el trebuinta. Afara de lui ce la fie0ecare trii ani se va orandui
aceste, satenii vor intocmi iazurile de catra Ob0easca Obicinuita Adunare,
morile, fiind aceste i pentru a lor in-
luându-se de temeiu preturile curga-
toare In trii ani de mai innainte. A-
lesnire. Asemine sä intocmasca i orice
alte acareturi se vor afla pe mo0e ; semine se va urma pentru sätenii carii
iar acele ce se vor zidi din nou, se fiind bolnavi, nu ar putea inplini lucrul
vor lace de catra stapanul moqdii cu hotärit ;
platä de la sine. Aceste se orânduiesc k) Sätenii nu sant volnici a räscum-
pentru toate mo0i1e de ob0e, boiere0i para cu bani lucrul ce ei sant da-
manastire0i. Iar pe la mo0ile bole- tori a face 0 aceasta ramâne numai
re0i sânt datori a da sätenii i cate o in vointa stapanului de a o
podvoada, aducând stapanului moqii Art. 126. Rämâne in sloboda voe
cele trebuincioase pentru ma i ase- a proprietariului 0 a lacuitorilor de
mine fie0ecarele gospodariu este dato- orice sat a face intre ei invoieli cu build
rim a aduce pe an stapanului mo0i priimire pentru lucrul de preste an care
se cuvine moiei. Aeest feliu de invoeli
CuvântuI alta" numai In manuscrigul nr. incredintate de ispxävnicia tinutului se
349.
2) In manuscrisul nr. 349 : hotarit" In Ioc
de reinduit". 4) In Analele Parlamentare sateanului", in
3) Idem, va fi" in Ioc de ar fi". Ioc de sätenilor sdi".

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MQLDOVEI 203

vor pazi intocmai si de catra proprietar la lucrul mai sus hotarit, ci afará de dejina
si de caträ satenii Sal. vor plati In bani analogon a 12 zile cu
Art. 127, Daca proprietariul nu pretul ce va fi oral:Ida de catra Obsteasca
ar putea da la vreunii din sätenii säi Obicinuita Adunare, art. 125, lit. j.
numärul de falci oranduite la art. 123, Art. 129. Din toate viile si sadu-
se vor putea muta aiurea, platind mai rile care se alflá pe orice mosie, pro-
ismainte Stapanirei birul pe un an si prietariul va lua in tot anul din rodul
proprietariului pretul lucrului a unui an kr zaciuiala obicinuita, iar pentru cele
Intreg. Säteanul insa nu se va putea ce sa afla cu tocmeli sau cu embatic
muta de cat prin stirea Stapanirii si a se va urma plata ca pana acurn. De
proprietariului si numai in anul cel de acum innainte insa nimine nu va putea
pre urma a vremii oranduite pentru face nici un feliu de sadiri pe mosie
catagrafie. Spre aceasta ei vor fi inda- streina, fail a incheia mai intai cu
toriti a face cu un an mai innainte proprietariul ei o tocmalä, pe care
cunoscut giudecatoriilor satesti aman- Imbe partite vor fi datorii a o päzi.
Art. 130
doror satilor, asemine si la ispravniciea Nirnine altul de cat
tinutului pentru ca numile kr sá fie numai proprietariul are dritul de a vinde
sterse din izvodul satuhii unde ei läcue, pe mosiea sa vin, rachiu sau alte bäu-
priimind o adiverinta dupa forma ce turi si a avea casapii sau dugheni spre
se va orandui si sa se treacä in izirodul vanzare a orice lucruri. Aceste dreptati
satului unde ei ar voi sa se mute cu sant nedespärtite de proprietate, ase-
lacuinta. Iar In vreme dila o catagrafie mine ca si. luoare venitului din mori,
pana la alta, sateanul nu are voe a se iazuri, paduri, de la podurile de piste
muta de cat numai dupa ce va inplini ape mari si altile asemine. Proprietarii,
formalitalite mai sus zise si dupa ce va cari au iarmaroace prin targurile si
plati satului pe care II paräseste 9 birul satile lor, vor luoa dela vanzatoriul
pentru toti anii cati vor fi pana la mortasipie ale 4 Orate de cap de
viitoarea catagrafie si "stapanului pretul vita si alte 4 de la cumparatoriul spre
lucrului pe un an intreg. Dupa aceia dispagubirea emas ului c se mica
ace! Wean nu va mai fi Indatorit a plati de vitile aduse la acele iarmaroace.
birul pe anii vfitori pana la sosire vii- Art. 131 Mocanii pastori sau cio-
toarii catagrafii. Asernine este volnic banii cu turmite kr, precum si tiganii,
si stapanul a diparta in curgirea anilor nu vor putea sta pe o mosie de cat
flila o catagrafie pana la alta pe satenii cu priimire proprietariului, iar la din
caril ar fi de prisos piste analoghie Inprotivä urmare vor fi raspunzatori
mosii sale. Va face ilia cu un an mai pentru toate pagubile pricinuite de catra
Innainte cunoscut aceasta atat satenilor turmile sau si de vitile kr.
cat si Ocarmuirei. Art. 132. Pre langa driturile sus
Art. 128. Satenii carii lacuescu aratate, fiestecare proprietar, afara de
pe mosii razasesti nu vor fi indatoriti razesi, vor luoa dipe fiestecare din
mosiile sale un orn din 10 familii lin
4) Ibidenn ei trdefte. in toc de il pareisefte" cuprinderea legiuirilor articului 72.

www.digibuc.ro
 ANECSA L1TERA A
Pentru a0zeirnantul tagmei biserice0 din toata lard.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA A ').

Pentru aOzdmemtul tagmei bisericeti din toatd tara.

Spre a se putea tine in starea cea mai incuviintatä urmeaz6
a i sei face marginire prin aceste mai gios insemnate articule.

Art. I. La fiestecare biserica de care dascal sa va da câte una falce

pe mosii mänästiresti, boeresti sau rä- giumatate pentru araturá si cafe una
zäsästi care va avea läcuitori numär pentru fânät, care sä vor lucra i sa
mai putin de 50 pana. la 100 ca sa nu vor strange de catra dânsii insusi, din
sä pricinuiasca' vre un feliu de zatic- care loc de hranä i fânät, precum
nire la slujbile bisericesti din pricini din locul casii cu a gradinii pentru un
ispititoare, boale i aHile, s'au hotarit preot i un diiacon, coprins in 16 präjini
sä fie doi preoti, un diiacon, doi dascali, la partea campului si la munte i in
barbati incuviintati i vrednici ; iar in mosii strâmte 12 prälini, iar la dascali
cele mai mari sate, cu läcuitori panä ca si la lacuitori. Preotilor, diiaconilor
la 400 i mai multi sa nu sa ingaduie dascalilor nu li sa va cere de &Mrá
mai mult de cat 4 preoti, doi diiaconi proprietari nici un fel de dare sau
cielanti doi dascali, carora de caträ dejma, precum nici zile de boeresc,
proprietariul mosiei li sä va da pentru nici claci sau plata pentru locul caselor
hrana casii lor preotilor trii fälci de lor ; iar cei ce vor avea trebuinta de
araturä, trii %Id de fânat 2) la partea mai mult imas de arätura sau de fanat
câmpului i doâ fälci poi pentru emas, sä se invoiasca cu proprietariul sau
iar la partea muntelui doâ Wei i giu- posesorul moiei. Dinteacesti slujitori
matate pentru care loc va avea ingri- bisericesti care vor avea pe mosie vii
jire preotul numai pentru sämânta tre- sau prisaci cu stupi, oi, sa aiba a da
buitoare, iar lucrarea toatä sa fie inda- stapânului mosiei adetul dupä obiceiu
toriti lácuitorii in timpurile cuviincioase ca i cielanti läcuitori, sau precum sá
a o savârsi si a o aduna la casele va invoi cu proprietariul. Dar la mo-
preotilor, pentru ca prin chipul acestii siile cele mai mici sä vor margini pe
inlesniri sa poata farä zaticnire a-si pazi preoti. i diiaconi cu multamire celor
datoriile atäf cab% biserica, cât i &all% pentru hranä, dupa starea mosiei
lacuitori, dupa osäbite instructii ce i sä dupá analoghia ce sa va socoti cu o
va da. Unui diiacon i sä va da doh' parte potrivita, ceva mai mult de cat
Wei pentru araturä i doa pentru fânät, a unui läcuitor fruntas, iar dascalilor
care sa va lucra i sä va strange in intocmai ca unui läcuitor, dandu-li-sa
vreme tot ca i a preotului. De fieste- lemne de foc pentru trebuinta lor la
mosiile de codru si cu paduri bez aparä-
1) In editia din 1837, anexa litera B. turile, insa de acele picate pe gios i prin
2) Idem, se adaoga: 4cina( de unulo stirea stapanului mosiei ; iara pentru in-
3) In editia din 1837 ca 0 In manuscrisuI nr. tocmirea casälor lor si a heiurilor celor
99 se adaoga dupe, : «doá fdlci i giumdaltev
cuvintele : pentru ardturd i dod falci fdriat, de prin pregiurul casälor sa li sa dee lem-
gard imaf o falce j giumatateo. nul trebuincios, daca va fi pe mosie.

www.digibuc.ro
 208 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. IL FiindcA In unile sate, ind asemine apArate pentru toatA viiata
dupa cerirea proprietariului sau a lA- lor de bir ; iarA pentru locul de hranA
cuitorilor, sA gAsAsc acum dupA aceastA ce-i va trebui sA se invoiascA cu pro-
asAzare mai multi slujitori pe la biserici prietariul, Asemine sA nu fie supArate
piste all sA hotArAsc sA fie, cersuti pe capul lor si de boeresc.
fünd pentru alte sate si avându-si la- Art. VI. Pentru prescuri i vinut
cuintile lor acolo, nu s'au mai dus la trebuincios la bisericA de slujit, fiindcA
locul pentru care s'au hirotonisit, pand prin darea oranzilor pe la jklovi, care
când vor inplini ei locul in lipsa celor dovedit este cA ei jidovii pricinuesc
ce vor muri, proprietarii sau posesorii multA necuratAnie in bAuturA, vor fi
nu-i vor supAra la zilele boerescului, indatoriti proprietarii prin vechilul, po-
ca unii ce sant slujitori bisericesti, de sesorul sau vAtaful ce-I vor avea, la
cat pentru locul de hranA, fânat i imasi fiestecare movie cu bisericA, a av-ea
ce le vor trebui, vor fi datori unii ca toatA ingrijirea atat pentru vin, cat vi
acestia a sá invoi cu stApanul pentru fAinA curatA de prescuri, lumâ-
Art. III Preotii, diaconii i cei- nAri de cearA, untdelemn pentru can-
lalti slujitori legiuit hotAriti pentru bi- dele i tAmae, a da preotilor neapArat
sericA, precum i acei ce vor prisosi, pentru totdiauna.
dupA art. al 2-lea, nu vor fi supdrati A rt. VIL Pentru slujbile preotifor
intru nimic la nici un fel de clAri ce acele de nevoi, ce urmeazA cAtrA PA-
vor fi pe acuitori, precum nici cu cuitori, sant indatoriti In. toatA vremea
pastoiuri (cvartiruri) sau cu strejeri cu osârdie i fArA pregetare a le inplini,
pAmantesti. f Ara' a cuteza sA cee de la Licuitori
Art. IV. Pricinile duhovnicesti vreun ban si multdmindu-sA cu aceia
de giudecatA ce sA vor intampla a ce fiestecare se va proerisi a-i da,
avea oarecari parte bisericeascA intre pentru cA tagma preotascd prin acest
sine, sA vor infatosa la protoiereii ti- nou asAzAmânt s'au folosit nu numai
nutului si la arhiereul eparhiei spre cu scutirea de plata tuturor rustunatu-
punere la cale, iarA de sa. vor intampla rilor, dar Inca i Cu indatorire ce s'au
pricini de giudecata politicesti intre pus .lAcuitorilor a le lucra locul ce Ii
parte bisericeascA sau i cu parte mi- sA da de cAtrA proprietari.
reneascA, shut datori a veni la chie- Art. VIII. Pentru peciurile de cunu-
marea ce i sA va face de cAtre giude- nie sd se in cinci lei de la lAcuitori fArA
cAtoria ce-i va trebui i cand va urtna osAbire, iar tiganii vor plAti cate un leu.
pentru mice pricinA a sd rAdica vreo Art. IX. Dajdia preotilor, atat a
parte bisericeascA de a sA aduce la celor in slujbA, cat si a celor ce pri-
oricare instantie a giudecAtoriei politi- sosAsc dupA art. al II-le, va fi de acum
cesti, acea ridicare pentru persoana nestrAmutat câte doAzeci lei pe an,
bisericeascA sA va cere de pe la tinu- adicA zAce lei la Sfântul Gheorghie
turi prin protoiereii tinuturilor, iar de zAce lei la Sfantul Dimitrie, a diiaconilor
pe la politfile unde sânt scaunile arhie- patrusprezace, adicA sapte la Sfantul
reilor eparhialnici, de la mitropolie Gheorghie i apte la Sfântul Dimitrie,
prin dicasterie si de la episcopi prin iar dascalii cate opt lei pe an, adicA
consistorie. patru la Sfântul Gheorghie i patru la
Art. V. VAduvile ce vor rAmâne Sfântul Dimifrie
acelor bisericesti, un an de zile sa-si
priimascA de la bisericA o parte dreaptA 1) In editia din 11337 urma : Anecsa litera
C. Pentru infiinfarea i tinerect slujitorilor",
analoghisitA cu inpArtasire si a preotului care nu figureaza In textul initial al Reglernen-
ce va infra in locul celui mort, rAma- tuIui Orgaric.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA B.
Statul de lefile dregatorilor.

CAP. III : FINANTE. 14

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 211

Statul de lefile dregdtorilor

4
, .42-1
o Cl
o
c
01
4... 0 2 Soma
RAMURI GIUDECATORESTI 4 0_, z
o st 4 peste tot
'6 .ts 0 o
a-, F.,.
.A O.

I. Innaltul Divan
Prezidentul 1 2.000 2.000 24.000
Mädulärile acestui Divan . . 6 2.000 2.poo 144.000
Mäduldrile diplinitoare , 6 L000 1.000 72.000
Directorul canteleriei 1 750 75o 9.000
Secretari . 3 400 12oo 14.400
Scriitorii directorului 2 15o 3oo 3.600
Scriitorii canteleriei 6 2oo 12oo 14.400
Reghistratorul 1 2oo 2oo 2.400
Arhivariul Divanului cu agiutoriul
säu 1 3oo 3oo 3.600
Priimitoriul jalubelor (izbasa) . . 15o 15o 1.800
Cheltuiala canteleriei _ 1
3oo 3.600
Arhivistul Statului 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Secretariul 1 5oo 5oo 6.000
Scriitorii
Cheltuiala canteleriei - 2 25o
- 5oo 6.000
1.82o
II. Ministrui Iustitiei 324.62o

Ministrul fustitiei cu rang de

Logofät Mare . . .. . . 1 2.000 2.000 24.000
Directoruf canteleriei 1 750 750 9.000
Secretarii sau sefii meselor . 3 5oo 1.5oo 18.000
Scriitorii lo 2oo 2.000 24.000
Revizorii 4 25o 1.000 12.000
Gheometrii 4 400 1.600 19.2oo
Iurisconsulti (Pravilisti)
Cheituiala canteleriei
. . .
- -2 1.000 2.000
2oo
24.000
9.000
III. Divanul giudeeatorese 132.600

Vornici 4 1.5oo 6.000 72.000

Spätariul i 800 800 9.600
Banul 1 600 600 7.2oo
Caminariul 1 5oo 5oo 6.000
Directorul canteleriel 1 5oo 5oo 6.000
Secretarii 3 3oo 9oo lo.800
Scriitorii 6 2oo 12oo 14.400
Reghistratorul 1 2oo 2oo 2.400
Arhivariul cu agiutoriul säu
Cheltuiala canteleriei
.
- 1 3oo 3oo
3oo
3.600
3.600
134.600

www.digibuc.ro
212 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

. ,
RAMLIRI GIUDECATORESTI
e.)

g
g r Suma
o
E
u
4-4
4 MI
d peste t 0 t
o o
= P.%
.-.

IV. Trebunalul de negot

Prezidentul 1 800 800 9600
GiudecAtotiul-asesor . . . , 1 5oo 5oo 6oco
Asesorul negutitoriu 1 3oo 3oo 3600
Directorul canteleriei 1 2oo 2oo 2400
Scriitorii 2 loo 2oo 2400
Cheltuiala canteleriei 50 600
V. Trebunalul politiei 24.600
indreptatoare
Prezidentul , . 1 5oo 5oo 6000
Asesorii 2 25o 5oo 6000
Secretariul 1 15o 15o 1800
Scriitoriul 1 loo loo 12oo
Cheltuiala canteleriei 3o 36o
VI. Trebunalul criminalicesc 15.36o
Prezidentul , 1 1.000 l000 12000
GiudecAtorii-asesori 2 5oo l000 12000
Directorul canteleriei 1 3oo 3oo 3600
Condicariul , 1 2oo 2oo 2400
Scriitorii 2 15o 3oo '3600
Ispravnicul temnitii 1 15o 15o 1800
Duhovnicul 1 3o 3o 36o
Advocatul 1 5oo 5oo 6000
Cheltuiala canfeleriei. . . . , 5o 600
VII. Trebunalurile de pe la 42.36o
rinuturi
Prezidentdi tribunalurilor tinutu-
rilor Esii, Suceava, Niamtu
Bacau, PuMa 5 800 4000 48000
Asesorii-giudeatori la aceleasi 11-
nuturi lo 5oo 5000 60000
Condicarii 5 3oo 15oo 18000
Scriitorii 15 loo 15oo 18000
Cheltuiala canteleriei loo 5oo 6000
Prezidentii tribunalurilor de la 15o.000
tinuturik Botosanii, Dorohoiu,
Romanu, FIldiu, Tutova, Vas-
luiu, Tecuciu si Covurluiu . . 8 7oo 5600 672oo
Giudecgorii-asesori 16 400 6400 76800
Condicarii 8 25o 2000 24000
Scriitorii 24 loo 2400 28800
Cheltuiala cantelariel 1oo 800 9600
2nA 4nn

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 213

o
z Suma
RAMURI GIUDECATORESTI o
peste fot

Prezidentul tinutului Harläukii. 1 600 600 72oo

Asesorii giudecatori . 2 400 800 9600
Condicariul 1 25o 25o 3000
Scriitorii 3 loo 3oo 3600
Cheltuiala canteleriei 5o 600
24.000
,Prezidentii tinuturilor CArligatura
Herta. . . 2 5oo l000 12000
Asesorii giudecatori 4 3oo 12oo 14400
Condicarii 2 25o 5oo 6000
Scriitorii 6 loo 600 72oo
Cheltuiala canteleriei 50 loo 12oo
40.800
Ramurile administrative
VIII. Sfatul Administrativ.
Departamentul pricinilor din
Launtru.
Ministrul 1 2.000 2000 24000
Seful sectiilor 3 5oo 1500 18000
Scriitorii, din cari trii vor fi re-
ghistratori 15 2oo 3000 36000
Arhivariul pentru intregul Depar-
tament 1 400 400 4800
Cheltuiala canteleriei . . 3oo 3600
86.400
Departamentul Finanfului.
Ministrul 2.000 2000 24000
Sefii sectiilor 2 5oo l000 12000
Casieriul sau samipl 1.000 b000 12000
Agiuratoriul casieriului . . . 1 250 25o 3000
Scriitori. din care doi vor fi re-
ghistratori 12 2oo 2400 28800
Arhivariul departamentului . 1 400 400 4800
Cheltuiala cantelariei 3oo 3600
88.2oo
IX. Postelniciea.
Marile postelnic 1 2.000 2000 24000
Sefii sectiilor 2 5oo l000 12000
Seful sectiilor pentru corespon-
dentie in limbi streine 1 1.000 l000 12000
Scriitorii in limbi streine 2 5oo 1 000 12000
Controlior 1 75o 750 9000
Scriitorii 4 2oo 800 9600

www.digibuc.ro
214 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

4.1
c
,t
4c o T'
4c z--
= 0
i Suma
RAMURI ADMINISTRATIVE .-?. ?, .-- 4-' °4
9, 0 if, ,0 = peste tot
0.. o. u
4" c., c,0
-

Postelnicei . , 4 loo 400 4.800

2 curieri. . . . ,
2 vdtaji de calärasi .
. 2.400
. 1.2oo - - 600 7.2oo
lo lipcani ,
Cheltuiala canfeleriei
3 600
- - 2oo 2.400
93.000
X. Ispravnicii administratori finu-
tului Putna si Covurluiu . . 2 L000 2.000 24.000
Casieri sau samisi 2 3oo 600 7.2oo
Scriitori
Cheltuiala carrtelariilor . . . . -
4 loo
50
400
loo
4.800
1.2oo
37.2oo
Ispravnicii administratori finutului
Esii, Suceava, Neamfu si BacAu. 4 800 3.2oo 38.400
Casieri sau samisi 4 3oo 1.2oo 14.400
Scriitori
Cheltuiala canfeleriilor . . . -
8 1oo
5o
800
2oo
9.600
2.400
64.800
Ispravnicii administratori de Boto-
sani, Dorohoiu, Roman, Fälciiu,
Tutova, Vasluiu si Tecuciul . 7 7oo 4.9oo 58.800
Casieri sau !amisi 6 3oo 2.loo 25,2oo
Scriitori 14 loo 1.400 16.800
Cheltuiala canfelariei . . . . 5o 35o 4.2oo
lo5.000
Ispravnicul administrator de liar-
läu 1 600 600 72oo
Casieriu 1 300 3oo 3.600
Scriitori
Cheltuiala canfelariei
2 loo
- 2oo
5o
,
2.400
600
13.800
Ispravnici administratori de Herfa
si Carliggturä 2 5oo 1.000 12.000
Casieri 2 3oo 600 7.2oo
Scriitorii
Cheltuiala canfelariei -4 loo
50
400
loo
4.800
1.2oo
25.2oo
Privighetorii de ocoale , . . 76 loo 7.600 91.2oo
91.2oo
Epistatul podurilor si a sosalilor, 1 900 9oo lo.goo
Scriitorul sk'u si cheltuiala canfe-
leriei sale - - 3.400
4 A g--11

1) Intregit acest uItim capitol bugetar cu cdrele din editia din'1837.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 215

o
Soma
RAMURI INPLINITOARE a-o °
peAe tot

Ramurile inplinitoare
XI. Pentru partea giudecato- L

reased.
Vornicul de aprozf. 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Vátaful de aprozi 1 25o 25o 3.000
Ceausul de aprozi 1 2oo 2oo 2.400
Ispravnicul de aprozi 1 loo loo 1.2oo
Scriitorii 2 loo 2oo 2.400
Cheltulala canteleriei 25 3oo
27.3oo
Armasul cel mare 1 5oo 5oo 6.000
Al doile armas 1 2oo 2oo 2.400
8.400
Pentru politic
Aga 1 1.5oo 1.5oo 18.000
Directorul canteleriei 1 2oo 2oo 2.400
Scriitori 2 150 3oo 3.600
Vätavul agiei 1 loo loo 1.2oo
Vätavul de tulumbagli pe
an.
16 tulumbagii câte 36o , 576o 1.3oo 15.600
2o sacagii câte 36o . 9360
Cvartalnicii orasului Eii . 12 4o 48o 5.76o
Cheltuiala canteleriei 150 1.800
Pentru tinerea tulumbelor sl a
uneltilor 150 1.800
50.1601)

Suma peste tot: 428 1.800moo

1 ), In editia din 1837, printr'o gre;ali de adunare «48.960» in Ioc de .5o.16o..

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA C..
Pentru alcatuirea pensiilor.

CAP. Ill : FINANTE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA C ' ).

Pentru alcdtuirea pensiiilor.

Art. I. Zaciuiala din numarul la- la inchierea sämilor &Ara Ob0easca
cuitorilor din mo0ileproprietarilor, Adunare, fara care slobozirea banilor
dupa rânduiala pomazuita prin art. 71 nu va fi legiuita.
0 72, cap. al 3-lea a Finansului, fiind Art. IV. In condica pensiilor
o despagubire in locul ce facea slugo- räsplatitoare sa va inscrie prisosul ce
scutelnico-breslaqii in folosul iconomiei va unna dupa toate daturile din con-
rurale, iara pensiile dupa acela0 articol dica pensiilor scutelice0i, cum 0 spo-
hind in locul banilor ce visteriia platea riurile ce din vreme in vreme sa vor
cafe 24 lei pe an de un scutelnic in lamuri de raposarea persoanelor cu
folosul celor ce avea aceasta dreptate. acest drit.
Casa pensiilor va fi alcatuita pàna la Asamine sa vor inscrie i daturile
un milion lei pe fie0ecare an din vi- la persoanile ce sa vor invrednici a
steria Statului i sä inparte in doua c4tiga pensiile rasplatitoare a carora
ramuri t una adeca indeplinitoare le- daturi vor fi iara0 dupa rânduiala aqa-
giuirii pomazuite eke 24 0 cate 60 lei zata la art. III.
pe an pentru un scutelnic, dupa co- Art. V. Spre a avea la vreme
prinderea aceluia0 articol, iara alta re- Ocarmuirea Oilnä de raposarea fie0e-
gularisitoare de pensia cuvenita acelor &aria persoane din acele ce dobândesc
ce prin slujbe insamnate 0 de folos dreptatea pensiilor scutelniceqti 0 de
pamântului sä vor face vrednici de o acele ce dobAndesc dreptate pensiilor
rasplatire multamitoare. rasplatitoare, ministerul din Launtru pe
Art. IL toata luna va da tiinä visteriei de pre-
Pentru aceasta soma vor
ficloud condici garuite cu pecetea facerile urmate, caci dupa acele in0iin-
Domnului, una a ramului intai supt On are a sa regularisi 0 a sa inchie
numire de pensiile scutelnice0i, alta a samile.
ramului al doilea supt numire de pen- Art. VL Plata pensiilor i scu-
suIe telnice0i i räsplatitoare are a sa face
Art. IIL g In condica pensiilor scu- din triminie in triminie, dupa rânduiala
telnice0i sa vor inscrie toate daturile Cverturilor.
acele caste doäzaci i patru i cate 60 Art. VIL Pensiile räsplatitoare
lei pe an, dupa art. 74 din Finanta ca o multämire din partea Statului
dupa isvodul alaturat supt lit. A, a) Care acii care inplinesc slujba
care daturi vor fi adeverite cu dregatoriile politiceasca i militieneasca
iscalitura a insu0 persoanelor ce sa cu osdrdie, cinste i fära prihanire de
cuvin a-i lua sau a vechililor lor, la varsta de optsprezace ani i innainte.
ce vor avea vechilimele incredintate b) Cara acei sau catra familiile lor,
de dregatorii tinuturilor spre infatoqare care din pricina primejdioaselor slujbe
in care s'ar afla, s'ar beteji, ori ar
() In editia 1837, pag. 64, dispogitide: Pentru muri.
alcdtuirea pensiilor", devin anexa Iitera Catra acii care s'ar afla in slujba

www.digibuc.ro
220 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

pämântului vreme indelungatA i ar a- Cei ce vor suferi o betegire ne-

-giunge la stare de bAtrânetä. volnicA, vor dobAndi pe giumAtate din
CAträ acii caril prin iscusinta Mr leaf a cinului Mr.
vor descoperi folosinti nouA in icono- b) VAduva i nevârsnicii copii a ce-
mii rurale i industril sau In altele Mr ce-0 vor perde viata In primejdia
asämine. slujbii, vor dobândi giumAtate din leafa
e) CAträ acii carii s'ar IntAmpla a cuvenitä cinului mortului, insä vAduvile
face vreo grea slujbA 0 de mare foMs pe viatä, iarA copiii pAnä la legiuita
patriei. vArsta.
Art. VIII. Pensiile atingAtoare de Art. X.Pensiile atingatoare de lite-
litera A din art. 7 sä inpart In trii rile d i e din art. 7 sA vor da dupA
stäri inchipuirile ce Ob0easca Obicinuita
a) Cei ce vor sluji fArä. prihänire Adunare inpreunä cu Domnul vor face
doäzeci ani legluifi i sä vor trage din in asämine intAmplare, pe pravAtul
slujbA, vor dobândi o a tria parte din folosului ce slujbile sau iscodirile Mr
leafa cinului Mr. ar pricinui Statului.
b) Cei ce vor inplini. cu asämine Art, XI. Fie0ecare cinovnic po-
neprihänire slujba de triizAci ani legiuiti liticesc i militienesc este datoriu sA do-
sä vor trage, vor dobandi leafa pe vedeasca a sale urmAri de slujbe ne-
giumAtate. prihänite prin formulearnoi spiso c,
e) Cei ce vor sluji cu asämine ne- fäcut pe fie0ecare an de cAtre ocar-
prihänire slujba de patruzAci ani, vor muitoriul postului in care s'ar afla slu-
dobândi douA a tria jind ; larA ministrii i prezidentii Diva-
Art. IX. Pensiile atingAtoare de nurilor 0 a giudecAtoriilor sA cA0ige
litera B din art. 7 se inpart in douä stAri aceasta de la insu0 Domnul.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA D.

CAP. III: FINANTE.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA D1).

Despre casale obstesti.

CAP. I
Gheneralnice puneri la cale.
Art. I. Ace le opt case de faciri Art. V. Epitropie va fi räspun-
de bine sau de folosintä obsteascä, adica atoare de orice indosire sau rä intre-
Casa mililor, a copiilor aflati, a spita- buintare a banilor incredintati in a sa
lului din Sant Spiridon, a doftorilor, a pazä, daca aceasta ar unna din a ei
scoalii poblice din manästirea Sfintilor gresalä sau nebägare de samä, cari
Ierarhi, a seminariului din Socola, a aceasta tot sä va inputa pânä la cea
apilor si, in sfirsit, a podurilor din Esi, din protivá dovadk
se vor uni de acum innainte supt pri- Art. VI. Leafa samiMui a fies-
vighere unui comitet chentral alcAtuit ticaria casä sä va hotäri de &Aft% co-
de epitropiile ce astäzi sfint sau cari mitetul chentral dupa stare fiesticäriea
dupä vreme se vor orândui pe temeiul cask dar nici unuia nu i sä va orândui
art. 54 din al 2-lea cap al Reglemen- mai mult de patrusuti lei pe lurid, so-
tului si carii vor administra pe flesh- cotindu-sä intru aceasta si chelhiiala
care casä in diosebit. canteleriei.
Art. IL Aceste epitropii vor fi färä Art. VII. Samisul va tine soco-
leafä. tialä cu amäruntul de veniturile si
Art. III. Fiesticare epitropie va cheltuelile fiestecarue an 0 aceasta o
avea langa sine un samis si un scriitoriu. va trece cu rânduialä in condice snu-
Art. IV. Epitropie fiesticärie case ruite 0 intärite cu pecete comitetutui,
va luoa veniturile casäi pe an, dupä iar condeiu de rämäsiti sä nu poata
art. 74 din al 3-lea cap al Finantilor. arAta.
Epitropie se va infätosa totdeauna ca Art. VIII. El va fi supus epitro-
ingrijitoare casäi ce i s'au incredintat, piel vi-i va da socotiala de starea casäi
dar nici va putea hicra de la sine, nici totdeauna des câte ori A va cere.
a face ce mai mia. Intrebuintare din Art. IX. Leafa scriltoriului sä va
capitalulurile acestii case, fax% stire co- hotäri asämine de caträ comitetul chen-
mitetului, sau färä inputernicire a cei tral, dar nici unuia sa nu i sä rându-
mai mari pärti de mäduläri. . iasca mai mult de o sutd cincizAci lei
pe lunä si el va fi supt proronca epi-
tropiei sau a samisului.
1.) In editia din 1837: Anexa litera E. Despre Art. X. Epitropiile mai sus nu-
casile oboefti". Textul acestei anexe este insl. mite vor alcatui un comitet chentral
foarte mult modificat prin adttogirea unor arti.-
cote noi. Articolele initiate pastrate au in noua statornic si vor lucra toate inpreunä la
redactare alte numere de ordine. administratiea casälor.

www.digibuc.ro
 224 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA
JnsuiriIe comitetului.

Art. XL Comitetul chentral va toate mosfile i alte averi a diosAbitelor

cuprinde in administrafiea sa toate ca- casA de facire de bine, cari au asämine
sale de faceri de bine si de folosinfä averi nemiscAtoare.
obsteascä. Art. XX. Aceastä orândAluire sA
Art. XII. El sh. va aduna de doä va face in mezat in ffinfa Sfatului Ad-
ori pe sAptämânä spre tractarisirea ministrativ si a mädulärilor comitetului
pricinilor atinghtoare de interesurile cel mult pentru liii ani. Ea sh. va face
casäler. cunescutä prin publicatii dupA cerirea
Art. XIII. El va fine sesfile sale comitetului prin ispravnici si gazete
inteun loc anume orânduit in sfânta cu noAzAci zile innaintea strigärii cei
mitropolie unde va fi i canfelerlea lui. intai in mezat.
Art. XIV. El va avea drit de Art. XXI. Comitetul va privighie
privighere asupra tuturor casAlor ca aceste publicalii sä sA facA numai
va da agiutor, sfat i protectie fiesti- de cat la vreme hotäritä.
cAriea epitropii la once prilej ; el insA Art. XXII. Darea cea de pe urmA
nu va putea da nici o hothrire de cat va unna numai dupA trii strigAri des-
numai cand cel putin doh' din trii pärli partite una de alta prin un rästimp
din tot numArul mAdulArilor vor fi de de cinci zile.
fafä la Adunare. Directorul canfeleriei Art. XXIIL Aceastä dare sA va
indatä va incheia jurnal despre hotärirea face de cAtrA Sfatul Administrativ
ce sA va da, cAruia i sA va orândui mAdulArile comitetului in public celui
leafa cuvfincioasä. ce va da mai mult, cu tocmalA sA pia-
Art. XV. Cerând trebuinfa, comi- teascA in numArAtoare orhnda fiesticArue
tetul sA va adresui cAträ Domnul prin an din sase in sase luni innainte
organul ministrului din . Läuntru, dupA pentru siguranfia vadelii contractului,
art. 140, cap. IV a Sfatului Adminis- el va da chizäsie indestulä i legiuitä.
trativ. Art. XXIV. Directorul canfeleriei
Art. XVL Comitetul va stärui comitetului va inchee indatä jurnal
asupra datornicilor tuturor casälor carii despre aceastä dare si se va trece in
ar intarzie cu plata si va räspunde la condicA anumi fAcuth, arAtAnd i numile
toate hartiile adresuite inprotiva casAi. pozifie moiei, prefurile date si nu-
Art. XVII. Comitetul va fi inda- mile cumpärätoriului. Acest jurnal, In-
torit a derceta odatä pe an starea ve- tArit cu iscAliturile Sfatului Adrninistrativ,
niturilor si a cheltuiellior casAlor ce i a comitetului si a cumpArAtoriului, se
sA va supune innainte de epitropiea va pune in arhivile comitetului.
fiesticAriea casA i va hotAri cu cum- Art. XXV. Contractul sA va face
pAniré pentru fiesticare an soma chel- in numile casAi in doh copii, din cari
tuelilor pentru anul viitorifi dupa ana- una iscAlitA de mAdulärile comitetului,
logon veniturilor, care nici la o intâmplare se va da cumpArAtoriului i cielantA,
nu vor putea fi covirsitn de cheltuieli, supt iscaitura acestue, va rämâne la
care apoi sA vor supune Obstestii cornitet. Casa va priimi o al trifle
Obicinuite AdunAri dupA art 54, cap. copie.
II a Reglementului. Art. XXVI. Ori i ce contract
Art. XVIII. ToatA socoteala cer- Incheet de vreun epitrop di la sine si
cetatA j incheetä de comitet sA va fArA formile insAmnate in articurile de
intAri cu pecetea lui i sä va iscAli de mai sus, se hotArAste innainte de nele-
fiesticare epitrop. giuit i räsuflat.
Art. XIX. Comitetul va orândälui Art. XXVIL Nici o avere Mar-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL 1110LOOVEI 225

ngtoare de Casa a Facerilor de bine naturg, comitetul, la aceasta, va urma

nu poate fi instreinatg la ori 0 care toate indatoririle puse in kicina aceasta
intamplare prin vanzare de veci ; iar asupra egumenilor de mânästiri prin
pentru schimbul a unii din averile ne- condica politiciascg a Domnului Cali-
miFAtoare cgtrg o altg de asgmine mach.

SECTIA II
Despre cantelaria comitetului.

Art. XXVIII. Comitetul chentral Art. XXX/. El va avea langd sine

va avea o cantelerie alcAtuitä: un scriitoriu i un condicariu pentru a
a) de un director a canteleriei cu a scrie 0 a trece in condicg toate har-
leafg de 5oo lei pe lung. tulle trebuincioase.
b) de un scriitoriu &ate 15o lei pe Art. XXXII. El va priimi i va pgs-
lung. tra toate socotefile ce i sg vor da din
c) de un condicariu cu 15o lei pe partea epitropfilor 0 le va pune inna-
lung. inte comitetului ori0cand sg vor cere.
Art. XXIX. Dreggtorii canteleriei Art. XXXIII. El va fi indatorit a
vor fi ale0 de comitet supt a sa rgs- six*iinta pe comitet de ori0ce neoran-
dere 0 nu se vor putea scoate din duialg ce ar afla in socoteli i va fi
locurile lor decal cu dovezi binecuvan- rgspunzgtoriu penh-u ori0ce pagubg ce
tate de a Mr necredintg. ar urma din a lui nebAgare in mild,
Art. XXX. Directorul canteleriei in pgzire celor de mai sus arAtate.
sg va insgrcina de toatg corespondentie Art. XXX/V. Directorul cantele-
comitetului cu celelante locuri giude- riei va pgstra toate documenturile de
cAtore0i i ocarmuitoare i va alcgtui danii i altile asgmine atarngtoare de ca-
va pgstra toate contracturile, jurna- sale ob#qti 0 le va inpArtg0 la epitro-
lurile i acturile. pii Mr ori0cand sA vor cere.

CAP. II.
Despre Casa Milelor
SECTIA I
Despre intrebuintarea capitalurilor acestei case.

Art. XXX Y . Casa Milelor fiind la micmarea capitalurilor 0 la numgrul

aqezatg numai pentru agiutoriul milelor
0 a familfilor scApgtate, capitalurile
aceqtü case vor sluji de acum innainte
mimai la agiutorinta sgracilor f altul
nimine nu va mai avea drit la
aceasta.
Art. XXXVI. Toate aceste mile
se vor inpgrti regulat pe elerturi,
Art. XXXVIL Nici o pensie nu
va trece peste soma de 40 lei pe lung,
nici va fi mai micg de 15 ; iar cgutand
cel mare al sgracilor, cea mai mare
soma a milelor se va da numai cu cea
mai mare crutare.
Art. XXX VIII. FieOecare milg
de la 15 pang la 40 lei pe lung se va
da dupg starea trebuintilor jAluitoriului,
luand Msg. in bagare de samg starea
ce au putut avea in satietate mai innainte.
Art. XXX1X. Venitul casei fiind
de o sutg mii lei pe an, milele se vor
inpgrti dupg chipul sus insgmnat.
15

www.digibuc.ro
226 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA II
Despre insusirile si conditiile cerute pentru a avea o mild.

Art. XL. Nici o mila nu se va nile acele care dupa starea kr nu le e

putea da pana cand persoana ce va cu putintá a se miqura pAnä la gio-
cere asknine agiutoriu nu va arata, sime aceia de a cere din casa in casá
dupa cuviint5, dovezi despre starea mila §i pe cere comitetul le va socoti
sa de lipsire. Aceasta dovada va vrednice de osebire.
urma dupa adiverinta preotului de Art. XLII. Pämântenii se vor
popor, iscalitä de un poporan din protimisi totdeauna celor streini.
cei mai insamnati, având epitropiea Art. XLIII. Toate ceririle in
pe Laugh aceasta dreptate a se pH.- ca§tigarea unii mile se vor adresui
roforisi penfru sine, de va socoti de catra Domnul, aläturandu-se marturiea
cuviintä. lipsirü, precum s'au aratat in art. 40,
Art. XLI. Persoanile necasatorite cum §i raportul epitropiei cu indeplina
§i färä numeroasa famine, iaräs avand al-Mare desprestarea jaluitoriului, asami-
kate puterile morale qi fizice§ti, nu vor ne §i despre numirea milelor slobode.
avea drit nici la o mila de vor da §.1 Asupra acestui raport, Domnul va da
dovezi de a kr lipsa, osabit de persoa- p oron ci le cuviincioase.

SECTIA ifi
Forme le cerute pentru plata milelor.

Art. XLIV. Persoanile, care dupa a miluitului, iar pe la tinuturi se vor

inplinirea conditiflor cerute se vor
priimi la inparta§irea agiutoriului a
-casei milelor, se vor trece la conclica
§i, dupa soma ce li se va orândui,
vor prilmi un bilet insämnat cu pecetea
Ocarmuirii.
Art. XLV. Acest bilet se va arata
totdeauna când miluitul sau vechilul
lui se va infato§a pentru priimirea milei
§i sami§ul, ce va raspunde plata, o va
insämna in dosul biletului. Aceasta in-.
sämnare, iscalindu-sa de sami§ la zioa
priimirii, se va trece inteo condica a-
nume §i va sluji in loc de cvitantie. Ve-
chilul, ce se va infato§a spre a priimi
soma untii bilet, va avea sa incredin-
teze prin o adiverinta iscalita de dre-
gatorilie locului pentru aflarea in viiata
inparti prin dregatori, cari vor fi datori
a face inpartirea kr in fiinta a proto-
popilor tinutului i vor triimite tabla
adiverita qi de protopopi.
Art. XLVI. Condica in care se
vor scrie miluiii va cuprinde numile,
porecla b läcuinta fie§tecaruia miluit,
aratand atdt in numere cat §i in slova
soma hotaritä fie§tecaruia. Un extract
din a ceastä condica se va triimite la
preotul parohiei pentru fie§tecare rniluit.
Art. XLVII. and miluitii §i-ar
schimba lacuinta, s'ar casätori sau s'ar
savar§i din viiata, atunce preotul paro-
hid va in§tiinta despre aceasta pe
epitropie, care toate aceste le va in-
samna pe marginea condicei mai sus
pomenitä.

SECTIA IV
Despre pierdire dritului miluirii.

Art. XLVIII.Va pierde folosul mi- I Art. XLIX. Asamine vor pierde
luirii orice vaduva sau fata s'ar casatori. I miluirile kr toti acei care prin schim-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 227

barea inpregiurdrilor ar trece din starea
-sArAciei intr'o stare indemdnaticd.
Art. L. Afard de aceste Intâm-
plAri, numai moartea va putea lipsi pe
miluit de folosul milei.
Art. LI. Mile le ce vor rämânea
slobode vor trece indatd la alte per-
soane ce 1vor avea drit la aceasta,
dupd gldsuire sectiei al doile a aces-
tui cap.

CAP. III
Despre Casa Copiilor aflati.
SECTIA I
Pregatitoarile oremdueli.

Art. LII. AceastA casA se aflA decAt la intâmplare când ar mai creste
inpreunatd cu a milelor si se va veniturile casei.
administra de aceiasi epitropie-, dui:4 Art. LIV, Spre a se feri de
temeiurile arAtate mai gios. cheltuelile ce ar cere tinerea unui asd-
Art. LIII. Numärul copfilor aflati zdmant hotArit a priimi pe copii aflati,
pe care aceastA casA ii va priimi supt fiestecare copil se va da la maned.
a sa epitropie se va hotdri de cdtrd Aceasta se va urma pand când ar fi
comitetul chentral, dupd analogul somii niscaiva rdmAsitA din cheltuelile celo-
de cincisprezdce mii lei hotAriti pentru ralante case. Atunce comitetul chentral
lefile mancilor ce vor creste pe acei prin unire cu Domnul i Obsteasca
Obicinuita Adunare vor intrebuinta
Acest numAr hotdrându-se odatd, intru aceasta cat se va gdsi de cuviintd,
se va tine si nu se va putea inmulti I dui:A intâmplare.
SECTIA II
Despre inplinirea formilor la aflarea ,unui copil pareisit.

Art. LV. Fiindcd asämine copii Art. LVI. Oricare copil priimit
se anä mai de multe ori pe la biserici de epitropie se va cerceta de cdtre
preotul bisericii, unde se va afla copilul, doftorul cvartalului in care s'au aflat
trebue sA instiinteze pe epitropie, care dacA va fi trebuintä, se va da copilu-
va triimite indatd ea sd ridice pe copil, lui agiutoriul cuviincios.
sau dacd numdrul hotdrAt este indepli- Art. LVII. DacA copilul se va
nit, sä arate la fata locukii cd epitropia arAta a fi de curând ndscut, färä vreo
nu poate sa-1 priimascd. Aceastä ard- dovadd de a fi botezat, va priimi in-
tare s'au socotit de cuviintä pentru ca datä botezul, fdrA cheltuialä, de la
persoanile ce ar putea avea mild pen- preotul parohiei unde el se va afla.
tru starea acelui copil, sä nu fie inpe- Art. LVIII. IndatA dupd botez
dicate a-1 agiutora, radAjduind cd epi- sau dacá s'au dovedit cA copilul a
tropiea se va ingriji din destul de priimit botez pând a nu fi päräsit, in-
dânsul. Dar fiindcà acest chip de lepd- data ce se va aduce la epitrop, nu-
dare copiilor este supus multor nein- mile lui se va scrie intr'o condicd, a-
cuviintari, drept aceia epitropiea se va nume arAtându-se zioa, ceasul i locul
'Mgr* de chipurile obicinuite in asAminea in care- copilul va fi aflat, precum
case, spre a putea fi copii depusi in vârsta, numile, porecla i ldcuinta mancei
taind i fArd primejdie pentru a lor viiatd. cArila va fi incredintat. Acest act se va

www.digibuc.ro
228 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDONTEI

iscAli de epitrop si de doftorul mai sus tropul de acum va lega la mâna fieste-
insamnat. cäruea copil priimit de dânsul o cordea,
Art. LIM DacA copilul va avea ale cAriea capite se vor uni cu un
vreun sämn firesc sau altceva, lucru 1) plumb insAmnat cu pecetea sa.
prin care sA se poatA cunoaste mai la Art. LXL DupA inplinirea aces-
urmA, se va insämna 0 aceasta in acel act. tor forme, copilul se va incredinta man-
Art. LX. Spre curmare catahri- cei sale cu o buccea de toate lucrurile
sului. obicinuit, ca o mancA pentru ca trebuitoare unui copil de fasä. Toate
sA-si priimascä necontenit leafa dupA aceste lueruri vor fi indoite si bucceaoa
moartea copilului ce i s'au incredintat, nu va putea costisi mai mult de pretul
sä infatosazA cu un copil strein, epi- ce se va hotAri.

SECTIA III
Despe indatoririle ce au mancile copiilor crescuti de aceasta casa.
Art. LXIL Fiestecare mancA va maieä. Pe margine actuhii mai sus nu-
avea leafa dupà cum se va invoi cu mit se va face insämnare dispre aceste
epitropul 0 va fi indatoritA a creste inpregiurari,
copilul ce i se va incredinta cu toatA Art. LXIV. Manca se va infAtosa
Ingrijirea unei bune manci. cu copilul sAu innaintea epitropului
Art. LXIII. Daca cariva din manci orisicAnd va fi chematA si eel putin
ar voi sg-si schimbe lAcuinta, atunce odatA pe lunA, la zioa si ceasul Insäin-
va instiinta mai intai pe epitropie, nat de epitrop.
arätându-i si locul läcuintei sale cei noâ, Art. LXV. CAtre aceasta va mai
ce se va insämna in margine actului instiinta pe epitropie orisicând s'ar in-
in care se cuprinde numile copilului, tampla ea ea sau copilul sA fie bolnav
iar dacA aceastä noâ läcuintä ar fi afarà si la intâmplare cdnd acesta ar muri,
din orasul Esii si piste patru ceasuri ea nu-1 va putea ingropa fArA a instiinta
depärtare inpregiur, copilul se va Mere- mai intdi pe epitrop. In lipsa mancei,
diata altii manci, dacA cea dintai nu aceastä instiinf are o va da preotul
se va priimi cu giumatate leafA, inda- parohiei, carele nu va putea ingropa
torindu-se prin scris earl epitropie de pe copil fArA a priimi mai innainte in
a se 'Mgr* de copil ea o adevAratA scris slobozenie de la epitropie.
SECTIA IV
Despre particularile indatoriri a epitropiei acestei case.
Art. LXVI.Epitropiea se va Mgr* bandi o stare sigura si spre a putea
de copiii priimiti in toatA vremea panA trAi cu cinste.
vor yen! la vrästa de zece ani, unde Art. LXVIII. Asezänd pe acesti
vor putea fi in stare de a-vi astiga copii, epitropiea va alcAtui pentru fies-
mijloacile vietuirii. tecare contract inscris, avänd in vedere
Art. LVII. and acesti copii vor mai inthi de a le siguripsi soarta lor
agiunge la o vrästA unde sA poatA infra pentru viitorime.
in slujbä, epitropiea se va ingriji a Art. LXIX. Epitropiea va intre-
aska pe fiestecare cu chipul cuviincios buinta, din vreme in vreme, glasul ga-
feliului sail, in cash' unde sd poatä do- zetelor spre a instiinta pe public in
favorul acestor copii si ea va pofti pe
1) CuvantuI : lucru" se gaseste rnumai In persoanile cari din milostivire ar vroi
manuscrisul nr. 349 &la Academia Rombma. a se insärcina cu crestirea unuia sau mai

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

inultora dintr'insii, spre a se arata se va trece indata in deosebita condica

aceste persoane la epitropie. si se va alcatui si iscali de asemine ga
Art. LXX. Epitropiea nu va in- actul atingator de aflarea copiilor, in-
creditna pe acesti copii de cat la per- samnându-se in scurt savarsirea din viiatä
soane cunoscute si cinstite. Ea va pri- pe marginea actului din urma. Asemine
vighia mai cu clinadinsul intru aceia ce insamnare pe margine se va face tot-
se atinge de asezarea copiilor de parte deauna intâmplându-se copilului vreo
femeiasca. schimbare in soarta si inpregiurarile lui.
Art. LXXI. La moartea unuia din Art. LXXII.Epitropiea va chema
acesti copii, samisul epitropiei va merge pe doftorii cvartalurilor din oras spre a
la fata locului inpreuna cu doftorul cerceta mancile ce vor veni ca sa pri-
cvartalului si incredintandu-se de moar- imasca slujbä la casä, spre a se Mere-
te, el va da in scris, cu a sa iscalitura, dinfa daca ele sant sanatoase si in stare de
slobozenie de a-1 ingropa. Actul morlii a da copilului toata hrana cuviincioas a.

CAP. IV
Despre Casa Doftorilor.
Art. LXXIILAceastä casa este su- hirurghi si moase trebuincioase, precum
si finuturile dupa art. 74, § XVI, cap
pusa unei epitropii precum si celelante.
Art. LXXIV. al III-le, dându-le epitropiea lefile ce
Cornitetul chentral
se va Mgr* ca orasul sa aiba doftori, li se vor orândui.
CAP. V
Despre Casa Apelor i a pavelii Eplui.
Art. LXXV.Epitropiea insarcinata mului apelor in orasul Esii, se va urma
cu dereclia acestor doa case va avea supt cu plata hotarita, precum s'au orânduit
a sa carmuire pe salahori si uneltele si pentru drumurile obstesti la art. 74,
oranduite pentru tinerea ulifelor si a- § XIV si XV, cap Ill
pelor si va avea sa urmeze dupa in- Art. LXXVII. Pentru paveaoa
structiile ce i se vor da de Cornitetul ulifilor orasului se va rândui o epitropie
chentral, atingatoare de lucrärile si alcatuita de doi boeri, care va fi ur-
dispozifiile cerute intru aceasta ; cat matoare precum si celelante epitropii
pentru tinere si intrebuintare capitalu- proecturilor ce se vor alcatui de co-
rilor acestor case, epitropiea se va mitetul chentral si se vor intäri de
povätui pe temeiurile aratate in arti- Domnul. Iar pentru inlesnirea pardosirii
curile de mai sus a acestui regle- ulifilor si a finerii lor in cuviincioasa
ment. si buna stare, se va urma dupa art.
Art. LXXVL Pentru facirea dru- 74, § XIV si XV, cap III.
CAP VI
Despre spitalul Sfântului Spiridon.
SECTIA I
Pregatitoare orânduiala.
Art. LXXVIII. Acest asezamant tratii dupa chipul celoralante case ob-
se va supune de acuma unii adminis- stesti si intemeiate pe aceleasi orandueli.

www.digibuc.ro
230 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. LXXIX. Epitropiia acestii
case va alcAtui pe fiestecare an izvod
deicheltuelile trebuincioase intru tine-
rea bisericii si a paraelisului din ma-
nästirea Sfântului Spiridon, precum
intru finerea bolnavilor din spital in
acea mai bunä orânduialä, care izvod
inbunAtAfindu-se de cAtre comitetul chen-
tral, epitropiia va urma intocmai cu plata
lefilor si a cheltuelilor fAcute din venitul
acestü mAnAstiri, de care epitropiia va
da asemine izvod pe temeiul art. 17.

SECTIA II
Pentru tinerea bolnavilor.

Art. LXXX. Indemânarea i buna Art. LXXXIL Nimine nu se va

finere a bolnavilor fiind eel intâi scopos
ce se cere intr'un spital i acest scopos
neputându-se agiunge de chit numai a-
tunce când numArul bolnavilor se va
potrivi cu mijloacile acelui spital, numärul
paturilor in Sfântul Spiridon este hotArit
acum de odatä la o sutä dot zeci, iar
dael dupä incheerea socotelilor ar rA-
mâ'nea vreun prisos, comitetul chentral,
prin raportul ce va adresui cAträ Domnul,
va face arAtare spre a intrebuinta acest
prisos la cumpArarea altor averi ne-
miscAtoare, a cArora venit se va orân-
dui pentru finerea a unui numAr de
bolnavi potrivit cu aceste noâ mijloace,
sau in acelasi spital, sau in alt loc.
Asämine intrebuinfare se va face din
prisosurile ce ar putea da din vreme
in vreme veniturile cele noâ ale spita-
lului, fünd deapurure ingrijire ca subt
nici un feliu de cuvânt sA nu fie supusä
la datorii aceastä mänästire.
Art LXXXL Bolnavii de partea
bärbäteascA i fimeiaseä se vor aseza
in sale deosAbite, hotArite anume pentru
aceasta si se vor sluji fiestecare de
cAtre persoane de feliul lor.
putea priimi la spital de cat prin slo-
bozenia in scris din partea epitropilor,
care slobozenie va trebui sä se dee
indatä l färA greutati totdeauna când
se vor afla paturi desArte.
Art. LXXXIII. CurAtenia fiind
din toate mai de trebuinfä pentru sA-
nAtate, pentru aceasta ea se va cAuta
in spital cu deosebire. OdAile de dormit
se vor aerisi cu räsuflätori asAzate in
cât sA nu supere pe bolnavi ; sA va
face un feredeu la locul eel mai in-
dämânatic í curat a spitalului.
Art. LXXXIV. Spitalul va avea
doftorul sAu, un hirurg, un vätav i alti
slujitori, dupa trebuinfA, precum comi-
tetul chentral va face asAzAmânt. Asä-
mine i pentru buna cAutare a bolna-
vilor, pentru care comitetul va cere un
proect de la doftorii politiei 1), care in-
bunätätindu-se, va sluji epitropilor de
povAtuire ; lar protomedicul este dator
a merge de doâ ori pe lunA in vreme
nehotäritä ca sA revizuiascA de se pA-
zesc cele orânduite si, la dinpotrivä
tumare, va face stiut comitetului chen-
tral.

CAP VII
Despre invátátura public&
Art. LXXXV.Asezämânturile invA- invAtAturA, ele vor fi supuse la inna-
jäturilor având venitmi hotArite, ce se dinse reglementuri ce se vor alcAtui de
atinge de administrafiia veniturilor cAtre epitropie, atât pentru seminariul So-
a socotelilor, se vor carmui dupa clis- colei, câte i pentru diosäbitele scoli din
pozitiile cuprinse in capul intaiu a a-
cestui reglement. Dar ea niste case de 1\ In editia din 1837: dela protomedicul",

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO EI 231

capitala 0 din tinuturi, intemeindu-se ruia an sholastic un raport In care va

prin bune printipii i intrebuintând da lämuritä socoteala de starea scoali-
stiintele la mäestriile i meseriile cele kr, de sporiul sau de neagiunsurile in-
mai folositoare in tara. Afara de cele- vätäturei, precum 0 de inbunätätirile ce
lante ramuri de invätäturi, se va invata ar putea a se aduce.
intr'un institut aqezat aproape de E0 Art. LXXXIX Epitropiea lava-
teoria i practica iconomii de câmp taturei Poblice având scaunul sau in
de pädure, dupa cele mai bune meto- capitalie i neputându-se Ingriji dupa
duri urinate In asemine asezamânturi qi trebuinta pentru qcoalile din celelante
potrivite cu clima i trebuintile tärii; orw, va fi agiutoratä de comiteturi
in urma asemine instituturi se vór a- de privighere awzate in fiqtecare
seza prin tara. tinut.
Art. LXXXVI. Gheneralnica ad- Art. XC. Aceste comiteturi se
ministratie a §coalilor va fi incredintatä vor alcatui fie§tecare din doi boeri
epitropiei. Ea va privighea la toate ale0, pamânteni de loc 0 se vor pre-
acele ce vor putea agiutora latirea in- zedui de catra unul din ispravnici, dupa
vätäturilor i inmultirea 0-iintelor In alegirea epitropiei.
jarä. Ea se va Mgr* ca distiplina Art. XCL InsuOrile acestor comi-
buna orânduiala sa fie pazitä in scoalä ; teturi se vor margini numai la dritul
ea va numi pe profesori dupa ce se privigherii ; ei se vor ingriji pentru
va incredinta despre destoinicie fieste- tinerea bunii orândueli i pentru spo-
caniia i va privighea asupra purtarii rirea invataturilor ; ei vor corespondarisi
kr. A.ceasta numire va trebui sä ur- cu epitropiea i vor da sama eel putin
meze cu cea mai mare nepartinire ; ea odata pe luna despre starea i trebuin-
va pune in lucrare pentru fieOecare fele invätäturei prin tinuturile kr ; ei
qcoalä reglementurile i orânduellie a- vor arata pe profesorii neinplinitori
tarnatoare de dânsa, la care nu va de a kr datorie i vor recomandui pe
putea aduce de la sine nici o schimbare. acei ce le vor Inplini cu cinste, precum
Iar la intâmplare când sporirea inva- pe qcolerii ce se vor deosebi in
-täturei ar cere dupa trebuintä alte noâ clasäle lor. Toate aceste trebi cerând
mäsuri, epitropiea inpreunä cu comi- o necurmatä privighere i corespon-
tetul chentral va adresui Ocârmuirii dentie regulatä, epitropiea va numi un
un raport In care va infatoqa socotinfa referendar a Invataturei Publice, carile
sa i va a#epta intru aceasta poron- va avea In cantaleriea sa un scriitor.
cile ei. Ref erendarul din datorie va vizita in
Art. LXXXVII Madularile epi- toate zilele asezamânturile invätäturei
tropiei se vor aduna odata pe sapta- publice din capitalie i va infatw la
mânä intr'un kc hotärit si se vor sfatui fieOecare lunä raportul sau despre sta-
intre dânsii asupra ob§testilor interesuri rea invätäturilor, precum i raporturile
a administratiei ce li s'a incredintat privighetorilor de la Foli prin finuturi.
vor privighea- ca invataturile sh se Lea El va fi indatorit, din poronca epitro-
dupa orânduiala hotarâtä i ca fie§te- piei, a cerceta odata pe an si aceste
care profesor inplineasca Indato- din urmä aqezainânturi, fäcänd despre
ririle sale cu credinta. fieqtecare raportul sau cu lamurire
Art. LXXXVIII. Epitropiea va aratând epitropiei sporirile sau catahri-
adresui Domnului la sfhr0tul fieqteca- surile ce ar descoperi.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA E.
Lista veniturilor Statului de piste an.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro
.ANECSA LITERA E 1).

Lista veniturilor Statului de piste an, ardtatä prin

apropietd socotea
Lei Lei
L Soma capitatiei säteni-
lor i tuturora plugarilor câte
30 lei de familie . . . 3.703.470
oile
strAini
i
. ......
caprile ciobanilor
XI. Venitul portului de scri-
5.000

Capitatiea tiganilor Sta- sori pentru inlAuntrul tArii . 5.000

tului 96.000 XII. Venitul pasaporturilor. 5.000
M. Soma dArii patentanti- XIII. Venitul bAltii Bra-
lor 750.000 tiuhii ce sä va face
IV. OrândAhlirea ocnilor 850.000 dreptate particularnicilor ce-
V. OrândAluirea dreptului riri atingatoare de acest loc,
v Amuirii 450.000 art. 82 55.005
VI. OrândAluirea dreptu- Soma piste tot . 6.652.575
lui vámuirii pentru ecsporta-
tiea vitelor 218.100 Este a sA lua aminte cA aceste ve-
VII. Parte din veniturile nituri shnt intemeete pe slobodul i ne-
ce este a sl lua de la toate inpiedecatul negot a tuturor productu-
ino0ile mänästire0i . . . 450.000 rilor Moldovei i pe oborirea a tot
VIII. Agiutoriul din partea feliul de angarii i dAri in naturA, a cA-
mitropoliei 0 a episcopfilor rora numai acea de istov contenire ar
de Roman 0 de Huq . . 60.000 face putincioasä i ar inlesni adunarea
rx. Soma ddrii de la viile veniturilor mai sus numite. OsAbit fiind
streinfior 5.000 cA aceste venituri s'au a0zat cu apro-
. X. Darea ce sä va lua pe pietA socotealA pana la cea desAvAr0t
cunostintä a osAbitelor ramuri de venit,
1) In editia din 1837: Anexa Litera G.., 'In in intamplare de neagiuns sA vor pro-
manuscrisele din 1831 «litera D. Am transcris
cu Iitera E, bind Iitera corespunzatoare din al- timisi acele mai neaparate din cheltue-
fabetul Tatin . lile publice.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA F.
Reglement munitipal pentru orawl EO.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA F ' ).

Reglement munitipal pentru orawl EO.

Legiui re preg atitoa re. giuirile Reglementului Organicesc, cape
V, art. 167, vor fi datori a alege pe
Art. I. Cerând trebuinta a se face celelante patru madulgri, pentru care
In orasul Eii i in celelante farguri a ei vor fi räspunzgtori. Madulgrile aces-
printipatului o punire la cale destoinicg tui Sfat vor fi färä nici o leafg si se
spre a le siguripsi päzirea neapgratelor vor alege pe un an.
legiuiri intru fericirea kr, aseminea is- Art. V. Negutitorii nu vor putea
pravg nu poate fi mai bine câstigatg, fi alesi mgduläri a Sfatului orgsienesc
de cat a se incredinta aceastg purtare decât acei cari vor avea vrástg. de 30
de grija orgsenilor fiestecgrui oras. ani trecuti, carii vor avea drit de pg-
Drept aceia s'áu hotgrit ca fiestecare mânteni í vor avea in politia Esului
oras a printipatului sä aibl drit de a o casä sau vreun capital negutitoresc
cârmui materialnicile sale interesuri, pe de 25.000 lei.
temeiurile mai gios ardtate, prin un Sfat Art. VI . In toate celelante orase
orgsienesc (munitipal) alcgtuit de mgdu- ale Moldovei ocârmuirea oräsienescd
se va potrivi cu starea fiestecgrie po-
läri alese de cgtre mnsui läcuitorii ora-
sului, rämâind insä intru a StApânirii litii l cu trebuinfile läcuitorilor ei, fgra
ingrijire, prin ministrul din Lguntru a insä a se depärta nicicum de printi-
privighea ea mgdulärile fiestecärue Sfat reglementului acestuia, c a r ile
pilie
oräsienesc sg-si pgzascd datoriile sale simai vârtos va sluji de pildg.
sä nu abatä cgtre a kr in parte inte- Art. VII. Adiverirea somilor a-
res acele hargzite spre obstesc foks a dunate de cgtre acest Sfat i cheltue-
tuturor. lile urmate pe fiestecare lung se vor
Art. IL Sfatul munitipal se va al- cerceta de cgtre controliorul finantii-
cltui din cinci mädulgri cu läcuinta in lor ; iar pe la tinuturi acestea se vor
orasul Eü i de un secritar cu doi cerceta de cgtre samesii tinuturilor
scriitori. apoi totul socotellior a fiestecärue an
Art. III. In numgrul mgdulgrilor se vor infätosa spre cercetare la Ob-
ale acestui Sfat va fi ales de Obsteas- steasca Obicinuita Adunare.
ca Obicinuitä Adunare un boer, ca- Art. VIII. Stäpfinirea va orândui
rile in curgire de un an va fi neschim- un comisar, carile va fi de fatä la toate
bat, afarg la intâmplare de abatere din chibzuirlie sfatului i va avea privighere
datoriea sa. asupra tuturor lucrarilor lui. Când acest
Art. IV. Starostii fiestecärie cor- comisar va cunoaste despre partea a-
poratii care urmeazg a fi alesi dupg le-
1) In manuscrisul nh. 349 : «prinfipiile», In ma-
1) In manuscrisele din 1831 : Alitera E. chirdica nuscrisek nr. i 4414 : .pretenziile», ca 1í In
Am pus litera F, fiind litera corespunzAtoare din manuscrisul utilizat In Analele parlamentare,
.allabetut Iatin. Tom I, partea II-a, p. 130.

www.digibuc.ro
 240 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

cestui sfat necredinth sau lenevire in- ministrului din Läuntru. Asemine for-
tru inplinirea datoriilor sale, va räportui malitale se va päzi i când va fi a se
Indath ministrului din Läuntru, dar nu contractui cu cel mai gios pret facirea
va putea niciodatä sh se amestice supt vreunui lucru din acele ce vor fi spre
nici un feliu de cuvant Irt ochrmuirea trebuinfa politiei.
trebilor ce privesc asupra Sfatului. Art, XIII. Sfatul or4ienesc se va
aduna regulat de doh ori pe saptämänä
Despre drepturile si indatoririle anume lunea i gioia, inteo cash
oräseinescului Sfat. hotäritä, spre fractarisirea celor cuviin-
cioase asupra intereselor obstiei. A-
Art. IX, Sfatul oräsänesc va face ceastä cash se va numi mai cu deosh-
cunoscute guvernului prin ministrul din bire Casa Politiei.
Läuntru toate nevoile orasului. Acest Art. XIV. Hothririle Sfatului se
sfat va fi dator a privighea pentru toate vor da prin cele mai multe glasuri :
cite privesc la buna orânduialä, indes- lush numai in urmare aprobatiei
tularea, eurhteniea i infrumusetarea strului din Läuntru se vor pune in lu-
politiei, pentru care va corespondarisi crare.
cu ministrul din Läuntru. Art. XV. Sfatul oräsänesc îi va
Art. X. Acest sfat se va povhtui avea toate socotelile gata pentru zioa
intru toate cafe privese spre inbunätä- inthi a lui Dechemvrie, ea sh le supue
tirea politiei, dupa partea a doa al la cercetarea Obstestei Obicinuite A-
acestui reglement. dunAri.
Art. XI, Strângerea venitului mu- Art. XVL Veniturile toate a a-
nitipalitalii se va face de chtre acest cestii case a politiei adunându-se, se
sfat prin starostii corporatiilor. vor pasha In raspundirea sfatului orl-
Art, X11. Vânzarea veniturilor a- shnesc.
sezate pentru politii se va face, in tot Art. XVII. Seeretariului este
sau in parte, in fiinfa tuturor madulä- incredintath lucrarea i phstrarea In
rilor sfatului dupa trii poblicatii ') prin bunh orânduiald a tuturor hirtfilor tre-
gazete, iar hareciul va luoa sfârsit dupa buincioase. De a acestuia ascultare
trii strigäri in zilile hotärite, in fill*. sânt i scriitorii orânduiti de acest sfat.

PARTEA [I
Reglement a munitipalitali politiei.
SECTIA I
Pentru inpârtire in cvartaluri (ciastii) si curatirea orasului.
Art. XVIII. Spre a se putea ticulare. Acest plan se cuvine a fi facut
pune in lucrare toate mäsurile hothrite asa incht sh se poath cunoaste mäsu-
de Sfatul munitipal i inbunätätite de rile locurilor i numile proprietarilor.
care Domn, de neaparatä trebuintä Art. XIX. Paza bunii orândueli
este mai innainte a se rädica planul privigherea ce are a se urma In Win-
orasului, cu insemnarea piatilor, ulitilor, trul orasului cer ca intindirea sa sh fie
bisericilor, a locurilor publice si par- statornicith pe un hothrit numar de ani.
Drept aceea, cuprinsul orasului des-
1) In Analele parlamentare, p. 131, din gre- pre toate phrtile se va märgini pâra
salA s'a transcris i prin poblicatii. in loc cig unde se intind astäzi casele i locurile
"dap() trii poblicatii.. oräsänilor i pe acolo se va face si

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGAN1C_AL MOLDOVEI 241

hindichiu de giur inpregiurul orawlui, agie, iar fie§tecare cvartal se va inpärti

iar inträrile i e0rile din crag vor fi in trii pärti.
numai pe la barierile ce mai gios se Art. XXIII. Cvartalele se vor in-
insemneazä i anume : a Miculinei, a sämna cu vopsäle ro0i, albastre, gal-
Socolei, a Bulargai, a Zalhanalei, a Morei bene i verzi. Se vor da nume ulifior
de vânt, a Boto§anflor, a Podului verde, pfiatelor i asupra tuturor casälor
Päcurariului 0 a kil Ispilant. se vor scrie numere.
Art. XX. Calcatorii acestor re- Art. XXIV. Intâmplându-se spre in-
gule se vor opri 0 se vor incredinta lesnirea comunicatfilor a se cere nea-
agiei spre a fi pedepsiti dupa cuviintä, parat derhiderea vreunii noâ ulite sau
iar trechtorii streini vor incredinta trecirea ce ar fi ingradita de niscaiva
pasaporturile lor la bariera la rânduitul loc, atunce munitipalitaoa va cum-
Il

de barierà, spre a le infatoa indata pära din banii casäi sale prin buna
la politie. tocmall i invoire cu proprietariul.
Art. XXI. Fiindcä drumuI de Art. XXV. Nime de acum sa nu
frunte a comunicatiei intre Tara de sus fie volnic a zicli la ulitä sau in piiatà
0 de gios a Moldaviei trece prin orapl bina, decät de pilatrd sau carämida
E§ii 0 mai ales prin ulita cea mare, acoperitä cu oale, infäto§ând mai intaiu
spre a se intampina necuviintele ce se planul sfatului munitipal, carele va fi
nasc din aceasta, atât pentru umbletul indatorit in opt zile a da socotinta sa.
din läuntruI oraplui, 6.1 i pentru ecs- Spre siguripsirea a tot orapl despre
peditiile din afarl 0 nu mai putin primejdia focului, pentru curätäniea lui
pentru sfärâmarea pardoselii, pre lânga spre punirea in lucrare a orânduelii
drumurile i ulitile aflätoare, se vor mai din läuntru, la care prive#e acest re-
aOza läturalnice drumuri, spre in- glement se legiue§te
lesnirea comertiei qi a comunicatiei Intâiu, ca sä se facà publicatie pen-
lor. tru a lua stiinta toti acei ce vor avea
a) 0 osea care se va incepe de la in läuntrul orarhii casá, dughene
bariera Podului verde 0, petrecând orice feliu de heiu de scânduri, cá sint
cvartalul cel mai de laturi 0 mai prii- indatoriti pânä in asä luni a le desfinta,
mitoriu intru aceasta, se va pogori prin având privighere Ocârmuirea a se 0 pune
PAcurari in Asul Bahluiului i indrep- neapärat in lucrare aceastä legiuire.
tându-sa prin bariera i podul lui Ipsi- Al doilea, proprietarii sânt asämine
lant, aceastä rsea va avea capätul ei indatoriti a desfiinta in curgere de trii
lânga bariera Micolinei, in drumul ani toate acele binale de nuiele i va-
lutuci ce se aflä in ora,
b) A doa qosea va incepe de la al triilea, stäpânii de binalele a-
Podul Ros, va coti malul stâng al Bah-cele de cärämidl in paianturi sä fie
luiului pe subt vama cea veche 0 mai indatoriti in prothezmie de 15 ani sau
innainte de a trece peste Podul Albi- a le desffinta sau a le acoperi cu oale ;
netului spre a se sui cAtre bariera iar pentru a se putea lärgi in cat se
Morei de vânt, ea se va intâmpina cu poate ulitile orarlui, se va poronci a
pseoa viitoare de la Bularga i cu se strica pânä in psd luni toate täräbile,
aceia care pe lânga Beilic trece in ora cerdäcutile de lemn e0te din liniea
ese la drumul Botoqanilor. binalei, prispile de lut, rämâind
c) A triia osea va incepe la Socola face scarile in cuprinsul binalei.
trecând in podul Bulargäi va da in Art. XXVI Pentru aceasta
oseoa despre Beilic. spre a se aduce precât s'ar putea in
Art. XXII. Orarl i mahalafile sale dreapta linie ulitile nimine nu va fi
se vor inpärti in patru cvartale pe cdt i) In Analele parlamentare, p. 132 din
se va putea mai nimerit, spre inlesnirea roare : pre mil s'ar putea indreptarea liniei
privighierii ce are a se urma de catre ulitilor".

www.digibuc.ro
 2 42 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

volnic a zidi din nou la With sau in cu piatrá vartoash, fäcandu-se pe fies-
piiath vreo cash, zid, sau a face can- tecare lature chräri pe cat va fi cu
ghel mai innainte de a supune planul putinth. La mahalale se vor face soshle
in cercetarea sfatului munitipal. Cel ce cu prundi i cu hindichiuri spre scur-
va urma inprotivä, va pläti gloaba girea apelor, dup.& Inchipuirea 0 plata
lucrul se va opri. arátath la jurnalul Obstestii Adunhri supt
Art. XXVII. Pardosala ulifilor No. 55, alhturat aice In copie supt
si a piiatilor publice find neaparath litera A 9.
pentru Inlesnirea comunicatfilor i in- Art. XXVIII. Pe la locurile cele
demanätoarea curätire a aerului, toate mai cuvenite se vor face canaluri bol-
ulitile i piiatele publice se vor pardosi tite cu gratii de fhier la gurile lor.

SECTIA II
Despre curatirea aerului in orcq.
Art. XXIX. Curatirea aerului In näimitorii randurilor de gios shut In-
oras, find una din cele Intaiu ingrijiri datoriti a mätura sau a pune de a se
a sfatului munilipal, se va statornici mätura drumul obstesc pardosit sau podit
se va phstra prin ferirea pricinilor lu- innaintea fetei casilor lor, a dughenilor,
crätoare unei vätämätoare influentii, a gradinilor, a ogräzilor, innaintea zidului
precum a mlästinfor si a iazurilor afld- lor i altor locuri pang la mijlocul uli-
toare intru a sa apropiere, a necuräte- tilor. Tina se va grämadi pe la caphtul
niei in läuntrul orasului si a ingroparilor acelor cash sau dughene, iar gunoiul
dephrtarea afará din oras a tuturor ograzii se va face gramada langa poarth
meserifor si a magazfil or vätämatoare sprer a putea fi rädicat de cotiugile ora-
primejduitoare. sului.
Art. XXX. Spre aceasta neaphrat Art, XXXII. Afará de zilele si
de trebuintä este a regularisi cursul ceasurile hothrite, oprit va fi de a arunca
Bahluiului, a phrailor Chcaina i Micu- si de a läsa pe With. necurätänie. Por-
lina, a seca iazurile aflätoare pe aceste tarii i lacuitorii randurfor de gios vor
douh Intai phrae, ca cele dintai pricini fi raspunatori i urmätorii Inprotivä se
a revärsärilor si a adhogirii mlastinilor vor rädica la ordsäneasca politie.
statornice. Aceasth ispravá se va do- Art. XXXIII. Iar pentru %area 0
bandi prin Innältarea malurilor pe la rädicarea ghetii de pe uliti, se va Ingriji
locurile unde ar fi prea giosite, prin sfatul munitipal. Soma trebuincioash Infra
deschiderea neapäratelor canaluri i prin aceastá lucrare este prin tahmin aratath
cultivire a marekti ses a Bahluiului, la articul cheltuelilor.
carele ses, pentru apropierea sa de oras, Art. XXXIV. Iar pentru gunoiu,
poate fi lucrat spre folosul í plácerea fiestecare proprietariu de cai sau de
lacuitorilor shi. Fiind Insh eh banii casii alte vite este Indatorit de a-1 scoate i a-I
munitipala nu sant pentru acum de cara cu a sa cotiuga sau cheltuialá la
agiuns spre savarsirea acestor lucruri, descarchrile Inadins hothrite pentru aceste
ghtirea lor va urma Indath ce starea gunoiuri din fiestecare cvartal. Caratn1
Casei munitipale va Infhtosa indemäna- sh va face dimineata i anume lama
ticul prilej spre aceasta. pang la opt, iar vara panä la asä cea-
Art. XXXI. Curätitul i mäturatul suri. Contiugile sau carMe vor li tare
ulitilor si a ogräzilor atarná de la Ingri- bine Inchise spre a Inpiedica Inprästierea
jirea lacuitorilor. Drept aceia, miercurea gunoiului pe With.
sambáta, la ceasurile hothrite pentru
fiestecare cvartal, proprietarii cashlor 1) Vezi mai jos, pagina e 5o.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO VEI
Art. XXXII, Rädicarea tinii, a
ghetii 0 a necurätänfilor se va urma in
toate tililile pardosite sau podite depe
pia¡A i depe locurile ob0e0i1or cornu-
nicaffi. Spre aceasta, munilipalitaoa va
cumpära cu ai sai. bani 36 cotiuge, fie-
0ecare in cuprindere de 36 palme,
adich säcriiul sä aibä 4 palme in lung,
3 in lat 0 3 In inngtime, ;Hind bine
inchisä i având doâ lopeti de lemn, un
hglet, o matura i o cange, ingiugate cu
doi boi i având pe länga dânsa câte
doi oarneni vrednici. Cotiuga va avea la
locul cel mai arätos insämnat numgul
säu cu Insämnarea cvartalului In carele
ar fi lucrgoare.
Art. XX XVL Cotiuga va rädica
toate, afara de *Ana, prund, moloz,
zgura i ram4ituri a carnurilor de ca-
säpie. Lepädätorii de acest feliu de lu-
cruri, datori vor fi a le cara cu a lor
cheltuialä la ob0e0ile descgari, Nu va
fi ertat a le lepada aiurea, nici a arunca
ceva pre lereasträ In ulitä, cad la din
inprotivä urmare vor fi supu0 qträfuirii
sau trupe0ii pedepse.
Art. X XXVII. Mara de acele doâ
zile a sAptämânei, un hotarit numär de
cotiuge va rädica in toate zilile de la
piatä necurgänfile i orice alte rämä0-
turi 0 de pe toate ufitile starvurile, când
nu s'ar putea. dovedi lepädätorii unor
asämine. Iar pentru uciderea cainilor
acelor ce nu ar avea stapAni, se vor
näimi doi câneri, cari ucigându-i, ii vor
ingropa in depärtare cuviincioasä de la
ora i groapa trebuie a fi de un stanfin
de adâncä ; i spre a fi cunoscute a ceste
mäsuri, se va publicarisi cä nimine nu
este volnic a avea caini fära de sämne.
Art. AXXVIII. Cotiugile hotärite
se vor tine In socoteala sfatului munifi-
pal, sau de catre un antreprenor carele
ar da chez4ie i cäruia aceastä insärci- ba.
nare i se va da prin Cochii-vechi cu Art. XLIV.
pretul cel mai &sit. Cheltuefile acestea 0 a Cacainei se vor hotäsi doâ piete
sau pretuit prin apropiere In foaea supt spre aqezarea casäpillor, velnitilor, fa-
litera B.
Art. XXXIX. Fie0ecare cvartal va
avea a sa descgatoare de tiná 0 de
gunoiuri la marginea orawlui 0 la lo-
curile cele mai putin läcuite, carele se
www.digibuc.ro
243
va hotäri de cgre sfatul munitipal, in
indestulä del:di-tare de ora§, cu invoirea
proprietariului.
Art. XL. Ingroparea mortilor afarä
din cuprinderea orawlui ffind neapärata
la ¡inerea curätäniei aerului, niel o in-
gropäciune nu se va mai face lânga bi-
sericile oraqului.
Drept aceia, in trei sau patru pärti
a orawlui i In depärtare de 200 san-
jini eel pulin de marginea sa, vor fi lo-
curi hotgite pentru ingropare. Aceste
¡interimuri se vor ingradi cu un zaplaz
de 12 palme innalt 0 de copad aa rà-
sädifi sà nu opreascA aerisirea ;
iar pânä la facerea acelui ¡interim, in-
groparea va urma ca i pânä acum.
Art. XLL Deqchidirea morman-
turilor pentru ingropärile cele noâ ne-
putând a se face decât numai din apte
In vapte ani, aceste ¡interimuri se vor
face de apte ori mai mari decât locul
trebuincios pentru inchipuitul nurnär ')
de oameni ce mor peste an inteun
cvartal a oraqului.
Art. XLIL In mijlocul fie0ecguia
¡interim se va zidi un paracfis spre
sArbarea rugaciunilor de ingropaciune
0 a biserice0ilor slujbe. Sâmbetile, pa-
rohii bisericilor din cvartalul aproiSiet
vor sluji pe rând sfânta leturghie pentru
pomenirea räposatilor, sau de va fi cu
putintä se vor a§6za câte trei preoli
de fieqtecare ¡intirim, carii vor fi datori
a urma sfintele slujbe i rugi cu necon-
tenire in toate zilele de piste an.
Ai t. XLIII Inläuntrul ¡intirimului
lângä poartä, se vor zidi doà. chilli :
intru una se vor pune innaintea ingro-
parii pentru 24 ceasuri, cu cuvincioa-
sA mäsuri obicinuite trupurilor morti-
lor, iar in al doilea chilie se vor a§ä-
za dol ciocli ce regulat se vor schim-
Pe malul Bahluiului
f. In mss. 349 : ancdputul numdr", In mss.
909 0 4414 : inchipuitul numdrului", In mss.
utill4at de editorul Analelor Parlamentare in-
cdpuitul numdrului", iar In editige tipArite la
1837 0 la 1846 : incdputul numdrului".
244 REGLEMENTUL ORGANIC Al MOLDOVEI

bricilor de lumfinäri, magazfilor de peste pästrate cu cea mai mare curatanie.

sarat, de päcura si de tot lucrtil a Asämine oprit va fi a care carnurile
cgruia aburire sau fire aprinzatoare prin ores fara a fi acoperite cu inva-
vor fi vatämätoare si de primejdie. lire curatä.
De acest feliu de lucruri se vor educe Art. XLV. Munitipalitaoai) va lua
in dughenile orasului numai atâte cat aceste piiete cu bezmän, prin bunä
invoke cu proprietariul ; va zidi cu a
vor fi trebuitoare pentru intrebuintarea
unii zile. sa cheltuiala aceste magazii, care se
Oprit este a tine carnurile aninate vor da cu chirie in folosul Casii Muni--
afara de dugheana, cari trebue sa. fie tipale.
SECTIA III
Despre infrurnusätarea orasului.
Art. XLVI. Mängstirile, bisericile, va luoa cu bezmän vecinic prin invo-
care dupg a lor sfintire si forma zidi- ke cu pr op r i eta rii, pentru care
rii trebue sa infatosaze o privalä ma- nu sá va mai luoa nici o dare
reatä si mai ales acele ce nu sânt cu de la a ei ce vor aduce lucruri spre
zidiu incungiurate, trebue sa se descurce vânzare.
toate bojdeucile acele care nu mimai as- Art. XLIX. Spitalul i celelante
cund a lor privalg, dar Inca prin a- casà pentru bolnavi se vor aseza la
propierea lor pun in primejdia focu- un loc mai innalt, atât in priinta sä-
lui pe aceste läcasuri Dumnezeesti. nätatii bolnavilor, cat si spre departa-
Drept aceia, Domnul inpreung cu Ob- re din chentrul orasulul ; un asezämânt
steasca Adunare vor hotäri care din carile in acea de astgzi pozitie a lui
acele mängstiri si biserici pot sluji de are o inräurire vätämätoare asupra
pieta. 0 totodata va face si inchipuire sängtatii lgcuitorilor.
pentru despggubirea celor ce au fäcut Art. L. Asämine si inchisoarea
binale de piatra sau caramidä cu em- se va strätnuta la un loc mai cuviin-
baticuri de veci. cios, in o zidire care pre lânga sigu-
Art. XLVIL Spre despägubirea rantie, poate fi indemängtoare pentru
veniturilor ce trag aceste biserici pe zi- läcuinta acelor inchisi.
sile binale ce s'ar surpa pentru regu- Art. LI. Pe turnurile bisäricilor
larisirea acestor piate, munitipalitaoa mai innalte a fiestecaruia cvartal se vor
va pläti acelor biserici bezman. asaza ceasornice spre aratarea ceasu-
Art. XLVII1. Vânzarea lucrurilor rilor 0 a Cferturilor.
neapgratei vietuiri, precum : faille si tot Art. L11. Spre infrumusätarea
# eliul pe pâine, fân, iarba, mangal, capitaliei, pentru sängtatea si placerea
lemne, pasgri i alte asämine nu se vor läcuitorilor ei, se va face in mijlocul
mai ingädui pe ulitä, decat in acele orasului o publicä preumblare, pe un
dog piletä arätate la articul XLIV. loc cumparat de catre munitipalita, sau
Afara de aceste dog pidate poblice, luat cu bezman vecinic ; garä de a-
munitipalitaoa va mai aska incg alte ceasta se va asaza o gradiná publica
patru hotgrite de guvern si carele le inteun loc cu apropiere de ores.
SECTIA IV
Despre ape.
Art. LW. Inbe4ugarea apelor
sangtoase fiind una din cele Intel tre- 1) In editia din 1837: Eforia» InIocuege In
buinta ale orasului, pentru acest lucru text, pretutindeni, cuvântui: .munifipalitaoaw.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTEL ORGANIC AL MOLDOVEI 245

alât de neapArat va fi destoinicA ingri- vor aduce in ora cu aceastA inchipu-

jire, mai ales când asupra venitului Sta- ire, adicA s De la obar0ea pornitoare
tului s'au hotarit pe an o soma de panA la locul de unde se vor inpärti
75.000 lei spre tinerea cimelelor, care spre rgvArsare in oraq, sA se aducA cu
somA se poate de pe acum a se In- cheltuiala casfi, iar de la locul Inparfi-
trebuinta dupa hrisoavele slobozite pen- iii pâna la deosAbitile cipaele &MA apa
tru Indreptarea apelor. va prisosi piste trebuinta obqfiei, atât
Art. LIV.Fiindcà dupa inmultirea in thrg, cat 0 in mahalale, sA se a-
norodului din ora., aceste cignele nu ducä cu cheltuiala particularilor care
slut de agiuns, ¡find cA prin ispitä s'au vor voi a avea apA 0 care vor voi
vazut cä oalile ispräväsc apa inputi- mai adaogi pe acele care mai au.
nându-o cu totul i slut supuse la ne- d) Si pentru de a nu urma intru a-
contenitile meremeturi, din care aceste ceasta nici un abuz, sA se legiuiascA
pricine catandisäsc zadarnice toate chel- ca lucrarea aceasta a aducerii apelor,
tuelile, s'au gäsit de cuviintä cum 0 a meremetisirii, sA se facä de
a) SA se caute i sa se aducA In o- acum innainte prin ingiosirea pretului
raq deosebite izvoara pe aria câte la Cochii-vechi.
mai sint adusä; Art. LV. Iar apoi spre inlesnirea
b) Adunarea apelor de acum inna- läcuitorilor oraqului, a celor ce se aflä
inte sA nu se mai Lcä prin oale, ce lAcuind intru depArtare de c4mele, este
prin chiunguri sau tavii de fher. ertat purtatorilor de apa a o vinde fArA
c) Apele ce se vor gAsi din nou se a sA supune la vreo dare.
SECTLA V.
Despre luminarea orasului.

A;t. LVL Luminarea ulifilor ffind asämine proect se va inbunAtAti de

pentru polifie un agiutoriu de privighie-
re 0 de murinta pentru comunicatia
lAcuitorilor in vremea noptii, este as5.-
mine de neaparatä trebuintä i nevoe
intr'un or bine organizat, a se face wzändu-se spre slujba lor 40 fanara-
cuviincioasa punere la cale i intru a- gii cu un staroste a lor. Aceqfie vor fi in-
ceasta. Deci, ulitile oraplui i maha-
lalile vor fi luminate cu cinci sute fa-
nare, in care vor arde lumânäri de salt
In toate noptile anului, afarä de acele
când va fi lunA plinA, la care vreme
va arde numai giumatate de lumânare,
adicä se va aprinde din doâ un fâna-
riu 1). In amândoâ. aceste intâmplAri,
aprinderea lor are sA inceapA dupA ce
va intuneca i va tine phnä in zori de zioà.
Art. LVIL Sfatul munitipal va
face toate ispitele câte vor povAtui ca-
tre aflarea unei indemanatice inchipuiri
pentru luminarea orawlui cu chipul cel
mai lesnicios, mai iconomicos 0 mai
sigur despre tot feliul de primejdie ;
I) In redactia comisiei din 1835 «aprinde in
cloud fcinare o lunuinare«.
cAtre ministrul din LAuntru.
Art. LVIll. FAnarile vor fi In o-
raq in depArtare de 12 stânjini unul de
altul, í prin mahalale de 15 stânjini,
armati cu lAnci i totodatA vor inplini
straja Iiopfii 0 la fie0ecare 12. fAna-
re care sânt date intru privighierea
unni fanaragiu, a se a0ze câte o mica
cAsutä ce se numqte ( . . . . ) 2) spre
adapostire de ploae 0 de frig.
Art. L XI. Toate luminile trebue
a fi aprinsä In 15 minunte socotite de
la sAmnul ce sA va da prin tragire de
trei ori a clopotului dela Treisfetitile
fiqtecarele fanaragiu va fi rAspun-
zAtoriu pentru stângirea fArA de vreme
a fAnargor lui, cum 0 pentru strica-
rea sau necuräteniea lor.
2) NumeIe casutei este lAsat sot In mantis-
crisek ce am cercetat. in editin din 1837 se mo-
dificA textul sd sd afclat ccite o micá cdsuld
de caraul, spre addpostirea", etc.

www.digibuc.ro
246 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA VI
Despre masurile feritoare de foc.
Art. LX. Spre a se feri orasul fi focul un steag, carele va fi osabit
de primejdiea focului, la care au fost pentru fiestecare cvartal al orasului si
supus in atatea randuri, se vor luoa care va avea vapsaoa cvartalului, jar
toate masurile feritoare obicinuite la in vremea noptii samnul se va da prin
asamine inpregiurari, din care cea in- fanare, iarasi cu asamine vapsa. 0 lo-
Valli mäsurl este prevazutä prin legiu- vitura de clopot va insamna cvartalul
ire ca sä fie indestulare de ape in o- intaiu, dol al doilea, trii al hidea si
rase. Osäbit de aceasta, patru havuzuri patru al patrule cvartal al orasului.
de piatra largi si Incapatoare de indes- Art. LXIV. Agiea va privighiea
tula apa, se vor zidi in piatale orasu- pentru tulumbagii sä alerge la casale
lui, wade vor sta si sacalile si nneltile aprinsa spre agiutoriu si pentru ca o-
focului intru pastrare. Se va alcatui o giagurile O. fie bine curatitite la toate
breaslä de tulumbagii in numar de 24 casale, afara de acele unde proprieta-
oameni comenduiti de un capitan. A- rii vor arata ca se Indatoresc insusi a
ce§ti tulumbagii se vor inparti prin toa- avea ingrijire pentru curätäniea lor. Cu
te cvartalurile orasului, unde se vor toate acestea datoriea hornarilor este
asaza sasä cotiuge cu sacale câte in a se infatosa purure in vremea hotari-
doi cai vartosi inhamati, avand aceste ta la fiestecare casä.
cotiuge ciuture, topoark cangi, scari O. Art. LXV. Intru zidirea casälor
alte unelte trebuitoare ; pre langa a- se va luoa toate masurile trebuincioa-
ceste la fiestecare casa trebue O. se sä a se face dupa randuiala mestesu-
afle vreo cateva din uneltele mai sus gului arhitectonicesc.
numite, ramaind asupra agiei privighie- Art. LXVI. Pentru slujba si cu-
rea si reviziea acsestor unelte. rätirea ogiagurilor, se vor asaza 32 oa-
Art. LX1. Ori si ce lucru sau meni hornari cu starostile lor, carele
materie arzatoare, precum cherestea, va fi until din pietrarii cei mai buni,
pacura, fan, stuh si altile asamine, nu avand indatorire a pivighiea ca ogia-
se vor ingadui de acum innainte In gurile sa fie pretutindine bine zidite
mari sume in oras si mahalale. si O. nu aiba ni, i o primejdie. Acesti
Art. LXII. Pentru paza despre hornari se vor plati de la casa muniti-
foc se vor asAza doâ picheturi unul palitalii ne mai luând plata ce se obi-
pe turnul Triisfetitelor si altul la bise- cinuia a li se da de catre -particular-
rica Vulpe, unde acolo vor sta nelipsiti nici.
cate doi oameni calärf spre a da sam- Art. LXVII. Toti sacagii oram-
nul cuvenit la fiestecare cvartal unde lui, acei legati la munitipalita, sant da-
va fi focul si pentru a face stiut agiei tori a se intoarce sara cu sacalile pli-
indata ; toate celelante cvartale vor da ne de apa si fiestecare va inplini pe
agiutoriuL cuviincios. rand indatorirea slujbii piste noapte la
Art. LX1I1. Peste zi pichetul din locul tulumbelor, flind toti indatoriti a
turn va scoate despre partea made va aduce apa la intamplare de foc.

SECTIA VII
Despre sfatul doftoresc.

Art. LXVIII. Sfatul doftoresc trebuincioasa pentru paza sanatatii la-

,este unul din asazamanturile neaparat cuitorilor, tintind la pastrarea lor prin

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGiNIC AL MOLDOVEI 247

orânduiri dietice í prin formalisirea sugul doftoriei, nici al hirurghiei, al

consulturilor la intâmplare de boale spitaiei sau al mositului.
grele. El este asämine datoriu a privi- Art. LXX1II. La deschidirea unei
ghea ea acest mestesug vindecAtoriu, din nou spitaii care ar pozvoli Ocfir-
sA nu se intrebuintäze in ora i in muirea, sfatul doftoi ese va merge spre
provintie decât de persoane cu ates- cercetarea doftorilior, dacA sânt de bun
taturi i cu cunostintile cersute. feliu i direse dupA orânduellie tlinfii
Art. LX1X, Pentru acest sfärsit spitäriei i numai in urma unui jurnal
se va orândui un protomedic, carele adeveritoriu despre inplinirea conditii-
dinpreunä cu cielanti doftori ai politi- lor glasuite, spiteriul va fi inputernicit
ei, alcauind proect pentru câte priväsc a-si urma mestesugul.
la crutarea sAnAtAtii, Il vor supune 0- Art. LXXIV. Toate spitaiile se
cârmuirii prin epitropii casei pentru vor cerceta, odatä pe funk de care
ca sA priimascA intaire. sfatul doftoresc care va fi insofit de un
comisariu a politiei, spre adeverirea
Art. LXX. In fiestecare evartal
al orasului se va orândui un doftor, bunelor materialuri si a doftorilior crude
si a celor direse aflätoare In magazii,
iar pentru tot orasul va fi un hirurg in dughene i in laboratorim. Acele rAu
operator, patru moasä.si un vetirina- lucrate i stricate se vor luoa indatä de
riu, doftor de vite. care comisariul politiei, In urma unui
Art. LXX1. Din acei patru dof- jurnal iscAlit de mAdularile sfatului dof-
tori i hirurgul operator se va alcAtui toresc si a comisariului. Osabit de a-
sfatul doftoresc in care va prezidui un ceasta spitäriul va mai pläti o gloabA_
protomedic. Acest sfat se va aduna re- in folosul spitalului.
gulat de doâ ori pe lunA intr'un foe Art. LXXV Spitärii trebue sä
hotärit anume de munitipalita i dupa aibA cu indestulare toate materialurile
inpregiurai se va intruni oricând va dupä farmacopiea austriaceascA si von_
cere trebuinta. Adundrea va fi n'umai vinde doftoriile dupa o tacsie ce se va
in prünta indeplinirii mestesugului. Ma- asAza de cAtre sfatul doftoresc, cercetat
dulärile îi vor inpatäsi observatiile ce Intärit de care comitetul chentral.
vor fi -chstigat, ori In urma cercArilor Aceastä tacsie tipaindu-se se va pu-
fAcute de doftorii streini, sau acele ce blicarisi indatä in limba moldoveniascA.!
vor fi putut a face ei mnsui. In vre- Subiectul este indatorit a tine izvod cu
mea epidemilior se vor sfaui asupra nutria de toate retAptile de pe care
chipurilor feritoare i asupra cautailor, au dat doftorii si a insämna de desuptul
avand a aduce prin epitropia casii la retAptei preful doftorilior i spitärii care
stiinta Ocârmuirii i arätând mijloacile in diregirea lor s'ar abate dela cuprin-
cele mai potrivite spre Intrebuinfare la direa refAptei, se vor pedepsi cu pier-
asämine inpregiurai, direa profesiei lor si se vor da In giu-
Art. LXX11: Sfatul doftorese va decatä criminaliceascA. Asämine Se vor
fi insärcinat cu cercetarea diplomelor pedepsi dacA vor da doftorii de tainä.
acelor doftori, hirughi i moasä ce vor Art. LXXVI. Vânzarea materia-
veni de curând in tarA i dupg adeve- lurilor sau a oträvilor nu se poate face
rirea diplomii, va alcAtui un jurnal a färä numai insusi de proprietariul spi-
cArue orighinal se va pästra In canti- täriei i numai la doftori, spitäri si la
larie, iar copie se va da candidatului fabricanti, carii Ii vor scrie numele
spre a-i sluji de inputernicire intru in- - materialul cumpärat in condica.
trebuintarea profesiei sale, in urmarea Art. LXXVII. Dughiana spitäriei
aprobatiei epitropiei. Acei ce nu vor trebue a fi deschisä In tot ceasul, zioa
avea asämine documenturi sau aflân- noaptea, indatoria find a gati ori
du-se mincinoasä sau j find supt nume si in care vreme i fArä zAbavä retep-
strein, nu vor putea urma nici meste- tile ce i s'ar infäfosa.

www.digibuc.ro
248 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art, LXXVIII. Numarul spitarii- tecare doftor va fi indatorit a hultui

lor pentru orasul Esii si mahalalile E- fära pieta la vremea insämnata piste
§ului este hotärit pentru cea de acum an pe copii din cvartalul ski, ce i se .
de opt, adica &ate doh in fiestecare vor infatosa, cum 0 pe acei ce i se
cvartal, acolo unde le va insämna Sfa- vor educe de afara.
tul munitipal, spre mai multa inlesnire Art. LXXXL Doftorii vor cerceta
si indemânare läcuitorilor. pe rand piiatele si vor râclica prin co-
Art. LXXIX. Fiestecare din misariul politiei toate fructurile ce nu
acesti patru doftori oranduiti vor avea vor fi coapte, cum si lucrurile de hrana
a priimi prin casile lor pe vreme de jignitoare sanatatii.
doh ceasuri pe zi pe bolnaVii cvarta- Art. LXXXIL Doftorul veterina-
lului sau si a le rândui retepte, fara a riu, insofit de comisariul politiei, va
.cere vreo plata si spre Inlesnirea no- cerceta totdemma casapiile si vitile,
rodului intru aceasta, se vor asaza dof- dintre care va slobozi taerea numai a-
torii cu lacuinta fiestecare In nvartalul celor ce se vor afla sanatoasä, hränite
sau ; asamine si moasile. Ei vor fi inda- bine si care ar da carne buna.
toriti la orisicare ceas din zi sau din Art. LAXXIII. In fiestecare cvar-
noapte a merge la locul unde ar fi tal al orasului si a mahalalelor se va
chiemati 0 nu se vor putea departa randui la un staroste de bärbieri o
nici odinioara din oras fara voia Ochr- camera spre priimirea persoanelor ce
muirii, care o va luoa prin epitropie, s'ar primejdui de apoplecsie, de abur
puindu-se la cale a inplini altul lade- de carbon 0 de alte asknine, carona
torirea sa. dupa instructiunfile sfatului doftoresc li
Art. LXXX. Catre aceasta fies- se va da acel In graba agiutor.

SECTIA VIII
Despre oraOneasca politie.

Art. LXXXIV. Spre a putea urma bilor. Ei vor privighea pentru paza cea
o lucrätoare privighiere, agia se va cu deamaruntul a rânduelflor cuprinsä
asaza in mijlocul orasulub Pentru fies- intru acest reglement a munitipalitalei.
tecare cvartal se va mimi un comisariu Ei vor adresui In toate diminetile un
si pentru fiestecare departament un e- raport la agie, aratând orisice s'ar fi
pistat, atârnat de comisariul sail. intâmplat In cvartalul ski.
Art. LXXXV. Comisarii se vor Art, LXXXVII. Spre a privighea
numi de catre agie cfintre orasanii la- punerea in lucrare a mäsurilor rânduite,
cuitori in a lor cvartaluri si cunoscuti se va alcatui numar de 48 oameni carii
prin a lor bune purtari. Epistatii asij- se vor numi sdimeni si acestia inpreunä
dire se vor numi de catre agie dintre cu capitanul lor vor fi in uniforma 0
läcuitorii cei mai vrednici de aceastä inarmati cu säbii 0 carabine de care
slujba si carii vor fi dat dovezi de bune se vor sluji numai noaptea. Posturile
urmari. Ei vor inplini aceíasi datorie se vor asäza prin raspintini unde li se
cat-re comisar, cu care va fi indatorit vor pune cast* si se vor ingriji ei
acesta catre aga. pentru tinerea bunei orânduele si pen-
Art. LXXXVI. Prin mijlocirea tru umbletul cel regulat al träsurilor.
,comisarilor, agia va aduce infra inpli- Pe cei nesupusi li vor rädica si ii vor
nire toate mäsurile de politie si va duce la s traja cvartalului. Cheltuiala finerii
privighea cu dinadinsul in toate partile acestora se va face din soma de lei
orasului. Comisarii vor avea in cvartalul 207 mii, hotärita prin reglement intru
lor o cantelerie pentru ecspeditia tre- ask-nine slujitori ai Statului.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 249

Art. LXXXVIII. Aga, comisarii tru spre cuviincioasa punere la cale.

epistatii, afara de indatoririle sus Art. XCIL Tosi streinii veniti in
numite oras vor fi datori a se infatosa in 24
a) Se vor Mgr* pentru Unerea cu- ceasuri la agie, spre aräta pasa-
rätaniei pe ulitä i piiata ; porturile i lacuinta for. Dui:A cerceta-
b) Vor privighea la pazirea tuturor rea acestui document, agia le va slobozi
mäsurilor ce se vor socoti de cuviinta fara plata bilet pentru petrecire in oras
de care sfatul doftoresc i munitipalita pe o vreme hotäritä, la a carie inplinire
pentru indestularea celor de hranä streinii vor fi indatoriti a-1 innoi.
pentru bunatatea tuturor celor spre Art. XCIII. Hangii i priimitorii de
trebuinta läcuitorilor ; streini sänt datori in ceasul ce va prima
c) Ei vor cauta pentru ca precupetii pe streini, a arata la agie numele, sta-
sä nu poata cumpära nici arvoni la rea i locul venirii acelora ce-i va fi
piiata i afara de oras cele pentru vie- priimit la sine, iar la clinpotrivä ur-
tuire spre vanzare, decât numai de la mare, ei vor fi supusi rdspunderii.
amiazazi innainte ; Art. XCIV. 0 soma de bani
d) Vor privighea asupra dreptii can- ffind rânduitä la capul al 3-lea al Fi-
tariri i altor masuri. nantului in folosul saracilor si a cersä-
Art. LXXXIX. Agia se va ingriji torilor, acestie nu se vor mai ingadul
pentru ca la intamplare de foc sä dea pe ulitä, iar acei nesupusi dovedindu-se
agiutoriu indatä in acel menunt când de vagabonzi, se vor indatora de catre
se va ivi i ca slujba sä se faca dupa agie a se suputie la o breasla folosi-
cele orânduite in sectiea al sasale al toare ce s'ar alege.
acestui reglement. Art. XCV. Purtarea armelor este
Art. XC. Agia este datoare a de a:um hotäritä numai pentru osteni
privighea asupra träsurilor de naimalä. drumetilor fi se va invoi numai in
Spre aceasta ; vremea calatoriei lor i va fi oprit cu
a) Ea va privighea ca träsurile, caii asprime a slobozi in oras arme de foc,
hamurile droscarilor care stau la fie zi, fie noapte.
birja, sa se afle deapurure in buna Art. XCVI. Penfru ingroparea
stare, pentru care stäpânul este in ras- mortilor vor fi in orasul Esului 48 cio-
pundere, cum si pentru urmarile ve- chi eu starostile lor. Ei vor priimi
zeteului. plata de la casa munitipala, afara de
b) Fiacrii se vor inpärti pentru in- acgasta nu vor priimi alta nimic. Ori-
demanarea obstiei in deosabite locuri sice dizgropare fat% slobozanie biseri-
a orasului, vor fi insirati rand, fara a ceasca va fi opritä. Cioclii vor sta de
inchide ulitele ; mergand, se vor tine pazä la tintirimurile asazate afara din
tot deadreapta ulitei, asa urmând i toate oras si le va fi opritä luoarea coperi-
trasurile particulare i nimarui nu va rilor de la mort i altor lucruri, afara
fi ertat a trece ulitile in fuga mare, daca li s'ar darui ceva.
cad un asamine vezeteu se va pedepsi ; Art. XCVIL Spre intâmpinarea
c) Träsurile de birjä vor cere numai cheltuelilor trebuincioasä, intru toate
pretul ce se va statornici de catre sfatul aceste puneri la cale orânduelilor mai
munitipal prin inbunatatirea minishului sus zisä pentru orasul Eui, s'au orân-
din Launtru. duit veniturile prin aläturata foae supt
Art. XCI. Agia va privighea prin litera B 1).
mijlocirea comisarilor i epistatilor ,ur- Art. XCVIIL Munitipalitatea in
marile tuturor celor sositi In oras cat se atinge de interesurile orasului,
pentru cei fara trebuinta ce nu cauta avand drit legiuitoriu intru inplinirile
nici un mestesug folositoriu si care nu atingatoare de acele interesuri, va fi
au nici o sigurantie penh-u a lor btme
purtari, va raportui ministrului din Laun- 1) Vezi mai jos. pag. 252.

www.digibuc.ro
250 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

sprijinitä de agie ca de o dregAtorie turilor pentru fiestecare oras, intemein-

inplinitoare intru urm area tuturor du-se pe orânduelile cuprinsä in acest
-mäsurilor ränduite prin acest regle- de fatä reglement de munfipalita, potri-
ment. vindu-le insá dupä starea i inpregiu-
Art. XCIX. In fiestecare oras a rärile fiestecarue (was. Atunce se va
printipatului se va asäza un sfat muni- luoa in bägare de samä i jaloba tär-
tipal spre infiintarea mäsurilor de in- govetilor din Galati.
Art. C,
bunätätire la care priveste acest regle- Veniturile acestii casa
ment. Dreatoriile locului vor aduna munitipale s'au alcátuit de cgtre Ecs-
traorclinara Adunare, precurn se arata
spre acest sfârsit materialurile trebuin-
cioasä si le vor inpärtäsi ministrului prin jurnalul din 14 Octomvrie 1831,
din Läuntru, carele va orândui o co- cu No. 56 a cäruia copie se alätureazA
misie insärcinatä cu redactia reglemen- acie supt litera C 1).

ANEXA A la ANEXA F.
No. 55.

JURNAL
Seansa din 12 Octomvrie 1831.

Astäzi Luni, la 9 ceasuri dimineata, ridon, Târgul de sus, ulita consulatului

-s'au deschis seansa in sala Adunärii rusäsc, ulita Sfântului Ilie, ulita Goläei,
supt prezädentie Exelentiei Sale Domnul targul Cucului, ulita Razului, Podul ve-
Vit-crezädentul Minciaky, fatä hind 32 chiu, ulita Sfintei Vineri, Targul de
mäduläri; s'au ascultat jurnalul No. 54, gios, aceste toate uliti sà se pardosasca
fünd priimit cu unire obsteascä, s'au cu piaträ tare, dupa pruba ce s'au
iscälit de cAträ Exelenta sa Domnul fäcut mai innainte anume pe ulita mare
Vit-Prezident i dumnealor boerii sacra- Plata chiriei, cäratului pietril trebuin-
tari a mesglor statornice. cioasä i näimeala lucrätorilor i sala-
D. Viti-Prezident au facut cunoscut horilor va urma dupd uptoarea ce se
Adunärii cä amandamentul asupra ar- va face de cAtre Obsteasca Obicinuità
licului 413, din al 9-le cap a Obstesti- Adunare clupa art. 74, § 14 al capului
lor puneri la cale, s'au priimit de cAtra III-lea a Finantului. Toatä soma banilor
domnul Plenipotent. ce vor trebui intru facirea pavelilor se
Dupa tratatia ce s'au fäcut de catra va analoghisi pe soma stânjänilor ce va
Adunare asupra proectului munitipal avea fiestecare proprietariu pe ulifile
a orasului Eii, s'au hotärit pentru pomenite mai sus.Asämine dupg chipul
banii trebuitori intru facerea pavelii cu sus arätat se va urma i intru facirea
piaträ pe ulitile mai gios insämnate sosälilor prin mahalale, fäcându-se ru-
pentru sosaile pe la mahalale, dupä ptoare pentru plata lucrätorilor i a
urmätoriul chip propus de cátra dumea- salahorilpr si a caraturei materialului
lui visternicul Iordachi Roset.
1-iu Ulita mare, -ulita. Sfântului Spi- Vezi mai jos pag. 253.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 251

trebuincios i plätindu-se somile ce vor 5-lea Somile ce vor cuprinde chel-

trebui dupa analoghie pe suma stân- tuelile facerii pavelior si a soselelor,
jänilor ce va cuprinde fata locului pe fiind o järtvire volnicä a proprietarilor
unde va fi esire fie0ecärue proprietariu. pe zisa vreme de sapte ani, precum
2-lea. Plata banilor dupà chipul mai mai sus s'au arätat supt nici un fefiu
sus arätat se va urma precum in gios de inchipuire nu vor putea fi vreodi-
se insämneaza nioarä supu0 proprietarii la al doilea
Statornicindu-sä un termin de sapte asämine dare.
ani intru sävâr0rea lucrärii pavelilor 6. Spre sävâqirea pavelilor si a so-
0 a sosälilor, fiestecare proprietariu selilor se va rândui o eforie de cinci
este dator a pläti pe fiestecare an câte persoane alese de cAträ adunare ia
o a saptea parte din soma banilor ce nume :
se vor analoghisi I cu acest chip, pânä Preosfintitul mitropolit,
la terminul hotätit, se va face tot isto- Dumnealui visternicul Iordachi Roset,.
vul, luându-se mäsurile cuviincioasä Dumnealui vornicul Mihälachi Sturza,
spre a se sävar0 câte o a sapte parte Dumnealui spätar Mihälachi Canta-
din lucru pe tot anul. cozin,
3-lea. Ffindca spre intemeerea par- Dumnealui spätar Vasile Alexandri,
dosirli ulitilor cu piatrá, cere napärat inpreunä cu epitropul casäi podurilor.
trebuinta a se face mai intâi qosäli care Acestä eforie va pobficarisi pentru
pot sluji de temelie a pardosirii, acele facirea pavelii temeiurile mai sus ail-
sosäle se vor face mai intâi i in uring tate spre afiare de musterei cu cel mai
piste dânsele se vor asaza pavelile. ingiosit pret i dupa alcAtuirea ce se
4-lea. Soma de 125 mii lei hotäriti va face cu acei musterei, se va analo-
prin art. 74, § 14 din a III-lea cap a ghisi soma banfior pe numärul stânjä-
Finantului pentru intocmirea ulifilor nilor dupa chipul arätat, dupä care se
orasului, va sluji pentru facirea deosä- va face 0 plata 0 lucrul.
bitelor canaluri pe la locurile ce se vor Aceastä eforie va priimi banii
socoti pentru scurgirea apelor, care prin Stapanire si-i va slobozi având
canaluri odatä fäcându-se, acel, venit privighere a nu se face vreo rä intre-
de 125 mii lei va sluji In viitorime buintare la acei bani 0 a se face luc
pentru intocmirea i tinerea in bunä tarea pavelilor si a soselelor Intocmai
stare a ulitelor orasului 0 a mahalalilor dupa analoghiea banilor ce se vor slo--
precum si a canalurilor. bozi.

www.digibuc.ro
252 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON El

ANECSA B la ANECSA F.

Socoteala apropietoare a cheltuelilor de peste an a

munitipalitalii orasului Esii.

Lei pe an Lei peste tot'

Pentru rädicarea planului Evii

Plata bezmänului a vase piafe poblice spre a sluji de
- 6.000
targuire. , . , 12.000
Pentru curdrirea orafului.
Cumpärätoarea a 36 cotiuge cu boi vi cele trebuincioa-
se, precum vi cheltuiala meremetului i hrana boilor. 15.000
Sâmbrie a '72 oamini slujitori la acele cotiuge, câte 40 49.506
lei pe lund, . , . . . . . 34.506
Plata chiriei a patru fintirimuri, a ingräditurei vi. a chi-
Ilion , . 20.000
Luminarea oraqului.
Cumpärarea a 500 fänare de table de fher câte 10 lei 5.000
Cheltuiala lumânärilor pe fievtecare noapte cata 50 lei 18.000 1
Sâmbrie a 40 fanaragii, câte 40 lei . 37.200
. . . 19.200
Meisuri feritoare de foc.
Tinerea unei companii de 32 tulumbagii câte 50 lei,
iar cäpitanul lor câte 100 lei . . . 20.400
Cumpäratul a 32 cai câte 200 lei, pentru inhämat la
tulumbe vi sacale i hamuri . . . . 6.400 1
Hrana calor . . . . . 4.000 30.800

Tinerea politiei.
Sâmbrie a 48 cioclii câte 40 lei .

0101.1
. . . 23.040 23.040
Sâmbrie a 32 hornari ate 40 lei . . . . 15.360 15.360
50 oamini câte 3 lei pe zi pentru trei luni, spre tae-
rea ghetii 13.500 13.500

1.00.1
Doi câneri cAte 50 lei . . . . . . 1.200 1.200
213.460

Se cretariul
Doi scriitori .10.0.
,5 tatul Sfatului oreiginesc.

Chiriea unii case de munifipalita i aglea .

Patru comisari pentru fievtecare cvartal . .
.
/
.
.
3.600
2.400
3.500
1.200 35.900
12 epistafi câte unul la fievtecare departament, câte
100 lei pe lnnä 14.400
Soma piste tot , . . 249.360

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDONEI 253

ANECSA C la ANECSA F.
No. 56
Seansa din 14 Octomvrie 1831.

Astäzi, Miercuri la 9 ceasuri dimi- tatie, precum si acei cu patente, vor

neata, s'au clischis seansa in sala Adu- plati zAciuiala pe soma darii kr la casa
närii supt prezedentie Ecselentiei Sale munitipala.
d-lui. vit-prezedent Minciaky, fata Hind VII. Apaltul cartilor de gioc.
-madularile dupa enstructii. Aceste venituri legiuindu-se in fok-
Dupa proectul alcatuit de comisiea sul tuturor oräsenilor ca unile ce sant
oranduita pentru indreptarea proec- nesuparätoare si nu dau prilej de asu-
-tului de munitipalitaoa orasului Esii, prire, sä oboara de acum innainte &A-
fiindca trebuesc piste doua sute mil rlie care supt nume de giugarit se luoa
lei pe an pentru curatenie, buna oran- la intrare in oras, precum si alte dari
duiala, sigurantia si infrumsatarea ora- din läuntrul targului pricinuitoare de
suki, s'au hotärit urmatoarele venituri catahrisis.
spre inVampinarea acelor cheltueli : SA intelege ca darea pentru vin si
I. Cate trii lei pe vadra de holerca holerca are a sä plati de obste, din par-
care va infra in Esi. tea bisericeasca, de boeri, precum si
II. Cate doi lei pe polobocul de vin de ceelanti targoveti fara osäbire si ca
si cate patru de bute, aceasta dare se va luoa numai pentru
III. Cate un lei pe vadra de pacura vasile acelea, ce au a &A descarca in
si dohot. Esi, iar pentru cele ce vor avea numai
Acestea vor pläti la hotäririle barieri trecire, sä va orandui inadins drum ca
cand vor intra in oras. sä nu pläteasca de cat la orasul unde
W. Cate giumatate galban pe lunä va merge spre descarcare. Dupa a-
de o droscA si câte cinci lei de ca.- ceastä dare pe vin si holerca, vanza-
nitä de näimala. Mara de aceasta, rea din lAuntru a orasului de orice fel
droscarii si carucerii nu vor mai fi in- de bauturi si de care oricine ramane
datoriti a pläti nici un feliu de altä sloboda de tot feliul de dare, precum
dare. aceasta din invechime s'au päzit ne-
V. Venitul cantariului a targului Esii, stramutat, atat pentru orasul Esii, cat
dupa ponturile pana astazi urmate. si pentru alte orasa cari nu shut pro-
VI. Birnicii din oras, acei cu capi- prieta particulara.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA G.
Reglement pentru statornicirea siganilor.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA G ').

Reglement pentru statornicirea tiganilor.

Fäcându-sä ..,reformä inbunätätitoare
pentru toate stärile läcuitorilor Moldo-
vii, guvernul, intru a sa ingrijire, de
cuviintä au socotit a intocmi 0 starea vor aduce in sävârsire toate punerile
figanilor acelora care prin a kr ne- la cale mai gios insemnate 9.
statornicie, nu numai cä nu sporese in Art. ILFiincleä unii din proprietari,
Inbunätätirea moraliceascä, dar nici in
acea materialä, ci mai vârtos prin o-
bicinuita pânà acum vietuire a kr, sânt
de povarA si zmintealä ceelantei läcu-
inti a tArii.
Drept aceia, spre a sä Inplini sco-
posul filantropicesc, aducatoriu de fo-
los si Statului, comisia insärcinatä cu
alcAtuirea de un proect pentru imbu-
nätätirea soartei tiganilor, au socotit
de cuviintä a propune urmätoarile in-
chipuiri despre statornicia lAcuintii figa-
nilor Statului :
Art. I. Pe vechiul obiceiu sä ur-
meazA a fi boer din rangurile intâi
nazir asupra tuturor figanilor Statului,
cArue i sä insämneazA leafA cAte una
mie lei pe lunA, cu anume oprire de
a nu sA inpArtäsi de acum de zecluialA,
de gloabe si alte asämine catahrisuri
rAu urmate panA acume Asämine i sa
va insämna leafA si pentru un secre-
tariu, având insusirile cersute i pentru
I) Reglementul pentru statornicirea tigandor a
fost alcatuit duptt modeltd celui din Valabia
(Vezi manuscrisul nr. 1254 al Academiei Ro-
mAne, fita 42 verso). Iti redactarea inifiala acest
reglement constituia anexa litera J a Reglemen.
tului organic, liters pe care am 1nIocuit-o cu G,
care ti corespunde In alfabetul latin. In redacta.
rea comisiel din 1835 ca si In edfiiile tipArite
aceastA anexA devine anexa O.
doi scriitori o leafA dupA hotArirea
Sfatului Administrativ.
Prin acest nazir se va lucra si sà
având mosie incApAtoare, ar putea dori
un adaos de lucrAtori ai pämântului,
iarl aliii, având päduri intemiete, ar
dori sA intrebuinteza lucrul lemnAriei
si aliii iaräs având prilejul minilor ,
ar avea trebuintä de lucrAtori industrii,
drept aceia prin ministrul din LAuntru
sä sA facA cunoscut proprietarilor in
tot cuprinsul tärii ca doritorfi de ase-
mene lucrAtori sA sA adresarisascA cA-
tre ministrul cu in scris cererea 0 a-
rätarea de care soi de figani au tre-
buinf A si de câtimea numArului, iar pro-
pretarii nici la o intâmplare de im-
prästiere a acelor tigani, ce s'ar aska
pe mosie, nu pot fi rAspunzAtori.
Art. III. De vreme ce, dupa osA-
birea locurilor statornicii kr, chipul
slujbii ce s'ar cere de proprietari 0
feliul meserfilor ce au acesti tigani, sà
schimbA si mijloacele trebuincioasä pen-
tru viefuirea kr si a familiei lor, asa
2) Art. 1 este singurul din aceasta lege, care
suferâ modificari, din partea comisii din 1835
(Vegi manuscristd 99 al Academiet Romane. f -
la 17o verso si M edfiiik tiplirite).
3) In manuscrisul ce a serv,t de bazzi publiat.
rfi tn Analele parIamentare ca .0 in manitscrisele
nr.9c9 0 4414 dela Academia Roman. din e.
roare: prdejul de lucrul mdindor", in loc de
"Prilejul mdindor" (Manuscrisul nr. 349 0 edi»
tiile tiptirite).
17

www.digibuc.ro
258 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
dar la priimirea unor asäminea ceriri
din partea proprietarilor, dupA art. 2,
ministrul, prin dregatorii säi, sä va in-
credinta la starea locului despre .indA-
mänärile fagaduite de proprietari i po-
trivit cu aceste i cu lucrul i cu me-
serfile lor, va inchie prin invoialä cu
acii proprietari o in scris alcAtuire, cu
arätare a indatoririlor acelor de imbe
pärtile, intre care va fi cea intai con-
ditie, inlesnirea facerii casalor cu he-
iurile, locurile de livezi i gradinile cu-
viincioasä.
Art. IV. In intâmplare bine cu- triimite la dregAtoria locului, spre a fi
vântatä de nemultumirea unei din amAn-
do â pArtile, strämutarea acestor tigani
sä nu sä poatä face decal prin Oirea
ministrului.
Art. V, La locurile unde sà vor
a0za cel putin dela 20 pAnä. la 50 fami-
lii de ¡Mani, sd-0 aleaga din di mai in-
sämnati unul, carele va purta numele
de giurat ; larA intAmplAndu-sä a sA
a0za la un loc panä la 70 familii, va
fi tot unul ; lar ffind mai multi, sA vor
a0za doi giurati, care vor avea indato-
rire pentru adunarea birului de la &An-
vil ; iar a giuratilor bir sA va pläti de
la cutiea ce 0 la ei, precum la läcuitorii
m oldoveni sA va aqäza.
Art. VI. Spre a indämna pe
acetiea cAtre statornicfie l rându-
ialä, ei sä fie scutiti de ori ce havalele
cu platA i fArA platA, precum 0 de da-
toria ddrii oamenilor la straja pämân-
teascA, asäminea 0 de birul unui an,
adicA acelui dintAi a statorniciei lor.
Aceastä depe urmA mäsurA sA socoteqte
de comisie un mijloc indämänatec
pentru statornicie i asamAluire acestor
tigani la chipul petrecerii celoralant
läcuitori a OHL
Art. VII.Ce sä atinge de aduna- tigani sä. indeletnicesc cu creqtere
rea birului prin giuratul, sA va ur-
ma rânduiala a0zatä intru aceasta
dup A art. 103, cap. III-le a Finantului.
Art. VIII. Pricinile lor de giudecati
intre sine sau cu moldoveni vor fi su-
pus A tuturor instantfilor aqäzate. AsA-
mine in pricinile cele mici vor fi su-
pu0 la 'giudecatoria sAteasca.
Art. IX. Spre a inpiedica pe ti-
www.digibuc.ro
gani de a sä instreina dela locurile a-
qAzdrii lor supt feliuri de cuvinte, nu
va fi ertat nici unii familii, dar nici
unui singur orn, a umbla mäcar prin
ocolul tinutului sau. IarA in trebuintA
de a merge afarA din tinut, atuncea
numat cu rAvaqul dregAtoriei locului, In
puterea adeverintii proprietariului vor
fi slobozi i nimine nu va fi volnic a
priimi in oral sau In sat 1) tiganii care
nu vor avea insämnata carte, datoare
fiind fie#ecare obqtie a târgurilor
giudecAtoriea sAteascA a-i prinde i a-i
inturnati la tu-ma lor ; iarl cutezAtorii
de mistuirea fugitilor tlgani vor fi su-
pu0 la o gloabA, potrivit cu vremea
petrecerii lor i cu numArul oamenilor
in folos il casii säteti unde s'ar
afla cu aqAzarea lor, rAmAind rAspun-
zAtori 0 la paguba proprietariului ce
s'ar dovedi din pricina lipsii lor.
Art. X. Instreinându-sA unul sau
mai multi de la locul aqezArii lor, fArA
qtirea proprietariului 0 a dregAtoriei
locului, atuncea giudecAtoria säteascA
sA fie c:atoare a inqtfinta pe privighe-
toriul ocolului de numele, vârsta fi-
siognornia fugitilor, carele allându-1. In
cuprinsul ocolului sAu, 11 va aduce la
urma sa. IarA din protivä, corespon-
darisind cu ceelanti privighitori acelu-
ia0 tinut i cu dregatoria tinutului, sA
raportuiaseä i cAtrA ministerie, pentru
de a sA lua mAsurile cuvenite spre a-
flarea i aducerea fugitilor la locurile
wzArii lor, unde pe langA datoriile lor
catrA proprietari, spre pedeapsä, sä-i
intrebuintAzA la vreun lucru in folosul
obqtiei satului, pe o vreme hotäritä de
giudecAtoriea sAteascA.
Art. XI. De vreme ce unii din
negutatorie de asini, catâri, cai i alte
vite, invoindu-sA cu proprietarii pentru
locurile p4iunii, piste aceia ce i sä. cu-
vine, slobozi vor fi a urma acest alej-
1) In oraf sau in sat" In mantocrisul nr.
347, 99 0 In edit& tiparíte in orar sau in
alt Omit" /n manuscrisele nr. 909 0 4414 0 In
cei ce a fost folosit de Analelc Parlarnentare.
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 259

veris ; Insä spre a nu fi aceasta un pri- cluite spre a Mr statornicie, cu facere

lej inlesnicios furtusagului, toate vitele de casä, gradini i livezi, precum
acestor tigani se vor insämna cu un pentru indreptarea näravurilor lor, vor
Inadins fier ce sA va face de giudeca- avea cea mai deaproape ingrifire privi-
toria säteasca, cu care fier sä vor In- ghetorii ocoalelor prin punere la cale
sämna toate vitele lor i cafe sá vor a ministerii din Läuntru, cAtrA care ei
dovedi drept cumpärate de dansii. Si vor Ø raportui, pentru toate cele ce
spre urmarea acestii randuele, se va sA atarnä de interesul figanilor Sta-
tine de catre giudecAtoria säteasca iz- tului.
voade arätätoare de numärul i feliul Aceste pentru figanii Statului, ce sA
vitelor ce fiestecare are. Iarä privighe- vor statornici pe moiile proprietarilor,
toriul ocolului va fi indatorit pururea iar acei ce nu sA vor statornici, nu
a avea ce mai de aproape luare aminte vor fi proprietarii indatoriti a-i priimi
de skit vitele tiganilor dui:4 randuialä vremelniceste pe moiile lor, nici sA
Insämnate, jar afiand vite sträine nein- vor folosi acei figani de privileghiile ce
fierate i netrecute in izvodul giude- panä acum au avut. AsAmene si pen-
tului sätesc, atuncea pe tiitorii unor a- tru Wang particularnici, mAnästire0i
sämine vite, inpreunä cu vitele, sa sä boeresti, acestes puneri la cale vor pu-
dea la cuvenita dregatorie, spre a sä tea sluji de pildä numai, farà pentru
urma dui:4 praveli. acei pe care stäpanii lor nu vor putea
Art. XII. Tiganii carii, neavand a-i statornici pe moii1e kr, alti pro-
chipuri, nu sA indeletnicesc cu neguti- prietari de pämant nu vor fi indatorifi
toria vitelor, pentru de a lipsi chipu- dar nici slobozi a-i priimi vremelnice-
rile inlesnicioasA de strAmutarea aces- ste pe mosiile lor, fArA voia stäpanilor
tora pana arid se vor statornici, sd nu lor, iarA a-i statornici sant slobozi cu
fie ertat a avea alte vite, ce numai boi, prümirea stäpanului lor.
vaci, oi, capre i rämAtori. Driturile i datorüle stäpanilor si a
Art. XIII. In privire ca depAr- figanilor sA aflA cuprinse In §. 23, a
tarea tiganilor de dogmile sfintei noa- cendicei po1iticeti. Aceste puneri la
stre relighii este una din pricinile sAl- cale sA vor päzi si de acum innainte.
batAciunii si a nelegiuitelor lor fapte, Iar fündcA figanii au intrat in proprie-
clrept aceia, Preaosfintitul mitropolit cu tatea familiilor sau prin danii din par-
episcopii eparhioti vor da parohilor tea Domnilor in puterea hrisoavelor,
inadinsä instructii in ce chip sA aducä sau prin cumpärare i clironomie din
cAtrA sufleteasca lor mantuire i intru mosi i strämosi, sA randueste
inplinirea datoriei Mr catre aproapele a) 'Nara ca o proprieta a particu-
s Au. larilor nu sant supusi nid la o dare
Art. XIV. In urmarea acestor sau havale din partea Ocarmuirii si nu
sfinte dogme, figanii vor fi indatorifi a grit indatoriti de cat la slujba stäpa-
sA Inpärtäsi de botezul, de cununie nilor lor.
ingropare bisericeascA, pentru care in b) Ce sA atinge de documenturile a-
mitrica satului va fi o osAbitä foae deveritoare driturilor de proprietate,
Inadins randuitä pentru (ILIA unde pa- fiindcA multe din aceste hartii s'au pier-
rohul, dupä randuialä, va inscrie pe a- dut prin intamplärile. vremii, Ocar-
cel ce sa naste, pe acei ce sA cAsAto- muirea nu va putea cere documenturi
resc i pe acei molt, care mitrice vor in pricina figanilor de clironomie i ur-
sluji de acturi, ca sä nu sä mistuiascA marea stäpanirii din vreme in vreme
tiganii Statului hike figanii boeresti va fi indestul spre adeverirea proprie-
mänästiresti. talei Mr. IarA cat pentru figanii casti-
Art, XV. Pentru intocmai fine- gati prin danii sau cumpArAturA sA va
rea tocmelelor fare proprietari cere Infätosarea dovezilor In scris pen-
ganii Statului si a tuturor celor orIa- tru fiestecare Was.

www.digibuc.ro
260 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI

Art. XVL Pentru cei ce sä vor
statornici spre päräsirea lor de furtu-
saguri, sä sä dee poronci caträ vechilii
mosiilor ca nici de cam sä nu-i 1110-
duiasca de la locurila unde sä vor a-
ska a O. mai räzleti si a umbla färä
rävasul proprietariului.
Art. XV II. Pentru acest feliu de
tigani ce s'ar instreina din locul asäzä-
rii lor, sà sä. urmeza ca pentru fugarii
tigani a Statului.
Art. XVIII. Boerii ce ar avea ti-
gani läesi sau lingurari si nu ar avea
mosii sä-i statorniceasca, sä li sä faca
cunoscut ca sä sä aleätuiasca cu v_eun
proprietari sau sä sä desfacd de dânsii
cu chipul ce s'ar socoti mai de folos,
inteo vadea hotäritä.

www.digibuc.ro
 ANECSA LITERA H.
Reglement pentru osebitele close ale läcuitorilor.

CAP. III: FINAKE.

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA H 1).

Reglement pentru osebitele clase ale lácuitorilor din

printipatul Moldovei si pentru a lor dreptáti si
datoril respective.
Art. L Deosabitele clasuri plati- §teasca Adunare, dupa legiuirea scrisä
-Ware de däri a läcuitorilor sânt : prin reglement la art. 99, cap. 111-lea2)
a) mazilii, rupta§ii 0 ruptele viste- precum 0 in celelante ponturi a privi-
riei ; leghiilor, dupä cum sä aratä pria re-
b) negutitorii de toate stärile, glement.
c) me§terii de tot feliul de bresle,
d) birnicii lucrktori de pämânt, ma- Clasis a negutitorilor.
zilii, rupta§ii, ruptele vistieriei.
Art. IL Plazilii ca o clasis de Art. VI. Negutitorii, ca unii ce
dajnicA privilighietä, dupa cuprinderea in sotietatea omeneasca de§teaptä tot
art. 88 din cap. al 111-lea a reglemen- feliul de industrie cu inflorirea nego-
tului, precum 0 rupta§ii i ruptele vis- fului, dobândesc dreptäti privitoare el-
tieriei, dobândesc folosinti de a fi apä- trá sporirea 0 intemeerea bor.
rati de tot feliul de havalele 0 pod- Art. VIL Ei salt apárati despre
voz, afarä de indatorirea ce au avut, tot feliul de pddvoz sau alte havalele,
dupä vechiul obiceiu, de a fi zapcii a- atât pentru dâmii, cat 0 pentru a lor
supra sämänäturilor 0 a dregerii dru- calfe de prin dughene.
murilor. Art. VIII. Ei au starostele lor,
Art. III. Ei sint supu0 la o platä atât in ora§ul E§ii, cât 0 pe la ora§ale
de triizaci lei pe an, hotäritä lor prin 0 târgurile celelante, ales de catra dân-
patentä 0 la cheltuelile säte§ti, pe la §ii din obrazá de frunta0 0 mai cu-
locurile unde sä aflä lacuind, la cutia noscute, pentru care sint 0 räspunza-
-säteascl tori.
Art. IV. Ei au drit, intrând in Art. IX. Ei au dreptate de a
slujba militäreascä, a fi priimiti drept presudstirui in tribunalul negutitoresc
unter-ofitäri, iarä in acele politice§ti dupä art. 333 a capului al Val-lea 0
scriitori, dacä Inca vor fi e§iti din a-§i cauta pricinile negutitore§ti la acel
shoalele tärit cu diplome de deplinirea tribunal. Asemene au dreptate a fi a-
invätäturilor. le§i 0 Clenuri la munitipalita.
Art. V. Ei au dreptate la alege- Art. X. Ei au dreptate de inpär-
rea deputatilor tinutului in Extra-Ob- tä§ire in alegere deputatilor de pe la
finuturi in Ob§teasca Extra-Adunare ca
1) In textuI chirilic litera Z, pe care am In- corooratii.
locuit-o cu litera H, care V corespunde, ca or-
dine, In atfabetul latin. In textul An 1835, al
,editiiei tipArite, olitera R... 2) In textul din 1835: la art. 6, cap. 1".

www.digibuc.ro
264 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. XI. Negutitorii nu plätesc Art. XVI. Fiestecare patentar va

niel un feliu de capitatie pe capul lor, urma alejverisul potrivit därii patentii,
ce o dare pe tot anul, potrivita pe in- sale, jar abätandu-sä din aceasta apoi
tinderea negotului supt nume de pa- va pläti pe toata vremea trecutadarea
tenta, precum i zaciuiala aril fiestecä- oranduita pentru patentarii de clasul
raja la casa munitipalitalii9. Spre aceasta
ei vor fi inpartiti in trii trepte
a) Negutitorü cari negutitoresc cu
deridicata l cu amärunta, aice in tara
afara din tara, care vor plati cate
doua sute patruzaci lei pe an.
b) Negutitoril cari negulitoresc cu
diridicata j cu amärunta numai inlà-
untrul tärei ate una suta douzaci lei.
c) Negutitorii carü negutitoresc nu-
mai cu amarunta in dughene, aice In
tara prin toate targurile tarii de obstie,
vor plati cate sasazeci lei pe an.
Art. XII. Nimine nu poate des-
chide dugheana ¡Ara a avea patenta pe
numele acelue care chiverniseste du-
gheana.
Art. XIII. Se osabasc de dare
cu patenta i sà supun la capitatie slu-
gile de prin dughene, ea-4 vor fi de le-
giuitä varstä, afara de slugile de pin
ograzile boiresti, dupe invechitul pro-
nomion.
Art. XIV. Se osäbäsc suditii strei-
ni, carii îi fac negotul lor cu diridi-
cata numai i carii var urma into cmai
dupa asazdminturile ce are si va face
Poarta cu osäbitele Puteri. Cu toate a-
ceste, necuviindu-sä a sa departa su-
ditii streMi de a avea dreptate si a ne-
gutitori i cu märuntu, câfi dintehisii
vor dori a sä folosi de aLeastä drep-
tate, vor fi indatoriti lua patenta
cu plata de la Stapanirea pamântului,
pe starea negotului ce vor voi a face
numai cu asa patenta vor fi slobozi
a-si face negotul cu maruntul in cu-
prinsul tarei.
Art. XV. Este oprit tlitorilor a-
cestor patente sà inputerniceza cu drep-
turile lor i pe alfü, pentru ca dreptul
patentii este dat numai pe obrazul ce-
lor ce platesc.
1) In redactarea cornisiei din 1835 : .casa
foriei. cf. Analele Parlamentare, 'tom III, par-
tea II, p. 227.
intai.
Art. XVII. Negutitorii, find in-
partiti pe trei stäri, dupa clasificctia
patentii lor, fiestecare clasis in fieste-
care ora Ii va alege starostele ei,
pentru care ei vor fi raspunzatori.
Art. XVIII.La acesti starosti va in-
credinta Stapanirea inpärtirea patente-
lor, precum i inplinirea banilor dupa
patente, supt privigherea ispravnicilor.
Meqteri de tot feliul.
Art. XIX. Mesterii care dupa a
lor meserie unii au statornica lucrare
a mestesuguhii lor prin orasä i targuri,
sa poartä din loc in loc dupa
chivernisala lor, sant osabiti in doa
stari adeca acii cu fabrice si du-
ghene lucratoare, care sa socotesc in
stare intai i acii cu mama lucrätori
din loc in loc, starea al doilea.
Art. XX. Amandoa stärile a-
ceste ca unile ce cooperarisasc la spo-
rirea industriei i la inlesnirea
sa cuvin a fi ocrotiti in acest prin-
tipat.
Art. XX/. Mesterii de ori ce fel
vor fi socotiti ca o corporatie í sg
vor inparti pe breslele mestugurilor lor.
Art. XXII. Fiestecare breasla îi
va avea cate un staroste in orasul ca-
pitalii tarii, iar pe la celelante targuri,
pentru putinul lor numär toate breslele
vor avea un sangur staroste, care sta-
roste va fi ales dintre dansii, din acei
mai de frunte i mai de isprava, pen-
tru cari ca niste alegatori vor fi i ras-
punzatori 2).
Art. XXIII.La acesti -starosti va in-
credinta Stäpanirea inpärtirea patentior
precum i strangerea banilor dupa pa-
tente, supt privigherea isprävniciei.
2) In editia din 1837, textuf art. 22 apose
modificat In conformitate cu legiuirea votata ulte-
rior de Obicinuita Adunare. Vezi Analele Par-
lamentare, TomuI ifi, partea II-a, p. 167.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 265

Art. XXVI. Mevterii nu vor fi alege mAdulärile sätevti, giudecatori in

supuvi a plati capitatie, ce vor fi in sat, dupa art. 319 a capului a VIII-le
treapta patentarilor, plätind fievtecare giudecatorese.
intr'un an dupa urmätoarea treptaluire : Art. XXX!. Ei au dreptul de a
a) Acei ce tin fabrici mari-vor pläti sa folosi fi inbunatäti pämânhil hotarit
pe an pentru patenta una sutä doua- lor, dupä art, 123, cap. III a Fi-
zeci lei. nantilor, depe moviilor straine pe care
e b) Acei ce tin fabrici mici vor pläti se afla ei läcuind.
câte optzaci lei pe an, iarä pentru a- Art. XXXII. Ei au dreptul, dupa
cei ce din nou vor devchide fabrice obiceiul pämântului, de a-vi intrebuinta
lilsä vor da dreptäti dupa capul al V a meserfile ce uneltesc : a butnariei, a
reglementului. cArArii, a rotäriei, a moräriei, a ca-
c) Cei ce tin dughene vi lucreaza rauviei, a pascariei, a teslariei, a pie-
mevtevug vor plati câte einzaci lei pe träriei i alte de acest feliu, rucodelnice
an. mevtevuguri, farA a fi siliti de a-vi lua
Art. XXV. Lucrarea fievtecaruia patente. Iarä a deschide dughene prin
mevtevug, cervind indeplinire tocmele- tärguri vi a sA strAmuta cu läcuinta din
lor vi sigurantia lucrului, nici un mevter sate nu sânt volnici decât dupa art. 127
nu va fi slobod a intrebuinta lucrarea a capului de Final*
mevtevugului pana când nu sä va in- Art. XXXII!. Ei, tot dupa obi-
scrie in catastilml mevterilor vi va câv- ceiul pämântului, vor putea intrebuinta
tiga patenta de la Ocârmuire. mica lor negutitorie, in cata vreme nu
Art. XXVI. Inscrierea lor va fi va avea dugheana in târguri vi sa va afla
prin vtiinta vi recomendatia starostelui, läcuind in sat, fara intrebuintare de
ea unul ce adeverind tocmelile pentru patentA.
lucru, ramâne vi in räspundere pentru Art. XXXIV. Ei sa folosäsc cu apa-
intocmai inplinire. rare de tot feliul de havalele.
Art. XXVII. Calfile de prin du- Art. XXXV. Ei vor plati catre
ghene sau fabricile acestora, când vor sat un bir hotarit de triizaci lei pe tot
fi de legiuita varstä, vor OW capitatiea anul, capitatia unui casavi gospodar vi
câte trfizaci lei pe an osabit câte alti trii lei la casa säteasca,
dupa art. 106 de Finant.
Lucrettorii de pcimânt birnici. Art. XXXV1. Ei vor fi datori a lu-
cra la intocmirea vleahurilor, adica a
Art. XXVIII. Birnicii lucrätori drumurilor, pe care sânt povtile avAzate
de pämânt, ca unii ce prin a lor mun- vi a podurilor depe dânsele, dupa ma-
ch.' vi strädanie ravarsä inbelvugare in surarea in stinjini ce sa va face vi sA
adunarile omenevti, sa cuvine a fi mai va stälpi pe fievtecare sat, dupa numa-
cu sama privilighieti vi luati aminte, rtil oamenilor, spre a le fi vtiut ca la
.pentru ea starea lor sa câvtige din zi vremi indämänatice sa faca lucrul orân-
in zi inbunätätire. duit dupa art. 74 § 14 vi 15, cap. III
Art. XXIX. Ei au dreptul de a Finantului; asemene vi penfru pave-
a-vi alege din sânul lor vornici ce sânt aoa oravului Evii.
ca o politie In sat, prin vtire vi voia is- Art. XXXVIL Asemine ei sânt
pravnicului vi a stäpanului moviei, du- datori a intocmi drumurile vi podetile
pa vechiul obicei. läturalnice depe moviile care sa afia
Art. XXX. Ei au dreptul de a-vi läcuind, fall plata.
Art. XXXVIR. Ei sânt volnici a
1) In conformitate cu legiuirea ulterioara, co. sa tocmi la lucru vi departat de satele
misia din 1835, intercaleaz& dup& art. 27, vase lor, dar pururea cu vtirea satului vi a
articote noi 0 anume art. 28, 29, 30, 31 32 vi stapanului, pentru ca sä sa curme va-
33. De aceia art. 28 0 urmátorii din tegiuírea
Votatit In 1831, devin 34 vi urmátorii. gabondajurile vi penfru ca sa nu dee

www.digibuc.ro
266 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

zmintealä la indatoririle kr card sat mân, precum au si fost i acei cate

catra stapan. un vätav de la movie. Acestea sant
treptele cele slobode a lacuintii Mol-
Clasurile nesupuse nici la o dare. dovii, iara tiganii ffind proprieta, unii
dinteinsii a Statului i alfii ai particu-
Clirosul bisericesc. larnicilor, s'au facut acea cuviincioasa
pentru dansii punere la cale in anecsa
Art. XXXIX. Clirosul bisericesc supt litera G.
sa va folosi de toate dreptätile ce Ii
sant date prin reglement si de acele Natia Jidovasca.
ate i sa cuvin dui:A canoanile biseri- Art. XLIV. Dupa vechiul obicei,
cesti. va fi oprita de a fine in posesie mosii
Boerii. läcuite.
Art. XLV. Jidovii sant slobozi a
Art. XL. Boerii de toate rangu- cumpara carne de la casäpfile cresti-
rile, inpreuna, cu averile kr, sant slo- nesti cu acelas pret cu care cumpära
bozi de mice dare catra. Ocarmuire celalant norod, Mira a avea Irma haham
volnici a intrebuinta orice negutitorie la taiturile crestinesti. Iara nemultämin-
färä a fi supusi la luarea de patenta du-sä cu aceasta, sa fie pozvolifi a avea
pentru aceasta. trunchiuri osäbite dupa trebuinta, care
Art. XLI. Ei sant chemati la toate trunchiuri vor fi cuprinse in contrac-
dregatorüle i slujbele intamplätoare tul a ntreprenorilor politiflor, cu deosä-
a Statului, fara a fi indatoriti a sluji bite preturi, ce sä vor putea alcatui.
cand inpregiurärile kr nu i-ar erta. Art. XLVL Jidovii au voe a lu-
Asa dar ei raman statorniciti in aceste cra velnifi ca i celalant norod i cu
dreptäti, precum i in celelante ale aceleasi privileghiuri, invoindu-sa cu
in tecstul reglementului sa cuprinde. stapanii moiilor, iara in tirguri iticicum
Corposul academicesc. nu sint pozvoliti ; aceasta nici lor, nici
altora nimarui pentru sigurantia poli-
Art. LXII. Corposul academi- tiilor, ce numai in depärtare cel putin
cesc sä va folosi de dreptätile cuprin- de un Cfert ceas, hotarindu-sa a sa
sa prin vechile hrisoave, asamene strica i acele velniti prin orasä, câte
de acele cuprinsä prin reglement, ra- au apucat a sa face pana acum, in vadea
maind pentru deapururea slobode de de un an dupa publicarisirea ce sa va
tot feliul de plata, precum si de tine- face intru aceasta.
rea de pastoiu. Art. XLVIL Ei sant datori a
Privilighie(ii. plati pa tenta dupa chipul negutitoriei
Art. XL1II. Privilighietii, precum ce vor face, sau a mestesugului ce vor
unelti. Ian acei carii nici in clasis a ne-
acei la neamuri, vel capitani, postel- gufitorilor, nici a mesterilor nu vor
nicei, polcovnici i altii asemene, ca infra, vor plati capitatie dupa hotari-
unii ce cu dreptatea tragerii kr si cíe- rea reglementului, precum i cielanti
lanfi dupa slujbe s'au castigat drepta-
tea scutirei, dupä cartile domnesti ce la cuitori
Art.
din printipat
XLVIII. In shoalele publice
vor avea, vor dobandi aparare de bir a pamantului vor fi i copiii jidovilor
havalele, ramaind numai intr'o indato- priimifl cu aceasta Msá ca sa-s ee
rire de a sluji in trebuintile intampla- forma portului celoralanti sholeri fara
toare a Statului, insa numai prin Ina- vreun fel de osabire.
dinsa carti a Ocarmuirei de rânduirea
kr ; iara aceste privileghü nu sant kr
de mostenire, daca urmasii lor nu vor din1)1835,
Art. 47, devenit art. 53 ?n redactionca
este modificat, apârand astfel in ediVile
Infra in slujba. In asemene scutiri rä- tiparite din 1837 0 1846.

www.digibuc.ro
 CAP. IV
Sfatul administrativ.
Art. 133. Finantile Statului având Art, 136, Domnul va putea in-
o nedespärtita legatura cu administra- naintea sa intruni pe Sfatul Adminis-
tia din Läuntru 0 cu negotul, prin care trativ 0 insu0 il va prezAdui oricänd
numai, industriea 0 fericirea nationalä va socoti de cuviintä a sä sfAtui cu
pot c4tiga o sporitoare cre§tire, se va ministrii sAi asupra vreunei insämna-
a0za un Sfat de administratie (Car- te mäsuri administrative.
muire), atât pentru a siguripsi 0 a In- Art. 137.FieOecare din ministrii a-
lesni cursul trebilor, at 0 pentru a ce0ia 10 va avea osAbitul säu depar-
pregati materialurile trebuincioase spre tament, inpArtit in sectii, a cArora efi
chibzuirile Ob0e0ei Obicinuitei Adu- adeverind prin iscalire toate ofitiile 0
näri, nu mai putin 0...de a urzi proec- poroncile, nu vor fi pärta0 räspunde-
turi de inbunAtätiri, care, dupa ce sA rii ministrului, de cât numai In lucrä-
vor priimi de cAträ Domnul, sA vor rile curgätoare a sectiei for.
rândui la cercetarea aceia0 AdunArii. Art. 138. IarA neingäduitoarele
Art. 134. Sfatul Administrativ pricini, atingdtoare atât de trebile din
este alcAtuit de ministrul din Läuntru, läuntru, cât 0 de Finantie 0 Comertie,
(a cäruia rang räspunde la acela a ma- sA vor dizbate in acest Sfat 0 punerea
relui logofät) care va fi 0 prezidentul lor in lucrare va urma in cuprinderea
acestui Sfat, de ministrul FinantAlor intAritilor jurnaluri ce sA vor incheia
sau visternicul 0 de marele postelnic. de cAtre aceste trii mAduläri, pe teme-
Art. 135. Mädulärile acestui Sfat iul acestui reglement. In intâmplare de
de datorie A vor aduna de dog ori neunirea socotintilor, sä vor adresui
pe sAptämând, afarA de grabnicile el- prin anafora cAtrA Domnul, a cAruia
deri, care ar cere neapärat vreo ecs- inscris data hotärire va sluji de regulä
traordinarA intrunire. intru urmare.

Departamentul Ministrului Trebilor din Launtru.

Art. 139. Toatä administratia din Acea dintâi va cuprinde :

läuntru a printipatului va atârna de
acum innainte de ministrul trebilor din
Läuntru. Ispravnicii sä AA supt nemij-
locitele sale poronci, totu0 ei vor prii-
mi 0 poroncile celoralanti ministrii in
toate cele ce sA atärnä 'de al acestor
departamenturi. InsuOrile ministrului din
LAuntru sA aflä statornicite prin inpAr-
tirea in trii sectii urmätoare :
a) Administratia gheneralnicii Politii,
in urmarea unui de cAtrA acest Sfat al-
cAtuit reglement 0 cu legiuire intdrit
privitoriu la päzirea 0 odihna publicu-
lui 0 la buna orânduialä a bunei pe-
treciri a lAcuitorilor tArii. Oricând va
fi de trebuintä a intrebuinta mAsmi
infrânätoare aceastä sectie sA va cores-
pondarisi cu hätmAnia.

www.digibuc.ro
268 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI

b) Directia a tuturor munitipalitali- cuitorilor si a hotgri preturile curgg-

kr (tagma orgsgnilor), cgtre carele va toare a lucrului pämantului.
inpartgsi poroncile guvernului si care c) Publicatia mijloacelor celor mai
va tine cu ele o neincetatä carespon- nimerite spre inmultirea i inbungtäti-
dentie pentru toate cele ce a-Varna la rea neamului a tot feliul de vile.
deosähitele interesuri orgsnresti. d) Priimirea Ingsurilor cuviincioasä
c) Mgsurile ce sant a sg luoa atat in spre buna statornicie i indemanaticg
capitalie, cat si in celelante orasä a petrecire a läcuitorilor pin odihnitoare
printipatului pentru dreapta cumpäng case a läcuintii kr, trebuincioasele hei-
a pretului i inbelsugarea lucrurilor a mi i st!mgnarea legumilor, rgsgdirea
celor de hrang, va fi dar sarguitoare pornilor i mai ales a aguzilor penh-u
privighiere ca ace st feliu de lucruri sg cre§tirea gandacilor de mätasg.
nu lipsasca i precupetii ce sant acea e) Tinerea in bung stare a drumu-
intai pricing de scumpete, sä fié inda- rilor mari i mal cu osgbire al acelo-
toriti a urma oranduelilor ce sä vor ra ce ar aduce mai multe inlesniri
aOza In vanzarea acestora la piiata sigurantie.
targuirii kr. Poduri de lemn sau de piatrg
d) Adevgrate tiiní pentru preturile vor face si sà vor pgzi deapururea in
producturilor, industriei, a lemnului de bung stare, piste riuri i pgrae si piste
durare, a vitelor in orasg, sate si iar- trecatoarele alestinoase.
maroace, Rrecum l pentru pretul cg- , Cea de al triilea sectie va cuprinde t
räusiei. a) Statistica tgrii i operatiile inscri-
e) Paza cea cu scumpgtate a unie irii, dupd sectia IV, cap. III.
gsuri in cantgrit i mgsurat Iii b) Adunarea de preste an a mitrici-
toatg tam. lor prin mijlocirea mitropolitului
f Oranduelile pentru paza sängtatii, episcopilor eparhiati, cuprinzgtoare de
precum Lultuirea vgrsatului, cerceta- toti acei näscuti, cgsgtoriti i morti,
rea i starpirea pricinilor aducgtoare dupg algturata anecsg.
de friguri, lingori i alte lipicioase boale, Descrierea pgdurilor, dumbrävi-
care ticglosesc popoaräle. kr, a codrilor si a luncilor i mijloacile
g) Privighierea carantinilor í agera de a sg feri aceste de toata stricgciunea
kr pazg in urmarea reglementului asä- vätämarea, fgrä Msä a aduce atin-
zat spre aceasta. gere dreptätilor proprietatii, precum si
Cea de al doilea sectie va cuprin- povätuire intru acea cu inlesnire cash-
de s inbungtätirea agriculturii (lucrgrii gare de pgduri prin sämängturg.
pamantUlui) i indgmanarea industriei, d) Planul inrätundirii tinuturilor cu
adeca asämänata kr intindere.
a) Poroncile cuviincioasä cgträ is- Art. 140, Ministrul din Läuntru
pravniciile tinuturilor pentru ca aratu- va fi organul inpärtäsirilor a deosabi-
rile si sämängturile a fiestecgria pri- telor epitropii, despre Casele obstestilor
mgveri i toamne sä se facg in vreme faceri de bine, in intamplgrile cand
cu toga oranduiala si in cat sg vor aceste epitropii vor afla de cuviintä a
putea mai multe. Se vor aduna tiinfí- sg adresui cgträ Domnul,
le cele mai lärnuritoare i mai adevg- Art. 141. Ministrul din Lguntru
rate pentru totimca acestor pgmantesti va avea o tipografie oranduita, care
lucrgri i pentru catimea producturi- va fi datoare pe rand a publica bule-
kr. tine spre a instiinta pe public despre
b) Adunarea tuturor acestor feliu acturile guvernului, precum innaintirile
de stiinti luate prin ispravnici, pe fie-- numirile la posturi i acelor a
ce trilunie. Aceste ffinfi vor sluji a deosgbitelor departamente ministeriale,
chibzui in fiestecare an catimea pro- precum i hotgririle giudecatorii-
ducturilor neaparatei intrebuintari a la- Ion.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 269

Departamentul Finantilor.

Art. 142. InsuOrile ministrului de rile i productmile de importafie

Finanfie nu sa vor intinde de acurn ecsportafie (aducere In fara i scoatere
innainte piste datoriile atingätoare de
administratiea Final* lor 0 de sporirea
negotului. El va fi datori a sá ingriji
0 a siguripsi adunarea tuturor venitu-
rilor Statului, precum 0 de a face rora vânzare cu de rieicata sau cu
platirile legiuite.
Art. 143. Ministrul Finantilor a-
fara de indatm:frile puse asupra-i la al
6-lea sectie a capului Ill-lea, va privi-
ghia inch' ca flitorii PoCtelor sá 136-
zasc6 intru toate, precum i cAtra ea-
Mori, conditilie contractului inchiet cu
Ocarmuirea i ca ecspedifia cea regu-
lath' a pacheturilor din slujbA, pre:- um 0
a celor particulare sá sà facà cu toatà
cmuta orânduialä.
Canfelaria acestui departament sá va
inpärti In frii secfii
Cea dintai va cuprinde corespondentia
cu ispravnicii administratori, cu same011
tinuturilor i cu toti dregätorii ramului
finantilor.
Cea al doilea secjie va fi insärcinatä
cu contabilitaoa (finerea socotelilor)
dupà rânduehle capitului Finanfilor ;
A triia va cuprinde negotul i va fi
insarcinatá
a) De a strange de la deosäbitele sporirea i Innaintirea negotului, facând
vämi 0 de la limanul Galafilor 0iinfele
cele mai lämurite pentru toate märfu-
afard). Potrivit cu aceste §tiinfi, el va
alcätui bilanful pentru activul i pasivul
(lucrätoriu i pätimitori) negotului prin-
fipatului cu aratarea irärfurilor a cä-
manunta aduc mai mult folos sau vä-
tämare.
b) De a face indreptare vämilor cu
un chip mai nimerit de cat acel 'Ana
acum, a$Azandu-le pe marginile
unde i dreptul vämuirii sä va luoa, nu-
mind 0 ecsperi (cunoscätori prefurilor
märfii), la deosäbitele cantore pentru
cercetarea i adeverirea f a tur il o r,
pentru ca nE gutitoril sa pläteascl va-
ma dui:A acel adevarat pref a märfu-
rilor.
c) De a aduna In toatá qasälunia là-
muritoanele 0iinfe asupra prefurilor
märfurilor celor de loc i acelor sträine.
d) Ministrul Finantiei va propune
mäsurile ce shut a sä luoa pentru inbu-
nätäfirea limanului Galafului, finerea
acestui liman in bunä stare 0 pentru
orice alte osäbite a§AzAmânturi In pri-
infa negotulth tärii din läuntru 0 de afar%
ar afla, precum i pentru dizvälirea,
cunoscute producturile pämânte§ti care
mai bine s'ar vinde prin järi straine.

Departamentul marelui postelnic.

Art. 144. Marele postelnic este consulaturilor, lácuitori in capitalie. Can-

qeful canfeleriei Domnului atat pentru teleria aceasta va avea douä sectii
pricinile din läuntru, cat i pentru cele Cea intai va cuprinde toate poron-
de afará. Prin a sa mijlocire sä vor cile Domnului In pricini de adminis-
Inpärtä0 toate poroncile WI% deosd- trafie din Läuntru ; asäminea ea va fi
bitele departamente, precum i M.A. insärcinath cu priimirea tuturor jalobilor
Obicinuita 0130easca Adunare. ce s'ar adresui cAtra Domnul i cu a
Art. 145. El va fi insärcinat a lor trimitere pe la locurile cuviincioase.
corespondui cu aghentii (capuchihaelile) A doua va fi insärcinatä cu cores-
de la Constantinopoli 0 in intamplare pondentia Domnului in limbi streine.
cu pa0i, comandanfi cetäfilor din dreap- Art. 146. Sfatul Administrativ
ta Dunärii. Asämine el va. fi insärcinat culegand toate materiahrrile trebuin-
cu toate inpärtä0rile WA. aghentii cioase i alcatuind cu scumpatate por-

www.digibuc.ro
 2
70 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

ecturile de toate lucrärile sus arätate rilior sale, aducând 0-intä pentru starea
la art. 139, panä 0 acel de 146, care satelor 0 pentru pricinile fericiril sau
sä vor supune Domnului, pentru a sa a ticalNiei Mr. Daca din intamplare
Orândui la cercetarea Obicinuitei ON- vreun proprietari sau orândatoriu ar asu-
te0i Adunäri, ca, dupa ce sä vor priimi pri pe satenii sal, acest Sfat, culegând
0 sa vor intari, sä sä pue 0 in lu- adevärata 0iintd, va face cunoscut a-
crare. ceste Domnului, pentru ca, dupa do-
Art. 147. Madulärile acestui Sfat vadä, sä ee 0 mäsurile de infranare in
sä vor ingriji fiNtecare in ramul dato- asemenea cädere.

Despre acturile mitricei pentru cei ce S9 nasc, celsatoresc i mor.

Acturile mitricei slujasc spre dove- La inceputul fiNtecarue an, cu o luna

direa celor trei intai epohi a vietii o- innainte, se vor triimete prin protoereu
mului, adica a na§tirii, a casatorii 0 a preotului fie0ecärui sat, precum 0 erei-
mutärii din viata. Mr cu popor din capitalie 0 din cele-
Dr eapta cunNtinta a acestor epohi lante ora§e, câte trii din aceste condici,
este neaparatä pentru a se 0ii starea carile vor fi indoite, adica in numär
tivila a fie0ecarie persoane, adica treap- de §ase 0 alcätuite fie0ecare de zäce
ta 0 rangul ce are in ora§ 0 in familia pana la dougzaci coale hârtie, dupa nu=
sa 0 cu aceasta a se a§eza drepturile marul poporänilor. FiNtecare preot va
0 indatoririle ce avea in cutare sau da protoereului fidula de priimire. In-
cutare epohä ; cad daca omul are drep- tru una din aceste condici se vor inscrii
turi 0 datorii ce se nasc 0 nu se cei ce se nasc, in ceilanta cei ce se
sfar§esc de cat dinpreuna cu dânsul, casätoresc 0 in al triilea cei ce mor.
mai are 0 altile care nu se dizvalesc Asemine prescrindu-se 0 in celelante
decât cu varsta 0 care il intampina la condici, copii dupä aceste, povatuindu-
cutare sau cutare period al vietii sale, se la fie0ecare din aceste acturi de,
dupä cum, de pildä acele ce vin din modelul ce se va da de caträ ministrul
legiuita vârsta, din casatorie, din pa- din Läuntru 0 care se va triimete din-
rintime 0 din alte de asemine inpre- preuna cu condicile de catre mitropo-
giurari, a cärora data, cele mai litul sau episcopii.
de multe ori, este nNtiuta 0 pururea Protoiereii de prin tinuturi vor pri-
cu indoire, de vreme ce nu este dovedit vighea cu dinadinsul intru a se face de
prin acturi innadinsu oranduite spre erei acturile pentru na0ire, cäsatorie
acest sfar0t. Deci, de acum in- 0 räposare a poporanilor lor. Ace0i
nainte pretutindine in tail Moldovei protoerei sânt insärcinati 0 cu privi-
se vor fine condice de mitrice. gherea asupra päzirii formilor urmatoare
Ingrijirea acestei pärti se cuvine a intru tinerea acelor condici, unde se
o avea mitropolitul 0 eparhiotii epis- vor trece ; anul, luna 0 zioa inscriirii,
copi cari vor privighea neincetat intru numile, porecla, läcuinta, vrâsta 0 mey-
a se inplini de protoerei 0 erei cu toata tNugul a tuturor celor inscri0, carii
scumpätatea cele hotärite prin aceste pe urma se vor iscali de catre erei.
puneri la cale. Rasäturile 0 semnile de intocmire
Spre aceasta se vor gaff pentru fie- sant cu totul oprite ; insä la intamplare
tecare finut, in canteleria mitropoliei de greplä, rândurile scrise se vor 0erge
0 a episcopiilor, condici, dupa modelul cu totul 0 actul se va urma iara0 fat%
a se lasa cat de putin loc intre linii.
cei li se va da de ministrul din Launtru,
carile vor fi puruite piste toatä fila Niel un veleat nu se va pune cu ini-
0 pecetluite cu pecetea mitropolii sau tial., nici un act a stärii fivile nu se
a episcopii. va putea a se inscrii pe o foae razle-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL AIOI DON El 271

fit a, nici pe alta hârtie, decat numai in hiilor si a ocoalelor. El va insamna

condicile date spre aceasta intrebuin- Ole de la cea intai pând la cea de pe
fare. urrna si fiestecare din aceste trii con-
Iereii sant datori la sfarsitul anului O. dice se va incheia si se va incredinfa
triimata aceste condici a acturilor mi- de catra dansul intocmai dupa paragra-
tricii &Arä protoereu, care va da adi- ful de sus.
verinf a de priimire. Protoereul va duce Dupa aceasta se va face la sfarsitul
indata condicile la ispravnicia finutului fiestecärue tom o tab% alfaveticä cu
säu si va luoa adiverinf a de teslimarisire. cuprindirea numilor si a poreclilor a
Ispravnicul, dupa cercetarea stärii fiestecarue persoane, precum si a pa-
condicilor, va arata la sfärsitul fieste- rintelui si a mumii lui cu aratare de numa-
careia si cat se poate mai apro ape de rul filii in care se afla trecut actul sau.
actul cel mai de pe urmä, ca condicile Copii intocmai dupa aceste tomuri, adi-
cutärue sat sau a cutärie parohii, pe cu- verite ca sant potrivite cu orighinaluriler
tare an sant inchiete si sävarsite. Aceasta se vor triimete pe tot anul de WI% is-
aratare se va adeveri cu pecetea si pravnicul fiestecarue finut ministrului din
iscalitura ispravnicului. Una din aman- Launtru pentru a se aseza in arhiva.
doâ condicile se va incredinfa proto- La intamplare de vederata neingrijire
ereului care o va triimete indata ie- intru finerea condicilor sau de neoran-
reului parohiei de unde s'au luat pen- duiala urmata intru alcatuirea acturilor
tru ca sa o pästreze ca un depozit mitricii, ispravnicul este dator ca sä o
sfant in biserica parohiana ; iar isprav- faca cunoscuta ministrului din Läuntru
nicului se va da fidula de priimire de pentru ca el sa se adresuiasca catre
&Ara protoereu ; asemine si acestue de mitropolitul sau ail% episcopul ep ar-
catre iereu. La intamplare de moarte Hot si sa cee asupra protoierului finu-
sau de schimbarea unui iereu, urma- tului pedeapsa ce i s'ar cadea. Tot
toriul lui va fi dator a priimi toate iereul va face izvod la fiestecare doa
condicile a acturilor mitricii, carile se luni de numärul celor nascufi, casatorifi
vor incredinfa lui de catra triimesul si raposafi in parohia lui si-1 va incre-
din partea protoereului si se va incheia dinfa protoereului, carile il va triimete
jurnal de starea in care acele condice indata mitropolitului sau eparhiotulii
s'au incredinfat; iar celelante al doilea con- episcop. Iereul parohii, precum si ispra-
dice se vor pastra la ispravnicie. Isprav- vnicul finutului sânt datori a da fail
nicul va aduna din tot finutul, in trii nici o plata fiestecarue persoane ex-
tomuri osebite, acturile celor nascufi, tract de nastire, casatorie si savarsire
casatorifi si raposafi, dupe randul paro- orisicand i se va cere.

www.digibuc.ro
 CAP. V.
Reglement de comertie.

SECTIA I
Pentru slobozenia negotului.

Art. 148. Slobod negotul care rilor de tot feliul, precum si a hituror
Augur numai poate insufleti industria lucrurilor ce se vor mai adaogi din
in toate ramurile ei, a inbunatäti f eliu- industrie, nu va fi supusa inlauntrul
rimea producturilor si a ravarsa piste tarii la nici un feliu de vama sau de
toate starile avutii cu indestulare, este apalt, cari shut pentru deapururea obo-
adivamt inbelsugatul izvor a fericiril rite ca niste vatamatoare sporirii ne-
unii tari. Pentru aceia ecsportatia vitilor,
gotului. Asamine este oborita si orice
a producturilor si a tuturor lucrurilor feliu de dare supt nume de avaet pen-
de negot, lucrate si nelucrate, se le- tru fabrice sau alte asezamanturi de
giueste a fi in veci sloboda piste toate asamine.
hotarge Moldovii, fara de nici o oprire Art. 152, Importatia si ecspor-
sau inpiedicare, afara de marginirile tatia din Moldova in Tara Romaneasca
prevazute prin acest reglement pentru si asämine a tuturor acelor producturi
indistularea lacuitorilor. pamantesti ce s'ar cunoaste a fl deo-
Art. 149. Portul, limanul Galati potriva folosito are pentru amandouà na-
precum si alte scheli a Dunarii, sant tiile, sant slobode si farä nici o plata
fard nici o protimisis sau deosabire de vama, precum vitile si alte produc-
dischisä la toate bandierile a Puterilor turi spre inlesnirea si hrana lacui4u-
aflatoare in pace cu Innalta Poarta rilor.
Otomana. Art. 153. Trecirea de tranzit este
Art. 150. Toate producturile pa- sloboda ; de sine se lamureste insa ca
mantului Moldovii si acele a tot feliul aceia cari vor trece acest feliu de
de industrie a lacuitorilor ei, se vor marfa intru toate vor pall regulile a-
vinde neoprite la cumparätorii si ne- sazate pentru tranzit.
gutitorii ce vor da preturile cele mai Atr. 154. La trecirea producturi-
folositoare, dupa sloboda vointa intru lor, a vitelor si a tuturor altor mar-
toate a proprietarilor si a vanzatorilor, furl, oranduitii dregatori pentru paza
carii asemine le vor putea incarca pe marginii si revizia pasaporturilor, nu
insusi a lor vase (cor5.1:40 si in puterea vor cuteza a cere sau a lua un ban
tractatului de Andrianopoli, vor fi slo- macar de la negutitorii trecatori, carii
bozi a face negutitorie cu a lor pro- platind vama sank slobozi a trece cu
ducturi pretutindine unde i-ar povatui marfurile lor fara de nici o all& dare,
industria si folosurile lor. supt nici un fel de cuvant.
Art. 151. Negutitoria producht- Art. 1,15. Negutitorii streini nu

www.digibuc.ro
274 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

vor putea negutitori in Moldova de cat comertului, spre inlesnirea vânzarii a

numai dupä cuprinderea tractaturilor tuturor producturilor si a tuturor lu-
infiintate intre Innalta Poarta Otomani- crurilor de negot, la care iarmaroace
ceasca i intre Puterile a carora acesti urmeazä a se päzi cea mai bund re-
negutitori ar fi supusi. gula I) a politiei spre a nu se face nici
Art. 156. Pe langa iarmaroacele o zaticnire comertului. Doa zile de targ
ce se AA panä acum in tarä, se vor pe saptarnana se vor orandui la un loc
agdza in deosäbite timpuri ale anului cuviincios in orasul ; asarnine i in
altile in pietele cele mai indemanatice celelante orasa.

SECTIA II
Pentru drumurile de comunicafie.

Art. 157. Spre inlesnirea cornu- trarea sau esirea kr cu incarcatul,

nicatiilor si a transporturilor, ministrul care platä va sluji atat pentru intoar-
Trebilor din Launtru, dupa indatoririle cerea cheltuelilor ce se vor face sau
pusa asupra lui la art. 139 se va in- de catre Stat, sau de catre vreo corn-
deletnici intru facirea drumurilor panie, ce va primi o asätnine intreprin-
tinerea lor in cea mai bund dere, cat i pentru o potrivita despä-
stare. gubire cu folosurile acelor proprietari
Art. 158. Siretul i Prutul care carii au astäzi ezaturi mari i poduri
curg dealungul tärei spre amiazäzi i dau pe aceste ape. Daca stricarea lor s'ar
in Dunare, vor sluji spre coborirea 2) socoti neapdrata pentru isprava unii a-
märfurilor si a producturilor3) färä vreo sämine lucrari, proprietarii se vor des-
dare de plata la plutirea br. Iara ce- pägubi si de stricAciunile ce s'ar putea
rand ,trebuinta, dupä vreme, de a se pricinui pe mouile lor eu deschiderea
curäti si a se face mai indämanatice unui asarnine canal,
plutirii sau de a sä face canaluri de Iarä apile Moldova si Bistrita, care
comunicatie, de pilda unirea Siretiu- dau in Siretiu vor sluji ca si mai in-
lui cu Prutul prin raul Bahluiului, care nainte spre coborirea plutelor cu che-
comunicatie ar fi de cel mai mare fo- restea i lemn de durare, fail a se
los i pentru comer-0a capitaliei, atunce zrninti ezdturile, morile i podurile ce
se va orandui o dare potrivitä la in- sant pe aceste ape 4).

SECTIA Ill
Despre magazii de rezervä pentru indestulare.
Art. 159. Pentru a nu sä face parte sau in totul, de aceia se vor a-
vreo stinghirire slobodii ecsportatii seza in toate satele magazii de rezerva
a celor mai neapärat trebuincioase no- dupa randuiala mai gios aratatä
rodului, cerand mai intai trebuinta a sä a) Fiestecare proprietar, piste load
siguripsi hrana läcuitorilor i a-i feri oranduit de hranä ce este dator a da
despre toatà intamplarea de lipsa in sätenilor mosii sale (art. 123), le va
mai da, in tinuturile de sus ate o falce
1) In Analele Parlamentare, tom I, partea II-a
p. 159 : 4ránduialn. In Ioc de : 4regula». 4) In edit'a din 1837 se adaoga Ia sfarsituI
2) ,In manuscrisul 99 0 In edit& tiparite : op°. art. 158 IncA douA aliniate ¡time din Iegiuirea
gorirea». pentru indreptarea drumului din Deedul Bordel.
3) In Analele Parlamentare : produetKilor Vezi Analele Parlamentare, tom. IH, artea
(drei". p. 288.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 275

la fiestecare zace famelli si in tinutu- voe de a se deschide cosärile anului

rile de gios cate o falce i giumatate dintai i dupa poronca ce vor priimi
la zace famelii spre samanare de pa- de la Ocarmuire, acea paine a anuhti
pusoi, care este obicinuita hranä a la- dintai se va inparti deopotriva la toti
cuitorilor si care pe langa sporiul ro- lacuitorii Cestecäruia sat, care vor fi
dirii, sa poate pastra mai multi ani de slobozi a o intrebuinfa precum vor voi.
cat alte paini. Proprietariul pentru a- Iará in cosarul desartat se va pune ro-
cest loc 1) ce mai dä satenilor sai in dul anului al patrulea i cu aceasta
pomenita sigurantie nu va luoa deal randuiala rodul de trii ani se va pas-
dejma din zece una 2). tra pururea penfru intrebuintare numai
b) Pe temeiul acestii analoghii de la intamplare de lipsa.
loc, va fi la fiestecare sat ale o fari- e) Stapanirea, penfru nici o alta tre-
na deosabitä a rezervii, a caruia tot lu- buinta a Statului, nu are drit a se a-
crul de la sämänat i parä la cules se mesteca la aceste magazii, fiindca ele
va face fat% osabire de care toll la- sant numai pentru sigurantia hranei la-
cuitorii satului. Privighetoriul de owl cuitorilor.
va avea ingrijire de a se da acel loc f) La intamplare de lipsa in parte
si de a se lucra de sateni in vremea pentru unile din sate sau in totul a
cuviincioasä l dupa toata oranduiala. tarii, slobozirea popusoiului neaparat
c) El se va ingriji asamine si de fa- trebuincios pentru acei in lipsa nu se
cerea cosarilor de rezerva, care se vor va face decal numai prin slobozania
lucra de &Aire sateni dupa toatä cu- Sfatului administrativ, dupa izvoadile
viinta, invoindu-se cu stapanul pentru facute de satenii si de giudecatoriile a-
materialul proprietariului 3), de va avea celor sate, pentru soma trebuincioasà
padure pe mosia sa, iar de nu avea, lor de hrana. Insa aceste izvoade se vor
sätenii vor cautc sà iei de aiurea. Tot cerceta mai 'Mfg si se vor iscali de
rodul ce se va strange in fiestecare an catre privighitori, care prin ispravnici
dup a farina de rezerva se va masura le vor trimite la ministrul din Launtru
si se va pune in aceste cosare si de dandu-se poronca slobozirii a aces-
soma banitilor puse intr'insile se vor tui sfat, se va face inpartire somii tre-
face doa izvoade intocmai aratátoare, buincioasa in flitnfa privighitorilor, care
din care unul se va pästra la giudecatoria vor face deodata i izvoade de painea
säteasca, iara acelälant adeverit de pri- rämasa in cosare si se va da iaras supt
vighetoriul ocolului, se va triimite prin ingrijirea giudecatoriilor sätesti si a
mijlocirea ispravnicului la ministrul din proprietarilor, precum s'au zis la art.
Läuntru. Privighetoriul dinpreuna cu 159, litera c.
stapanul mosiei pecetluind aceste co- Ark 160. Pana ce prin masurile
Ore, vor incredinfa cheia lor la giude- de- mai sus zise4), se va siguripsi hrana
cätoria säteasca, spre a nu se atinge läcuitorilor satelor, ministrul din Laun-
nimene de dansele. va avea ingrijirea cuviincioasä, acum la
d) Fiind inbelsugare fr11 ani de rand, inceput, ca nu cumva prin nemasurata
in cat sa nu cee trebuinta a se deschi- ecsportatie a papusoiului sa pricinuias-
de aceste magazii, atunce privighitorü ca lipsa norodului. Drept aceia, el va
prin ispravnici §e vor adresui mai in- aduna toate tiinfiIe cersute si le va
Cal la ministrul din Launtru ca sa- cee supune Domnului spre a se da in chib-
zuirea Obstestii Obisnuite Adunari, care
1) In mss. 349 : .pentru acest loc., In ms,s. va lua cuvüncioasele masuri spre in-
909 i 4414: oacest loc., In Analele Parlamen-
tare : .acestui loc..
2) In editia din 1837, s'a schimbat cu totuI
textul aliniatelor a 0 b ate art. 159. 4) In Analele Parlamentare, p. 161 Inceputut
3) In edivia, din 1837: .materialul trebu- art. 160 s'a transcris din eroare : .Prin paza
incios.. mdsurilor mai sus zise, se va siguripsi., etc.

www.digibuc.ro
 276 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

tâmpinarea a orice lipsä. Asäminea in- I multor cosere de rezerva, fAcutA prin
grijire va fi si dupa desktarea a mai videratä si obsteascA lipsd.

SECTIA IV
Pentru opriri.

Art. 161. Prin asezämintul acestor se vor lua mAsuri de oprirea 9 ecspor-
magazii de rezervä, siguripsindu-se in- tafii vitelor la intâmplare de boald si
destularea satelor' si in vreme de lipsá, periciune, lipsa hranii si luminArii ora-
Mil a fi trebuinfa de a se da atic- silor. Asa dar si in producturile de mai
nire slobodului negof, rämâne a fi in- sus zisä, nu se va putea zAticni slobo-
grilire si pentru indestularea a oraselor, da ecsportalie decât numai in pome-
in priinfa ckora, in intAmplärP) de ne- nita intâmplare de o mare lipsA si a-
rodire si de o lipsä simfitä obsteste prin tunce numai prin unita hotkire a Dom-
o suire nemäsuratä a prefului celor ne- nului si a Obstestei Obicinuite Adunki.
aphrat trebuincioase viefuirii oräsenilor, Art. 162. Mdrfurile streine si pro-
precum 1 grail, sacarä, carne si sAu, ducturile a cAror ecsportalie si vânzare
Obqteasca Obisnuita Adunare, in lunile in farA se vor cunoaste a fi vAtämä-
Dechemvrie, Ghenari si Fevruarie, când toare lAcuitorilor si jignitoare 9 indus-
contineste plutirea pe mare si trecirea triel pAmântenilor, precum si orice lu-
piste hotar a vitelor, precum I boi, vaci, cru carele hräneste un lucs dArAmä-
oi 1 capre, va face chibzuire pentru toriu 4) se vor opri numai atunce când
indestularea orasälor, oprind in prima- aceste opriri in nimicä nu vor jigni 5)
vara aceluia an si pânA la sAceris, so- tractaturile inchiete intre Innalta Poartä
ma de grâu si de sAcarti câtA va fi ne- OtomaniceascA si celelante puteri. Drept
apArata intrebuinfkii din läuntru si aceasta, ObsteascA Obicinuita Adunare
inpArfind acea somA cu o dreaptä a- inchipuind cuviincioasele mijloace, prin
naloghie asupra tuturor proprietarilor raportul sAu va supune Domnului, ca-
ce vor avea grâu sau sAcarA, care nu rile din partea sa va face trebuincioa-
sunt slobozi in asämine intâmplare a sele pasuri cAtre Innalta Poartä si Curtea
trece piste hotar deet numai prisosul protectuitoare spre a fi aceste opriri
a zisei analoghii de grail §i de sAcarA. intArite si dupä cuviinf A publicate.
IarA rAmAsifa se va vinde in farA cu Art. 163. DacA in urma arAta-
preful curgAtoriu sau la intâmplare de telor opriri, mArfurile de acest feliu
nerodire de mijloc, Obsteasca Obici- s'ar prinde in a lor frecere in farA,
nuita Adunare va orândui piste pre- sau dacA dupa punerea in lucrare a a-
lurile curgatoare la schela Galafii, o cestui reglement, pe ascuns cineva ar
potrivitA adaogire pentru grâul adus in trece orice feliu de marfA cu scopos
oras, ca prin aceasta sA facä o indem- de a o feri de plata drepturilor vAmii,
nare vânzdtorilor de a aduce a lor pro- atunce mArfurile aceste se vor confisca
ducturi spre vânzare la oras. Prin a- giumAtate in folosul guvernului si giu-
cest chip si fArA zAticnitoare oprire a
negofului, se poate face indestulare o- 2) In Analele ParIamentare, p. 161: expor-
raselor. IarA cât pentru carne si sAu tufia vitelor» In 'foe de: .oprirea exportafii vi»
telor".
i) Adoptat textuI din mss. 99, 90 0 4414 : 3) In Analele Parlamentdre, p. 162: "find-
«in priinfa cdrora, in intämpldri"... In Analele toare» in de de «fignitoare*.
Parlamentare, p. 161 "in privinfa cdror intdm- 4) lbidem aderapanator. In Ioc de: .clara-
pldri», In manuscrisut 34,A : vriinfa cdrora in- mdtoriu«.
tampldri", lat. In editiile tiparite din 1837 0 1846: 5) lbidem: winsemnate nu vor fi in., In loc
in piafa cdrora intdmpldriv. de : "in nimicd nu vor figni».

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOV EI 277

mätate in folosul descoperitoriului si a in cfirduri a vitelor de negot spre vân-

pichetului carile ar fi prins marfa. zare la iarmaroacele tgrii sau piste ho-
Art. 164. Iarg producturile acele targle vecine si coborirea zaherelilor
ce pot fi vätämätoare negottilui amân- din Tara Româneascg la schela Galath
duror printipaturilor, precum ; trecerea sânt infra tot oprite.

SECTIA V

Despre lucrarea bailor.

Art. 165. Afarg de sare, care cgtre guvernul. Asämine si pietra-

este un ram deosgbit al veniturilor Sta- rifle i alte producturi de acest feliu,
tului si care nu este slobodg a se cum- care sânt spre trebuinta lgcuitorilor.
Ora de aiurea deck din ocnile si ma- Iar pentru minele de sare ce s'ar
gazifie guvernului, dacg orice alt feliu deschide de cgtre Ocârmuire pe mo-
de mine s'ar afla pe mosiea vreunui siea vreunui proprietar, zaciniala se va
proprietar, el este inputernicit a le lu- pláti pururea cu bani, iar nu in naturg.
cra sau a le da in posesie, cu indato- Si pentru a se hotgri cu chip lgmurit
rire numai a da la casa veniturilor analoghia acestii zgciuele in bani, se
tdrii In naturä sau in bard, cu pretul legiueste ca pretul hotgrit de cgtre 0-
curggtoriu pe fata locului al acelor pro- carmuire pentru suta de ocg de sare
ducturi, zeciuiala veniturilor din acele pe locul scoaterii ei, sg se impartä in
mine, socotindu-se pe curat folosul ce va trii pgrti, din care doug se vor socoti
rgmâne dui:a ce se vor scgdea mai in- ca o despagubire cheltuefilor urmate
tâi toate cheltuelile fgcute. cu deschiderea gropii si scoaterea sdrii
Dacä s'ar dovedi cg pe mosia vre- in toatd vremea si ceelantá a tria parte
unui proprietar s'ar afla metaluri si el va inchipui adevgrata valorg a sgrii,
nu are chip a le scoate sau nu voeste din care Ocârmuirea va pläti proprie,
a le da in posesie inteun termin de tariului zgciuiala in bani. Proprietariul
cinci ani, ce i se va da de cgtre nu va fi dator a da deck numai locul tre-
Domnul, atunce Domnul, cu Obsteasca buincios spre clädirea mâglilor de sare si
Obicinuita Adunare, va putea dupà pentru ograda inpregiurul gropii ocnilor.
inpregiurgri a priimi mgsurile cuviin- Dupg aceste, Ocarmuirea nu va pu-
cioase spre lucrarea acelor mine, dând tea avea nicl o inpArtgsire la veniturile
proprietariului zAciuiala din curat fo- mosiei, rgmgind dreptkile proprieta-
losul ce va esi, scotindu-se mai intk i lii 2) intru toatg deplinitatea si nejigni-
toate cheltuelile si deosgbit de aceastg rea cât de putin. Iarä cât pentru sal-
zdciuialg, dupg o mai innainte pretg- ggii si alti lucrgtori ai ocnei, pre care
luire 1), i se va da si o despggubire 0 cârmuirea ar voi a-i asgza acolo,
potrivitä stricaciunilor ce s'ar putea cum si pentru pgsunatul vitelor for,
face mosiei cu lucrarea acelor mine. C carmuirea cu proprietariul se va al-
PAcura in lguntru in tam ffind de cgtui intru aceasta prin bung invoire ;
neapgratg trebuintg a lgcuitorilor, nu sg intillege insg ca aceste legiuiri nu se
este supusg la dare de zgciuialg ating nici de cum 3) de ocntle care se aflg.
2) In AnaIek ParIamentare : proprietarulni".
1) In mss. 349 0 'in Analele Parlamentare : 3) In Analele Parlamentarc 0 in manuscriwl
ppretuire.. 4414: tad de cdt"

www.digibuc.ro
278 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA VI.
Oarecare dispozitii asupra negotului si negutitorilor.

Art. 166. Obsteasca Obicinuita fiestecare corporatie a Mr in deosabi.

Adunare, indata dupa a sa intrunire,
se va indeletnici cti facerea reglemen-
tului de vaini si a tarifei ce are a se
asaza pentru marfurile cu care negoata
atât pamântenii, cat si supusii otoma-
nicesti. Asamine acea adunare, pe te-
meiul vânzarilor urmate in curgire de
cinci ani, luând cel de mijloc pret, va
asaza tarifa pentru vama producturilor
ce vor esi din tara. lard pentru vite
se va plati vama pe totdeauna, precum
s'au legiuit in Finantie prin articolul
79, sectia III.
Pe temeiurile mai sus pomenite, Ob-
steasca Obicinuita Adunare la fieste-
care cinci ani va intocmi dupa trebu-
inta acea tarifa a ecsportatiei.
Art. 167. Dupa vechiul obiceiu,
deosabitele trepte a negutitorilor si a
corporatiilor au avut asupra Mr un sta-
roste mai mare in orasul Esii. Pentru
a nu urma de acum innainte obicinui-
tele neincuvintari intru orânduirea a-
cestui intai staroste, el va fi ales de
care starostii tuturor corporatiilor, a
negutitorilor si a mesterilor capitaliei,
carii starosti sânt si ei alesi de care
Toate poroncile si orânduelile Ocar-
muirii atingatoare de comertie se vor
adresui la cel intâi staroste ; iara a-
cesta va aduna pe starostii celor intâi
corporatii pentru a le face lor cunos-
cute si pentru a sa da cuviincioasa
publicatie la aceste poronci. Asamine
urmare va pazi el si intru toate sfatu-
irile atingatoare de masurile comertu-
lui si a industrülor '), despre care ei vor
supune a Mr proecturi la Ocarmuire.
Art. 168, Toga pricina de giu-
decata de negot intre negutitorii i ban-
cherii pamanteni si intre straini, se va
cerceta si se va hotari de &Are tribu-
nalul de comertie despre care este zis
la sectia IV, cap. VIII si dupa condica
comertiei, in urmarea art. 375 al a-
celuiasi cap. Iar pentru deosebitele
trepte a negutitorilor si a corporatii-
lor se vor pazi regulele art. 79, litera
b.2).
1) In mss. 99 0 349 : industrierilor".
2) Textul art. 168 este cu totta modificat de
comisiunea clin 1835 0 ca atare apare cu totui
altul In editiile tipante.

www.digibuc.ro
 CAP. VI.
Reglementul carantinelor.

SECTIA I.
Despre aOzarea cordonului.

Art. 169. Pentru ferirea Moldo- cheturi i colibi pentru päzitori cari se
vii despre cumplita boalä a ciumü, se vor asaza in chip de a putea opri ori-
va asäza pe malul din a stânga Dunärii ce comunicatie de afará.
un cordon statornic de paza sänätätii, Bordeile i colibile se vor face si
de la gura Prutului pânä la gura râu- se vor tine cu cheltuiala somii pentru
lui Sir etiu, pe marginea Tärii Româ- carantine in capul Finantiei hotärite
nesti. c) Spre läcuinta päzitorilor caran-
Art. 170. Insa spre a nu se in- tinii si a innaintitelor sträji a cordonu-
piedica negotul, trecirea cAlätorilor lui, se vor face bordee in pamânt sau
comunicatia intre Moldova si intre de nuele, dup un plan insämnat
malul din a dreapta Dunärii, precum inpärtit in chip de a putea cuprinde
si a corabiilor ce vin din Marea Nea- numärul cersut de ofitári, de sträjeri
gra, aceastä comunicatie va fi slobcdd cai dupe orânduiala hotäritä, adica
numai pe la trii locuri, anume pe mo- de cazerne i grajdiuri.
sia Tîglina, unde se aflä asazatä caran- d) La intâmplare de nevoi, spre a
tina, intre aceasta i orasul Galaii o putea pazi noaptea, vor intrebuinta IA-
barierá de ecsportatie, iar mai gios de naruri pentru de cere agiutoriu de
Galati, la intrare in acest oras, se va la picheturile cele mai apropiete ;
asAza bariera importatiei, pentru lu- e) Paza pe apä a liniei Dunärii este
crurile ce nu sânt supuse carantinei incredintatä cäpitanului schelei Galati,
(Art, 202), carele va avea supt a sa poroncl pa-
Art. 171. Cordonul ,se va asäza truzáci de jandarmi, douazaci vozari
In chipul urmätoriu cu douä caice de patru vâsle
a) Paza pe uscat se va face de ea- sasä caice 2) ate de doug vâsle ;
tre cinsprezä ce picheturi, alcatuite fie- Durarea acestor vasä se va incredinta
stecare de d oi strajeri pamântesti cä- cApitanului schelei Galati, dupä alege-
läri si de doi pedestrii supt ascultarea rea ce va face ministrul din Läuntru
cäpitenii lor. hatmanul i acesta dupa intärirea
b) Dealungul a toatei liniei acestui pretului de catre Innalta Ocârmuire
cordon se vor face bordee pentru pi- f) Acesti päzitori a marginii schim-
1) PasagiuI comunicaria intre Moldova fi"
Iipseste atAt In editia Analelor Parlamentare, Pasagiul de patru vdsle i rase caice" sA
tom I, partea II-a, p. 164, eat 0 In manuscrisul rit atAt In manuscrisuf 4414, c'at 0 In Analele
4414 dela Academia RonAritt. Parlamentare.

www.digibuc.ro
280 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
bându-se zi i noapte, vor privighia
cu cel mai mare amArunt, atât In li-
man, cât i pe toatA insämnata linie a
DunArii. Ei sânt Indatoriti de a privi-
ghea ca toate vasele de curând sosite
sA. nu se apropie de liman, nici sA
comunicatie cu celelante vasA, pâra
a nu 'tap lini zilile carantinei.
g) Fie0ecare data sosind vreun vas,
pAzitorii depe apA au a in0iinta pe
cApitanul schelei sau pe directia caran-
tinii, emii vor lua cuviincioasAle mA-
suri feritoare.
Dupa Inpregiurarea locului päzile in-
naintite trebue a fi intre ele ca la o
mie de stanjini depArtare. Se vor in-
samna in foae numArul apropietori
puterea strAjerilor 0 a pAzilor Innain-
SECTIA II
Despre organizatia carantinei §i a barierilor (rohatce).
Art. 172. Pentru tinerea cornu-
nicatiei Intre Moldova cu tArile streine,
se va a§eza pe cordon :
a) 0 carantinA la Tiglina, a cAria
a§Azare &au 0 inceput. AceastA ca-
rantinA va fi pentru cälAtori i mArfuri.
b) 0 barierd pe mal intre carantinA
intre thrgul Galafii, aceastä este pen-
tru ecsportatte (scoatere din ¡ark') a
tuturor lucrurilor de negot
c) Mai gios de Galati. in apropie-
rea acestui orq, se va a0za o barie-
rA pentru vase ce sosesc de la locu-
rile invecinate cu provizie ae ale mân-
cArii i cu alte lucruri ce nu sânt su-
puse carantinei sau ce se pot curäti
numai cu apA. Se IntAlege ch matro-
zii, nici alti cAlAtori, nu se vor putea
cobori la aceastA barierA.
Art. 173. Carantinele i barierile
fdrä intârziere se vor face dupA asA-
mAnarea celor mai bune a*Arnânturi
de acest feliu, pe cht vor erta mijloa-
cele de Finante Mtn' aceasta hotArite.
Spre aceasta se va face la carantinA
un numAr indestulat de zidiri pentru
indemAnatA lAcuinta a dregAtorilor
a cAlAtorilor, magazii sigure i Inca-
www.digibuc.ro
tite, precum i numärul bordeilor ce
au a le cuprinde. La fieOecare miazA-
noapte un jandarm cAlAret va purcede
de la gura Siretiului, coborându-se
deahmgul malului pânä la pichetul in-
vecinat i dupa ce Il va agiunge se va
inturna. In acest chip se va urma din
pichet In pichet pânä la gura Prutului.
AsAmine la fie0ecare miazAzi, un jan-
darm calAret va purcede de la gura
Prutului, suindu-se dealungul DunArii
pânA la pichetul invecinat i dupa ce
Il va ajunge se va Inturna.
In acest chip se va urma din pichet
in pichet pânA la gura Siretului. Prin
acest chip se va urma pe tot cordo-
nul o corespondentie i o pazA. nein-
cetatA.
pAtoare pentru mArfuri i spitaluri, q.
cl., toate dup5. un plan hotärît. Toate
aceste zidiri se vor face a§a in cât sA
se poatA Inlesni slujba 0 a inpedica
orice comunicatie opritA.
Art 174. Zidirea carantinii ffind
acum InceputA pe mo0a mânästirii Ma-
vromolu, se va face cu aceastA mâ-
nästire un a0zAmânt pentru zidirea
unii casA de ospät; insA spre a sigu-
ripsi indestularea cAlAtorilor, persoana
ce se va insArcina cu aceasta se va
indatori in serfs de a pAzi pururea in
ospAtArie indestularea proviziei de fe-
hut cel mai bun. Neurmându-se a-
ceastA indatorire, directia carantinei
va fi inputernicitä a gAza pe un alt
marchitan In acea casA de ospät. Pre-
tul lucrurilor de mâncare putänd a se
schimba, directia carantinei le va pu-
blicui la fie0ecare lunA, intemeindu-se
pe preturile curgatoare, adeverite de
politia loculul, larA tarifa va fi in ve-
dere tn lAuntrul carantinei spre
fie0ecAruia clAlAtor.
Art. 175. Privighierea carantinei
este incredintata unui comitet de sA-
nAtate ce va fi a0zat In capitalie
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
carile se va alcätui de ministrul din
Läuntru, de hatmanul si de protome-
dicul. Acest comitet va orândul i va
privighia toate pricinile atârnätoare de
carantinä i inputernicit fiind de cätre
guvernul, el va putea asäza carantine
provizorie (vremelnice), in toate locu-
rile printipatului unde ar fi primejdie
de molipsire.
Art. 176. Spre a da o cunostintä
cu amäruntul a regulilor carantinei,
precum despre inmagazinuirea mär-
furilor, a kr curätire si ale vasälor
despre mäsurilor feritoare intru irnpor-
tatia (aducerea in tarä) producturilor,
intocmai se va urma dupa cuprinde-
rea foaiei aläturate supt litera B. Re-
ghistrul tuturor märfurilor aduse in tarn
inpnrtite in clasuri, dupa terminuri
a carantinei, la care fiestecare din
ele pentru curntire este supusä, ase-
mine se aflä in foae sus arätatä.
Art. 177. Acest comitet de sä-
nätate va putea, dupä inpregiuräri
gradul puterii boalei, a inmult1 numä-
rul zilelor carantinei, 'Msä nu va putea
nici odinioarä a scädea numärul lor
prin acest reglement hotnrit.
Art. 178. Paza cea cu amärun-
tul i tinerea regulilor de paza sänätä-
tii sânt incredintate unei directii de
carantinä ce este supusä povntuirilor
comitetului. Aceastä directie, askatä
la carantina de la Tiglina, este alcätu-
itä de un director, de un vitdirector
si de un doftor.
Dregätorii trebuinciosi la carantinä
precum si la barieri sant insämnati in
aläturata foaie supt litera A.
Art. 179. Directia carantinei este
indatoritä regulat a raportui catre co-
mitet despre toate cele ce atärnä de
carantinä i tinerea regulilor de sänä-
tate. Dupä firea acestor raporturi, co-
mitetul va hotäri alte mäsuri feritoare
de molipsire. Poroncile despre aceasta,
intnrite de Domn, se vor trimite la
directie spre a fi puse in lucrare.
1) In In mss. 4414 si 99 si Analek ParIamen.
tare: magazinuirea", in mss. 349 si In editia
din 1937: inmagazinuirea".
www.digibuc.ro
281
Art. 180. Comitetul carantinei va
fi insärcinat a privighia starea sänätä-
tii i in läuntru printipatului. Drept a-
ceia, Moldova se va inpärti in privi-
rea sänätätii in cinci departamenturi
anume:
1) Departamentul Botosanii cuprinde
tinuturile Herta, Dorohoiu, Suceava,
Botosanii.
2) Departamentul Eii, cuprinde fI-
nuturile Eii, HârlAu, Cârligatura, \his-
luiu,
3) Departamentul Romanului cuprin-
de tinuturile Niamtu, Rom anul, Bacau;
4) Departamentul Barladului cuprin-
de tinuturile Bârladu 9, Tecuciu, Putna
Fälciiul.
5) Departamentul Gälatii cuprinde
tinutul Covurluiului.
Art. 181. Fiestecare ispravnic
este indatorit a privighea in tinutul säu
starea sänätätii í regulat a raportui
comitetului de sänntate, urmând intru
toate regulilor ce intru aceasta se vor
asnza i privighind a kr päzire.
Art. 182. Fiestecare ispravnic a
tinuturilor cuprinsä in departamentul
intâi se va adresui la vreo ,trebuintä
cätre doftorul de la Botosani, ce este
scaunul departamentului ; pentru de-
partamentul al doilea se vor adresui
la Esi ; pentru departamentul al triilea
la Roman ; pentru departamentul al
patrulea la Bârlad ; ce se atinge de
ispravnicii departamentului al cincilea,
ei se vor adresui la doftorul caranti-
nei asnzatä in acel tinut.
Art. 183. Se va asnza un in-
spector de cApetenie pentru imbe prin-
tipaturi. Domnii inpreunä cu ghine-
ral-consulul Rosiei, vor face alegirea
acestui ipochimen. Acest inspector va
fi indatorit :
a) De a cerceta regulat cordonul
feritor sänätätii spre a luoa pe fata
lo ului stiintele cele adevärate spre a
le inpärtäsi comitetului ;
b) Inspectorul se va corespondui eu
dregatorfile carantinilor a staturilor in-
2) In Analele Parlamentare : Tatoca" In
Inc de Bcirlad".
282 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

vecinate, spre a pune la cale mäsurile furilor, inmagazinuirea acestor din urmä
cuviincioase i va avea corespondentie mäsurile feritoare ce au a se pázi
cu malul drept al Dunärii pentru ave- pentru toate interesurile de negot.
rea 0iintei de starea sänätätii a locu- Art. 188. Spre a inlesni alijveri-
rilor a§azate dincolo de Dunäi-e 0 a- qul intre sätenii Moldovii ') i intre la-
celor megie0te. cuitorii de piste Dunäre, se vor aqäza
c) El va avea neincetata privighiere la amandoa barierile, in toate zillie ale
asupra carantinilor, pentru cä atât re- säptämanei, targuri uncle' sätenii moldo-
gulile ce s'au aOzat, cat 0 rânduiala vent vor putea vinde producturile kr.
cea mai deplinä, O. fie cu scumpätate Pentru aceasta, alaturea cu bariera, se
päzite. Asämine el va fi insarcinat de vor face ingrädituri spre priimirea lá-
a privighea toate cele ce atarnä de cuitorilor din a dreapta Dunärii. In a-
starea sänätätii din läuntru, de a se cest chip, färä a trece vreodatä cordo-
corespondarisi pentru aceasta 0 de a nul carantinü, sätenii vor putea face
propune comitetului toate mäsurile ce alijveriqul kr, f Ara a avea vreun ames-
va socoti trebuincioase. tic cu läcuitorii din malul drept al Du-
Art, 184. Toti dregätorii a ca- narii. Un numär hotärit de dregatori
rantinii 0 a barierilor se vor alege de vor privighea päzirea cu amäruntul
care ministrul din Läuntru 0 se vor a regulilor oranduite, precum 0 ea toti
intäri de catre Domn. banü ce vor infra la acele targuri sa
Nime nu se va putea scoate din treacti prin (get i pentru ca nimine sä
slujbl, afar& numai pentru oarecari eu- nu poatä a se înfäfoa inarmat.
vinte intemeete care s'ar adeveri in Art. 189. Toti dregätorii carantinii
un jurnal iscalit de mädulärile comi- 0 a barierilor, panä a nu infra in slujba
tetului. vor face giurämant de a päzi cu sfin-
Art. 185. Sámuirea casäi carantinii tenie legiuirile feritoare sänätätii. Spre
este supusä supt raspunderea minish-u- a face aceste legiuiri cunoscute, neapä-
lui din Läuntru, carele va orandui toate rat de trebuintá este a se citi acest
somile ce au a se pläti dupä cum s 'au reglement in zilile de directorul hotä-
hotärit prin reglement. El va fi dator rite, in ffinta directiei 0 a tuturor clre-
a aräta cuvintile tuturor cheltuelilor gatorilor mari i mici ai carantinii, pre-
ecstraordinare, urmand atat pentru da- cum 0 reglementul de sänätate aice
turile cat i pentru luoaturile ce vor aläturat. Asämine fie#ecare data se va
infra in casä, randuiala ce acum se pa- luoa in scris a kr ardtare de cate pon-
z4te la visterie. turi li s'au citit, pentru ca la intamplare
Art, 186. Numirea doftorilor la de neinplinire sä. nu poatä nime, pen-
carantiná 0 la deosäbitele departamen- h-u indreptarea sa, pricinui nqtiinta
turi de sänätate atarnd de comitetul, acestor regule. Asämine se va urma
carile, atat pentru a kr numire cat 0 pentru tarifa lucrurilor ce se aduc in
pentru scoatere, se vor povatui dupa tarà.
cele ce s'au hotärit la art. 184, pentru Art. 190. Jandarmü ce sant la
cielanti dregätori ai carantinii. Protome- carantinä vor fi supt poronca ofitärului
dicul este indatorit a privighia ca toti celui mai vechi a cetei ce va fi aqezatä
doftorii sa inplineascd cu amäruntul la Galati ; iar vozarii 3) vor fi supt as-
datorüle kr i ca sä fie totdeauna cultarea cäpitanului §chelei.
indestulati cu bune doftorii.
Art. 187. Comitetul de sänätate
va alcätui in limba moldoveneascá i) In manuscrisele nr. 349 0 4414 : satenii
moldoveni".
in alte i va publicui färä intarziere re- .2) In AnaIele Parlamentare : pdstrarea", In
gulile pentru numärul zililor carantinii loc de pdzirea".
ce vor fi datori a face cälätorii 0 ma- 3) In Analele ParIamentare: coferii" tn foe
trozii, chipulwcurätirii vasälor 0 a mär- de vozarii".

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLD0'1, EI 283

Art. 191. Spre intâmpinarea chel- pe an o sumä de o sea de mil lei

tuelilor neaparate pentru tinerea caran- din veniturile printipatului Moldovei,
tinii i de douä bariere cât i pentru dupä cum se aratá la sectia a doa,
leafa tuturor dregätorilor, s'au hotärit cap. al trfile.

SECTIA III
Despre regulile pazitoare se-m(5650i de politie pentru cellerori
i

marfurile in carantina.
Art. 192. La sosirea vreunui vas, in straile curätite, va trece in läguinta
comisariul carantinii, insotit de dofto- ce i se va insämna. Din acest minunt
rul, It va cerceta. Patronul adecä cäpi- eel ce va fi Sändtos, pâna la inchierea
tanul vasului va fi indatorit a infAtosa de a patra zi, volnic va fi in curgerea
hârtfile sale si de a face arätärile ce- zilii a cincea 1) de a luoa toate lucrurile
rute, despre care se va incheia jurnal. sale si de a esi din carantinä.
Dupa aceste, daca patronul sau unii Art. 195. Intâmplandu-se ca dof-
din cälätori ar voi sä intre in carantinä torul sä discopere asupra vreunui din
sau sä rämâe in vas spre a discärca cälätori, simptome sau oarecari sämne
marfa sau a incärca alta la bariera ecspor- de ciumä, atunce ciumasul, toti ai säi
tatiei, atunce se vor pazi despre aceste tovaräsi si a lor lucruri se vor trimete
mäsurile de sänätate potrivite cu fieste- in vasäle lor, spre a face acolo caran-
care din aceste douä intâmpläri. Ce tina orânduitä, iar carantinile invecinate
se atinge de caicele ce ar veni din a se vor instiinta de aceastä intâmplare.
dreapta Dundrii, aceste indatä dupa so- Art. 196. Cälätoriul este indatorit
sirea lor la carantinä vor putea dis- a trimite mai intâi straiele sale, spre a
arch märfurile 0 a inearca allele, lush' fi dupa cuviintä cued-tile i dupl ce in-
färä a avea vreun amestec cu läcui- sus se va supune la toate formalitalile
torfi. orânduite prin art. 194, se va inbräca
Art. 193. Dacd dupa cercetarea in straile curätite, va trece in läcuinta
fäcutä, s'ar aräta vre un prepus asupra ce i se va orândui. Din acest minunt
vasului, atunci el va pune la carantinä numai i se vor numära acele patru zile
pana e nu avea vreo comunicatie, a carantinii.
se va supune la toate mäsurile de cu- Art. 197. Dacä dincoace de Bal-
rätire, iar intâmplându-se O. nu voiasca a can s'ar ivi ciuma, atunce zilele caran-
face carantinä, atunce slobod va fi de tinii se vor indoi i in curgirea aceasta
a purcede. cAlatorii vor fi datori a se supune la
Art. 194. Orice cälätor, sosind la regulile orinduite.
carantinä, este datoriu a inatosa direc- Art. 198, Toti curierii, de orice
fiei pasaporiul säu si a face toate arä- natie ar fi, se vor supune la inplinirea
tärile cerute, despre care se va incheia legiuirilor carantinii ; numai pacheturile
un jurnal. sale, dupa ce se vor curäti bine, se
In urmä se va supune vizitatii dof- vor putea da la alti curieri ce nu se
torului, dupa care aflându-se sanatos, aflä in caraiitinä, spre a fi trimisä la
se va face reghistru a tuturor lucrurilor, adresa lor i aceasta dupa punerea la
banilor, scrisorilor i altor hârtii ce se cale fäcutä cu consulii i aghentii pute-
vor da la directie, spre a lor curätire rilor streine.
dupà regulile carantinii. Apoi el va
späla tot trupul sätt in o camard hotä-
rità aceasta i inbracându-se I) Ibídem : "a cere, in Toe de "a cincea.,

www.digibuc.ro
 284 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Curierii vor fi 1ndatoriti a fi fatä la 1.) Acele ce nu sânt supuse la nici

curätirea pacheturilor, scrisorilor i ba- o carantinä, precum untdelemn, mAs-
nilor ce ar fi aducâncl. line, icre, pe§te särat i celelante. Toa-
Art. 199. Orice persoanA inar- te aceste lucruri se pot deseirca din
matä intrând in carantinä cu scopos de vas 0 a se aduce in tara, dupä ce mai
a se tnturna piste cordon 1), panä a nu intai se vor späla vasele In care aceste
infra este Indatoritá a läsa mai intâi feluri de lucruri se alla ;
armile sale la directie, care inscriind 2.) Acele lucruri ce se pot curäti
intr'o condicA inadins numile chlAtoriu- petrecându-le prin apA precum alämâi,
lui i insämnarea armilor, le va pästra, portocale i celelante sau acele
iar la inturnare nejignite le va da in- ce se pot curäti dupA ce se vor des-
dAräpt. face 0 se vor arde Inväliturile lor, sau
Art. 200. Tofi cAlätorii ce ar sosi dupa ce se vor uda eu apä cutfile i va-
in acea zi 0 tot din acel loc vor putea säle in care se aflä, precum bAcAliile,
läcui Inpreunä Intr'un apartament, dacä toate acele märfuri nu sânt ") supuse la
nu vor fi indestule cämäri spre a in- carantinä;
cApea fie§tecare in deosAbi, insä nicio- 3.) Lucrurile ce trebue a se di§chide
datä doi alätori ce ar sosi in doâ osä- 0 a se aerisi, precum skife, deosabite
bite zile nu vor putea face carantinA feluri de tesäturi i alte lucruri de acest
la un loc. feliu, din minuntul inceperii aerisirii,
Art. 201. Oricare cälätoriu 2) sau vor sta §asAsprAzece zile in carantinä ;
trecätoriu, de orice natie sau grad ar 4.) In urinä lucrurile a cärora caran-
fi, este färä osäbire supus la cea cu tinä se va prelungi pânä la patruzäci
amAruntul päzire reglementului carantinii O clouâ zile, precum lAna, bumbacul,
O nu va pLtea in nici o intâmplare a celelante, teancurile i sacii acestor
trece cordonul, färä a avea o adeve- märfuri se vor dispica 4) spre a putea
rink' ce la e0rea sa din carantinA i se fi mai cu lesnire patrunse de aer 0 se
va da de directie 0 care va fi iscAlitä vor curAti dupä regulile carantinii iar
O de comandantul portului a sträjii pä- aerisirea blänurilor va urma numai In
mânteti. Aceastä adeverintä va arAta curgere de doâzeci i patru de zile in
cum cä au inplinit in carantinä cele de râncl.
legiuire orânduite. Art. 203. Dupa inplinirea orân-
Art. 202. Märfurile ce se aduc duefilor carantinii, directorul va da pro-
din Turchia, In privirea chipului curAtirii prietarilor acestor märfuri un bilet de
lor, se inpärtesc in patru clasuri, adecA slobodä frecire adeveritor curatirii bor.

SECTIA IV
Despre calceirile legiuirilor carantinii i pedeapsa bor.

Art. 204. Acei ce vor cälca le- 1. Acel ce va cAlca 5) piste hotarAle
giuirile carantinii se vor pedepsi in chi- Moldovei, färä a face carantinä, va fi,
pul urmAtor
3) In Analele Parlamentare : «mutt supase"
f) In Analek ParIametare «peste curtind. In in foe de «nu stint supuse". 9

Inc de apiste cordon. 4) Ibidem .9deschide" in foe de .despica".

In manuscri ele nr. 909, 4414 si in Anaide 5) Comisia din 1835 infocueste 49Acel ce va
Parlamentare : "lacuitor. in foe de actadtoria", cdlca" cu 9,pdmeintenii cari vor &acct., si se a-
cum am transeris dupA mss. 99, 349 si ediite daug& La sfarsit: «bird ceelanti vor fi giudeeati
tipAríte din 1837 si 1846. de cdtre a lor competentd dregdtorie».

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVE1 285

dupà ce o va inplini, triimes pe viatà Art. 206. Sant socotiti vinovati a

la ocnä. felului ¡Mai :
2. Dacä cineva ar aduce in Moldova a) Dregatoriul carantinii ce ar läsa
märfuri pe ascuns sau alte lucruri, atun- sa treacä un calätor sau märfuri, farà
ce indoità villa de controbant si de al- a-1 supune la regulile carantinii oran-
carea cordonului se va pedepsi prin duite,
confiscatia lucrurilor prinsä, iar calca- b) Jandarmul sau pichetul sträjii pa-
toriul cordonului va fi osândit la ocnä mantesti, carile, dupà ce va opri pe im
pe viatä. cälätor ce s'ar ispiti a trece pe furis
3. Acela ce va ascunde vreun lucru cordonul, 1-ar läsa sä treacA innainte
si se va dovedi in cursul facerii caran- färä a-1 triimite la cea mai aproape
tinii, se va supune la o nouà carantind. cantora a carantinii.
socotitä din zioa cand se va.dovedi in Art. 207. Sant socotiti vinovati
aceastä. cälcare. de feliul al doile
4. Acei ce s'ar atinge de o persoanä a) Slujitorii carantinii cari ar lAsa sa
sau de un lucru aflätori in carantinä, treacä marfa i dupa inplinirea zililor
precum i lucrurile atinse de un cälätor rânduite carantinii, Msä carele necurà-
ce ar infra in carantinä, asäminea sä tindu-se 'hides tul, ar pricinui vreo in-
vor suptme ') la o nouà carantinä; tâmplare de molipsire.
5. Intâmplandu-se ca nestine sä ispi- b) Jandarmul sau pichetul carele ar
teascä a cAlca legiuirile carantinii sau läsa vreun punct slobod pe unde sA se
cordonul j carile dupg poftorita ameli- poatä comunicarisi.
tare 2) de cätre jandarm nu s'ar trage Art. 208. Calcätorii feliului intai
indäräpt, atunce jandarmul va fi inpu- se vor pedepsi de moarte.
ternicit a inpusca pe acest cälätor. Art. 209. Dregatorii cei mari ce
Art. 205. alcArile legiuirilor ca- s'ar fi dovedit de vinovati in calcarea
rantinii fäcute de cätre dregätorii ei feliului al doile se vor scoate din slujbA
sânt de dad feluri si se va declarui nevrednici de a mat
1. Cele intâi fäcute cu inadins i cu intra in dregatorii.
scopos a vreunui interes ; Dregätorii mai mid se vor pedepsi
2. Iar cele de al doile care urmeazA trupeste.
din lenevire, Art. 210. Pentru mice neclreptate
Cuvintele «sd vor supune. tipsesc din ma- ce ar urma din partea dregätorilor ca-
nuserisele 909, 4414 0 din acela utilizate In Ana- rantinii sau a slujbasului cordonului,
lete Parlamentare. vor fi scosi din slujba si indatoriti a
2.) In mss. 4414 «amelin(areo, tn mss. utitizat
de Analele Parlamentare i In editile tipArite: pläti partii însträmbätäfite indoitul
amenintare.. pagubil ce ar fi suferit.

www.digibuc.ro
286 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA A
Statul apropietoriu a dregatorilor comitetului seinateitii din Eqi,
a carantinii dila Tiglina qi amcinduror barierilor.

t LEAFA IN LEI
LEFILE INEGATORILOR COMITETULUI 1 Peste tot
2 , ,4
DIN ER .,
P-
=
..E.
,..
1 , .2 Ls = i
: 9 .2
pe an
Z

Inspectorul de cápitenie . , . 1 1,102 1.102 13.224

Secretariul inplinind si slujba de casieriu 1 300 300 3.600
Scriitorii . . . . . 2 120 240 2.880
Cheltuiala cantalerii si plata unui pAzitor 125 1.500 21.204

De la carantina Tiglina.

Director . . . . . 1 500 500 6.000

Vit-director . . . , . 1 300 300 3.600
Doftorul ce este indatorit a tine sit
spiterie . . . . 1 500 500 6.000
Moasa . . . . . . 1 150 150 1,800
Scriitoiii . . . , . 2 100 200 2.400
Comisarii . . . . . 3 200 ,600 7.200
Slujitorii . . . . . 6 60 360 4.320
Cheltuiala cantalerii 100 1.200
Slujbasii pe O. magazii . . . 8 50 400 4.800
Tulumbagii pentru tulumbe . . 2 50 100 1.200
Pentru incAlzit si materüle de afumat 300 3.600
Comisariul la bariera ecsportatii , 1 200 200 2.400
Scriitoriul . . . . . 1 75 75 900
Privighitorii la priimirea marfurilor ce
ese prin aceastà barierà . . 4 125 500 6.000
Comisariul la bariera ecsportatii langa
Galati , . , . . 1 200 200 2.400
Scriitoriul . . . . . 1 75 75 900
Privighetoriul târguirei . , . 1 125 125 1.500
Privighetorü barierei . . . 2 60 120 1.440
Capitanul . . , . . 1 200 2Q0 2.440
Vozarii 20 65 1.300 15.600
Pentru doâ mari si sasä mici caice . 3.136 78.796
100.000

www.digibuc.ro
ANECSA LITERA B.

Regulile lámuritoare mdsurilor ce au a se lua

pentru carantind.

SECTIA I
Despre priimirea vasälor sosite la schela carantinei.
Art. I. Nici un vas sosind, nu ALA sAnAto0 0 child in cursul cAlAtorie
trebue sä se apropie de chelä 0 mai nu s'au intâmplat vreo moarte, atunce
vârtos nicicum sä intre fArA Oirea pos- cApitanul poronce0e pafronului, cAläto-
tului de Dun Are sau a postului inna- rilor 0 matrozilor de a luoa toate a
inuit a carantinei, carele trebue sä fie lor pasaporturi 1), scrisori 0 hârtii 0
la depärtare cuviincioasä de la zidirile de a merge in caic pânä la carantinä,
carantinei. IndatA ce un vas se va a- spre a se supune infrebärilor 0 vizitatii
propie de bariera despre Dunäre, cA- cuviincioase, privighiind insä sä nu aibA
pitanul va infra intr'un caic 0 va vreo comunicatiune cu nime. DacA toti
merge spre a sa intAmpinare 0 fArA acei din vas n'ar putea deodatä a
a se atinge va intreba de numile va- merge la carantinä, atunce se va duce
sului 0 a pafronului (cäpitanul säu), de dintâi o giumätate 0 inturnându-se a-
locul venirii sale 0 de are inarcaturä ceasta la vas, altä giumatate a cAlato-
sau ba, de sânt oamenii sänäto0, de rilor va merge la carantinA.
nu a murit cineva in cursul cAlAtoriei, Intâmplandu-se sä fi fost molt pe
de nu s'au abAtut undeva 0 anume in acel vas sau bolnavi, atunce cApitanul
ce foe 0 viind dinteun loc cu prepus, spre inmultirea mäsurilor feritoare, va
de au inplinit curätirile carantinei 0 a- porunci patronului de a se infAtoa in-
nume in care carantinA. Ml singur, fall cAlAtori 0 fArA oamenii
Potrivit cu räspunsurile pe aceste vasului.
intrebäri, capitanul va insämna locul Art. IV. Daca se va adeveri cA
unde vasul poate fdrä primejdie sA a- vasul ar fi venit de la un loc molipsit
runce anghira. sau cA ar fi trecut pe la un aa loc,
Art. II. Tot atunce cApitanul da sau, in sfar0t, daca ciuma s'ar desco-
patronului vasului cu feririle cuviin- peri asupra unuia din aceia ce infra
cioase, o hârtie scrisä sau tipAritä inteo in carantinä, atunce färä cea mai micA
limbA cunoscutä patronului spre a-i fi intârziere, ciumawl, sub pazA, se va
de instructie, coprinzAtoare de toate re- trimite la spitalul ciuma0lor, iarA pen-
guile ce fie0cine este dator a le päzi, tru celelante persoane ce ar fi cu dânsul
in cursul facerii carantinei. Patronul precum 0 despre aceia ce se atinge
trebue indatä sä citeascA acele instructii de vasul in carele sä aflä bolnavul, li
la totii cAlätorii 0 matrozii adunati.
Art. III. In intAmpläri obicinuite 1) In Analele Parlamentare : pe la porturi"
adecA când toti cei aflätori in vas se In loe de : pasaporturi".

www.digibuc.ro
 288 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

se va hotari terminul eel mai putin de curatite dupa feliul br sau prin gaz
14 zile, dupa euviincioasele curatiri ce acni muriatic ocsighinat sau prin gaz
se vor face cu vasul de pucioasä sau in urma prin aerisire
Art. V. pupa venirea calatorilor spalare, iar din zioa ace0ii schimbari
la casa carantinii, li se vor luoa la toti de stare, li se va numara terminul de
pasaporturile, documenturile, facturile, 14 zile. Doftorul, cercetandu-i de trii
serisorile i celelante ce vor fi avand. ori pe zi, le va face intrebare in ffinfa
Cu toate aceste lucruri se va urma directorului carantinei, despre starea
intocmai ca la carantina unui sanatatii Mr i ei nicicum nu se vor
Oamenii ace§tia sant supu0 vizita- lasa la vorbitoare (locul intalnirii
risirii 0 se vor intreba supt giura- vorbirii cu sträinii), nici voia ce este
mant despre starea sanatatii a locurilor altora data de a vorbi cu ace§tia, nu
de la care vin ei sau pe unde au tre- li se va ingadui. Cele ale mancarii li
cut. Asamine de nu au avut niscaiva se vor inpärti in fiinta directorului ca-
bolnavi sau morti in cursul calatorii Mr. rantinei cu toate fererile putincioase.
Art. VI. Daca in vasul sosit s'ar Art. 141.1. Afara de acele strae,
gasi un bolnav sau daca cineva s'ar care vor fi mai intai curatite in cursul
bolnavi de lingoare sau de alte friguri vizitatiei, se vor luoa calatorilor toate
lipicioase, innainte sau dupa inceperea lucrurile de zilnica Mr intrebuinfare,
terminului carantinei, atunci un asami- precum straile, armile de foc, asamine
ne bolnav, fara cea mai mica intarziere toate luerurile supuse molipsirii. Spre
se va deosabi 0 se va duce la spital, luoarea acestor lucruri de la calatori,
in cvartalul calatorilor. Dar oamenii se vor intrebuinfa oameni inadins, cari
ce se afla pe acest vas 0 carii fac pentru aceasta n'ar avea nici o comuni-
acum carantina, vor incepe din nou catie cu orice altä persoana.
terminul intreg a carantinel, numaran- Art. IX, Straile, lucrurile cala-
du-se din zioa in care un asämine bol- torilor i orice alte mofipsirii supuse,
nav s'ar fi dispartit de la damii. dupa ce li se vor luoa, se vor duce la
Art. VII. Daca boala lipicioasä s'ar cvartalul unde se fac curatirile, iara
ivi in vreo camara a celor ce se aflä comisariul prin mijlocirea directorului
In carantina, atunci ciumapl fara cea de carantina, va da proprietariului a-
mai mica' intarziere, despartindu-se de cestor lucruri adeverinfa de priimire.
la altii, se va duce la spital, iar toti Armile de foc i cele de alt feliu, iarba
acei ce raman in aratata despartiturä, de pu§ca i celelante se vor pazi in
precum i pazitorii ce s'ar fi afland, deosabi, straile lor 0 a lor lucruri se
îi vor spala adesaori mainile cu ames- vor curati sau prin gazul acrimii muri-
stecatura himiceasea_ numita gaz acru afice, ori superocsighinate sau prin a-
muriatic super-ocsighinat. fumarile cu pucioasa sau prin aerisire
Camarile se vor afuma in toate zilele dupa feliul i insuOmea lucrurilor.
in chipul urmatoriu Art. X. Volnici shut acei din vas,
Amestecand inteun vas de stecla aflätori in carantina, de0 nu doresc a
putina magnezie cu sare obicinuitä fi curatiti, de a incarca marfa la bari-
dupa ce amestecatura aceasta se va era ecsportatii, ce este pentru aceasta
topi in apa, se cuvine Inca a adaugi, hotarita, afara numai cand s'ar ivi mo-
din vreme in vreme, o lingurita de a- lipsire pe un asamine vas. In aceasta
crime de pucioasa 0 de a purta aceasta intamplare nu este ertat vasului, de a
amesticatura prin camara pana se va incarca la bariera ecsportatii, pana a nu
umplea de gaz (aburi), intr'atata incat fi mai intai curatit. Un dregator inadins
sa se simtascä mirosul sau, msA fara al carantinii va privighea ea vasul ne-
a supara rasuflatul. curatit sa incarce producturile fara a-
Toate straile i lucrurile Mr de zil- mestic cu alte persoane sau vase 0 mai ales
nica intrebuintare trebuesc schimbate sä nu poata nicaiurea nimicfi discarca.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI 289

Art. XI Dupa a kr curatire, mar- cu amäruntul acelor lucruri, fall vama

furile din nou se vor pune In teancuri este datoare a adeveri si a privighea de
si se vor invali. Persoanele ce le vor a nu lasa nimica sa treaca far% stirea ei.
curati se vor supune vizitatii doftorului Dacä proprietariul märfurilor sau ve-
si inplinindu-se cu amaruntul toate o- chilul säu, in cursul de trii zile dupa
rânduelile curatirii, adeverinta cornisa- deplina curätire a marfurilor, nu se va
riului asupra acestor mar-furi se va In- infätosa spre a le rädica, atuncea ele
fatosa directii. se vor ecspedui la vama eu cheltuiala
Art. XII. Directia carantinelor proprietariului.
va hotári, de nu va fi vreo piedica, Art. XIII. Acel ce, aflându-se in
slobozirea märfurilor. Atuncea marfurile carantina asupra unui vas sau in casa
se vor insämna cu o inadins pecetie a carantinii, s'ar atinge cu sccpos inadins
carantinii, precum tasäturi si alte stofe de o persoana sau de un orice lucru,
in bucati, bumbacul, lâna si alte asa- carile n'ar fi supt carantina sau a ea-
mine marfuri aduse in teancuri. Pro- ruia zile de carantinä sânt deosebite
prietarii vor priimi bileturile si vor inturna cu ale sale, acesta dupa hotarirea co-
adeverintile ce li s'au dat, iscälind in mitetului se va supune la o pedeapsà,
dosul lor priimirea acestor märfuri. Di- sau va pläti cheltuelile pricinuite la acei
rectia carantinii 'Ana a nu slobozi esirea carii in urma acestii atingeri, vor ti
acestor märfuri, precum si acelea ce datori a se mai supune la alt termin
nu sânt supuse molipsirii va trimite la de contumatie intocmai cu ale calca-
cantora ) vämii, insämnare si foaia kr toriului.

SECTIA II
Despre carantina pentru marfuri si inpeírtirea marfurilor.
Art. XIV. In privirea chipului 3. Lucrurile ce pot fi curätite prin
curatirii, toate märfurile supuse molip- singura aerisire, precum :
sirii, sä inpartasc in patru clasuri : a) Galoane adeca sireturi de aur,
1. Acele ce se curata prin chipul de argint, ratele si alte asäminea ;
gazului acru muriatic superocsighenat b) Catifele, stofe delicate de matasä,
sânt : bumbacul, inul, cânepa, lâna, ma- de bumbac si de lânä ;
tasa crudä si toate stofele neväpsite, c) Cadre zugrävite pe pänza si
precum : pânza, schimburi, postav alb, stampe ;
eta si altele asamine Asijderea puful, d) Radäcina numita radics diptami,
penile nevapsite, parul, pae, trestii si hemeiu, tabac in frunza si coaja de
toate a kr manulapturi nevapsite, scoar- tot feliul;
ta de dop, dopurile nota, hârtia alba, e) Pene vapsite.
burete de Grecia, blane usoare si mari, 4. Lucrurile ce se curätäsc in apa
rogojine de papura si de teiu, par de precum :
pore si perii nevapsite. a) PanzA suptire si groase ce se in-
2. Lucrurile ce se curata prin afu- plântä in apä si se aerisäsc.
matul de pucioasä, precum toate stofile b) Cadre zugravite pe lemn cu o-
väpsite, a carora flori sant delicate pre- loiu se spalá cu apä cu un burete ;
cum : postavuri groase, covoara, stofe c) Periile si feliurite lucruri de lemn
de bumbac si blanarii, cart si perga- se inplânta in al:4 si se spa% cu luare
menturi. aminte a nu fi stricate de apa. Pentru
aceasta, lucrurile de lemn 2) fiind de
1) In Analele Parlamentare, L p. 114 : ca- 2) Numai In Analele Parlamentare : .lucru-
rantina" tn toe de cantora". rile cu lac. In toe de «lucrurile de lemn,P.
19

www.digibuc.ro
290 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

pret, se vor späla cu un burete. Se cu- vigherea päzitoriului carantinii. Pe langa

vine a se ingriii sä nu rämâe nimica aceste sä se aprindä mucul lor si sä
intre inchieturile sau adâncurilelor, färä arda ceva din cearä sau ski, iarä dacä
a fi curäfite
t proprietariul nu ar voi 01 le cu-
d) Lumânärile de säu si de cearä rafasca in acest chip, atunce ele
vor rämâne inplântate in apä in curs vor rämâne in carantinä pe vadeaoa
de patru zaci si opt ceasuri supt pri- orânduitä.

www.digibuc.ro
 CAP. VII
Reglementul jandarmerii.
TABLA MATEREOR
TITLUL I
GHENERALNICE PUNERI LA CALE
PENTRU ALCATUIREA MILITII
ADICA :
1-a sectie. Temeiurile alcAtuirii.
2-a sectie, Inrolatia de bunä voe,
3-a sectie. Tinerea ei 0 privileghiu-
rile.
4-a sectie : Gheneralnice datorii a
militii, Insusirile sefului ei 0 dizlocatia.
5-a sectie : Administratia militii.
6-a sectie : Inbräcämintea 0 'Mar-
marea.
7-a sectie : Sama cheltuelilor.
8-a sectie t Drepturile rangurilor mi-
litäresti.
TITLUL II.
INVATATURA CALARETULUI $1 A
PEDESTRULUL SLUJBA DE GARNI-
ZON $1 DE AVANPOST, INSA :
1-ia sectie s Scoala 1nrolatilor adica
a scrisilor ;
2-a sectie I Exertitia companiei.
3-a sectie : Exertitia escadronului.
4-a sectie : Exertitia batalionului.
5-a sectie ; Slujba de garnizon 0 de
avanpost.
www.digibuc.ro
TITLUL III.
REGULE DE ADMINISTRATIE.
1-a sectie: Prerogativele, drepturile
sefului militii. Dispre chipul admi-
nistratii. Statul maior.Datoriile colo-
nefflor i altor ofiteri 0 a rangurilor
urmätoare. Despre administratia re-
ghimentului ;
2-a sectie : Reglementn1 comisaria-
tului.Dispre inbräcare, gAtirea, filar-
marea si leafa.
3-a sectie : Administratia proviantu-
lui 0 a furajului.
4-a sectie : Administratiá sänätätii.
Randuiala si tinerea spitalurilor.
TITLUL IV. 1),
CONDICA MILITAREASCA 'NSA I
1-a sectie : Vinovätiile care atärnä
de giudecata sfaturilor ostinesti.Alcä-
tuirea acestor tribunaluri si urmarea o-
ränduelii giudecätoresti.
2-a sectie: Pedepsile.
i) «Notd bene : Insemnare. Aceste trii
dupd urmd titluri alcdtuesc o deosäbitä condial
intdritd de Domnu, inputernicitul prezident pi
pusd in lucrare de cdtre comitetul insdrcinat de
organizatiea jandarm4rii., (Nota originala din
1831).
292 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TITLUL I.
SECTIA I.
Temeiurile organizatiei milifiei.

Art. 211, In privirea articului al de patru pelotonuri si pelotonul de pa-

5-le al tractatului de pace de la Adri- tru sectii (Vezi litera B).
ianopoli care incheidslueste Och.rmuirii Art. 220. In fiestecare batalion,
Moldovii, sloboda directie a pricinilor sânt :
din lduntru, s'au fäcut neaparat de tre-
buintä inthi, pentru paza märginii In-
tru cele ce privesc la negof i caran-
Major
Cápitani
.
. ..... l
I.
4
.. ...
9

tini ; al doilea, pentru paza bunei orhn- Leitinanti 8

dueli si a linitií publice din huntru, Stegari . 8
a alcatui o strajä organizatä pe teme- Cadeti 16
iuri statornice i asupra cAriea Ochr- Suptofiferi 48
muirea sä poatä räzäma a sa credintä. Dobosäri 8
Art. 212. Drept aceia, miifia na- Jandarmi 480
tionalä, organizatä numai pentru paza Doftor . -. 1

märginilor tarii pentru slujba din 1.6- Jandarmi neinarmati . 12

untru, s'au asäzat in printipatul Moldo- Peste tot 586
vei in chipul urmätor: -
Art. 213. In fiestecare escadron sânt :

......
Domnul este Innaltul
sef al militii prinfipatului Moldovel. Cäpitan , 1

Art. 214. Aceastä mil tie este co- Leitinanfi . , . 2

inanduitä de cätre hatmanul, dinpreund Stegall. , 4
cu un stat-maior, precum este msäm- Cadeti 4
nat la tabla No. 1 si se alcätueste Suptofiteri . . 14
de pedestrime i cälärime, inteun re- Trambitari 2
ghiment. Jandarmi 160
Art. 215. Acest reghiment se in- Jandarmi neinarmati 3
parte in doâ párfi Intâjul batalion de Tutu! . . . 190
pedestrime i intaiul escadron de cälä-
rime al doilea batalion al doilea e- Iar reghimentul inpreunä cu dol co-
scad;on. loneli i toate rangurile , . . 1554
Art. 216. Fiestecare din aceste atre acesta comandantul mi-
doh pärti este comenduitä de un ofiter litiei este 1
a rangurilor de sus, care are putere Ofiteriul maior de slujba . 1
driturile unui comandant de reghiment, Adiotanti maiori . . . . 2
avand Insà leafa rangului sau. Scriitori. 6
Acesti ofiferi se vor adresui intru Peste tot. . . 1564
toate catra hatman.
Art. 217. Fiestecare batalion este Art. 221. Alcätuirea cu amärun-
comenduit de un major si fiesicare e- tul a reghimentului este Insämnatä in
scadron de un capitan. tabla supt No. 2.
Art. 218. Batalionul se alatueste Art, 232. Dacá mai In urmá In-
din patru cornpanii compania din doh pregiurärile ar cere Inmultirea acestei
pelotonuri i pelotonul din sasä sectii. atunce idea' a adaogi numärul
(Vezi litera A). batalioanelor i escddroanelor se va a-
Art. 219. Escadronul se alatueste daogi câte un sir la fiesiecare sectie.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 293

Aceastä adäogire atre 96 sectii a pe- destul, atunce in loc de un sir de sec-
destrimii ar da un adaos de 192 oa- tii se vor addogi doâ, care vor da 512
meni, iarä la 32 sectii de cälärime un oameni si asa mai departe, päzind insä
adaos de 64. Iar dacA mai in urmä deapururea numärul de acum a ofite-
numArul aclAogit al militii n'ar fi inch' rilor si suptofiterilor.

SECTIA II
Inrolatia de buna voe.
Art. 223. Militia se va forma- nurnár de vechi jandarmi spre Inv*
risi prin Inrolatia de bunä voe. tuna celor noi. a triea parte din toate
Art. 224. Toate treptele birnici- rangurile de gios se va slobozi la in-
lor, afarä de tigani 9 pot fi pArtase in plinirea acelor intai trii ani de slujb A
inrolatia de bunä voe, pânä la inplini- Slobozindu-se deapururea pe acei ma
rea numärului hotärit. putini vrednici, iar in locul lor se von'
Art, 225. Aceastä inrolatie se va aseza indatä acei din nou inrolati. i
face cu stirea ministrului din Läuntru Slobozirea pe al cincilea si al sasä-
prin ofiterii militiei si cu inpreunä lu- lea an va urma asäminea de chte o a
crarea ispravnicilor, care vor privighea triia parte dupA inplinirea acelor inthi
a nu se inrola mai mult decat un om sasä ani, la inceputul anului intai a
din aceia0 cash'. slujbii a doua inrolatii, slobozirea se va
Art, 226. Dupä ce toatä militia face la 9 a sasa parte din numärul mi-
se va indeplini, atunce toti slujitorii se litiei, asaminea urmandu-se pcntru toti
Tor desfiinta si vor fi in rânduiala bir- anii vitori. In acest chip cea mai mare
n:cilor. parte a jandarrnilor va fi bine de-
Art. 227, Numai cei di la 20 prins A,
Oarneni
pânä la 30 ani vor fi priimiti in slujbA.
Art. 228. Pärnântenii numai care Art. 232. Peste tot trebuesc 1466
Tor avea ori pärinti ori familie sau a- Deci pentru acei dintai sasä
vere nemiscAtoare se vor priimi in ani, de la una Ghenarii 1833. . 488
slujbA. Di la una Ghenarii 1834 , . 488
Art. 229. Vremea slujbii va fi de Di la una Ghenarii 1832 . . 488
sasä ani.
Art. 230. Numärul acestei militii Pentru cel al doilea qasä ani:
cerând trebuinta de a se tine deapuru-
rea deplin, la fiestecare patru sau sasä Di la una Ghenarie 1836 . . 244
luni, se vor indeplini jandarmii cei morti Di la una Ghenarie 1837 . . 244
prin altii de bunA voe, pre care amân- Di la una Ghenarie 1838 . . 244
doi colonelii se vor ingriji de a-i a- Di la una Ghenarie 1839 . . 244
duna (art. 225). In ofice vreme corn- Di la una Ghenarie 1840 . . 244
pletul militiei atârnä de la inadinsa in- Di la una Ghenarie 1841 . . 244
grijire a hatmanului, pentru a cärue in- In cursul acestor doh termine de
tregime el este rAspunatoriu. sasä ani, vrernea slujbii va fi de la trii
Art. 231. Numärul acestii militii, pânä la cinci ani, afarä de cele doh din
cerând trebuintä a fi pururea deplin si urmä sasä pärti, care vor sit* sasA
vremea slujbii hotäritä fiind de sasä ani.
ani, pentru ca sä fie nelipsit oaresicare Art. 233. atre sarsitul fieste-
cAruia termin hotärit pentru o noâ in-
1) In Amide Parlamentare .neguNtori» 'In rolatie, colonelii vor supune hatmanu-
Inc de figan... lui lámuritá foae de numärul jandar-

www.digibuc.ro
 294 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

milor carii ar dori sa mai slujasca i dupa este dator a aduce acestea la §tiinta
inplinirea terminului orânduit 0 de nu- Domnului in vremea cuviincioasä i ea
marul celor de buna voe, cari s'ar in- numarul celor inrolati sa nu poata trece
&top., iar hatmanul, din partea sa, peste completul militia

SECTIA
Despre priviileghiile i inerea militii.

Pentru rangurile de gios. lului sânt hotarite câte 123 lei pe an,
iar la intâmplare de suirea pretului,
Art. 234. Pärintele, maica jandar- hatmanul va putea cere de la Domnul
mului sau film§ a sa familie, de este adaogirea ace0ii some, supuindu-i in-
casatorit, sânt in cursul slujbii sale scu- tru aceasta cuvinte lamurite i interne-
titi de orice dare in puterea unei pa- iet i Domnul va slobozi adaogirea
tente protocolite de ministrul din La- cerutä, dupä puterea ce-i este data prin
untru i pecetluita cu pecetia Domnu- reglementul Finanfilor.
lui. Atunce când jandarmul nu ar avea Art. 239. Drepturile i privile-
a sa familie, volnic va fi alege pen- ghfile häräzite rangurilor de gios se vor
tru scutire o altä familie streina. Cu insämna In foaea inrolarii, ce se va da
toate acestea nu se va putea scuti mai fie§tecaruie la intrarea sa in slujba
mult de o singura familie pentru fie§te- care va fi potrivita alaturatii forme
care inrolat. No. 6.
Art. 235. Daca din cei inrolati
s'ar afla cu bunavointa a urma slujba Despre ofiterii rangurilor de sus fi
kr In curs de trii ori §ase ani, atunce a celor de gios.
atät jandarmul cat 0 a sa familie, de
va fi casatorit sau de s'ar casatori Art. 240. La inceputul formari-
dupa tragirea sa din slujbä, va fi in sirii jandarmeriei, boerilor í fiilor br
cursul vietii sale scutit de toatä darea, priimiti in slujbä fi se vor da deosa-
In puterea unei patente data dupa sus- bite comande, potrivite cu rangurile
aratatile forme. ce vor avea, precum este hotarit prin-
Pe langa acestea, el va drit a purta tr'acest reglement, fitful intâi, sectia
uniforma ca un veteran, insa fara arme, VIII, in care se afla aratate drepturile
far& chivara i fara pala§ca. Jandar- inswirile rangurilor militare§ti la e-
mii care se vor insämna prin slujbile §irea din slujba sau la trecirea in a-
kr se vor innainti la rangul de capral cea politiceasca.
0 de suptofiter, intâmplându-se asämi- Art. 241. Dupa deplina formari-
nea locuri vacante, adica necuprinse. sire a militiei, boerii de orice rang ar
Art. 236. Toate rangurile de gios fi í liii boerilor vor infra In slujba ca
au drit a fi intoemai inbräcate i inar- ni§te cadeti 0 nu vor putea sluji in-
mate, dupa formile ce sânt hotarite la tr'acest rang mai putin de un an. Du-.
tabla No. 3. pA inchierea acestui termin, ei vor pu-
Aceasta inbracaminte, dupa terminul tea fi inaintiti, dupa rândul invechimei,
Insämnat pentru slujba va fi insu§ a kr, la cel intâi grad vacant de ofiter. Insä.
numai armile i call vor Amalie la re- intânplându-se ea cel mai vechiu din
ghiment. cadeti sa nu aiba cuno§tintile trebuin-
Art. 237. Plata rangurilor de gios cioase, atunci cadetul dupa el urmato-
au drit de a avea leafa i banii pentru riu se va innainti i a§a mai departe.
hrana (Vezi tabla No. 1 0 2). Art. 242. Dupa desävär0ta for-
Art. 238. Furajul i potcovitul ca- marisire va urma innaintirea ofiteri-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 295

lor de gios 0 a ofiterilor mai de 'sus, I:Arta* numai acei trebuincio0 la complet.
dupä randul vechimii. Art. 244.Lefile i furajul pentru cai
Art. 243.Numärul cadetilor nu este sant hotarite la tabla No. 1 0 2, pentru
tr. arginit, insä de lefe 0 de tinere se vor in- ofiterii rangurilor mai mari 0 mai mici.
SECTIA IV.
Datoride gheneralnice a milifiei i insu*ile efului ei.

Dislocaria. Art. 248. Hatmanul, ea un co-

Art. 245. Paza marginilor, a ca-
mandant de toata puterea armata a
pämantului, este datoriu a fi pururea
rantinii, a vämilor 0 a cordonului pen- gata de a goni 0 de a prinde pe faca-
tru ferirea de boala, slujba din Faun- torii de rau i pe tulburätori pretutin-
tru a politiei ora0lor 0 a tinuturilor dinea unde s'ar ivi.
sant de datoria militiei. Art. 249. Hatmanul, neputand in
Art. 246. Hatmanul ca un ef al urmarea art. 246, a avea in viitorime
miifiei este insarcinat a pune in locul nici un feliu de indatorire giudecato-
polcovnicilor i capitanilor earl s'au reasca, afara numai de cele ce se a-
desfiintat, cete de militiie nationalä. ting de distiplina militäreasca, va fi
Drept aceia, dupä regulile oranduite datoriu, indatä ce se vor prinde WA-
(art. 252), el va intampina deosabitele torii de rele, a-i da la dregatoriile
ramuri ale slujbii, arätate in articolele cuviincioase.
de mai sus. Pe langa aceste, hatmanul Art. 250. La orice intamplare
va fi dator a da trebuincioasale in- insämnata de mäsuri infranätoare, hat-
structii la ofiteri 0 la ceialanti coman- manul este datoriu a se intelege mai
diri de cete, spre a putea ei privighea innainte cu ministru din Läuntru, dupä
cu scumpätate sigurantia ocoalilor kr, care hatmanul va da poroncile sale
intemeiati pe inpärtirea tinuturilor catre cine se cuvine. Asämine, afara
de a sprijini cu a kr putere dregato- de intamplari de hotie, fieOecare co-
rifle locului In fie#ecare intamplare, mandant a cetei sau ofiteriul oranduit,
cand vor fi dupa legiuire cerwti. de orice rang ar fi, sânt datori a se
Hatmanul va fi raspunzator de paza intalege cu dregatoria pohticeasca a
distiplinei 0 de tinerea oranduelii in locului.
corposul militii nationale. Orice masura de sine volnicita din
Art. 247. Colonelii sunt indato- partea §efului militiei nationale sau din
riff, la sfar0tul fieOecariia trimenii, a partea supu0lor säi va fi socotit sal-
cerceta ceata ce este supusa 0 a adi- nicie.
veri atat darea lucrurilor eat i regu- Art. 251. Jandarmii dati spre
lata plata a lefilor ofiterilor i jandar- agiutoriul giudecatoriei politic ti in
milor, iar la intamplare de lenevire urmarea unei legiuite 2) cereri ce s'ar
intru aceasta din partea colonelilor, face, nu vor inplini altd porunca de
deopotriva vor fi raspunzatori ca cat numai aceia ce li se va da de
aceia ce vor fi facut acest feliu de catre ofiterii kr 0 nu vor putea fi in-
catahrisuri. trebuintati la alta de cat numai la a-
Asamine ei vor fi raspunzatori pen- ceia ce atarna de slujba lor.
tru paza distiplinei i tinerea orandu- Art. 252. Militia se va inparti
elii in ramul ce le este. incredintat,
inpreuna cu efü a deosäbitelor cete, 9-) In Analele Parlamentare §i 4n mss. 9o9
precum este hotärit in titlul intai 4414: nelegiuitei" in loc de unei leg iuite",
al doile 1) a reglementului militäresc. cum am trarbcris din manuscri,u1 nr. 349, in con-
formitate i cu art. 245 din redactarea co rnbie
1) In mss. 348 : titlul al III fi al IV". din 1835, manuscrisuI 99.

www.digibuc.ro
 296 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

prin orase i prin tinuturi in chipul rea distiplinei i privigherea partii ico-
urmatoriu nomicesti.
batafion 1-iu escadron in Art. 257, Când dintr'o companie
Esi, Galati 0 in tinuturile Prutului ; se vor da cete, atunce cäpitanul va
2-lea batalion al 2-lea escadron ramânea cu acel intâi peloton i in-
pe marginea Austriei si In tinuturile preuna cu dânsul acet mai tânär lei-
din launtru, tinant, serjantul major si serjantul fu-
Art. 253. Lamuritele reguli dis- rieriu. Al doilea peloton rämâne supt
pre dislocalie sau inpärtirea jandarmi- comanduirea celui mai vechi leitinant
kr sá cuprind in aläturata foae supt al companiei i inpreuna cu dânsul, se
litera B. afla stegariul ; atunci supt ofiteriul pe-
Art. 254, Batalioanele l esca- lotonului inplineste datorüle serjantu-
droanele orânduite asupra cordonului lui major, iar unul din supt ofiteri
de ferire a boalei, se vor muta pe este in locul serjantului furieriu.
fiestecare an, dupa orânduellie hatma- Art. 258. Daca doâ sectii se vor
nului, cu luare aminte insä, ra fiesta- despärti de la o companie, atunce
care batalion i escadron sä ramâe supt ofiteriul le va comendui ; unul
pe rand in garnizon la Ei, spre a nu din caporali va înplini datoria de ser-
fi prea inprästieti si prin aceasta sä jant major, lar altul de serjant furl-
nu se adaogä greutätile invätärii ei. eriu.
Art. 255. Hatmanul, dupa inpre- Sectiile dizbinate vor fi oranduite
giuräri l dupa luärile aminte ce va de caporal 0 acel vechiu jandarm va
face la fata locului, va putea inputina inplini slujba de serjant furieriu. Asa-
sau spori dupa trebuintä numarul jan- mine rânduialä se va pazi i pentru
darmilor orânduiti pe la deosabitele calärime.
1 ocuri a printipatului. Art. 259. Intâmplându-se sa fie
Art, 256. La inpärtirea militiei pedestrimd i cälärime la un loc, cal
prin orase i tinuturi se vor päzi cu mai sus la rang din ofiterii acestor
toatä scumpätatea regulile orânduite doâ trupe va comendui pe una í pe
pentru a sa organizatie. Fiestecare cea- alta, intru cele privitoare la mäsurile
tá urmeaza a avea un sef pentru tine- ce au a urma.

SECTIA V
Administratia miIiieL
Art. 260. Militia se ocarmueste dupa reglementul militäresc, titlu II
dupa reglementul militaresc, carile se carile coprinde
inparte in patru titluri, insämnate in 1-a sectie Despre miscarile milita-
tabla materfilor al acestui al saptälea cap.: resti intru purtarea pustei ;
Thu 1-iu: despre gheneralnice puneri 2-a sectie Despre incarcarea pustei
la cale pentru formarisirea millfiei; chitirea la tinta ; `
Titlul 2-lea despre invätätura pede- 3-a sectie Despre alcatuirea sectii-
strului si a caläretului ; slujba garnizo- kr, a ingiumatatirii pelotoanelor precum
nului í a avanpostului; si a pelotoanelor i altora;
Titlu 3-lea : Regulile pentru adminis- 4-a sectie: Despre alcatuirea frontu-
tratia ; lui, a coloanilor, a carelilor si a deosa-
Titlu 4-lea: Condica giudecatoreasca bitelor miscari a kr.
vi a distiplinei. 5-a sectie: Despre legile atingatoare de
Art. 261. Despre inveitarea mi- slujba militäreascä de garnizon si de
litdreascd. Jandannii au a se invata avanpost.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 297

Art. 262, Despre regulile admi- atingatoare de rânduiala politiceasca

nistratiei, Titlul al triilea coprinde
regulile ce au a se urma la administra-
-tie si se inparte in chipul urmatoriu :
Liil-a sectie : Pentru reglementul ad-
ministratii militii acestia, a drepturilor,
a responsabilitalii 1) si a indatoririlor ;
2-a sectie. Pentru reglementurile co-
inisariatului;
3-a sectie : Pentru reglementurile in-
destulärei si. a furajului ;
4-a sectie : Pentru reglementul ad-
ministratiei de sänätate, de slujba 0
jinerea spitalurilor.
Art. 263. Despre partea giude-
catoreascä.
Toate purtärile inpotriva slujbei, fap-
tile de nesupunere se pedepsesc dupä
legiuirile cuprinse In titlul al patrulea
al reglementului militäresc, iar pricinile
SECTIA VI
Despre inbrEicdminte
cum si nelegiuirile i vinovätiile inpo-
triva bunei orandueli se vor giudeca
de tribunalurile politicesti, carile vor
hotäri fárä a face osäbire de rang 0.
acele hotäriri se vor aduce intru inpli-
nire iaräsi de puterea politiceascA,
fiindeä jandarmii nu pot urma de cât
dupa poruncile Domnului sau dupa ce-
rerea dregAtoriei politicesti. Hatmanul
va fi räspunzätoriu dupä pravili, dacà
ei nu ar fi urmätori, dupa temeiul mai
sus zis. Iar de s'ar abate vreunul din-
tre dânsii, färd a fi trimis din slujbä 0
ar face fapte necuviincioase, atunce le-
gimita este jäluirea cAtre seful säu. Si
dacà ar cuteza a face vreo silnicie,
giuratii vor urma inpotriva hii ca 0 ea-
tre oricarile altul ce ar pricinui neo-
rândueli si ar turbura linistea obstiei.
i arme.

Art. 264. Pedestrimea este 'filar- destru vor fi in numär de doâzäci si

la caläreti de ace, de un surtuc de
matà de o pined cu baionetä, iar supt-
ofiterii si dobosarii au ate o sabie pâna si. de o manta de postav sur.
scurtà aninatá de palascä. Cälärimea Art. 266.Wdoatul calului este alcA-
,este inarmatà de un pistol, de o sabie tuit de un friu, o sa cu perinä si deo harsea.
0 de o lance de lemn ferecatä cu fier Art. 267. Inbacamintea ofiterilor
având la capät o flanburä de zof yd.- este ca si. acea a soldatilor. Deosabirea
nätä si rosie. este numai in gaitanuri, cari la ofiteri
Art. 265 Inbacämintea se alca- sânt de fir si in alte sämne, pentru a
tueste de un surtuc de postav vânät se cunoaste rangurile de la stegariu
-cu gaitanuri si cu postav rosu prin cu- pânä. la hatman. (Vezi uniforma ofite-
säturi, de pantaloni largi, chivärä de rilor si a soldatilor cu amäruntul arA-
pi elcea neagrä de miel, o palascä de tatA in tabla No. 3 si desenurile alätu-
piele neagrä pentru fisicuri, care la pe- rate supt litera g, d, e, j, z, i, k. 2)

SECTIA VII
Despre inchipuiloarea samò a cheltuelilor.

Art. 268. In capul al triilea, a Finantii se orândueste pe an soma de

t Cuvântul responsabilitaiii" Ittat din ma-
nuscrisul 99, cu redactarea comiski din 1835. In
celelalte manuscrise/vi anurne 349, 909 qii 5414,
citim respect-iv : responsalitalii", rasportuirilor"
0 ,,rasporturilor". In AnaIele Parlamentare:
,,raporturilor".
optsute cinci zeci mii lei ,pentru tine-
rea militiei nationale. Din acesti bani
se vor face pe tot anul plätile somilor
cersute dupa socotelile insämnate in
2) N'am &Ask desenurik,respective.

www.digibuc.ro
 298 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

foaia No. 5, potrivite en legiuirile a- ani, cum i perioadele ur-

cestui reglement la tablile No. 1, 2 vi 3. mAtoare, vor avea prisos
de o soma potrivita cu . 5,100,000,
s'au orânduit o somä o- fiindcA cheltuelile
Pe an 1830 säbitä ce nu infra nicide- rânduite in tabla No. 5,
cum In aceasta socoteall pentru fievtecare period
de vase ani, nu alcAtu-
Pe anul 1831 733.007,33 esc decht soma de . 4.953.087,16
1832 , 769.925,13 Ramâne din fievtecare
Of

1833 923.296,29 period un prisos de 146.912,24

11 1834 769.925,13 Art. 269. Cu aceste prisosuri pe
ff 1835 , 733.007,33 rand adunate din somele socotite pen-
Piste tot pe cinci ani 3.929.163, 1 tru inchipuitoarile cheltueli ale anului,
se va alcätui o casA de bani a jandar-
Care aceasta, somile meriei, carii se vor intrebuinfa In chel-
slobozite pe 'tot anul de 850.000, tuefile extraordinare, la Intâmplare, de
alcAtulnd pe acei In- o foarte mare suire a prefurilor i in
thi cinci ani o soma de 4.250.000, cheltuelile IntamplAtoare din sporirea
Rämâne din inthiul pe- numärul milifii. Nime nu va putea a se
riod de cinci ani un pri- atinge de acevti bani fard imputernici-
sos de ,, 320.836,39 rea Domnului i a Obvtevtii Obicinui-
Al doilea period de vasä tei AdunAri.

SECTIA VIII
Despre insusirile hatmanului, drepturile rangurilor militäresti regulile
ce au a se phi la intrarea in slujber.

Fiind trebuinfa a se inplini deosäbi- rangul ce au avut Hind in slujba mili-

tele comande ale rnilifiei eel din nou tareasca. Vor avea drit Insä la un rang
formaluite, s'au hotarit ca acel ce are mai sus, având vechime dupA regulile
un rang politicesc, sä poatä dobândi urmAtoare.
un potrivit rang militaresc, dupä foaia Art. 271, Ofiferii; priimind slo-
de asamaluire aice alAturata i aceasta bozenia lor din slujbA, de ar fi slujit
va avea urmare numai acum cu trii ani cu acelav rang ce avea când
formarisini iar in urma ni- s'au läsat din slujbA, vor dobândi cu
me de orice rang ar fi, nu va putea intärirea Domnului un rang mai sus.
intra in slujba decht prin intärirea Iar la dinpotriva intâmplare vor priimi
Domnulm i numai ca un cadet, pre- slobozirea lor din slujba cu rangul ce
cum s'au hotarit pentru acei nobili, in I-au avut In vremea slujbii.
art. 241 al acestui reglement. Art. 272. Acei ce de bunA voe
Art. 27D, Persoanile carile mai ar fi evit din slujbA, pot iarävi. (insa nu-
innainte de a Infra in slujba militärea- mai la inplinire de doi ani ce ar fi tre-
ca, ar fi avut un rang politicese, vor cut din vremea ce ar fi fAcut cerire a
ave a numai acel rang dacä ar evi din evi din slujbA), fi priimifi cu acelav rang
slujb ä innaintea terminului de trii ce 11 avea mai 1nnainte i cu aceiavi
ani. Militarii, carora li se dä voie a evi vechime. Iar vremea trecutä de la ce-
din slujbä mai innainte de a sluji trii rirea eirii lor nu trebui nicidecum a
ani, nu vor putea cere alt rang politi- se socoti,
cesc, decht numai pe acel potrivit cu Art. 273. Acel, carile dupa fre-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 299

drea sa in slujbä politiceasca, ar fi do- ad. Iar in urma ei pot dobândi läsare
bândit un rang mai mare, poate sä in- din slujba sau a trace in acea politi-
fra iaräsi. in slujba militareascä cu ace- ceasca, ingrijindu-se insa in fiestecare
lasi rang ce a avut când au esit din an a infatosa in scris cerirea lor in cur-
militie. sul vremii de la 1-iu Septemvrie pang.
Art. 274. Ofiteril rangurilor de la 1-iu Ghenari.
sus si a rangurilor de gios car% dupa Art. 277. Acei dintre ofiteri ce
ce vor priimi slobozirea lor din slujba, vor sluji sasä ani, la esirea lor din
ar trece sau s'ar priimi in slujba poli- slujba vor avea voe a purta uniformä,
-ticeasca si care din nou ar voi sa in- dar far% epoleturi.
fra in slujba militäreasca se vor innainti Art. 278, Trecirea de la rangu-
la intâmplare de vacantie, insä dupät rile militaresti la cele politicesti se va
slujba de saga. luni. In aceastä curgere face dupâ legiuirea urmatoare
de sasa luni urmeaz a. a se innainti la $eful militiei, dupä ce va sluji trii
locurile vacante numai singuri ofiteril ani inteacest post, are drit la toate
carii au urmat slujba. rangurile politicesti cele mai innalte,
Art. 275. Domnul va alege pe dupa vointa Domnului.
seful miliiei mai cu osabire dintre sefii b) $eful de un batalion si de esca-
cei vechi de reghiment sau dintre ce- dron trece cu titlul de aga, iar dacä va
ialanti boeri. Innaintirile la rangul de sluji trii ani, atunce are drit la ran-
colonel si a ofiterilor la ranguri mai gul de postelnic.
innalte se vor face din statul a toata c) $eful de batalion trece ca un spa-
militia. Innaintirile la rangurilé de gios tar in slmba politiceasck iar de slujaste
se vor face din statul reghimentului, ani ca un aga.
fara amestic insä a rangurilor de pe- d) $eful de companie sau de esca-
destrime cu acele de calarime. Innain- clron trace in slujba politiceasca cu
tirea propäsitoare de la rangul de ca- lul de comis, jar de va sluji trii ani
det la acel de ofiteriu se va urma in cu fitful de ban.
toprinderea art. 241, sectia III-a a a- e) Acel intâiu sef de peloton trece
cestui reglement. Intre suptofiteri acei in slujba politiceasca ca sardar, iar
numai cari, dupà sävârsirea militäreti- dupa slujba de trii ani ca paharnic.
br invätäturi, s'ar cunoaste ca au car- f) Al doilea sef de peloton trece in
sutele cunostinte pentru gradul de ofi- slujba pohticeasca ca un cluceriu, iar
teriu, se vor innainti la intâmplare de dupä slujba de trii ani ca un medelni-
vacantie, insä dupä inplinirea a trii ani ceriu.
de slujba. In aceastä regula nu se cu- g) Cadetii í suptofiterii, Hi de boeri
prind acei cari, pentru insämnate sluj- de rangul mai gios, fii de negutitori
be, ar putea mnaintea terminului cer- altor trepte car au dr't la rang de o-
silt a fi innaintiti la rang de ofiteriu fifer dupa articolul 241 al acestui cap,
desi nu ar fi vacantie, cu osabire insa dupä slujbä de trii ani pot trece in
ca nu vor priimi leafa. cea politiceasca cu rang de ftorispatar,
Art. 276. Tofi ofiterii intrati acum de ftoripostelnic scl. ; iar dupa slujba
in slujba, precum si la inceputul for- de sasa ad- vor trece ca satrari, pre-
marisirii militii, nu pot dobândi slobo- cum si acei ce au intrat in slujba mili-
zirea din slujba sau a trace in slujba tareasca cu rangul de ftoripostelnic,
politiceasca innaintea terminului de trii florispatar scl.

www.digibuc.ro
300 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Tab la asämäluitoare rangurilor politice§ti cu acele militäre§ti, intru priimirea

boerilor §i a fillor de boeri in slujbA, depe care are a se urma la
inceputul formäluirii militii.

RANGURI POLITICESTI RANGURI MILITARESTI

Vomic de Tara de gios

Vornic de Tara de sus
Hqtman
Visternic Sef a toatä militia.
Vomic de ob§tie
Postelnic

Aga Asemánat cu rangul efului de re-

Vornic de aprozi J ghiment.

Spätariu ) Asemänat cu rangul qefului de ba-

Ban talion.

Comis
Cäminar Asemanat cu rangul efului de com-
panie §i de escadron.
Paharnic

Sardariu
Stolnic AsemAnat cu rangul intaiului §ef de
peloton.
Medelniceriu

Cluceriu
Sulgeriu
Asemänat cu rangul al doilea §ef de
Pitariu peloton.
Jigniceriu
Setrariu

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 331

TABLA No. 1
Statul tuturor gradurilor militiei nationale a printipatului
Moldovei cu lefile si hrana lor.
Nutretut §-i potcovitul i ;.,d
Lef ile in lei
NUMIREA cailor 4
..

GRADURII,OR La
01
La fiegeare TO. fi Tot' La fie4care Toti i1

Hatmanul (gheneral
pentru 6 cai
inspector) . . . . 24.000 24,000 '192 792 24.792
Doi adiotanti alesi
din numArul stegarilor prirnese leafa de la
reliimentele
g lor pentru 2 call
reghimenturilor . .
264 528 528

Canteleria sa -

Un colonel adio-
tant comandant . . 7.2oo 7,2oo _ _ pentru 3 cai
396 396 7.596
Doi adiotanti ma-
iori, cApitani sau lei-
pentru 2 cat
tinanti 3 000 6.000 264 528 6.528
Sase scriitori . . 24o 1.44o 18o 1.o8o 2.52o
Pentru cheltuelile
cantelariei si a scrii-
tori 4,000
Suma piste tot a
tinerii Statului major
pe un an . . . 38.64o Lo8o 2,244 45.964

www.digibuc.ro
302 REGLEMENTUL ORGANIC AI MOLDOVEI

TABLA No. 2
Statul tuturor gradurilor, reghimentului, leafa i hrana lor.

I. Purafut §i pot. ..,'

Leafa 4n lei Hrana in lei
NUMIRtA .
..0..
.g
covitul cailor .2 -
6 cn 15 v- 5
GRADURILOR 41
.`-. La fieqcare Toti fi TO fiqc,,,, Toti 15 e. .ty'
P4 "

Coloneli . . . . 2 7.2oo 14.400 - - Pentru 4 raj

528 1.o56 15.456

Pedestrimea
Maiori (sefi de ba-
talioane) . . . . 2 5.000 lo.000 ,-- Pentru 2 cai
264 528 143.528
Câpitani ( efi de
companie) . . . . 8 3.000 24.000 - - - 24.000

- - --
Leitinanti (sefi de
peloton) 16 2.400 38.000 38.400
Stegari 16 1.800 28.000 28.800
Asupra acestui nu-
mar sânt doi adio-
tanti: unul al reghi-
mentului si a inta-
iului batalion, iar
altul de al 2-lea
batalion - - - - - Pentru I CA
264 264
- - - - -- -
132
Un casieriu al mi-
litii
Casier ales de cor-
posul ofiterilor . .
Serjanti - majori,
- - - - - - - -
câte unul de com-
panie 8 -3oo 2.400 18o 1.44o 3.84o
Cadeti, patru
companie ,
Suptofiteri .
.
.
.
.
de
.
.
32
88
-- --24o
24o
7.600
21.12o
18o
18o
5.76o
15.84o
13.44o
36.96o
Asupra acestui nu-
mgr sunt opt furieri,
ate unul de compa-
nie
Jandarmi . . . , 96o 72 69.12o -- -
18o 172.800 241.92o
Doboseri .
Doftori .
.
.
Hirurghi de agiutor,
.
.
.
.
16
2
72
4.400
1.152
8.800 - - - -
18o 2.88o 4.o32
8.800

,
câte unul de bata-
lion 2 800 1 .600 18o - 36o 1.96o

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 303

Furafut pot,.
7415 Leaf& In lei Hrana in lei covituf cailur
NUMIREA E
GRADURILOR z
Z La La
I,a fieicare Toff fie4care Tori fieicare Top

Jandarmi neinar-
mati, câte doi de
companie . . . 16 48 768 18o 2.88o 3.68o
Scriitori . . . . 6 24o 1.44o 18o 1.o8o 2.1oo

Caldrimea

Capitani (sefi de pent u 3 cai

escadron) . . . . 2 3.000 6.000 3921 796 6 792
pentru 2 cat
Leitinanti (porucici) 4 2.400 9.600 264 1.056 lo.656
Stegari (prapurcici) 8 1.800 14.400 264 2.112 16.512
Vahmeisteri (cvar- pcntru 1 cal
titori 2 3oo 600 18o 36o 132 264 1.224
Cadeti 8 25o 2.000 18o 1.44o 132 1 o56 4.496
Suptofiteri din can
doi furieri iar ceilanti
cvartitori 8 . . 26 25o 6.600 18o 1.68o 132 3.432 14.612
Jandarmi . . . . 32o 96 3o.72o 18o 57.600 132 42.240 13o.56o
Trâmbitari . . 4 96 384 18o 72o 132 528 1.632
Jand. nemarmati . 4 49 192 18o 72o 132 528 1.44o
Doftori veterinari pcntru 2 cal
(covali) 1 2.000 2.000 2601 26o 2.264
p nt u 1 eel
Potcovari . . . . 2 25o 5oo 18o 36o 132 264 1.124
Cbeltuiala cantela-
nei
Remonta pe an al
- - 2.400

doi präzecea part e

pentru 31 cai câte
400 lei 12.2oo
Peste t t pentru un
reghiment . . . . 3o2.576 268.92o 54.384 64c.48o

www.digibuc.ro
304 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA No. 3
Pentru mabrdcdmintea miliici Moldovei.
A Miisura
-g
L.
IMBRACAMINTEA PEDESTRIMEI °
o
xt1 p,
o
3
o qj

3 Uniforma de postav vânät, lat de doâ

aqini . . . . . 3 8 24 2o
Pentivit de postav rosu, lat de doi ar0ni. 1 lo
PanzA pentru cäptuplä, latä de un arqin. 2 12 2 30
Pânza ro0e pentru flanduri, latä de un aqin. 3 4 5
Siret de länä galbana la guler 0 la mânici. 7 1 16
Gditan de lânä galbänä pentru guler 0
mânici , . . , . 15 5
6 Bumbi de alamä 17 1 28
Sponci la guler . . . 4 8
3 Pentru cusutul uniformei . . 1 2o
3 Pantaloni de postav yanät, lat de doi aqini 1 3 21
Cäptuqald de pânza, latä, un aqin . 3 4 3 lo
Pintivit de postav row, lat doi aqini 1 10
Pentru cusutul lor . lo
2 Chitile de panza latä un aqin . 6 lo 9
2 Pantaloni de yard de paned, latä un arqin 2 lo 6 14
CAmew de panzä, lata un aqin . 2 8 11
Pentru cusutul tuturor lucrurilor de pânza. 39
3 Chivärä de pielcica cu cozoroc 0 cu fund
de postav row . . . , 13
3 Ciucurile la chivärä, de lânä ro0e. 1
6 La chivärä, marcd de alamd. . 1 26
6 La chivärä solzi de alamä . . 2
2 Mgama neagrä pentru invälitura chiverei,
lat de un ar0n . . 1
l
5
Cravatà (gätfäwr) de postav negru. lo
3 Mänta de postav sur lat 12/16 1 11 30 10
Pintivit de postav row . 1 3o
Postav vânät pentru guler . 10
Pentru cusutul mantalii 2o
Gáitan de ILIA neagrä. . 6 2 26
Pânzä pentru cdptwit, latä de un aqin . 3 1 4 12
6 Bumbi de alamä . . . . 7 28
6 Ranite (giamändäna) de piele cu cätärämi. 14
6 Curele de piele neagrä pentru legatul ra-
nitei , . , . , . 2
6 Pälascd de curea neagrá 9 3o
Ciobote 2 15 2o
Pentru cusutul 0 unsul ciobotelor . . 2 2o
3 Siret de fir pentru sarjanti majori la guler
0 la mânici . 2 2o

www.digibuc.ro
 - REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 305

Masura
g

T3, 1:
,,,
IMBRACAMINTEA PEDESTRIMEI
2z o
t)
t"cd

io 1E' j
4Z
r.,.. 0
3 i
p.
Ell .,.,
....
._
so
\-1
ud
4.

3
3
Siret de fir la guler pentru suptofiteri
Siret pentru epoleturile caporalilor. . .
. -- - 1
_ 4
lo
2
- 2o
3 Pentru uniforma doboserilor, siret de lanä
galbana . .
- _ - 24 4 8
3
1
Temleacul de land rosie
Pentru grija puscii . .
-- - --
1

---
1 lo
to
1
1
Pentru grija tiracului .
Pentru grija tocului baionetii
.
. - -- - to
5
1
1
Pentru grija dobilor . .
Pentru cremine si hartia de fisicuri
.
- - -1
5

Inbreiccimintea cdlarimii.
3 Uniforma de postav vanat, lat de doi
arsini . . . .
Pintivit de postav rosu, lat de doi arsini. - 1 3 8
1
24
1
2o
1o
Panza de captusala lata de un arsin
Panza rosie pentru fleanduri lata un arsin
.

_
- 2
3
12 2
4
30
5
$iret de lana galbana, la guler si manici. 37 41 16
Gaitan pentru cusatura gulerului si a
manicilor . - 15 1
1
5
12
6

3
Bumbi de alama.
Sponci la guler
Pentru cusatura uniformei . -
13
4 -1

1
12
8
22
3 Pantaloni de postav vanat, lat de doi
arsini . . . 1 3 - 21 -
Captusala de panza, lata de un arsin .
Pintivit de postav row, lat de doi arsini. - -- -
_ 3 4
1
3
1
lo
10

2
Cusutura lor . .
Chitele de pânza, lata de un arsin.
.
lo
1 6 9 -
to
2
1
1
Pantaloni de vara de un arsin
Camesä de panza, lata de un arsin
.

Pentru cusutu tuturor lucrurilor de panza.

.
2

- -
2
1o
8
6
lim..
14
11 -
39
3 Chivara de pielcica neagra cu cozoroc si

-- -- -_
cu fundul de postav rosu cu ciuc . 1 13
6
3
Marca de alama asupra chiverei .
Canafuri la chivara de Una rosie .
. 1
3 --
26

6 Solzi de alama la chivara . . .1. 2

2 Musama pentru acoperitul chiverei lat de
un arsin si opt versoace . 1 - 1 -
3 Gaitan de lana rosie cu ciucur pentru
pistoale . . i -- - - 3 _
6
1
3
Temleac de curea .
Cravata (gatfasor) de postav negru. .
Manta de postav sur de 12 versioage lat .
1
1
1
- - 11 30
2o
10
lo

www.digibuc.ro
306 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOYEI

MAsura

INBRACAMINTEA CAL,ARIMEI 163

u P-+ GI. 0
(5)
4

Pintivit de postav rosu . 1 30

Postav vânät pentru guler , 112 10
Pentru cusutul manta! , 20
Gäitanuri negre de lânä neagra. . .. 6 2 24
Panzd pentru cAptusalä, latà de un arsin. 3 1 4 12
6 Bumbi de alama . . . . 7 28
3 $ireturi de fir pentru vahmaister (cuar-
titori) la guler si la manici . . 2 20
3 $ireturi de fir pentru caporali la epole-
turi , . . 4 2 20
3 Sireturi de iir pentru gulerul suptofiteru-
lui . , . . 1 10

---
1

3 Pentru uniforma trimbitasilor, sireturi de

lânä galband . 24 4 8
1 Ciobote . . . . 2 15 20
1
6
Pentru cusutul si unsul lor .
Temleac de curea neagrd cu catarami . -- 2
3
20
6
6
Palascä de curea neagra
I intini -- 9
2
30

1
Pentru grija läncii
Pentru grija säbii
Pentru grija pistolului .
.
.
P .
-- 5
2
5
Pentru cremini la pistol si hârtie l'a fisi-:
curi . 5

Irwoatul
6 Tarnita de lemn.
6 Curalile . 30
3 Pocläzi de aba . 14
3 Piele de acoperit pocläzile 1 9
6 O perinä de piele neagra 12
3 Desagi . 2 20
Traistä de panza pentru orz. 20
3 Capästru . 20
Pentru o tesald i perie la un loc . 3
1 Perie piste tot anul . 10
6 ScArile 2 2
6 Zabala . 1 20
1 Pentru unsul curelilor.. 1 20
3 liaise de postav vânät, lat de doi 1 2 12
Postav rosu lat de doi arsini 6 3 30
Captusala de pänzA, lata de un ars"n 4 4
Pentru cusut .
6 Flamburi de zof vânät i rosu 1 1 12

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOT, DON EI 307

MAsura
-6, c
,. '4.-g INSAMNARE gt B 4 20 i-T P4

4..

Insdmnare,
I. Cäciulile jandarmilor sä fac din 1%11140-
turile croielii uniformilor . .
Uniformile jandarmilor neinarmati sânt ca
si acelea a pedestrimii si a calärimii,
insa färä cusäturi de gäitanuri la gu-
lere si. la mâneci, având In loc de chi-
värd o singura cAciula .

Uniforma ofiterilor. Uniforma ofiterilor rangurilor de

Hatmanul are cusäturi de fir la gu- gios.
ler, inpregiurul poalelor, la mânici
la buzunare, o panä la chivara. Cäpitanul are brau de piele lustru-
Un brâu de fir cu cätarämi de aur, itä, tivit cu siret de fir fat de giumä-
având marca printipatului. tate de deget, cätäramä de aur cu mar-
ca tärii de aur si cu marginile de aur.
Uniforma ofiterilor rangurilor de Uniforma este asemenea ca si a gra-
sus. durilor de gios cu aceiasi cusätura, 'M-
Colonelul are o cusätura de fir la sä de aur.
Leitinantul are un brâu de curea
guler, la mânici i inpregiurul poalelor,
un brâu cu catáramä, având marca lustruitä, cu catdramä de argint, având
printipatului de aur i o panä la chi- marca tärii i marginile de aur. Uni-
värä. forma si cusäturile intocmai ca si ale
Maiorul se deosabeste de ofiterii cApitanilor.
rangurilor de gios printr'un siret lat la Stegariul re un beau de curea nea-
guler, la mânici i inpregiurul poale- gra lustruitä í catärämä de argint, a-
lor, cu aceiasi cusäturä ca si a gradu- vând marca tärii i marginile de aur.
rilor de gios, având un brâu de fir cu Uniforma í cusaturile sânt mtocmai ca
cataramä de argint, cu marca tärii de acelea ale leitinantilor. (Vezi alatu-
argint i cu marginile iaräsi de argint. ratele 6 desenuri).

www.digibuc.ro
r-C 8 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA No. 4
Deplina inbreicaminte a milifii.
...

o f5 Pentru
fisecare
e OM Pentru toti
25
' Lei Parate Lei 1 Parate

1) La pedestrime.

Serjanfi majori . . . . 8 220 23 1.764 24

Cadefi . . . . 32 210 23 6.738 16
Suptofiteri . . . . . 88 210 23 18.530 24
Caporali . . 96 201 33 19.375 8
Jandarmi . . . . . 864 199 13 172.216 32
Doboseri . . . . . 16 204 31 3.276
Jandarmi neinarmati _. . . 30 4.872
Piste tot . . 1.134 226.774

2) La caldrime.

Cvartitori . . . . . 2 212 32 425 29

Cadeti . . . . . . 8 202 32 1.622 1(
Suptofiteri . . . . . 26 202 32 5.272 3';
Caporali . . . . . 32 195 12 6.249 29
.Jandarmi . . . . . 288 192 32 55.526 1(
Trimbitari . . . 4 197 788
Jandarmi neinarmati . . 6 153 2C 1.147 2(
Insoatul cailor . . . . 105 2 38.448 1';

Piste tot . . 366 109.480 29

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLD 0 % EI 30 9

TABLA No. 5
Incondeire pentru cheltuelile fieqtecdruia an la militie, in curs de qa.sä
ani, inceptind de la anul 1830 panel, la anul 1837.

I, e i Parale

Pe anul 1830, Incepâne de la 1 Maiu lefile tuturor rangu-

rilor , . . . . 225.984
Hrana pentru rangurile de gios . 180.066 26
Cumpärätura a 336 cai . 73.200
Nutreful vi potcovitul cailor , 34.160
Cumpärätura a 336 vele vi gätirea oamenilor vi cailor . 341.064 22
Cheltuelile canteleriei . . . . , 4.266 26
Odatà pentru cumpArätura a 16 dobe vi 4 trimbifi . 1.180
Piste tot . 859.951 36

Pe anul 1831, incepiind de la 1 Ghenarie.

Lefile tuturor rangurilor , 341.216
Hrana pentru rangurile de gios . 270.001
Cumpärätura pe an a 31 cai pentru a 12-a parte a remon-
tii, câte 400 lei I 12.20(
Furajul vi potcovitul . 56.62E
Cheltuiala cantelariei 6.40C
Grija lucrurilor de amonitii 45.337 20
Grija armilor . 1.22 13
Piste tot . 733.001 33

Pe anul 1832.
Leafa tuturor rangurilor . . 341.216
Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000
Cumpärätura pe an de 31 cai 12.200
Furajul .vi potcovitul . 56.628
Cheltuiala canteleriei . . . . 6.400
Grija pe an a lucrärilor de amonitie vi. cumpäratul inbraca:.
mintei de varä 82.285
Grija armilor . 1.226 13
Piste tot . 769.925 13

Pe anul 1833.
Lefile tuturor ranguriIor 341.216 --
Hrana pentru toate rangurile de gios
Cumpärätura pe an a 31 cai .
Furajul vi potcovituI .
.
270.000
12.200
56.628
--

www.digibuc.ro
31 0 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

IMMIMMIMMIIMENI MINBIIMI1111MININ

Lei Pare&

Inbräcämintea militiei sit grija pe an a lucrurilor de amonilie 235.626 17

Cheltuiala canteleriei 6.400
Grija armelor . 1.226 13
Piste tot . 923.296 29

Pentru anul 1834.

Lefile tuturor rangurilor, 341.216 -
.

Hrana pentru toate rangurile de gios

.

270.000 -
Cumparatul pe an a 31 cal . 12.200 -
Furajul si potcovitul 56.628 -
Cheltuiala canteleriei 6.400 -
Grija pe an a lucrurilor de amonitie si cumpäratul inbracd-
mintei de vara , 82.255 _
Grija armelor 1.226 13
Piste tot . 769.925 13

Pe anul 1835.
Lefile tuturor rangurilor 341.216 -
.

Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000 -

Cumpäratul pe an a 31 cai . 12.200
Furajul si potcovitul . 56.628
Cheltuiala canteleriei 6.400
Grija pe an a lucrurilor de amonitie 45.337 20
Grija armelor , 1.226 13
Piste tot . 733.007 33

Piste tot a periodului inthiu de sasä ani . 4,789.084 35

Scäzându-se cheltuelile anului 1830, ce nu se a11.6 trecute
inteaceastä socoteala . , 859.921 34
Precum si cheltuelile anului 1831 pentru grija armelor 1.226 13
Piste tot cheltuiala pentru cinci ani . . 3.927.936 28

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 311

Cheltuiala pe an pe periodul al doilea 0 al trillea 0 perioadite Lei Parale

a .,as,k ani urnuxtori.

Pe anul 1836.

Lefile tuturor rangurilor 341.216

Hrana pentru rangurile de gios
Cumpärätura pe an a 31 cal .
270.000
12.200 -
Furajul 0 potcovitul cailor , 56.628
Cheltuiala canteleriei . 6.400 _
Inbräcatul deplin al oamenilor qi inqäoatul cailor 336.254 _
Grija armilor . 1.226 13
Piste tot 1.023.924 13

Pentru anul 1837, cheltuelile sânt intocmai ca ale anului ur-

mätoriu 1831 . 733.007 33
Pe anul 1838, intocmai ca ale anului 1832 769.925 13
, Pe anul 1839, intocmai ca ale anului 1833 923.296 29
Pe anul 1840, intocmai ca ale anului 1834 769.925 13
Pe anul 1841, intocmai ca ale anului 1835 733 007 33
Piste tot pentru al doilea period de psä ani . 4.953.087 16

Pentru al triilea 0 al patrulea 0 pentru toate permadele ur-

matoare de câte qasä ani, se va cheltui aceia0 sumä pre-
cum 0 in al doilea period . , . 4.953.087 16
Drept aceia, in cursul celor cinci de pre urmä ani a perio-
dului intâi, se va cheltui ca intr'un an obicinuit câte 785.587 13
Iar la al doilea period de asà.' ani, precum 0 in cursul tu-
furor urmátoarilor perioade se va alcatui pe an 825.617 15

www.digibuc.ro
 12 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
Cutare , din satul
tinut cutare, s'au priimit in slujba mili-
tAreascA a Moldovei in put rea osäbi-
tului reglement militArese, cu toate
privileghiile i indatoririle ce are a
inplini, dupa cum mai gios sânt arätate.
Cutarele pärinte adevArat, sau priimit
a jandarmului, este scutit de toatA darea
pe cad vreme va sluji jandarmul.
Fiestecare jandarm va priimi hrana
sa, deplina inbräcäminte, dupä forme
la vremile hotarite, precum se aratA
la tabla No. 3 ; asäminea i armele.
Ì'edestrul va avea o puscA cu baionetä,
suptofiterii vor avea piste aceste o
semi-spada (sabie scurtä), asämine
doboserii, Cäläretul va avea un pistoL
o sabie i o lance cu o flanburA rosie
vânätä.
Fiestecare, dupä a sa vrednicie si a
sale slujbe, se va innainti la rangul de
suptofiteriu 0 de sarjant-major í va
adecei rânduiala dupe care cetile militii au a se inpärti prin
orad, tinuturi i pe la mdrgini.
4111.10115111iiIIIMMEMIIIMMA
Numírea trupelor
1 batalion
escadron
Cetele acestii trupe sânt inpärtite
precum urmeazA
2 companii de pedestrime.
1/2 escadron de cälArime.
1 companie de pedestrime.
1 peloton de cälärime.
TABLA No. 6
cutarele, priimi leafa gradului sAu.
Jandarmul pedestru afarA de imbrA-
cAminte i hranä, va priimi Inca pe an
72 lei ; iar cAläretul 96 lei, pe lânga
hrana i potcovitul calului, Suptofiterii
pedestrului vor priimi câte 240 lei, lar
a cAlärimii cate 250 lei, afar% de branà
potcovitul cailor.
La inplinirea terminului de sash' ani,
inbräcknintea jandarmului rämâne a
lui de tot.
Indatoririle militii sânt intâi, a päzi
marginile tArii, vAmilor i carantinele ;
al doilea, a face slujba din lAuntru, a
pAzi linistea orisiunde va cere trebuinta.
In nici o intâmplare jandarmii nu vor
fi indatoriti a sluji piste hotaräle Mol-
dovei. Oricare, intrând in slujbA, este
datoriu a inplini sasä ani. Acela ce
va sluji 18 ani, pe lânga scutirea de
bir, va mai avea drit a purta uniforma,
insá Para arme, chivArA i palascA.
DISLOCATIE.
LocuI cantonatuIui sau a pefrecerii bor
La Esi, Galati si tinuturile Botosanii,
Harldu, Vasluiu, Barlad, FAlciiu
Tecuciu.
.1 La Esi,
} La Galati.
www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 313

AIIMIMM

Numirea trupelor ILocul cantonatuTui sau a petrecerii !or

1 companie de pedestrime. i In tinuturile : Botopnii, Hârläu,

1 peloton de cälärime.
Al 2-lea batalion 0
Al 2-lea escadron.
Cetele acestel trupe sant inpärtite
precum urmeazä. :
f Vasluiu, Bârlad, Falciiu O. Tecuciu.
Pe marginea Austriei 0 in tinuturile
Herta, Dorohoiu, Suceava, Carliatura,
Neamtu, Roman, Back' 0 Putna.

1 companie de pedestrime. 141.11 peloton de pedestrime 0 un

1 peloton de cälärime. peloton de calärime in târgurile Doro-
hoi 0 Herta.
1 pluton de pedestrime pe marginile
Austriei de la Prut 0 OA. la Suceava.

1 companie de pedestrime. 1 peloton de pedestrime 0 un pelo-

1 peloton de cälärime.
1 cumpanie de pedestrime 0
1 peloton de cllärime..
1 cumpanie de pedestrime 0
1 peloton de cälärime.
r
ton de atárime in târgurile Fälticeni
0 Roman.
1 peloton de pedestrime pe marginea
Austriei de la apa Sucevii panä la
Bistrita.
1 pluton de pedestrime 0 un peloton
de caärime in târgurile Neamtul 0
BacAu.
1 peloton de pedestrime pe marginea
Austriel de la apa Bistritii pang. la
Trotuq.
1 peloton de pedestrime 0 un pelo-
ton de cälärime in târgurile Tecuciu 0
Focqanii.
1 peloton de pedestrime pe marginea
Austriel de la apa Trotuqului pânä la
hotarul Tärei Române0i.

Insemnare :
Inpärtirea 0 intrebuintarea oamenilor trebue sä fie cu amäruntul arätatä
potrivit cu intinderea 0 firea locurilor märginii, precum 0 cu numärul läcuito-
rilor tinuturilor.

www.digibuc.ro
 CAP. VIII
Rânduiala giudecatoreascâ.
Art. 279. InpArtirea intre puterea säte0i in fie0ecare parohie.
administrativä 0 giudecAtoreaseä, fiind b) De divanul giudecAtorese 2) in o-
cunoscutA de neapAratä pentru buna rmul E0i pentru pricini politice0i 3).
orânduialä la regularisirea pricinilor 0 c) De un tribunal de comert in ora-
pentru inchizA0uirea chiturilor a par- wl E0i 4),,
ticularnicilor, aceste doâ ramuri vor fi d) De un tribunal de politie a ca-
de acum innainte cu totul deosäbite. niia putere giudecAtoreaseä se va mar-
gini numai la sângure pricinele de po-
Art. 280.Dreptatea va fi ocârmuitA i
a) De tribunaluri pe la tinuturi de
litie indreptätoare in capitalie.
intaia instantie 9, care sA vor indelet-e) De un tribunal criminalicesc 0
nici in toate pricinile politice0i, crimi-
f) De innaltul Divan 5), carile cu de-
nalice0i 0 negu4itore0i 0 de giudete sävâqire va giudeca toate pricinile.

SECTIA I
Regule oWte#1.

Art.281. Acturile giudecatore0i se Cea mai bunä orânduialä, neelivititA

vor face in numile Domnului, carile va armonie 0 cele mai adânci sfAtuiri vor
orândui pe giudecatori in tribunalurile fi regula tuturor giudecatilor.
mai sus zise, dintre boeril pämânteni, Art. 283. Toate deosäbitele folo-
cunoscuti in iubire de dreptate, pro- suri sau venituri a boerilor, lucrAtoare,
prietari de averi nem4cAtoare 0 mai dupA cum 0 zAciuiala, pre care vornicul
ispititi in maghistiatura, ea, prin aceste de aprozi 0 alti dregätori lua supt nume
inswiri, sä dee inchizA0uiri moralice0i de inplinealä de la toate datoriile ce
0 pragmatice0i la incredintarea poblica. inplineau, sa obor cu desävär0re 9.
Art. 282. GiudecAtorii sânt da- Drept aceia spre rAsplätirea trudni-
tori a cunomte cu adâncA pAtrundere cilor osteneli a maghistraturii giudeeä-
mArimea dregAtoriei lor, räspunderea tore0i 0 spre a putea dregatorii pAs-
atât moraliceasca cat 0 praviliceascA la
care. sânt supu0 0 datornica crutare 2) In editia din 1835 : divanuri de apela(ie"
a personalnicilor dreptäti 0 a driturilor In Lac de divanul giudeccitoresc".
proprietätii a compatriatilor for, nepA- 3) Ibidem : Se adaog.i politicefti fi negu.
trundere 0 obijduire trebue a fi depAr- titorelti".
tate cu totul de cercetarea pricinilor. 4) Ibidem : Gala(i" In Inc de Efi"' .

5) lbidem : Divanul Domnesc" In loc de

Inaltul Divan".
f) In mss: 99 si 349 : instantie", In mss. 909 6) In editiile 1835, 1837 Ii 1846: ase obor
4414 0 2n Analele Parlamentare: instructie". cu total".

www.digibuc.ro
 3 16 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
tra prin läudate purtgri a ei invred- b,) Pentru daunile intâmplate la la-
nicire, va sluji soma care la capul rini, roduri i producturile adunate,
Finantilor este rânduitä pentru lefi.
Art. 284. Boerii mgdulari a Mal-
tului Divan I) si a celorlante tribunaluri,
sg vor orândui pe trii ani i vor fi
neschimbati pe acea vreme, afarg nu-
mai la intâmplare de innaintire, de pa-
retisis de bung voe, sau de cAlcarea
sfinfeniei datorii Mr, Iar dacg in aceastä
curgire de vreme, ei vor da dovezi de
talant i de purtgri vrednice atunce
vor urma a rAmâne in dreggtorifie Mr.
Art. 235. Temeiul neschimbArii
giudecgtorilor este obsteste cunoscut de
folositori, pentru eg prin aceasta se dg
giudecgtorilor indgmanarea de a cu-
noaste mai bine datoriile Mr, de a cgs-
tiga toatä ispitirea trebuincioasg, de a
se deprinde la o sistimg de legi, de
pilde, de printipii temelnice i potri-
vite. Asa dar, dacg dupa trecirea de
nog ani, Domnul i Obsteasca Obici-
nuita Adunare ar gasi cu cale cg te-
meiul neschimbärii giudecatorilor s'ar
putea aplicui cu folosintg, la o asemi-
nea impregiurare rgmâne ea sa-1 le-
giuiasca i sg.-1 pue in lucrare.
Art. 283. La intâmplare veghetg
de asuprire (privaricatie) precum mitg,
hatar, urinate din partea giudecatorilor
de tribunalurile a deosgbitelor instantii,
ei vor fi giudecati de Innaltul Divan 2),
intâmplându-se asgminea la unul sau
mai multe mgdulgri ale acestui Divan,
ei se vor giudeca de cAträ Divanul
giudecgtoresc 3) i tribunalul criminali-
cesc, imbe intrunite spre a alcgtui o
giudecgtorie, a cArie prezident va fi
mnsui Domnul.
Art. 281 Toed cerirea se va
adresui de cAträ jäluitor
a.) In pricinile curat personalnice
de averi miscAtoare 4), la giudecgtoria
läcuintii pgritului,
1) In editlile din 1'13-, 1837 0 1846 : .Diva-
nului Dornnesc. In loc de «Inaltului
2.) Idem.
3) 'n edit& tipärite din 1835, 1837 :0 1846:
.Divanurile de apela(ie. In loc de: "Divanul
giudecatoresc..
4) In echtiile tipArite din 1835, 1837 0 1846:
omifcdtoare nernigcatoare".
www.digibuc.ro
pentru strämutarea sgmnelor de hotarg,
pentru inpresurgrile de Mcuri fAcute in
anul acela, pentru garduri, santuri
alte ingradituri, precum i mice alte
prigoniri de luare rodurilor, cererea sA
va adresui la giudecgtoria unde sà aflä
lucrul de pricing.
c.) Iar pentru avere nemiscgtoare,
pentru clironomie sau pentru orice altd
pricing cuprinzgloare i atinggtoare de o-
sebite lucruri ce s'ar afla In mai multe
finuturi, cererile se vor indrepta cgtre
Divanul giudecatorese, In asemine in-
pregiurare, acest Divan va orândui mai
intgiu la tribunalurile de pe la finutu-
rile cuvenite, ca sä adune la fata lo-
cului toate lgmuririle cersute i sä i le
triimatg insotite cu socotinta lor pen-
tru pricinile tde acest feliu 5),
Art. 288. Toatg jaloba coprinzg-
toare la un loc, de avere nemiscgtoare 6)
in Bucovina, in Basarabia i in Mol-
dova, nu va avea lucrare de cat numai
când se va adresui la tribunalurile unde
se afig pgritul, la al cgruie forum tre-
buie sA miargä pgrisul, dupä temeiul
dreptätii.
Art. 289. Giudecatorii vor putea
fi depgrtati in pricing :
1) Când vor avea interes personalnic
in pricing ;
2) and vor fi rude al unia din parti,
pâng si la vAr primare, 7).
3) Dacg va fi vreo pricing de giu-
decatg titre giudecgtori i intre una
din par-0 5),
Art. 290. Din inceputul unii por-
niri de giudecatg, jgluitoriul este dator
a avea gata toate dovezile atinggtoare
de pricing i numai la cea dintâi i al
doilea instantie va fi ertat pentru in-
5) Acest uItim aliniat este suprirnat in editiile
din 1835, 1837 0 1846.
6) In manuscr4ele 909 0 4414 ea 0 In Ana..
!de Parlamentare: «romeineascd. In loc de «ne-
mifettoaare..
7. Comisia din 1835 adaogtx : «sau incuscriti,
adecii socru, ginere sau cumnat4 i textul, ast-
let modificat, apare In editiile tipAríte.
8) Idem: «sau sorul sail» 0 Ina un nou ali-
niat referitor la procedura recuzArii.
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 317

fatosarea a vreunui document, a cere Prezidentul va tine jurnal despre toate

un termin pe care giudecatorii ti vor madulgrile adunate la sesii i va trimite
da dupa firea i inpregiurgrile pricinii. sa cheme pe acei ce nu ar fi venit la
Ins g. indatä ce pricina ar fi trecutä la ceasul hotärit. In acest jurnal se va
Ina ltul Divan 9, nici ô punere innnainte insamna i pricina pentru care vreunul
termin, pentru de iznoava infätosare dintre dânsii nu au venit. Prezidentul
de hartii, nu va fi priimitg, ca una ce Ii va cherna i In disara, dacä inbulzi-
este inprotiva formilor si a legilor. rea pricinilor ar cere. Vacantia sau
Art. 291. Tribunalurile in pricini contenirea de lucrare va fi numai Du-
politicesti sant datoare a cerceta mai minicile, in zilile sarbatorilor de praz-
intal nu cumva cerirea jäluitoriului s'ar nice, in sgptgrnana cea dintai a postului
atinge de o pricing, ce ar fi coprinsa mare, In a patimilor, in acea luminata
de paragrafie incuviintata de legi si de si la canicul'4, adica de la 15 lithe 5)
o necurmata tacere. Drept aceia, tri- panà la zi intai August.
bunalul mai intai va cere de la paritul Art. 295. and un giudecator,
dovedirea trecirii al acestui termin, färà luoa mai innainte voe de va-
care dovedindu-se ca au trecut, sa cantie, ori fara vreo adevaratä pricing
curmä legiuit tot feliul de cerire. Pri- de boala, sau de vreo intamplare, ar
cinile de aceastä fire vor fi in veci cuteza numai din lenevire a nu veni la
desfiintate. tribunalul säu cateva zile dearândul
Art. 292. Nici unui tribunal nu i aceasta ar urma-o i dupa luarea a-
se da voe a pune secfestru pentru minte ce i s'ar face din partea prezi-
Treun prates atingatoriu de avere ne- dentului, atunce acesta va face rapor-
miscatoare si de veruturile for pana a tul säu catre Domnul, spre depgrtarea
nu sse sfarsi giudecata, afara numai camd din slujba a neurmatoriului.
jaluitoriul va infatosa documenturi do- Art. 298. Directorii canteleriflor
veditoare dreptului sau, sau cand asu- a fiescaruia tribunal se vor orândui de
pra tuturor pagubilor ce s'ar pricinui &Aire DomnuL Ei sant datori a proto-
din punerea secfestrului, va da cautie coli toate acturile slobozite din tribu-
o altg avere nemiscgtoare, ori o soma nalul sat', vor fi i ei pärtasi raspun-
de bani potrivita cu pretul aciia, sau o derii, daca acele acturi nu ar fi potri-
.chizasie platnica ; numai läcuitorii sateni vite cu rezohttia inchietä In sesia des-
nu se vor sdpune la aceastä din urma pre care vor tine jurnal. Asaminea
indatorire. sant datori a Ozi buna oranduialä la
Art. 213. Fiestecare din tribuna- deosabitele mese a scriitorilor, a pri-
lurile sus aratate va avea ate un pre- vighea trecirea in condicä a acturilor
zident, cu acelas vot ca i celelante du urmarea cea regulatä a numerilor
maduläri. Pe langa aceasta, el se va si a avea supt deosebita privighere a
ingriji de cercetarea ceririlor dupa randul lor pästrarea arhivelor. In fiestecare
datei br, da p I z ire a f ormilor prescrise cantelarie se va afla numärul de scrii-
si de orânduiala cersutg de catre In- torí trebuinciosi, carii vor fi supt ose-
cuviintarea adungrii, precum si de a bita privighere a secretariului fiestecaria
se incheia in cat se poate mai in grabg, mese, -

hotärirea pricinilor ce se vor tratarisi. Art. 297. Toti lacuitorii printi-

Art. 294. Giudecgtorii tuturor tri- patului, fgrä osabire, Oat supusi ran-
bunalurilor ant datori a se aduna re- duellior giudecatoresti a tribunalurilor
gulat in toate zilile, dela noâ ceasuri asazate; supt aceasta retard se cuprind
dimineata pana la doh dupä amiaza-zi. toti streinii ce e afla supt protectia

f) In ledítiite din 1835, 1837 0 1846 0 In ma- I) In tnis. 909 i 4414 ; 4unie In toe de
nuscrisuf 99: .Domnescul Divan>. in toe de:
aInaltul Divan., 2) lbídern: 4rintiii» tu loc de .innainte«,

www.digibuc.ro
318 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

ori si a cgria puteri, in toate pricinile dreptäti i averile lor, care toate se
giudecgtile ce ar avea cu pgmântenii. vor supune intgririi Domnului. In acest
Art. 298. Mitropolitul i episco- chip, viata, cinste o. averea tuturor
pii eparhioti singuri vor avea in deca- läcuitorilor printipatului sânt apgrate
sterile lor puterea de a giudeca des- supt scutirea i umbrirea legilor pg-
pre toate pricinile bisericesti i duhov- mantesti intemeete pe neatârnata sa
nicesti, fgrg a se putea vreodatä atinge administratie din Iguntru, care vor sluji
de pricinile politiceti, nici de acele in veci de temei neschimbat i ne-
care s'ar ggsi amestecate cu cele du- räsluit a toate dreptätile publice
hovnicesti. private.
Art. 299. Obsteasca Adunare 0- Art. 300. Se vor rândui doi le-
bicinuitä, la acea dintâi a sa convoca- gisti (pravilisti) atât pentru partea po-
fie (chemare), va rândui o comisie spre liticeascg, cât i acea criminaliceascg,
alcgtuirea unui asgzamânt statornic pen- spre a se sigtui in grelle intâmplgri
tru trecirea in condicg a docomenturi- cu deosgbitele tribunaluri, intru infele-
lor proprietalii, pentru finerea arhivelor girea, cnprinderii noimei i aplicatia
in sfârsit, pentru pästrarea i buna legilor ; ei se vor intrebuinf a si intru
orânduiald a tuturor acturilor ce sigu- redactia (alcátuirea) acturilor de acestea
ripsesc pgmântenilor politicestile lor atarngtoare.

SECTIA
Instructiile si indatoririle tribunalurilor de pe la tinuturi.
Art. 301. Un prezident, care va
inplini i datoria de giudecator Mpg-
cgtor in pricini politíceti i doi ase-
sori inpreunä giudecgtori se vor orân-
dui in fiestecare finut, precum í in
orasul Eii, pentru a se indeletnici nu-
mai in pricini de giudecati si mai ales
intru innainte gatire a stiintelor trebu-
incioase la lämurirea pricinei i spre
a o aduce in stare de a priimi cea turilor se vor mgrgini numai infra a-
desävarsitä curmare de la mai innal-
tele instantii. Toate acturile ale a-
cestor tribunaluri se vor iscgli de pre-
zidentul, de imbii asesori si se vor
protocoli de condicariul. Datoriile
puterea lor vor fi mgrginite in pricini
nurnai de giudecati
Art. 302. De la aceste tribuna-
luri atârng toate giudecgtile intre lg-
cuitorii tinutului cari nu ar trece piste
valora sau soma de cinci sute lei.
Giudecgtile lor pâng la aceastg soma
se vor educe intru inplinire, iar apela-
tia in asämine pricini nu va putea a
1) Art. 3o1 are o aka redactare In editiiIe
tiparite, f Lind modificat de combía din 1835.
se face de cat numai dacg partea ne-
multumitä va da siguranfie pentru toate
cheltuelilei pagubile ce s'ar pricinui
cielante pgrti din innainte urmare a
giudecgtei 2).
Art. 303. In orice altä pricing.
de giudecata ce ar trece piste soma
de cinci sute lei, precum i orice pri-
cing criminaliceascg, tribunalurile tinu-
dunarea instiintgrilor innainte ggtitoare,
precum cercetgri pe fata loculni, 'Mfg-
tosgri de marturi, atât spre a sluji a-,
ceste pentru lämurirea giudecätei, cat
pentru de a inlesni pricina spre a
putea ea priimi la mai innalte instanfii
hotgritoarea sa giudecatä
Art. 304. Pe fiestecare jaloba.
2) Art. 3o2., fand modificat de comisia din
1835, are alt cuprins In editiile tiparite.
3) Art. 303 este 0 el modificat de comisia
din 1835 0, In consecintA, In editige tiparite. In
cea dintai editie, din 1835, se omisese din eroare
fraza finalA, ceiace a determinat o interventie a.
Domnului i publicarea unui adaos, In chiar acea.
pe o paginix nenumerotata, intercatatA la
velum.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 319

puindu-se numär, se va trece in con- socotinta sa, care se va aduce in inpli-

&ea, in doâ coloane dispartite, din ca- nire dacä acea pricina va fi de corn-
re pe una se va scrie in scurt cerirea petentia lui, adica de o soma sau va-
pe alta hotarirea giudecätei sau qiiin- lorä de cinci sute lei, afara numai de
tile innainte gatitoare ce se vor aduna, Intämplare când partea ce au lipsit s'ar
dupä feliul pricinei i copie depe ja- putea dezvinovati pentru trecirea ter-
lobä adiveritä i insofitä cu o chema- minului i sa fie priirnitä a da dovezi
re iscälitä de cätre prezidentul tribu- inpotriva in termin de 15 zile, socotite
nalului tinutului se va triimete pâtitu- din zioa ce s'au inceput lucrarea inpli-
lui 1). nirei, indreptându-se ca din pricina
Art.. 305. Din zioa chemärii nefiintii sau a boalei, nu au putut avea
pana in zioa insämnatä spre infatoqare qtiinta de urmarea giudecätii 4).
se da o vadea de Ace zile cel pufin Art. 308. Tar in orice alta pri-
pärtii ce se AA cu qiderea in finutul cinä peste valora sau soma de cinci
acela ea sä vie de fata, socotindu-se sute lei tribunalul se va märgini intru
acea vadea din zioa ce au priimit che- a aduna tiintile cerqute de catre art.
marea. Aprodul ducatorul tidulei de 303 asupra pricinii 0 a dovezilor in-
chemare o va da in mânile paritului fätoqate, va face raportul säu catre
va luoa adiverintä ca au prümit-o ; iar ,Divanul giudecatoresc cu insämnare a
intamplându-se a nu fi de fata, apro- socotintii sale 0 aratare de nesupunere
dul, cercetând de locul unde se afla din partea partii neinfatoqate 5).
dus, va aräta prezidentului tribunalului Art. 309. Tribunalurile tinuturilor
isprava ce in triimiterea lui au fäcut se vor sargui mai intdi a invoi pe pärfile
aceasta se va trece in protocol2). in pricina i neputänd a le inpaca,
Art. 306. Daca parte chemata atunce sânt datori a cerceta dovezile
nu s'ar afla acolo sau ar fi qezatoare documenturile lor oriqicând pentru
in alt tinut, chemarea se va triimite la cercetarea pricinilor i pentru intelegi-
tribunalul tinutului unde ea s'ar fi a- rea arätärilor marturflor aduqi de fa-0,
fländ, hotarindu-i peste acele zäce zile ar fi de trebuinta ea O. se clued insuqi
un termin potrivit cu departarea locu- prezedentul tribunalului tinutului la fata
lui. Daca dupa acest intai termin par- lozului. Este dator a merge intâi pen-
tea chematä nu s'ar infatoqa, preziden- tru a se incredinta de marimea locului
tul tribunalului tinutului va chenna-o de pricinä, cat i pentru a-i face pre-
dându-i al doilea termin potri- taluirea, precum i ispaqa pagubilor
vit inpregiurärilor ce au oprit-o de a cerute 6).
se infatoqa 3). Art. 310. Condicariul, va inchee
Art. :101 Daca dupa doâ chemäri jurnal de toate acestea i de ascultarea
0 in curgirea terminurilor orânduite marturilor. Acest act va coprinde nu-
vreuna din pärti nu s'ar Infatoqa nici ea mele marturilor, varsta, meseria i la-
Insuqi nici prin vechiul sau i nici ar fa- cuinta, giuramintul lor de a spune ade-
ce inscris aratare de inpregiurarile ce varul, marturisirea de sânt rude, de au
opresc ca sa se cunoasca buna lor cu- vreo legatura cu pärtile sau de nu
vântare, atunce pricina se va giudeca in cumva sânt slugi de a bor. Acest giu-
nefiinta ei. La o asamine intâmplare rämânt se va ceti fieqtecaruia martur
tribunalul finutului are voe a cerceta pentru partea dispre care este, carile
dovezile a pärtii infatoqate qi a incheia
I) Art. 3o4, modificat de cotnisia din 1835, 4) In midi& tipArite art. 305, 306 í 3o7
apare astfeI In edit& din 1835, f837, 0 1346. cAtue,c laolaltA art. 3o5.
s) In editiile tipArite, art. 305,306, 307 &kg.- 5) Art. 308 309 sunt cu totuI allele In
tuesc lntninite un unic art. 3o7. editiile tipArite.
3) In editiile tipArite, art. 305, 306, 307 al-, 6) Art. 3o3 3o9 sunt cu totut altde In
cAtuesc tntrunite un unic art. 307. editiile tiparite.

www.digibuc.ro
 320 RECLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

apoi va iscAli arätarea lui sau se va atingatoare de pricini criminalice4

insämnä ea' nu Ole a iscAli 9. spre a cArora limpezire s'ar cere cer-
Art. 311. Dacá intru cercetare cetäri la fata locului, atârnä de la aces-
sau pretältiire la fata locului vor fi teq tribunaluri a tinuturilor. Prezidentul
neapärate niscaiva cuno0inti streine tribunalului tinutului este indatorit, in-
prezidentului tribunalului tinutului, el va datä ce se vor prinde furi sau hoti in
porunci ca sà miarga dinpreuna cu tinutul säu, a cerceta 0 a se incredinta
dânsul oameni cunoscätori de acest fel prin toate chipurile cuviincioase de to-
de lucruri (experi), cari vor da soco- var4ii i gazdile lor pre cari in-
tintile Jar. Jurnalul se va iscali de cätre data Ii va arestui, de mäsura vinovätii
gindecatoriu, de care condicariu 0 de lor, de inpregiurarile urmate intru fa-
cAtre cunoscätori i dacä cunoscatorií cirea lor de rAu, cari slujäsc spre a li
nu qtiu a iscali, aceasta se va insämna. se mgri sau a li se micqura osândi-
Art. 312. Dupa adunarea acestor toarea sau defäimätoarea pedeapsä 4).
0iinte i dupa inplinirea tuturor for- Art. 315. Giudecätorii vor intréba
malitalilor, tribunalul va insämna so- in deosebi pe marturi i in nefiinta vi-
cotinta sa intr'un rapart catre Divanul novatului, cari vor face giuramânt de
giudecätoresc, inOüntându-1 pre larg a arata adevärul i nimicä alta de ca.
de toate inpregiurarile pricinii i ald- adevärul. Li se va face intrebare car
turând arätarile marturilor, de s'ar in- sä-i spue numile i porecla, vnâsta
tâmpla §a" fie i perilipsis lämurit de starea, meseria, läcuinta, dacä sânt slugi,
diresurile infätopte, carile se va adeveri rude, ori de au vreo altd legätura cu.
cu iscäliturile pärfilor spre dovadä pâritii. Pe urma li vor infAtoqa ca
ea din aceste dresuri niciunul nu au dânO i cetindu-se märturille, dacä mar-
fost trecut cu viderea, cä nu li s'au torii vor stärui in ele, se vor da lor
schimbat adivärata lor intälegire i a ca sä se iscäleascä 0 se vor incredinta
orighinalurile li s'au dat indäräpt, cum de tribunalul tinutului, iar daca marturli
copie de pe raportul adresuit catre nu qtiu a iscäli, se va face arätare 57 .
Divanul giudecätoresc. Asämine se va Art. 316. Tribunalul va face un
aräta daca vreuna din pärti nu 0ie sau izvod de banii 0 de toate lucrurile a-
nu voeqte a iscäli. Cu acest chip, se va flätoare la vinovati, pe cari cu cvitantii
face de cätre tribunalurile tinuturilor le va intoarce pAguba0lor, dui:4 ce se
mai innainte adunare a 0iintelor in va incredinta cd ei sânt adiväratii stä-
orice pricinä politiceasca 2). pâni a acelor lucruri. Dupä aceasta va
Art. 313. La sfar0tul fieqtecAreia face tribunalului criminalicesc un ra-
trilunii, tribunalurile vor triimite &are port pe larg prin care Il va incredinta
Logofätul cel mare perlipsis lämurit de de numile i porecla vinovatilor, de
pricinile pând la cincisute lei, ce le-ar vrâsta lor, de starea de mai innainte
fi curmat cu desavâuire, arätând inpre- 0 de läcuinta lor, precum 0 de toate
giurärile i cuvintile giudecatilor fäcute, inpregiurärile slujitoare spre discope-
precum i perelipsis de toate alcatuirile rirea adivärului, Catre aceasta va alä-
pentru datorii i foae de zestre cu rân- tura märi-uriile i izvodul a tuturor
duiala ce se va arata la art. 381 pana lucrurilor aflate, cu arätarea acelor ce
la art. 386 9. s'ar fi dal la päguba0 prin aläturatele
Art. 314, Cercetarea pratesurilor adiverinte de priimire, precum 0 a
celor rämase. Aceste toate, inpreunä.
1) Art. 310 corespunde numai jumatixtei de cu adiverintele i cu pâritii, se
la urma a art. 310 din editide din 1835, 1837
0 1846.
2) Art. 312 este suprimat de comisia din 4) Art. 314, devine dela 1385 art. 313, dar
1835. ritmâne nernodificat.
3) Art. 313, putin modificat, devine art. 312, 5) Art. 315 devine dela 1835 art. 314, deo
in toMe tipArite. ramane nemodificat.

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 321

triimete in buna pazä a jandarmeriei si de trii giurati alesi pe tot anul de

la tribunalul criminalicesc '). catre gramada satului dintre Luntasi, mij-
Art. 317. Când prezidentul tri- locasi si codasi, adecd cate un giurat
bunalului s'ar afla dus in oarescare din fiestecare treapta. Acestia Dumi-
cercetäri sau ar fi bolnav, ahmce cel nicile si in zilile de sarbätori se vor
mai in vrâstä dintre cielanti doi asesori aduna dupe Sfânta Liturghie la casa
(inpreuna giudecatori) va inplini datoria preotului satului, unde vor giudeca
in locul lui si nu va esi nicidecum din toate pricinile urmate intre säteni in
oranduefile insämnate mai sus 2). saptämâna aceia. Cea intai datorie a
Art. 318. Canteleria fiestecaruia lor este de a cauta sä inpace pe pri-
tinut in pricini giudecatoresti, va fi al-. gonitori, pe cari putandu-i invol, pre-
catuitä de un condicar si de trii scriitori utul va face scrisoare de invoialä si,
pentru trecirea la condicä a cererilor, iscálindu-se de catre partile in prici-
a chemärilor, a documenturilor infato- na, se va incredinta de catre mädulä-
sate, a giudecatilor incheete si. a rapor rile giudefului sätesc, iar dacä ei nu
turilor triimese. Spre inlesnirea cursului stiu carte, vor pune, dupa vechiul obi-
lucrärilor, vor fi pentru fiestecare ocol ceiu, degitul innaintea numelui lor, ca-
a tinutului cate trii aprozi 3). re se va scrie aläturea de cätre pre-
utul. Neputandu-i insä invoi, giudetul
Jude(e seitegi. le va da o marturie, cari le va sluji
spre infätosare innaintea tribunalului
Art, 319. Spre a cmta pe säteni tinutului. Aceste giudete satesti au voe
de stäruirile pe la tribunalurile tinutu- a hotäri pricini de soma sau valora
rilor pentru neinsämnätoare pricini ce de la 10 pânä la 15 lei si in asämine
se intâmplä adeseori Intre dansii si spre a educe intru inplinire hotärirea bor. Sä-
a fi ei scutiti de niste asäminea chel- tenii au voe, la inpfinirea anului, a alege
tueli, se va aseza in fiestecare parohie alti giurati sau si dintre acei ai anului
câte un giudet sätesc alcatuit de preotul trecut, daca s'ar afla mulfamiti de dansiii

SECTIA III.
Divanul giudecatoresc 4)

Art. 320, Divanul giudecatoresc innaihtind la post persoanile ce ar fi

este alcatuit de sapte mädulare, adica:
Cel Intai, vornic al Tarii-de-gios, ca-
rile ii este prezident;
Al doilea, vomic al Tgrii-de-gios;
Doi vornici de Tara-de-Sus ; si intru carile pärtile in pricina nu ar
De spätarul, de banul si de cämi- fi putut a se invoi innaintea tribunalu-
nar.
Intru numirea acestor madulari, Dom-
nul va urma legiuirilor art. 281 si du-.
pe sectia XI a acestui cap, pe trepte,
1.) Idem, devine art. 315.
2) Idem, devine art. 316.
3) Idem, devine art. 317. Comisia din 1835
adaoga duo. acest articol un articol nou 318.
4) In redactarea din 1835 sectia Ill-a te inti.,
tuleagA «Divanuriie de Apelatieo. Art. 320-324
'in aceastA nouA redactie Inlocuese art. 32o-325
din textul initial. Lle au cu tottil aka redactare.
mai vrednice a fi mäduläri a acesti.
adunari.
Art. 321. Toate pricinile de giu-
decati politicesti piste soma de 500 lei
rilor de pre la tinuturi, se cuvin acestui
Divan.
Art. 322. Dack in urma cerce-
tärilor innainte gatitoare fäcute in fi-
nut si a triimetirei raporturilor dupa
art. 312, vreuna din partile in pricinä
s'ar infätosa la Divanul giudecätoresc
sau insusi, sau prin vechili, pentru ca
sä urmeze giudecata, prezidentul aces-
tui tribunal va iscali tidula de chema-
re catre partea protivnica, cu hotärire
de a se infatosa pana in 15 zile.
21

www.digibuc.ro
 322 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEL
a) Acest termin se va socoti din In care se vor trece, dupa rostul ve-
zioa In care partea chematä au priimit
tidula;
b) Spre aceasta chemare se va trfi-
mete la tribunalul tinutului unde se a-
flä partea chemata ;
c) Ticlu la dându-se in mâna cherna-
tului, se va luoa de la dânsul adive-
rintá de priimire, pe care tribunalul o
va alätura in raportul sail &Are Diva-
nul giudecatoresc.
Art. 323. In urma ceririi pärtii
stäruitoare, Divanul giudecatoresc va
triimete cu inadins volnicie, cu o gloa-
bá câte un leu pe ceas, urmându-se
aceasta la orice fel de fete ar fi trii-
mise cu asärnine poroncä 0 aceasta se
va pune in lucrare in urmatoarele in-
thmpläri :
a) Dacä partea chematä 0 dupä
zece zile In urma trecerii terminului
mai sus pomenit de 15 zile, nu s'ar In-
fatosa, afar% nurnai când in curgirea
celor 25 zile vreo boalä sau vreo in-
sämnatä inpiedicare s'ar fi intarnplat
famelii sau persoanei chernatuluf, care
intämplare 1-ar fi adus intru neputintä
de a se infätosa la terminul orânduit,
dar si atunce el este indatorit a instiin-
ta prin scris pe tribunalul tinutului,
carile incredintându-se de adevär, va
face indatä stiut Divanului giudecäto-
resc spre a se rândui un alt termin
potrivit inpregiurärii.
b) Dacá tribunalul tinutului ar fi in-
stiintat pe Divanul giudecAtoresc cA
chematul n'au voit sä priimascä che-
marea acelui Divan si sa dei adiverin-
jä dupä art. 322, litera b 0 c.
c) Asämine se va triimete volnicie,
färà vro insämnare de un alt termin,
ca sä se aducA fatä pe acei ce n'au
fost urmAtori a veni, dupa câte s'au
zis la art. 307 si 308.
Art. 324. Toatá cdutarea pricini-
lor se va incepe de la cercetarea ra-
porturilor a tribunalurilor tinuturilor,
afarà de cele preväzute la art. 287, li-
tera c. precum si de la potrivirea pe-
rilipsului cu orghinalurile, dupa art. 312,
daca vreuna din Sit va face cerire.
Art. 325. Se va tine o condica tiparqte ca art. 327.
www.digibuc.ro
leaturilor, toate docomenturile infato-
sate ; va coprinde numile pärtilor sau
a vechililor lor, zioa infalosarii hârtii-
lor, data lor, adiverirea directorului
cantelariei ca le-a priimit si aläture se
va läsa o coloana nescrisä.
Art. 326. Pricinile toate, in de-
obste, pentru averi miscätoare si ne-
miscätoare se vor tractarisi sau prin
serfs, sau prin viu graiu, dupä cum se
vor uni partile In pricinä ; iar la In-
tâmplare când ele nu ar fi in unire a-
supra unuia din aceste do& chipuri, a-
tunce giudecatorii vor urma dupä ve-
chiul obiceiu, a adeca tractatia prici-
nii sä se facä prin grainica arätare, iar
acturile giudecatoresti ce se ating de
cAutarea pricinii se vor face prin
scris 1).
Art. 327. Toff acei ce vor Infra
in cercetare, vor sta cu respect. Cele
poroncite de &Are prezident pentru ti-
nerea bunei ordndueli se vor pune In
Iucrare indata si intocmai 2).
Art. 328. Cercetarea protesurilor
se va face poblicA, in ffinta pärtilor
sau a vechililor, cari, dupa ce vor da
giudecatorilor toate stfintele cersute,
apoi vor esi din carnara sesfilor. Dupa
aceasta, Divanul va tractarisi si va da
cu mile inchise 3) hotärirea giudecatii,
a cäria jurnal se va trece inteo con-
dica tinutà spre acest sfârsit si pe a-
cest jurnal se va alcdtui actul de giu-
decatä si se va trece intru o alta con-
dica unde vor iscali giudecatorii, care
volnici sânt a urma pricina si in alta
viitoare adunare, pentru a inchee ho-
tärire giudecatii. Pratesurile jignitoare
poblicului moral, sau atingatoare de
cinstea famelfilor, se vor cerceta cu
mile inchise. dupa a prezidentului ros-
tire si in flinta numai a pärtilor in pri-
cina 4).
1) Art. 326 rámâne neschiml?at la 1835, dar
devine art. 325.
2) Idem, devine art. 326.
3) In AnaleIe Parlamentare : ufile deschise".
4) Art. 328 modificat de comisia din 1835, se
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 323

Art. 329. Toate hotäririle giu-
decatoreqti incheete de acest tribunal
asupra oricarie valori se vor aduce la
inplinire daca niciuna din parti nu va
face apel in terminul oranduit la sec-
-Va. VIII. Asamine se vor aduce la in-
plinire i vor fi far% apel toate decre-
turile date de cat-re acest Divan giude-
catoresc in pricini ce ar fi de pret de
cinci mii lei. Insa in singura intampla-
re cand aceste hotariri s'ar potrivi in
toate puncturile, cu rostita socotinta,
asupra tot acestor pricini, de catre tri-
bunalurile tinuturilor 1).
Art. 330. Divanul giudecatoresc,
dupa ce va inchee giudecata sa, va
cherna pe amandoa partile 0, in fiinta
lor, directorul canteleriei va ciff cu
glas mare, acest act al giudecatii, dupa
care le va da i copie adiverita de decreturilor (hotaririlor) 0 a raporturi-
catre toti giudecatorii. Pärtile vor in-
credinta, prin iscaliturile lor, in coloa-
na cea nescrisä läsata in condica do-
cumenturilor infatoqate (art. 125), cà
au priimit atat scrisorile lor, cat 0
copie dupa actul giudecatii, aratând
insa de sant multamite sau de îi pas-
treaza dreptatea de apelatie, dupa in-
pregiurarile prevazute la art. de mai
sus 0 in terminul oranduit la art. 3672).
Art. 331 Toate mezaturile i in-
streinarile de veci de averi nemisca-
toare se vor face fara de nici o chel-
tuiala sau cerire de plata in Divanul
giudecatoresc, dupa formile randuite de
catre condica politiceasca. Iar in cat
pentru vanzarile de veci de vii, dugheni
i case, ramâne la vointa partilor in
alcatuire, de a se savar0, iara0 pe
temeiul condicei politice0i i pe la tri-
bunalurile tinuturilor, unde se vor afla
acele averi, care tribunaluri vor in0iinta
dispre aceasta pe Divan, ca punirea
in stapanire a cumparatoriului sa se
intareasca dupa toate formile 3).
Art. 332. Cantelaria Divanului
giudecatoresc se va inparti in trii mese,
supuse privigherii clirectorului carile,
pe langa ingrijire asupa regulii 0 a o-
sardii lucrarilor la celelante mese, este
insarcinat cu alcatuirea protocoalilor, a
a) Masa pricinilor atingatoare de a-
vere nemiqcatoare 0 a trecirii in con-
dica a mezaturibor 0 a vanzarilor de
veci de acest fel de avere ;
b) Masa pricinilor atingatoare de a-
vere miFatoare.
c) In sfir0t, o masa a reghistraturei,
wade se vor trece in deosabitele condici,
dupa randuiala giudecatilor %cute 0
alte acturi ale acestui tribunal, cu ara-
tare de data 0 numarul lor 4).

SECTIA IV
Trebunalul comertiei (negutatoresc) i indatodrea sa5).

Art. 333. Spre inlesnirea i sigu- tuit de cinci mädulari, adica de trii
rantia negotului sa va a0za un tribu- boeri, din care unul va fi prezedent qi
nal de comertie In oraqul Eqii 6), alca- de doi negutitori din cei mai intai, mai
vechi i mai insamnati, atat intru pur-
I) Art. 329, corespunzând, art. 328 at re- tarile cele bune, cat 0 intru 011nta
dactârit din 1835 a fost compIet modificat in randuelilor 0 a iconomiel. Iar in oraqul
aceasta ultimâ redactare. Focqani i Botopnii, ca ni0e
2) Art. 330, 329, in redactarea din 1835
apare modificat itt editiile tiparite. orap de negot, se vor orandui in fies-
3) Art. 331, devenit 330 nu suferâ altâ mo- tecarile ate doi negutitori sau targoveti
dificare la (835 decât inlocuirea cuvintelor : aDi-
vanul giudecatoresc" cu «Divanurile respective". 5) In redactarea din 1835 tithII sectiei a IV-a
4) Art. 332 se modificA de comisia din 1835 este Tribunalul de comertu din Galati fi in-
adltogAndu-se cancelariei Divanurilor de apelatte datorirea sa".
Ina o a patra mastk a «adeverirei sineturilor 6) In redactarea comisiei din 1835: "Galati*
de datorii cu amaneturi fi a foilor de zestre". In loc de "Etii..

www.digibuc.ro
324 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
ezätori in acele ome I cu insusirile
cerpte, pre care prezedentul tribuna-
lului tinutului Ii va chema de a se face
ei phrta0 la toate shsiile când se
vor chuta pricini negutitorqti. Iar le-
giuirile mai sus wzate, in cât pentru
orapl GA latii, se vor urma 'Ana când
negotul va mai inflori i finantile vor
erta asezarea unui osebit tribunal de
comert in acel ora. 1).
Art. 334. Acest tribunal va gin-
deca toate pricinile atinatoare OM de
indatoririle i alchtuirile urmate intre
negutitorii boltasi í bancheri, cat 0 ditorilor.
de toate acturile de comert.
Art. 335. Acturi de comert se
numesz.. acestea : toath cumpärätura de
märfuri, sau in natura sau duph ce se
vor lucra, toga intreprinderea de ma-
nufäpturi, de comisioane, de transpor-
turi pentru negot, toate operatiile de
cambii, de bancuri i comisionerie, po-
lifile numärärile de barti fäcute din
piath in piath.
Art. 33d. Ashmine, acturi de co-
mertie se numesc: toate intreprinderile
de durare, cumpärare,vânzärii precupie
a vasilor celor pentru navigatie (plutire)
din läuntru 0 din afará din tar% toate
ecspeditiile de mhrfuri pe mare, toath
cumphrätura sau vânzarea lucrurilor
trebuincioase ghtirei corabiilor, precum
pânzuri, funii, anghire, carrni, catarguri
i prod, toatä cumpärätura sau vânzarea
SECTIA V
Trebunalul de poliOe Indreptatoare.
Art. 342. Acest trebunal este
alchtuit de doh mäduldri 0 de prezident
va giudeca toate micile pricini ce se
intâmplä intre läcuitorii acelor mai de
gios trepte a orqului Eii, precum
bätäi, sfezi i alte pricini de acest fel,
care tulburä lin4tea.
Art. 341. In urmarea giudechtii tracture.
nu este nici de curn trebuintä de for- 4) Ibidem : comunica(ia" In loc de comerfia"
1) Art. 333 este modificat de coffiísia In 1835
pentru a fí pus In concordantA cu creiarea trim
bunaluluí de cornett din Galati.
www.digibuc.ro
lucrurilor de mâncare sau provizii pen-
tru coräbii, tocrnelile de nhirnirea co-
räbiilor 2) : toath sigurantia i alte con-
tracturi 8) atingätoare de comertia 4)
pe mare.
Art. 337. In sfar0t ei vor cerceta:
a) Bilantul i izvoadile negutitoriului
bancrut sau mofluz5), siguripsirea í ade-
verirea datoriilor.
b) Alcatuirea de invoialä intre ban-
crut i intre creditorii säi ;
c) Daraverile ce va face bancrutul
pentru datoriile sale 0 clasificatia cre-
Art. 338. Giudechtorii tinutului
cu acei doi negutätori (art. 333) in
ora0le Galati, Focpni i Botopni, vor
giudeca cu dishy-SI-0re toate pricinile
de comertii, care nu vor trece piste
soma de cinci mii lei 6).
Art. 339. Ashmenea se vor giu-
deca cu disavar0re i toate ceririle
partilor athrnate de acest tribunal, &eh
de buná voia lot vor aräta cá voesc a fi
giudecate cu deshvar0re i al% apelatie.
Art. 340. Giudechtile de comert
fäcute in orasele mai sus pomenite vor
avea apelatiile lor la tribunalul de co-
mertie din E0 0 de acolo la Innaltul
Divan 7).
Art. 341. Chutarea pricinilor, pre-
curni deshvâqita hothrire, vor fi in-
tocmai duph regulile qäzate pentru
pricinile cele
malitalife cerute la celelante trebuna-
luri. Jdluirea se va face prin via grain
fhrä vechil.
Att. 344. Contracturile incheete
.2) In Analele Parlamentare, L p. 206 : »nu-
mirea« In loc dc onAímires...
3) Ibidem : ,,noi tractaturi" In Ioc de ,,con-
5) Ibidem : .marfa In. In loc de «mofItsg».
6) In edí ía din 1835, art 338 se modific& In
eoncordantA cu modificarile art. 333.
7) Modificat In editia 1835.
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 325

eu diosäbitii mesteri: dulgheri, thmplari, acest fel de gresale, a carora pedeapsa

pietrari i prod se vor adeveri de acest
trebunal.
A t. 345. Privigherea Intru ale
politiei indreptätoare este incredintatä
pe la tinuturi ispravnicilor administra-
tori, care sänt insärcinati de a infrâna
nu ar trece piste o inchisoare de cinci
zile, iar la intâmplare de gresale mai
mari, vinovatul se va da in giudecata
färä de
tribunalului tinutului, carele,
aid o prelungire, va cerceta vinova-
tia lui.

SECTIA VI
Trebunalul de pricini
Art. 346, Acest trebunal este novätit, pomenindu-se inteinsul clacà e
alcAtuit de un prezident si de doâ nu va sti sau nu va voi a iscAli.
madulari. Un advocat va fi orânduit Art. 351. Asämine ei vor putea
spre legiuita aparare a pärtilor in cursul merge i in alte locuri unde ar pre-
cercetdrü. pune cä ar fi lucruri ascunse, despre
Art, 347. De la dânsul atarnä carile s'au vorovit la articul de mai sus.
toate pricinile criminalicesti. El va giu- Art. 352. Acest trebunal poate
deca toate facerile de rail sau gresalile porunci de a se aduce de fata pe mar-
acelor pariti, care cercetându-se mai turi, cari, dui:A chemarea acutä, nu
inthi de catre trebunalurile tinuturilor, se supun a se infätosa.
se vor triimite dupa coprinderea art. Pentru arestuirea invinovätitilor, când
314 si 316. nu va fi vreo grabnica nevoe, va urma
Art, 348, Oricine se va socoti inchiere de jurnal, arätätoriu de cuvin-
.obijduit prin vre o faptâ rä i nelegiuitä, tile pe care acea arestuire s'ar lute-
va putea intinde jaloba sa catre acest tre- meia precum si de pravilila ce hotaräsc
bunal si a incredinta, prin dovezi ne- cä acea faptä este o nelegiuire. Apoi
indoitoare i prin viderat chip, fapta poronca de arestuire ce se va slo-
cea rä sau nelegiuirea pâritului. bozi va fi de asämine cuprinzätoare.
Art. M9. Acest trebunal va che- Acestea se vor urma numai când invi-
Ina innaintea sa pe toti acei insämnati novätirea ar fi pornitä asuprä de obraza,
prin jaloba ca ar fi avut cunostintä ori a cArora stare moraliceascä nu ar da
de fapta cea räi de nelegiuirea pârîtu- vre o chizasluire personall Iar asupra
ori de inpregiurarile Intâmplärii, persoanilor in cunostinta obstiei de
intru ascultare i arätArile marturilor, cinstite i cu avere, pânä când nu va
va urma dupa coprinderea art. 315. mijloci dovadä temelnicä de invinova-
Art. 350. Dându-i-se 9 adresul a- tire criminaliceascä, nu va fi ertatä a-
cestui trebunal, armasul sau prezidentul restuirea de cât o inpreajmä privighere
tribunalului tinutului va merge din slujba a localnicii politii, dupa poroncile ce
la casa pâritului spre a face cercetare se vor da de catre tribunal. La intâm-
hârtiilor, a lucrurilor si de obstie a tu- plare, insä când nevoia ar cere o grab-
turor acelora ce se vor socoti de tre- nica ridicare, pentru a nu fi smintealä,
buintä spre descoperirea adevärului, sä fie volnic prezidentul creminalului
clând invinovätitului pentru toate lucru7 mai innainte de inplinirea f ormilor
rile luoate de la dânsul, un izvocl is- SU3 pomenite, a poronci indatä ares-
dupa care intocmai copie spre a tuirea vinovatului, cu aceasta insä, de
se da tribunalului se va iscali de invi- a infatosa justificatii temelnice, claca
s'ar cere, pentru asämine urmare.
1) In edit& tipArite : «Dupdv In foe de .Dan- Art. 353. Invinovätitului care nu
du-i-se... se va supune, sau carile, dupa ce au

www.digibuc.ro
326 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

arAtat cä este gata a se supune, va Art. 358. DacA un evghenis s'ar

cerca sA scape, i se va face slid, adu- afla in vreo faptä rä, criminaliceasca,
catoriul poroncii se va sluji, dhpä tre- dacA a sa vinä s'ar cunoavte dupa pra-
buintä, de puterea inarmatä a rocului vilä doveditä, intâiu se va degradarisi
celui mai cu apropiere, care va fi in- de cAtre Domnul i Obvteasca Obici-
datoritä a merge dupä coprinderea nuita Adunare i apoi se va pedepsi
poroncii. dupä pravilniceasca hotärire.
Art, 354. Niciodinioarä nu se va Art. 359. Invinovalitul este slobod,
putea da slobozenie vremelniceas ä vi- atât In cursul cercetärilor, a pune
novatului când invinovAjdrea lui va cere innainte cu toatä intinderea, dreptätile
o pedeapsä osânditoare sau defAimA- dizvinovätirii sale In scris, sau prin
toare ; acelor Farb.' cApätaiu i acelor viu graiu, precum vi in urma hotäririi
ce au mai fost odatä supt giudecata cri- giudecatii a da jalobA de apelatie, puind.
minaliceascA nu se va putea nici cu un innainte toate cele de aparare vi la
chip a li se da slobozenie vremelni- câte s'ar socoti asuprit.
ceascA. Art. 360. Stäpânirea va avea pri-
Art, 355. Schingirile (torturile) vighere ca Inchisorile sA fie nu numai
toate silnicile mijloace pentru a sill sigure, ci vi curate, in cât sänätatea
pe invino7Atitul la vreo märturisire sânt celor inchíi sä nu se vateme nici de
oprite. Osândirea de ciuntire se oboarl. cum. Hrana acestora, inbrAcAmintea,
Confiscarisirea de averi fünd inprotiva Juminarea i lemnile de foc se vor
obiceiului i legü pämântevti, niciodi- cumpAra din soma hotaritä spre acesta
nioarä nu va putea a se infiinta. Dom- la capul Finantii.
nul va putea uvura pedeapsa osânditilor. Art. 361. Cantelaria tribunalului
Art. 356. GiudecAtorii, pentru a criminalicesc va fi inpartitä In do'd
se sfAtui, se vor trage In altä camarA, mese
iar hotärirea se va rosti cu glas mare a.) Masa condicarului, carile pe lânga
de cAtre prezedentul innaintea publi- privigherea bunei orändueli i a osârdii
cului de fatä i a vinovatului. Insä mai lucrärilor In cantelerie, este Insärcinat
innainte de a rosti, prezedentul este cu alcAtulrea jurnalurilor, a protocoali-
dator a ceti capul legii potrivit cu fiinta lor, a raporturilor, a decreturilor 0 a
pricinei. trecirii in condicA a tuturor acturilor
Art. 357. HotAririle Mcute de acestor tribunaluri.
acest trebunal se vor pune in lucrare b.) Masa unde se vor priimi toate
numai dupa cercetarea lor de catre cercetArile fAcute mai innainte, precum
Innaltul Divan vi intärirea lor de catre lucrurile triimise de care tribunalu-
Domnul. Drept acea, trebunalul In fie-- rile tinuturilor i unde se va tinea con-
tecare sAptämânä va raportui catre dica celor Inchii cu aratarea zilii In-
Innaltul Divan pricinile ce au giudecat '). chiderii 0 a vinovätiei lor.

SECTIA VII
Innaltul Divan 2).

Art. 362. Innaltul Divan se alcA- Pe lânga acevtie, Obvteasca Adunare

tuevte de cAtre un prezedent 0 de vase
mäduläri, carii se vor numi de cAträ
Domn cu Insuvirile cervute la art. 281.
I. Art. 357 s'a modificat de eomisia din 1835
numai prin iniocuirea «Inaltului Divan* cu «Di-
vanul Domnesc*,
2. Aceastit sectie, mn urma codifiarii din 1835,
apare In editiiie dal 1835, 1837 0 1846 sub ti-
tiul : «Domnescul Divaro. Art. 362 si 363 sunt
compIet modificate. La finele sectiei se pubTiat :
«Anexa litera R : Despre intetmpinarea necom-
plectului instantiilor giudectitoretti».

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 327

Obicinuitä, pe vreme de cinci ani a
insarcinärii sale, va alege cu ace1ea0
insusiri sapte persoane care, la intâm-
plare de boalä sau nefiinta vreunuia
din mädulärile alatuitoare, va fi in lo-
cul acelora si vor fi dinpreunä giude-
catori in aceastä innaltä instantie.
In intämplarile preväzute in urmä-
toriul articol, acest Divan va giudeca
si va 'hordrî cu desävärsire :
prigonirile, au inriurire si asupra ha-
a) Toate protesurile politicesti pen-
tru care va urma apelatie asupra lu- racterului personalnic, se legiueste cä
crärilor Divanului giudecatoresc ;
b) Toate pricinile negutitoresti la
intâmplärile preväzute in sectia atin-
gätoare de comertie ;
c) Hordririle in pricini criminalicesti,
dupà cum s'au legiuit la sectia trebuna-
lului pentru acest fel de priclni.
Art. 363. Prezedentul, cu acele
sase mäduläri orhnduite de Domn, vor
sä nu i se poatá face aplicatie intr'un
giudeca cu desävärsire si nu va fi drit
de apelatie in aceste doh uringtoare chip horáritor, Innaltul Divan 4), &And
intâmplari : intäi, dacä giudecata s'au
incheet cu glasurile tuturora sau cu- asupra trebuintii de a se legiui din
cele mai multe, pe temeiul formilor si
a pravililor si daa acea giudecatä va
fi potrivitä si cu hotärirea a vreunia
din instantille de mai gios, la care
acea pricinä s'ar fi cercetat mai in-
nainte ; al doilea, and hotärirea In-
naltului Divan nu va fi unitä cu aceia
a vreuniia din instantiile mai de gios,
partea ramasa are drit de apelatie si
Domnul este datoriu a intruni in fiinta
sa pe acele sapte persoane a Innaltului
Divan numit de dânsul, inpreunä cu
acele sapte alese de Obsteasca Obi.-
cinuita Adunare, care supt prezidentia
Domnului, sau a vreunui dregator ce-1
va numi in loc, vor giudeca si. vor
hotäri pricinile, dupa multimea glasu-
rilor, cu desâvärsire, färä de apelatie.
Asämine, daa dupa intâmplärile pre-
väzute la paragraful intâi si. al doilea
al acestui articol, partea rämasä ar
face apelatia atre Domn si. daa je-
luirea sa s'ar dovedi nedriaptá si. de
aceia innaltà instantie de 14 radulari
supt prezidentia Domnului, atunce ape-
lantul pentru pricini de datorii si. de
negot va pläti protivnicii sale pärti o
dispägubire, dupá art. 371. Iar in pri-
cini de averi nemiscätoare va pläti
doi la surd, pe temeiul venitului lucru-
lui in pricinä, socotit pe zace ani.
Art. 364, Spre contenirea insäm-
natelor nepriinte a innoirii 1) giude-
cätilor si a necuviintilor care urmeaza
prin nestatornicia celor giudecate 2) si
a proprietätei, precum si inprospätarea
de necurmate pricini, cari invecinicind
orice pricind hotäritä de Inaltul Divan 9
a cAruia giudecatä va fi intäritä de
Domn, este in veci curmatä si nu se
va putea innoi la nici o intâmplare,
nici in vremea Domnului aceluia, nici
de atre urmasii lui.
Art. 365. Intâmplându-se vreo
pricinä nepreväzutá de legi sau a ei
coprindere fiind asa de intunecatá *Mehl
socotinta sa asupra tâlcuirii legii sau
nou, va instiinta pre larg, prin raportul
säu, pe Domnul, carile II va rândui la
luarea aminte si. la cercetarea Obici-
nuitei Obstestii Adunäri, când i se va
face chemare. Aceastä adunare va ho-
tAri adivärata intgegire a legli si. in
neprevlzutile intâmpläri va asäza alta
din nou, care intarindu-se de atre
Domn, va sluji de regula neapAratä.
Art. 366. Cantelaria Innaltului
Divan 5) va fi inpärtitä in trii mese su-
puse privigherii directorului ei, carele,
pe langa ingrijirea bunei orândueli si.
a osârdii lucrärilor la celelante mese,
este insärcinat cu alcätuirea jurnalurilor,
a protocoalelor, a decreturilor si. a
anaforalilor cAtre Domn.
a) Masa apelatfilor in pricini politi-
cesti si negutitoresti ;
b) Masa hotäririlor si a anaforalilor
in pricini criminalicesti ;
1) In analele Parlamentarc 0 tit manuscrisul
909 §i 4414 .incheerii. In Ioc de Ainnoiriip.
2) Ibidem : «nejudecate. In Ioc de «giudecatt»
3. 4. 5) In mss. 99 V In editale tip&ritc : Di-
vanul domnesc".

www.digibuc.ro
328 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

c) Masa arhivelor unde se v or tine trate toate planurilè räd cate de comi-
toate acturile publice, precum anafo- siile hotäriturei i copiile märturiilor
rale, hrisoave, hat4erifuri, atingätoare hotarnice date fie0ecarue proprietariu,
de dreptatile i pronomiile 9 Moldovei. precum se orândue0e la sectia obste-
Arhivariul, in a anti privighere se in- 0ii hotarituri ; iar spre pingurä pastrare
credintazä toate acturile acestea, se va a ace0ii arhivi i indämânarea aflärei ac-
ingriji de a le aduna din ori0ce parte turilor, va fi in curtea domneasa. o Ina-
se vor afla 0 a le tine in bunä pas- dinsä, cuviincioasä zidire intru ingrijitoa-
trare. Tot la aceastä masá vor fi päs- rea pazá a osäbitului arhivist al Statului.

SECTIA VIII
Pentru apelatie 2).

Art. 3'67. Se insgmneazä pentru
facirea apelatii un termin de trii luni,
socotit din zioa ce pärtile au iscälit in
condica pomenitä la art. 330, sau din
zioa ce s'au fäcut cunoscut persoanii,
ori la lacuinta sa, la intâmplare când
una din pärti nu ar fi inplinit formali-
taoa sus zisului articul.
Art. 668. Jalobile de apelatie
asupra giudecätilor fäcute de catre Di-
vanul giudecätoresc, de cAtre trebunalul
comertiei 0 de cAtre trebunalul crimi-
minalicesc se vor adresui, prin marile
logorat, &Are Domn, carile va orândui
la Innaltul Divan spre cea de pe urmä negutitore0i, dupä ce au pierdut giu-
hotärire a giudecatilor dispre care se decata la instantfile de mai gios, o va
face apelatie in intâmplarea preväzutä pierde i la Innaltul Divan, va pläti ca
la art. 363. Pentru o di al doilea cer- o despagubire protivnicii sale pärti
cetare a unii giudecati de catre Innaltul
Divan, termin de 30 zile se da pärtii
ramase spre a face apelatie.
Art. 369. Apelantal, in jaloba sa
de apelatie, este dator a aräta curat
numai nemultumirile 5,i intämpinärile 8)
sale anume la fie0ecare pont asupra
giudecatii fäcute, fárá a fi ertat a mai
1) In AnaleIe ParIamentare: .privileghiile»
In loc de pronomiile".
1) In cc:Wile tiparite, ca urmare coclificArif din
(835, Intreaga sectie a V.111=a este modificata.
La huele acestei sectii se publica : «Anexa litera
S. Pentru protestafie., .Anecsa litera T. Pen-
tris adiverirea acturilor de alcdtuire intre par-
ticularnici si pentru intdriturim, .Anecsa litera
U. Pentru priimire i pdstrarea depoziturilor
giudecatore1ti i Anecsa litera V. Pentru pre-
(dluiri giudecatorefti".
3) In Analele Parlamentare : inteunpldrile".
adäogi prin ea o alta din nou preten-
zie care se cuvine sä c fi fost fäcut
inceF ând de la acele mai de gios instantii.
Aceasta jalobl se va face cunoscutá
protivnice, care este datoare a
räspunde in curgire de 21 zila. Dupa
aceia, pricina, färä vre o altä formalita,
va infra in cercetare.
Art. 370. In pricini politice0i
de comertie plerdirea terminului de
apelatie va inputernici punerea in lu-
crare a giudecatei mai innainte facutä.
Art. 371. Apelantul acela care,
sau in pricini de sau in pricini
spre indestulare câte trii la sutd pe
soma ce se va da rämas ca sa pläteasca.
Art. 372. Terminul de apelatie
urmarea giudecatei vor contani vre-
melnict 0e intämplindu-se moartea vre-
uneia din amändoâ pärlile l vor avea
lucrarea lor numai dupa ce se va face
cunoscutá clironomilor räposatului sau
epitropilor acea giudecatä, in urmarea
terminului rânduit de pravila spre prii-
mirea sau nepriimirea mo0enirii.
Art. 373. Acei ce nu s'ar afla
in parnântul Moldovei sau care, din
pricina unor grele inpregiurdri, ar fi in
pozitie de a nu putea de a se infäto§a
sau singuri, sau prin vechili, vor avea
pentru infäto§are i apelatie, afará de
terminile insämnate din zioa chemärii,
un termin potrivit cu departarea locu-

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 329

lui unde s'ar afla sau cu personalicestile vazute spre indeplinirea legiuirii, care
ecstraordinarele lor intamplari. dupa ce se va priitni de Obsteasca A-
Art. 374. Terminul curmarii a dunare si se va intäri de Domnul, apoi,
orice fel de pricina politiceasca sau poblicaris'ndu-se, va sluji de nestra-
de comertie sau criminaliceasca, ma- mutat temeiu pentru deapururea la
car cat de incurcata ar fi, In deobstie hotärlrile tuturor giudecatilor politicesti
va tine cel mult mimai doh luni in criminalicesti. Comisia aceia se va
fiestecare instantie, socotindu-se din orandui la cea intai convocare a Ob-
zioa ce se vor aduna toate stiintele stestii Obicinuita Adunare i va lucra
docomenturite, iar pentru pricinile mid aceste in cat mai scurta vreme se va
O. se grabasca cu cat se va putea putea ; iar pana atunce, la pricmile
mai in graba a se ear*. neprevazute la condica politiceasca
Art. 375. Toate giudecatile in la cele inpotrivitoare Vasilicalelor, se
pricini politicesti se vor face pe te- vor luoa de pravat in hotarirea legiu-
meiul condicei printipatului Moldovei, irilor Vasilicalelor in cat ele sant po-
poblicarista in anul 1817, Iu lie 1. Ho- trivite cu obiceiurile pamantului.
taririle in pricini criminalicesti se vor Iar in pricinile negutitoresti se vor
da dupa condica criminaliceasca din aduna din condica de comertie a Fran-
anul 1820, alcatuita í poblicarisita la tii toate dispozitiile ce pot fi potrivite
anul 1825. Acestea se vor urma pana la starea lucrurilor din Moldova, cari
cand comisia pe care o va orandui se vor pime in oranduiala si se vor
Obsteasca Obicinuita Adunare, talma- talmäci romaneste, spre a sluji de
cind pravilile in limba patriei, va face regula in toate pricinile negutito-
indreptare i va spori caderile nepre- resti.

SECTIA IX
Despre skjba pubhcä in ramul gitudeditoresc.

Art. 376. Slujba pubfica a ramu- Art. 377. Savarsirea poroncilor

lui giudecatoresc, a caruia dregatori in pricini politicesti si de comertie 3)
se vor schima asaminea la trei ani, atingaloare de läcuitorii din Esi se va
este organisita cu chipul urrnator incredinta vornicului de aprozi, lar a
a) Pentru partea politiceasca : vor- poroncilor pentru persoanile sezatoare
nicul de aprozi cu trei slujbasi ai sai, in tinuturi savarsirea se va incredinta
adeca vatavul, ceausul i ispravnicul la ispravnicii insarcinati cu partea in-
de aprozi, carii vor avea aprozii tre- plinitoare, catre care se vor adresui
buinciosi ; tribunalurile giudecatoresti a tinutu-
b) In fiestecare tinut ispravnicul rilor, spre aducire intru inplinire a gin-
insärcinat cu partea inplinatoare, a- decatilor inputernicirii for. Poroncile
vand ate fr11 aprozi de fiestecare in pricini criminalicesti se vor adresui
ocol ); catre armasul, carula s3 incredintaza
c) Pentru partea pricinilor crimina- aducirea intru inplini:e a pricinilor de
licesti: armasul cu doi slujbasi, adeca acest fel.
armasul al doilea i ispravnicul de
temnita cu jandarmii 2) trebuinciosi. 2) In editiile tiptirite : .slujitorii. In foe de
1) In editia din 1835 0 urmAtoarele se supri- 3) In mss. 99 ri 349 comerfie": In mss. 909
má cuvintele : aavdnd cdte trii aprozi de fie- 3314 0 In Analele Parlamentare, p- 211:
4tecare ocolo. ocurmare",

www.digibuc.ro
330 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

..
SECTIA X
Indatorinle si instructiile Marelui Logofat.

Art. 378. Logofatul cel mare va Innaltul Divan, se vor face asaminea
avea o lucratoare privire asupra de- catre Domnul prin mijlocirea marelui
osabit elor trebunaluri giudecatore§ti logoat 2).
pentru ca orânduiala pricinilor ce se Art, 380. Intärirea giudecatilor
tractarisesc in ele, cursul cautarii lor, facute de catra Innaltul Divan 3), poron-
precum 0 hotarirea giudecatilor sa fie cile aducerii lor Intru inplinire, hri-
intocmai dupa reglementurile 0 legile soavile domne0i penfru mezaturi 0
wzate. Drept aceia, el este inputer- instrainarile de veci 0 inteun cuvânt,
nicit a vizitarisi In persoana deosäbi- toate tidulile din partea Domnului,
tele trebunaluri 0 Innaltul Divan 1), a pentru rânduiala giudecatoreasca, vor
fi fata cerând frebuinfa la sesiile lor fi protocolite de catre marele logofat.
0 a aduna toate fiinfele ce ar socoti Art. 381. Marele logofat va avea
neaparate. De a sa datorie este a vi- in sectiile sale o masa pentru inscrii-
zitarisi 0 tribunalurile tinuturilor sau rea amaneturilor (ipoteci) 0 a foilor
a triimite revizori cu driaptä cuno-- de zästre, care se va face intru deo-
tinfä, cari il vor in0iinfa de starea sebite condici §färuite 0 pecetluite cu
lucrurilor de acolo. Mare le logofät va pecetia Domnului ; una va sluji spre
In0iinfa pe Domnul despre toata aba- ienscrierea tuturor datorfilor facute cu
tirea din partea giudecätorilor intru amaneturi de averi nemiFatoare 0 in
urmarea dregatorii lor, precum 0 des-. ceelantä se vor trece alcatuirile de
pre aceia ce s'ar diosabi prin vredni- casatorie, cu aiatarea zästrii ce se da4).
cii 0. neprihanite purtari. Art. 382. Nici un act de inpru-
Art. 379.Marele logofät, find mij- mutare pe averi nemiscatoare nu va
locitoriul intre diosabitele instantii giu- avea putere dacà creditoriul amaneta-
decatoreti 0 intre Domnul, prin orga- riu 0 datornicul nu se vor infato§a la
nul lui se vor supune Domnului: marele logofat pentru ea sa: se arate
a) Raporturile prezidentilor diosabi- suma ce se da inprumut 0 amanetul
telor trebunaluri asupra lenevirii ma- ce se priime0e. Dupa aceastä aratare,
dulärilor, prevazute la art. 295 0 asu- marele logofät va cerceta mai intâi
pra celor mai de gios dregatorii pre- daca creditoriul 0 datornicul au vrâ-
cum directorii canteleriilor 0 secretariista legiuita 0 incredintându-se ea nici
ai meselor. o oprire pravilniceasca nu se inpotri-
b) Raporturile adresuite Domnului ve§te la aceasta inprumutare, va po-
de catre Innaltul Divan intru toatä in- ronci prezidentului tribunalului finutu-
tinderea Indatoririlor sale. lui unde se aflä averea ce se da a-
c) Raporturile Divanului giudecato- manet ca sa cerceteze cu amäruntul,
resc pentru mezaturi 0 insträinäri de supt räspundirea platnica, de este a-
veci a averilor nemi§catoare (art. 331), manetul drept al datornicului 0 apoi
care trebuesc a fi intarite, spre adive- facându-i dreapta pretaluire, sa. In0lin-
rirea mutärii unii averi de la o per- teze pe marele logofät 5).
soana la alta;
2) Aliniatul d) Iipseste In manuscrisul 99 si in
d) Toate apelatife asupra giudeca- editiile tiparite.
tilor Divanului giudecatoresc, a trebu- 3) In mss. 99 : Divanul Domnesc".
nalului de comerf 0 a trebunalului cri- 4) 5) Art. 381-387 lipsesc din manuscrisuI 00
minalicesc, pentru de a se triimite la 0 din editiile tipArite, in care art. 388 0 330
devin art. 381 0 382, far in Iocul art. 383-388
se introduce o nouâ sectie, a XI: Pentru vre-
I), 2) In mss. 99 0 In editiiIe tipltrite : Diva- melniceftile sloboziri din slujba fi comandirov-
nul Domnesc". cite èlenurilor giudecdtorefti".

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
Art. 383. Numile, porecla dator-
nicului si a creditoriului, vadeaoa pla-
t% soma inprumutatä, feliul si valora
amaneturilor, se vor scrie in pomenita
condicä, unde se va trece si sinetul
urmat intre pärtile alcätuitoare. Ele vor
iscäli asämine in fila adiveritä de ma-
rele logofät, dupa carile apoi adeve-
rindu-se sinetul cel orighinal, se va da
in mâna creditoriului 6).
Art. 384. Toate alcätuirile de
cäsätorie intru carele zästrea femeii
ar trece piste valora sau soma de una
mie lei nu vor avea täria Mr de nu
se vor trece in hotärita pentru acest
sfarsit condica, cu al-Mare de siguran-
tia priimitä despre amândoâ pärtile,
precum si cu aratarea averii misca-
toare si nemiscAtoare sau a somii ba-
nilor de zästre a femeil, ca ea sä nu
poatà nici pägubi cevasi, nici a luoa
supt acest titlu, la intâmplare de des-
pärtenie sau de moarte a bärbatului,
decât numai lucrurile sau adevärata
valorl a zästrii dupà foae, care pen-
tru aceste sfârsituri ge va adeveri de
cAtre marele logofat, dupà ce se va
scrie in pomenita condica.
Art. 385. Läcuitorii capitaliei,
spre inplinirea acestor rândueli in co-
prinderea art. 381 pâta la 384, se
vor adresui care marele logoat, tar
pärtile alcatutioare ce se aflä in tinu-
turi li se dä voe slobodà a se adresui
pentru aceste formalitale cätre tribu-
nalurile tinuturtior unde se afla averile
nemiscätoare date amanet sau zästre.
In asäminea inpregiuräri, trebunalurile
SECTIA XI
Randuiala multämitelor si a innaintirilor in maghistratura 3).
Art. 390. Rânduiala multämitelor
si a innaintirilor in magistratura, adicd
in dregatoria giudecatoreascä, pentru
persoanile cu vrednicie si cu purtäri
neprihänite se aseaza cu chipul urmä-
toriu s
6) Vegi notaa precedent&
www.digibuc.ro
331
tinuturilor sânt datoare a face cerce-
tärile cèrsute si pentru inscriirea in
condicä si adiverirea acturilor de a-
cest feliu, a se povätui intocmai dupa
formalitaltie orânduite la articurile sus
aratate si vor 'instil* pe marele lo-
gofat pentru oricare asämine inscriere
facuta in cantelaria Mr 6).
Art. 386. Toate formalitalele a-
cestea se vor inplini färä vreo cheltu-
ialä sau cerire de plata6).
Art. 387. Sätenii pentru a nu fi
nici de cum Instänjeniti in alcAtuirile
dintre dânsii, cätre cari niste asämi-
nea ingrijiri le sânt nu numai de pri-
sos, ce le pot fi si de ingrijire, ei nu
sânt supusi la aceste formalitale 6).
Art. 388. Pentru revizia tribu-
nalurilor de pe la tinuturi, marele lo-
goat va avea la intrebuintarea sa pa-
tru revisori. Inginerii pentru trebuinta
pämântului vor atârna asäminea de la
dânsul ').
Art. 389. Cantelaria marelui lo-
gofat va avea un director si se va in-
pärti in doâ mese s
a) Masa apelatiilor si a revizii, a
perilipsurilor triimise la trii luni din
partea tribunalurtior de tinuturi, pre-
cum si a corespondentiei cu toate tre-
bunalurile ;
b) Masa intäriturilor, a hotäririlor
divanurilor de apel, a mezaturtior si
a insträinärilor de veci de averi ne-
miscätoare, precum si a diosäbitelor
poronci din partea Domnului ;
t) Masa inscrierilor, a datorillor si
a zästrelor 9.
a) In trebunalurile tinuturilor, scrii-
f) In manuscrisul 99, In redactia comisiei din
1835, art. 388 devine art. 381.
2.) Idem, art 389 devine art. 382. I se supri.
mA Ins& ultimul aliniat
3) In redactarea comisii din 1835 aceastit seem
tie are douA articole si anumc 389 0 390. Din
ultimul aliniat aI art. 390 In alcAtuirea lui ini-
tialii, se face un articol deosebit.
332 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

toriul ce ar dobândi mai multg practicg me de sasg ani de rând, vor putea fi
se va innainti la supt-dreggtoria con- orânduiti In trebunalurile capitallei, in-
dicariului iar condicariul la supt dre- cepând de la cele mai de gios trepte
gatoria secretariului in vreo cantelarie agiungAnd prin propgsitoare innain-
de a capitaliei. Asesorii, inpreung glu- tiri pang la cele mai insgmngtoare pos-
decatori de pe la linuturi, se vor turi a rimghistrattu-ei, dupg talanturile
innainti la dregatoria prezidentului trd- vredniciile de care vor da dovezi, in acele
bunalului tinutului ; deosgbite dreggtorii. Domnul este pretui-
b) In tribunalurile din Esi se vor toriul acFlor merite i talenturi í härg-
innainti la suptdreggtorilie secretarilor, zitoriul acelor innaintiri, dup A sus
scriitorii ce vor avea insusirile cersute. argtata propasitoare rânduialg. Cu a-
Cel mai pricopsit dintre secretari la cest chip Indemnându-se talenturile
suptdreggtoria derectorului cantelariei fapta bung, vor dobândi rgsplgtire po-
in care se afig i directorii cantelarii- trivitä slujbii lor i totodatg folositoare
kr a diosgbitelor trebunaluri din Esi
se vor innainti la dreggtoria de ase- Indatä ce din Academia Esului vor
sori sau de prezident a tribunalurilor esi tineri moldoveni cu invätätura tu-
de pe la tinuturi ; turor stiintilor 0 a legilor i, dupg pu-
c) Prezidentii trebunalurilor de pe blicul ecsamen, vor castiga atestaturi
1 a tinuturi carii, prin destoinicie i bu-
despre a kr vrednicie si moral, aces-
nele kr purtgri, s'ar Invrednici a rg- tie vor fi rânduiti in slujba diosgbitelor
mânea neschimbati In slujba kr In vre- cantelarii a Statului.

SECTIA XII
OWeasca hotariturci.
Art. 391. Spre contenirea nenu- va face nici o cerire cgtre Domnul, se
mgratelor giudecgti cari pentru pricini vor pgzi 1n starea stApAnirii in care
de hotarg, de rgsluiri si de inpresurgri s'ar fi aflfind.
pururea se innoesc, se vor orândui in Art, 395. Aceste comisii, afarg
fiestecare tinut comisii ca sg facg ho- de hotarnicg, vor da fiestecgrue mosi-
tgritura de obstie a inturor mosiflor. nasi planul mosiei sale, cu insämnarea
Art. 392. Fiestecare din aceste hotarglor si a liniilor despärtitoare de
comisii va fi alcgtuitä de trii boeri, moiile megiesite. In planurile acelor
din cari niciunul sa nu fie mosinasi In hotgre fart de nici o pricing, trAgan-
acel tinut si de un inginer pentru rg- du-se linii, vor iscgli pe dânsele me-
dicarea planurilor. gieii si se vor incredinta aceste pla-
Art. :393. Cti un an mai innainte nuri si de mgdulgrile comisiei. Iar li-
de a se incepe hotgritura, se vor niile de pricing nu se vor trage decât
mite publicatii in toate tinuturile, pen- dupg ce se va face mai innainte pgtrun-
tru ca In aceastä curgire de vreme zgto are cercetare a documenturilor pgrti-
fiestecare mosinas sg porneascg jaloba lor prigonitoare. Comisia se va sargui mai
sa de inpresurare cgtre Domnul, care intai sà le invoiascg i neputându-le
dupg ce se va orândui a clasificgrisi inpAca, atunce va face raportul sAu
pe tinuturi acest feliu de cereri, le va cgtrg divanul giudecgtoresc 1), cu alä-
orândui la pätrundirea i cercetarea turarea socotintei sale, dupg care va da
fiestecgrie comisii. copie partilor in pricing. Intamplandu-se
Art. 394. Toate hotargle i dis-
pärtitoarile linii asupra cgrora, In curgi- 1) In redactarea comisiei din 1835 0 in toate
rea vremii hotgrite de un an, nu se editiile : odivanurile de apel..

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

nemultamire, se va face apelatie la narea a orice strämutare de hotare

Innaltul Divan 9, carele va giudeca cu
desävarsire i va hotäri odata pentru
totdauna 9 hotarele acelor
Art. 396. Dupä ce se va sfârsi
toata hotäritura, planurile cu statorni-
cirea hotarAlor se vor pästra in arhiva
Innaltului Divan3) i vor fi intocmai cu
cu acelea cari incredintate de acest
divan, se vor da fiestecäruia mosinas.
Aceste planuri vor sluji spre intâmpi-
I) Idem : <.Divanul Demnesc«.
2) In edit& tipárite : .indatd" In Ioc
«odatd pentru totdeauna».
3) Idem.
nedumiriri intru a easta. Mosinasul care,
dupA aceastä hotäritura, va cuteza sa
p4ascä. peste hotarele mosiei sale, nu
numai da innapoi locul inpresurat,
ci va plAti Inca acelui megies pretul
acei par* de loc, dupa pretuirea ce se
va face p fata lpcului.
Art. 397. Mo0nasii vor da chel-
tuelile trebuincloase la aceastä ho-
täritura. Obsteasca Obicinuita Adunare
va hotári soma cheltuelilor i va face
dreapta analoghie. Asäminea va hotari
cte printr'o innadins instructie regale de
cari urmeazá a se povätui comisfile de
hotäriturà.

www.digibuc.ro
 CAP. IX.
Dispositiile ghenerale
Art. 398. DupA ce s'au alcAtuit b) Numire la diosAbitele dregatorii
in capitile trecute reglementul ref or- a Statului ;
mii a printipatului Moldovii, cond.- c) Chipul ocârmuirii averilor manAs-
tetul au trebuit sA eie in bagare de tiresti ;
samA urmAtoarele obiecturi, care nu d) Invätäturile publice ;
mai putin privesc la obstescul bine e) Printipiile indighenatului si a com-
al tärii: patriotirii intre lácuitorii ambelor prin-
a) Titlurile si dreptAtile nobilitAtei ; tipaturi.

SECTIA I
Titlurile nobilitatel

Art, 399. Abuzurile titlurilor cin- aceastA mAsurA dregAtorii sA poatA

stitoare, date supt numile paia, inproti-
va legiuitoarelor asAzAmânturi a tarii,
invärfându-sA in vremea acestA mai de
pe urmA, s'au fost facut pricina a fe-
liurimi de mari si grele necuviinti,
Pentru a sA curma dar un abuz atât
de vAtämAtoriu in tot felui si chipul,
sA vor urma cu nestrAmutare vechile
aslamânturi a Statului. dupa care nici
un titlu nu poate fi hArAzit fArA ade-
vAratA lucrare a slujbii ce infiinteazd
acest hit% Domnul ins& va putea, pen-
tru insAmnate slujbe acute Statului, a
härAzi Mimi de nobilitate, insA cu in-
pArtAsirea Obstesti Obicinuite AdunAri,
care va adeveri meritul candidatului
de o nobilitate personalá sau moste-
nitoare.
Art. 400, Asa dar, de acum inna-
inte nime in Moldova nu va putea
câstiga dritul si nobilitatea prin singura
lucrare a vre oricAria dregAtorii si
Domnul nu va putea da, dregAtoriile
cuviincioasA orânduialA, pentru ca prin
astiga cersuta practicA si sA poatA
inteaceias vreme a da si dovezi de
vrednicie si cinstita lor pm-tare.
Art. 401. Slujba publica fiind
inchiegatA de ramuri : administrativA,
de acea giudecAtoreasca si de a strAjii
pAmântenesti, dupa rânduiala asAzatA de
acum innainte sA vor pAstra numai tit-
lulrile rAspunzAtoare la osAbitele drega-
torii, privitoare la aceste trii mat sus
arAtate ramuri si in viTtorime toate
celelante titluii cAtrA care nici o slujbA
nu este lipitä, vor fi deapururea oborite.
Spre aceasta dar Domnul va recomen-
dui Obstestii AdunAri sA asAzA in pu-
terea acestor temeiuri, un sir de ran-
gurl hotArite si potrivite cu toate dre-
gatoriile Statului. inpArtite in trii cla-
suri, pentru ca dregatorii, prin treptel-
nice innaintiri, analoghisite cu meritul si.
slujba lor, sA poatä eu vremea agiunge
si pâna la cele mai innalte dregAtorii.
Art. 402. SA vor alcAtui condice
nobilitAtei, care pururea vor fi pkite

www.digibuc.ro
336 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO i EI

la Ob$teasca Obicinuitg Adunare. Intr'a- Dar dritul de moqtenitoare evghenie nu

cele condice sg vor inscrie : va trece innainte deapururea precum
a) Toate familiile cele de o invechitg sus sg zice. decal atuncea cand fii
evghenie intemeiatg pe mice $i docu- unora ea ace$tia, sau nepotil kr, s'ar
menturi cu un unit $ir de mari sau invrednici cu vreo ciostire de boerie
mici cinuri, färg curmare, trecutg piste pang $i la vel $Atrar, sau a unui cin ce
optzgei ani. in viitorime va II potrivit cu cinul a-
b) Toate familiile boerilor acelor cesta al $Atrgrii, larg dintre ace$tia cali
pang astgzi aflate cu cinuri, pang $i vor avea dovezi de vreo vitg de ev-
vel $Atrar, acele adecg a cgrora pgrinti ghenie, apoi atuncea intrg in argtata
au avut cinuri, a oricgreia boerii pang mai sus randuialg sub litera a $i b,
$i vel $gtrar, macar devi nu ar avea färg supur ere de curmarea anilor arg-
dovezi de tragerea kr dinteo mai in- tali mai sus.
vechitg evghenie. Acest feliu de familii Pentru cii ce in viitorime dupg me-
mai sus argtate $i unile $i altele soco- ritul slujbii kr, ori in acele politice$ti,
tindu-sg de o evghenie moqtenitoare, sau in acele jandarmice$ti, ar caqtiga
vor rAmane atat ele cat $i neamul po- dreptate de inscriere la nobilitate, sg
goritori din ele, pururea nobile $i in va pAzi cu nestrgmutare clironomiceasca
dreptAtile nobletii. evghenie. Celor inscri$i in pomenitele
c) Sg vor inscrie qi acei pang acum condice, Ob$teasca Obicinuita Adunare
cinstiti cu cinuri pang $i vel $Atrar, le va da atestaturi iscglite de &Lisa $i
carii, dacg n'ar putea da vreo dovadg intgrite de Domnul, spre a le fi de di-
eg s'ar trage din vreo vitg de evghenie, plomg adeveritoare de nobilitatea kr,
apoi socotindu-sg eg de la persoana läsand insg la Domnul cu Obqteasca
kr au porni i. evghenia, atat ei acei cu Obicinuita Adunare a tgrii sg a$Azg prin
cinul, cat $'1 fii kr sg vor socoti de dispositie indeplinitoare, cele ce aceastg
nobili $i vor avea dreptätile nobletii. obqteascg legiuire ar cere dupa vreme.

SECTIA II
Numiri la deosCibite publice dregatorli.

Art. 403. Alegirea qi. numirea a c) Ispravnicii administraforü tinuturi-

tuturor dreggtorilor in ramuri adminis- kr, casierii, dreggtorii carantinelor,
trative, giudecAtore$ti $i a Sträjii pa- vor fi ale$i de egtra Sfatul Adminis-
mante$ti, sg va face numai din Oman- trativ, care prin anafora va propune
teni $i dupg chipul urmgtoriu : Domnului pentru fie$tecare slujbg ate
a) TO dreggtorii ramului giudecgto- doi candidati, iard Domnul va numi $i
rese, precum : marele logofgt, ea si mg- va mtgri dinteace$tia pe acei pe care
dulgrile Sfatului Administrativ, postelni- va socoti mai vrednici de slujba ce va
cul, aga sau directorul politiei capitaliei fi a li sa incredinta.
$i a aghentului langa Poarta Otomand TO funcsionerii, dreggtori politice$ti
la Constantinopoli sg vor numi de cgtra gi militäre$ti de orice treaptg sant rgs-
Domnul, carii ii va alege dintre boerii punzatori pentru datoriile atinggtoare de
carii vor avea inswiriile cer$ute pentru dreggtoriile lor.
dreggtoriile ce li sä vor incredinta. ONteasca Obieinuita Adunare pe
b) Alegerea $i numirea a tuturor langa gheneralnicile sale atributuri, ros-
dregatorilor StrAjii pgmantene$ti, atat tite la capul al II, va avea $i. pe a-
hatmanul cat $i toti ceelanti ofitgri de ceasta de a Imtiinta Domnului necu-
toate gradurile, sg vor orandui de el- viintele ce va descoperi in slujba lies-
trA Domnul, care este qi cel mai intai tecgruia dregatoriu politicesc sau mill-
cApetenie a Strgjii pämantene$ti. tgresc 51 a cere indreptarea cuviincioasg,

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 337

Art, 404. In fiestecare ocol va fi In Moldova, O. oboara, fiind zmintitoare

câte un privighitoriu ales de vorniciei slujbii in tot chipul i feliul.
satelor ocolului, care vornicei potrivit Pentru aceasta toti dregatorfi, atat
cu vechiul obiceiu sânt i ei alesi de in ramul giudecatoresc, &At i in acel
catra toti sätenii lor. administrativ, sa vor numi pentru trii
Acesti privighitori sä. vor alege din- ani, afarä. numai daca asupra vreunui
tre nobilii fruntasi ai tinuturilor, precum s'ar dovedi väditä i cugetata calcare
din boernasi, neamuri i mazili ; sä de datorie sau când mnsui dregatorii
insamneaza insä, ea pentru a fi cineva vor cere tragirea lor din slujba. Iarl
ales privighetori trebue a fi proprietari clack' in curgirea triianii ar da dovezi
de avere nemiscätoare i lanuitori In de o ptuiare vrednicä, atunce vor urma
ocohil alegerii sale. Alegerea lor va fi a lor slujba Innainte. Pazindu-sa aceasta
pentru o slujba de trii ani neschimbat orânduiala, dregatorii vor avea vreme
si ispravnicul tinutului va instiinta pen- a cunoaste mai bine datorifie slujbii
tru numile alesilor pe ministrul din Läun- lor si a câstiga trebuincioasa pracsis.
tru, care gäsind a fi alegirile cuviin- Art. 407. SA va aska in orasul
cionasä, le va supune Domnului spre o epitropiceascA comisie a sArmanilor
intarire. Privighitorii vor putea urma copii.
in slujba lor si mai pe multa vreme, Aceastä comisie inchegatI de trii
daca dupa trecirea acelor intâi trii ani mädulEr:, fära a avea dreptul de a giu-
vor fi iaräi alesi de caträ vornicei, pe deca, sa va indeletnici numai cu inte-
ränduiala pomenitä. resurile nevarstnicilor. Ea va ocärmui
Art, 405. Datorfile privighitoriului nemiscatoriul lor avut, capitalul i ve-
sä cuprind niturilor lor, ia va orändui vechil spre
a) A apam pe säteni Inprotiva tu- apararea dreptului lor i pe fiestecare
tuturor rapirilor si a nedreptelor sau de an va infatosa Domnului sama curata
sine volnicitelor ceriri din partea tre- de toate luaturile si de buna lor ocär-
catorilor si de catra ori ine altul, da- muire, urmänd la toate dupa regle-
tori fiind numitii privighitori, pentru mentul prescris in al patrule cap al
asa inpilari, a Instiinta pe ispravnicul condicii politicesti a Moldovii. Samile
tinutului i Inca deadreptul i pe in- zisa sä vor triimete Obsteslii Adunari,
sus ministrul trebilor din Launtru, daca spre a fi pe ränduiala cercetate
rain ispravnici in vreme nu ar putea adeverite.
afla cuviincioasa despagubire i indes- Mädularile acestii comisfi vor ramâne
tulare asupritilor lacuitori. neschimbate, afara numai de calcarea
b) Mai este datoii a instiinta pe is- sfintelor lor datorii, care va aduce
pravnic de tot aceia ce s'ar intâmpla raspundere cu avere pentru toate pa-
in ocolul privighierii sale, precum gubirile ce s'ar pricinui averii nevär-
de intamplarile epidemii intre läcuitori, stnicilor.
de omoritoare boale a vitelor, de Art. 408. Toti dregätorii, fära
sacetä '), de innecari si de toate nepre- nici o osabire, sänt indatoriti, la intra-
vazutele i ecstraordinarile intamplAri rea lor In slujba, a face si a iscali
vAtAmAtoare lAcuitorilor. giuramântul urmätori
Lefi fiind asäzate din casa Statu- Giur in numile prea Sfintei Treimi
lui í pentru acesti privighitori, nu vor cA voi sluji in dregatoria ce mi sa in-
putea ei cere sau lua nimica de la sa- credintazA, cu sfirguintä, credinta
-teni, pentru osteneala i cheltuelile lor. curatanie, fara a inA abate din datorfile
Art. 408. Acea dupa fiestecare oränduite, päzind legiuirile i respecta-
an schimbare a dregatorilor, obicinuita risind institutfile patriei mele".
Art. 409. Cât pentru datoriile
i) In Analele Parlamentare: «a vitelor, da- politiilor, a ispravnicilor, a casierilor
ldcitey In Ioe de «a vitelor de sacetd» si a altor dregatori, a carora datorli

www.digibuc.ro
 338 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI
nu sh vor gäsi cu indestulare insämnate
in acest reglement Domnul va'orândui
ca ministrii sh-i inchipuiasch proecturi,
pre care le va da in chibzuirea Ob--
tqtii Adunhri, pentru a alchtui un inna-
dins reglement, care va sluji de lege
spre urmarea datoriei fiqtechniia dre-
gatori, la partea sa färä osäbire.
Art. fiqtecare an la inchie-
rea sesiilor 01Nte#ii Adunäri, orighina-
SECTIA Ill
Clirosul i ocarmuirea averil sale.
Art. 411. Spre a pastra intru La intâmplare de duhovnice0í growle
toatä nejignith sfintenie, vechile drituri
O !prerogative a clirosului Moldovii,
spre a opri alunecarea abuzurilor in-
tru ierarhie bisericeasch, mitropolitul
episcopii eparhiofi vor fi ale0 pe
pämântqtile legiuitile a0zämânturi, nu-
mai din bisericaqii adevarafi pämânteni,
de o pilduitoare evlavie, cu bune tilnfi
dovedite vrednicii, de la care deraza
finerea i phzirea invätaturilor Sfintei
noastre religki i povhfuirea turmei pe
calea mântuirei. Alegerea acestor sufle-
teqti phrinti sh va face dupa driturile
obiceiurile pämântului de chtra Ob--
teasca Obicinuita Adunare, inpreunä
cu acii din boeri a rangurilor inthi care
nu s'ar intâmpla a fi mäduläri de a-
ceastä. Adunare i dupa ce aceasth a-
legere sh va inthri de Domnul, phrintii
ale0 indath sá vor inschuna in a lor
sfânth dregatorie care le vor inplini in
cuprinderea apostoliceOilor canoane
intocmai cu toate legile i obiceiurile
päzite pang acum in farh.
Art. 412. Mitropolitul va fi, pe
vechile obiceiuri, ales din episcopii e-
parhioti a Romanului 0 a Hwului, având
inswirile mai sus ardtate i va priimi,
dupa vechiul obiceiu, cunoa!terea ca-
noniceasch a patriarhului de Constanti-
nopoli.
Art. 413. Mitropolitul i episcopii
eparhioti vor fi neschimbati din dregä-
toriile lor, afarà numai când s'ar aba-
te la greqeli duhovnice§ti sau
www.digibuc.ro
lurile shmilor infhtopte precum i. alte
documenturi sà vor depune in Arhiva
Statului, a aria alchtuire i pästrare va
fi incredintath unui boeri eu mnsuirile
cerpte pentru asemine dregatorie.
Arhivistul Statului, ca un depozitari
acturilor publice i dreghtorqti, sh va
numi de chtra Domnul din doi candi-
dati propu0 de chtrà Ob0easca Obi-
cinuita Adunare.
vor fi giudecati pe temeiul sinodicq-
tilor canoane numai din partea duhov-
niceasch i anume: de doisprezace ar-
hierei eparhioti i titulari din aceste doâ
printipaturi sau de aiurea, când asämi-
ne numär nu s'ar putea indeplini
dintr'aceste doâ printipahiri. Iara la in-
tâmplare de politiceasch grqalh, care
sânt aceste: Când vor inthrta räzvrati-
re cu tulburarea norodului i chnd sh
vor inprotivi la poroncile Domnului
acele legiuite i cunoscute de 04teasca
Adunare pe temeiul pravifilor 0 a re-
glementului, la o aqa intâmplare, comi-
tetul cercetätorilor numitelor invinovh-
firi sh va alchtui dupä chipul urmAtor
a) De doisprezhce arhierei eparhioti
titul-iri din aceste doh prinfipaturi,
duph cum s'au zis mai sus ; .
b) De doisprezace boeri din acei mai
cu ipolipsis in oWtie, färà shesis de ru-
denie i pricini de prigonire chtrà o-
brazul arhiereului, ale0 de chtrA Ob-
Oeasca Adunare, din boerii hale 0 paê,
pe care Domnul va fi indatorit a-i
numi.
c) La asemine intâmplare a alegerii
boerilor, mitropolitul i episcopii nu
vor avea vot;
d) Raportul comitetului de cerce-
tarea mai sus zisä, de cunoscuth vino-
vätie intr'o intâmplare sau intr'alte
prevhzute mai sus, sä vA inchie pe
multimea glasurilor, sä va inthri de ch.-
tra Domnul i sh va triimite la patriar-
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 339

hul spre catherisire si cunoasterea ace- vor fi protimisiti.

lui din nou numit : Art. 416. 0 innadinsa comisie alca-
e) Daca prin cercetare sä va dovedi tuitä de paint persoane bisericesti i
pira neadevarata, O. va pedepsi cleve- de patru boeri cunoscuti prin a lor ein-
titoriul cu radicarea evgheniei, de va fi stit haractir, supt prezidentia Preosfin-
din evghenisti, iara pentru stärile de tiei Sale parintelui mitropolit s'au nu-
gios, dupa asprimea pravililor, mit de catra Ecselentia sa domnul inpu-
Art. 414. Dajdifie tagmii biseri- ternicitul prezident. Aceasta comisie
eesti care sä aduc scatmelor eparhiote, va avea intaia privighere asupra manas-
lefile cuviincioasa iconornilor, protoie- tirilor din Moldova si acelor atarna-
reilor, precum si drepturile pentru bo- toare de dansile.
tezuri, cununii si ingropäri si. celelante, Aceasta comisie va inserie averile
sa vor regularisi inteun asezamant al- fistecaria manastiri, va regularisi a lor
eatuit de mitropolitul cu episcopii epar- carmuire si va adeveri totimea venitu-
hioti si marele logofat, carele asaza- rilor, asupra carora sa va luoa o parte
mant sa va supune Domnului, spre a-1 ce este hotarita pentru finerea aseza-
recomendui cercetarii Adunarii Obstesti manturilor de faceri de bine, precum :
si care, dupa euviinta intarindu-sa, va seminariu, shoale publice 0 alte. Catra
sluji de lege inteacest fel de dari. aceasta comisie sa vor adäogi pentru
Art. 415. Este eu innadins oprit manästirile inchinate in partile de gios ,
de a sa mai priimi in tagma preotasca patru parinti vechili a locurfior catra
alti candidati decal numai pe acii ce ar care aceste manastiri sant inchinate,
fi deplinit regulatul curs a invätäturilor adicä: unul din Ierusalim, unul a sfan-
teologhicesti in seminariul Socolii, unde tului munte Sinai, a Rumelii si unul a
vor läcui, sa vor hrani, A vor incalzi, muntelui Afton si in priivirea trebuintii
lumina si O. vor inbraca pana la nu- de a sa disfiinfa fara intarziere abuzu-
mar de doâsute clirici, care dupa cer- rile acum inradacinate si de a sa re-
cetarea in pubficul eczamen, ar castiga gularisi ocarmuirea averilor acestor ma-
atestaturile cuviincioasä din partea E- nästiri, comisia aceasta va cerceta
pitropiei Invataturilor Publice si a rec- driturile si acturile orighinale atarna-
toriului seminariului. toare de deosebitele dänuiri, precum
Tinerii sa vor priimi in acel semi- 0 scoposurile si conditiile incepa-
narium la varsta de cincisprazece ani, toare a dänuitorilor si, cu agiutoriul
&and In scris pärintii lor si ei insusi, Curtii proteguitoare, va inchega pro-
ea dupa ce vor sosi la varsta de doa- ecturi de inbunatatire spre indepli-
zacisicinci ani, daca numai din rä voin-nirea lor.
fa nu ar priimi a intra in tagma bise- Art. 417. Mitropolia si episcopiile,
riceasca, atuncea sa plateasca la semi- find de datorii inpovärate, O. fie da-
narium toata cheltuiala facuta cu Unerea toare a desface cu deplinatate to ate da-
0 invatätura lui si in acest chip sä fie toriile carora sant astazi supuse, in
slobod de indatorirea sa a sa preofi, marginita vadea de zece ani cu multa-
iara de nu va pläti, anume sa hotäreste mirea creditorilor, dela care vadea si
pentru unul ea acela, a nu fi priimit nici innainte in veci, nici o inprumutare in-
inteo slujba politiceasca sau militareasca. sämnatoare sa nu sa mai poata face, atat
Insa pana la formarisire de acesti de catra Preosfintia lor arhiereii de astazi
candidati in seminariu, acei mai vred- eat si de caträ urmasi, decat prin
nici dintre preoti asupra-numeranfi de stiltnja si priimirea Obstestii Adunari si
a Domnului, catra carii va urma a sa
acum vor deplini locurile ce ar fi lipsite
de parohi, iara de indata ce acei din face cunoscuta neaparat pricina care
seminariu O. vor formarisi, acestia cere acea inprumutare.

www.digibuc.ro
340 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
SECTIA IV
Pentru
Art. 418. Crestirea publica a
tinerilor, care este una din cele mai
mari si mai insdmnate ramuri, sä va tdtura publica.
inpärtäsi de toatä ingrijirea §i de pri- Art. 421. Cursul tuturor imvatd-
vigherea guvernului, pentru cà aceastä
educatie tintitoare a formarisi obsteasca
blind cugetare, sa razimd pe temeiul a
moralului celui mai sfânt i pe cursul
metodicesc i deplin a invätäturilor ince-
pätoare a pravililor, a stfintilor si a
aplicatiei kr la mestesugurile cele mai
folositoare, dupd legiuirile care spre a-
ceasta sà vor asäza de Epitropia Invä-
täturii i sd vor intäri de Domnul, cd-
ruia epitropiea ii va adresui a sale
raporturi prin organul ministrului din
Läuntru.
Aa dar, guvernul va härdzi o osä-
bad protectie corposului academicesc
sholerilor carii sä vor ardta vrednici
prin a kr sporire infra imvätäturä si
care vor da dovezi de talant si de o
purtare läudatd.
Art. 419. Epitropia Imvätäturei
Pub'ice va aleatui un reglement pentru
organizatia deosäbitelor asäzämânturi de
educatie, precum si a vechii Academii
Vasiliane intemeete in mândstirea Sfin-
tilor Trii Erarhi de fericitul intru ne-
muritoare aducere aminte Domnul Va-
sile Voevod, carele au si inzestrat-o
cu averi nemisatoare, prec m anume
glásueste formalnicul act din 1644. Insä
in privirea neindämänatului loc al a-
cestei mänästiri, a &Aria intindere, pre-
cum este acum, nu poate cuprinde cleat
o §hoalä normald, Academia Imvätdtu-
rilor sa va asäza in mänästirea Goliel,
unde spre aceasta sä vor face trebuin-
cioasäle zidiri.
A t. 420. Sholi incepätoare 1) pen-
tru juni si fete sä vor asäza in orasäle 9
Romanul, Husul, Galatil, Focsanii, Bar-
ladul §i Botosenii, unde incepätoarele
sitinte sA vor inväta. Aceste asäzdmân-
1) In editiite 1837 0 1846 anycliatoare".
» « a a f<Orafill.'.
www.digibuc.ro
public&
furl vor spori intru indeplinire, precat
vor erta somile hotärite pentru lovA-
turilor va fi in limba moldoveneascd,
nu numai pentru inlesnirea sholerilor
cultevirea limbil i pafriei, ce Inca si
pentru cuvântul cd toate pricinile pu-
blice trebue sa se tractarisasca in a-
ceastd limbä, pe care lacuitoril o in-
trebuintazä si in särbdrile bisericesti.
Art. 422. Pre langa aceste spre a
sA putea creste fii dregdtorilor publici
cu un chip potrivit viitoarei lr soarte,
prin ingrijirile cersute de inbunätätire
la a lor crestire fizica í morald :
a) 0 coleghie menitä pentru cresti-
rea a o sutä de tineri sA va zidi alá-
turea cu Academia si numal ill si or-
fanii dregátorilor Statului vor avea
dreptul de a fi priimiti in acea coleghie
pan la inplinirea sus ardtatului numdr.
Acesti sholeri vor avea in coleghia kr
läcuintä, hrand, incdlzire i luminare
ei vor urma cursul imvätáturilor kr in
clasurile publice al Academiei ca si
ceelanti sholeri.
b) Intr'o mänästire invecinatä de ca-
pitalie sd. va asäza un Institut de edu-
catie pentru cinzAci fii e i orfane a
dregatorilor Statului. Aceste vor avea
acolo a kr lacuintä i hrand í vor
priimi toatd crestirea cuviincioasä.
Aceste doh instituturi de educatie
sa vor organisi dui:A un regulament ce
sa va face de cAtra Epitropia Imvätä-
turilor publice i prin carele sd va ho-
tAri i chipul priimiríi tine-
rimii.
Art. 427. Spre asAzarea coleghiei
institutului de educatie precum
pentru trebuincioasd cheltuialä intru
tinerea sholerilor, profesorilor si a pe-
dagogilor, sa va trage zAciulala de la
toate lefile de piste an a dregAtorilor
politicesti a Statului, precum í din
pensfi.
Prin aceastä nesimtitä dare, Orin-0i
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO% EI 341

de famelii vor avea inlesnire a indä- Publice va adresui o indemnare la ev-

mäna copfilor kr, in sinul pat-rid, o ghenistä iubire de bine a compatrioti-
educatie cu ingrijirea cuviincioasä, care lor, spre adäogirea cu inzesträri la niste
le va pregáti o cinstitä soarta, dând asa folositoare asezämânturi, prin da-
Statului folositori patrioti si vrednici run i dänuiri, care ar sluji de spori-
dregätori. rea veniturilor ce ar sigurisi innaintirea
Art. 424, Epitropia Imvätäturilor statornicia kr.

SECTIA V
Printipiile indighenatului i a compatriotirii intre lacultorii imbelor
printipaturi.

Art. 425. Inceputul, relighia, torii amânduror printipaturilor.

obiceiurile i asämänarea limbei läcui- Art, 428. FacAtorii de rele
torilor acestor doâ printipaturi, precum cniminaIitii Statului, (dezertorii) fugarii,
trebuintile a imbelor pärti, cuprind din precum i datornicii earl s'ar furisa
insus descalicarea lor elementurile ne- dintr'o -lard in alta, se vor inturna la
disparfitei uniri, care s'au inpedicat locul kr, cu toate ale kr câte ar fi
s'au intârziet de intâmplätoarile In- luoat cu sine, in urmarea unor asazäri
pregiurari. Mântuitoarile folosuri al ro- ce s'ar hotäri intre imbe Ocârmuirile.
dului ce s'ar naste din intrunirea ace- Art. 429, Lacuitorii satelor asá-
stor doh' natii sint netägäduite. Elemen- zate pe marginea printipaturilor, aflân-
turile intrunirii a Moldo-Românilor se du-se In trebuintä de a'trece vremelnic
afil asazate prin acest reglement prin din o parte la alta pentru lucrul pa-
asämändile temeiuri ale administratiei mântestii iconomii pe mosiile megiesite,
acestor doâ täri. vor fi volnici, mijlocind numai învoirile
Art. 426. Identitatea (potrivita de lucru cu proprietarii locului 0 a-
ffintä) a leghislaturei fiind cel mai lu- vând adiverinta giudefilor sätesti a
crätcriu mijloc a disävarsi o asa mo- läcuinfei kr, färä nici o dare sau inpe-
rail unire, spre aceasta, o comisie in- dicare din partea Ocârmuirii.
binatá din imbe prinlipaturi se va Art. 430, Monedile vor avea a-
inchega, care din. condicile politicesti celas curs si acelas pret In Imbe prin-
criminalicesti a acestor doâ täri sä alcd- tipaturile, intocmai cu printipiile pre-
tuiascä un unul i numai singur legiuitoriu turilor askate la capul Finantii, art. 811).
cuprins, in cat Domnii amânduror prin- Art. 431. Marginea Moldovei din
fipaturi vor afla ca putintä unirea partea Bucovinei 0 a Transilvaniei, gä-
potrivirea acei condici, aducând intru sindu-se pe alocuri inpresuratá, Dom-
aceasta prifacerile i schimbärile ce nul cu Obsteasca Adunare va luoa in
s'ar socoti neapärate i sporind toate cuviincioasä vreme cazutile másuri spre
cäderile neprevazute. indreptarea i päzirea vechilor hotare.
Art. 427. Läcuitorii acestor doâ Art. 432. Puterea suveraná si in-
printipaturi se vor inpärtäsi deopotrivä plinitoare pentru päzirea orânduelei
la toate folosurile negutitoresti, dupä a linitii publice, numirea la toate postu-
print-101e asAzate la cap. al V-lea art. rile si comanda cea de cápitenie a
152 0 164 a acestui reglement. Ro-
mânii se vor inpärtäsi in Moldova de
aceleasi dreptáti precât i MCIldovenii 1) In edit-ate cc s'au tiparit, cu redactarea din
in Tara Româneasca. Dritul de a pu- 1835, dup.& articoM 43e, urmeaz& wzinacsa li-
tea câstiga averi miscnoare l nemis- tera H. Pentru dritul inpamdruenirii., iar dupa
aceasta, restut articoidor sub titlur : «Sectia al
cAtoare este asämine slobod la läcui- VI. Osabite

www.digibuc.ro
342 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

strajei pämantesti, sant drituri si pre- Art. 435, Actul obstesc din anul
rogative de rangul printipului domni- 1749, iscalit de clirosul, de boerii
tor, carile va urma a inplini acestea intärit de Domnul Costantin Neculai
ca i panä acum, dupä temeiurile asa- Mavrocordat pentru disfiintarea vecini-
zate prin acest reglement. lor in Moldova, va rämane si pre tot-
Art. 433. Toti boerii in dregatorii deauna se va pazi in toatä a sa cu-
fara, precum i toti intrebuintatii in prindere ').
slujbile patriei sant datori a fi cu su- 1) La acest ultimul articot se adaosa de co-
punire i ascultare la Domnul ; lar in- misia din 1835 urmatoarele cloua faimoase ali-
tru abatire din datorie supuindu-se mai niate: oToate acele dizvdlitoare masuri sau
intai unei giudecati In cuprinderea ho- schimbeiri, cari ar fi urmat in vreme ochiupa-
taririi legilor, vor fi pedepsiti. fiei acestui prinfipat de cdtrd oftile Inpdreifiei
Rosiei, vor avea putere de pravild fi sd vor
Art. 434. Tot boeriul sau ora- cunoafte ca parte din insufi trupul reglemeno
sanul moldovean este slobod a calatori tului.
in tari sträine, pretutindenea oriunde aPe viitorime orice schimbaiv Domnul ar vroi
interesurile sale ar cere, fara a-1 putea sa facet in Reglementul organicesc, nu va putea
sd aibd loc, nici a set pune in lucrare, deceit
opri cevas, afar% de intamplärile hotä- dupd inadins inputernicire a Innaltii Porfii cu
rite de legi. inpreund unire a Curtii Rosiei..

www.digibuc.ro
TABLA DE MATERIE.

www.digibuc.ro
 SCARA DE CUPRINDERE
capitilor si secOlor Organicescului Reglement.

CAP. I
PENTRU ALEGEREA DOMNULUI
Pag.

SECTIA L Informarea Obstestii Ecstraordinare Adunäri . 173

SECTIA IL Ocârmuirea provizorie (vremelnicd) . . 177
SECTIA III. Chipul alegerii Domnului , 178

CAP. II
ORGANIZAREA $1 INSU$1R1LE OBICINUITEI
OB$TE$T1 ADUNARI . i . 181

CAP. III
REGLEMENT DE FINANT 185
SECTIA I. Pentru abolitii sau desfiintari 0 185
SECTIA II. Despre cheltuelile Statului 0 188
SECTIA IIL Despre veniturile Statului 0 191
SECTIA W. Chipul facerii inscrierii sau catagrafiei / 194
SECTIA V. Strângirea birului si a altor venituri ale Statului 196
SECTIA VI. Pentru contabilita (finerea socotelilor) 199
SECTIA VIL Dreptäti si datorii din partea proprietariului catre lu-
crätoriul de pâmânt si asemine din partea acestue
&MTS. proprietar . . . 200
ANECSA A. Fentru asäzámântul tagmei bisericesti din toatä tan. , 205
ANECSA B, Statul de lefile dregAtorilor . 209
ANECSA C. Pentru hLätuirea pensiilor . 217

www.digibuc.ro
346 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Pag.

ANECSA D. Despre casäle ob0e0i . . 221

ANECSA E. Lista veniturilor Statului de piste an 233
ANECSA F. Reglement munitipal pentru orapl E0i. . 237
ANECSA G. Reglement pentru statornicirea tiganilor . 255
ANECSA H. Reglement pentru osebitele clase ale läcuitorilor . 261

CAP. IV
SFATUL ADMINISTRATIV.
Departamantul Ministrului Trebilor din Läuntru . 267
Departamentul Finantilor . 269
Departamentul marelui postelnic . 269
Despre acturile mitricei pentru cei ce se nasc, casatoresc
mor . 270

CAP. V
REGLEMENT DE COMERTIE
SECTIA L Pentru slobozenia negotului 27E
SECTIA II. Pentru drumurile de comunicatie 274
SECTIA ifi. Despre magazii de rezervä pentru Indestulare . 274
SECTIA IV. Pentru opriri 276
SECTIA V. Despre lucrarea bäilor . . 277
SECTIA IV, Oarecare dispozitii asupra negotului i negutitorilor . 278

CAP. VI
REGLEMENTUL CARANTINELOR
SECTIA I. Despre aqäzarea cordonului . . 279
gcTIA II. Despre organizatia carantinei 0 a barierilor (rohatce) . 280
SECTIA III. Despre regulile päzitoare sänätätii 0 de politie pentru
cälätori i märfurile in carantinä . 283
SECTIA IV. Despre alcarile legiuirilor carantinii i pedeapsa lor . 284

www.digibuc.ro
 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 347
\
Pag.
TABLA A. Statul apropietoriu a dregatorilor Cornitetului Sänätätii
din Esi, a carantinei dila Tiglina si amânduror
barierlior . . 286

ANECSA B. Regullie lämuritoare mäsurilor ce au a se lua pentru

carantinä . . . 287

CAP. VII
REGLEMENTUL JANDERMERII
Tab la materilior . . . 291
SECTIA L Temeiurlie organizatiei militiei . 292
SECTIA IL Inrolatia de bunä voe . . . 293
SECTIA III. Despre privileghiile si tinerea militii . 294

SECTIA IV. Datoriile gheneralnice a militiei si Insusirile sefului ei 295

SECTIA V. Administratia militiei . . 296
SECTIA VI. Despre inbräcäminte si arme . 297
SECTIA VII. Despre inchipuitoarea samä a cheltuelilor . . 297

SECTIA VIII. Despre insusirile hatmanului, drepturile rangurilor mili-

täresti si regulile ce au a se pazi la intrarea in
slujba . , , . 298
Tab lä asämäluitoare rangurilor politicesti cu acele mi-
litäresti, intru priimirea boerilor si a filior de boeri
in slujba l 300
TABLA 1. Statul tuturor gradurilor militiei nationale a printipa-
tului Moldovei cu lefile si hrana lor . . . 301

TABLA 2. Statul tuturor gradurilor reghimentului, leafa si hrana lor 302

TABLA 3. Pentru inbräcämintea militiei Moldovei. . . 304
TABLA 4. Deplina inbräcäminte a militii . . 308

TABLA 5. Incondeire pentru cheltuelile fiestecäruia an la militie,

in curs de sasä ani, incepänd de la anul 1830 pänä
la anul 1837 . . . . . 309

TABLA 6. . . . . . . 312

www.digibuc.ro
348 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Pag.
Dislocatie adecä rânduialà dupe care cetile militii au
a se inpärti prin ora0, tinuturi 0 la margini . 312

CAP. VIII
RANDUIALA GIUDECATOREASCA
SECTIA L Regule ob0e0i . . , 315
SECTIA II. Instructiile 0 indatoririle tribunalurilor de pe la tinuturi 318
SECTIA III. Divanul giudeatoresc . . 321
SECTIA IV. ,Tribunalul comertiei (negutitoresc) 0 indatorirea sa . 323
SECTIA V. Tribunalul de politie indreptatoare , . 324
SECTIA VI. Tribunalul de pricini criminalice0i . , 325
SECTIA VII. Innaltul Divan . 326
SECTIA VIII. Pentru apelatie , 328
SECTIA Dc. Despre slujba publica in ramul giudecatoresc . 329
SECTIA X. Indatoririle 0 instructiiile marelui logofät . 330
SECTIA XL Ränduiala multämitelor:0 a innaintirilor in maghistraturä 331
SECTIA XII. Ob0easca hotariturä , . 332

CAP. IX
DISPOZITIILE GHENERALE
SECTIÄ I. Titlurile nobilitatei . . 335
SECTIA II. Numiri la deosäbite publice dregatorii . 336
SECTIA III. Clirosul 0 ocârmuirea averii sale . . 338
SECTIA IV. Pentru invätätura publicä . 40
SECTIA V. Printipiile indighenatului 0 a compairiotirii intre lacui-
torii imbelor printipaturi . . 341

SFARSITUL REGLEMENTULUI ORGANIC AL MOLDOVEI.

www.digibuc.ro
LEXIC.

www.digibuc.ro
 LEXIC.
A.
Abolitll, desfiintari ; p. 185.
acaret, imobil ; p. 131.
adetul, zeciuiala, ceiace se cuvine
din venit ; p. 207,
aga, aghii, rang boeresc, prefect de
politie ; pp. 56, 105, 168, 248, 249,
250, 299, 336.
agetarisit, ghat; p. 119.
vezi aga.
agia, prefectura politiei ;
anafora, raport facut domnitorului ;
pp. 10, 11, 36, 106, 107, 111, 112,
117, 182, 183, 267, 327, 328.
analoghia, analogie, raport, proportie;
pp. 3, 9, 15, 38, 41, 78, 110, 124,
176, 188. 201, 203, 207, 208, 227,
250-, 254, 275, 276, 277, 333, 335.
analogon, analoguri, cota parte din-
tr'o contributie ; pp. 185, 203.
andramit, bumbac din Asia Mica ;
p. 97.
angara, corvoada, contributie ; p. 18
apaltul, concesiune, venit ; pp. 253,
273.
a r ho II dologhia, istoria nobilimei ;
cartea, catalogul sau registrul fami-
liilor boeresti; p, 1.
arsini, cotul rusesc de 71 cm. (ma-
sura de lungime) ; pp. 304, 305,306.
arzmahzarul, petitiune colectiva pre-
zentata Sultanului sau marelui vizir
in numele unei provincii intregi ;
pp. 8. 179.
avaet, taxà perceputa in folosul anu-
mitor functionari ai Statului; pp. 14,
67, 74, 75, 187, 273.
B.
Balg, WA mica pentru votat ; p, 7, 10
www.digibuc.ro
balota, a - a vota ; pp. 6, 7, 9, 10,
178, 179, 181.
balotatiel votare cu bile ; pp. 7, 118.
bantuire, impilare, asuprire ; pp. 15, 75.
bas-besleagä, capitan, politai ; p,186.
berat, ber aturi, decret de numire :
pp. 26, 195.
bez, fail, awl de ; pp. 4, 70, 74, 75,
76, 121. 124, 207.
pp.
bezmän, embatic, emfiteoza ;
244, 252.
bisericas, preot ; p. 127.
boltas, pravälias ; p. 324.
C.
Cadeti, elevi de scoala militara;
pp. 142, 294, 295, 298, 299, 302,
303, 308. Vezi lunar.
canghel, balustrada ; p. 242.
canicula, numele stelei Sirius ; timpul
când Sirus räsare si apare odata cu
soarele (dela 22 Julie la 23 August),
vacarrta; p. 317.
canoane, regule ; pp, 105, 110, 127.
cantorä, oficiu; pp. 56, 72, 79, 80,
83, 88-94, 193.
capitatia, impozit personal. Taxa pe
cap de om ; pp. 19, 21, 24, 25,
28, 29, 37, 41, 67, 187. 197, 235.
264, 265, 266.
cap-stab, cap de familie birnic ; p. 19.
captin-armuzul, armurier (?) ;
pp. 140, 148, 149.
capuchehaia, agent diplomatic al
Domnilor români pe lânga Poarta ;
p. 16.
catagrafie, recensämânt; pp. 13, 20,
21, 22, 23, 28, 29, 41, 69, 167, 185,
194, 195, 198, 203.
352 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI
catahris, catshrisuri, a:Luz, abuzuri;
pp. 183, 185, 195, 196, 197, 198,
201, 202, 203, 228, 231, 253, 257.
catahristicoase, abuzive; vezi
catahris.
catandisAsc, catadixAsc gäsesc de
cuvinta; p. 245.
catastih, catasti se, registru, carte, cvartir-maister, grad militar in-
catalog ; pp. 2-4, 21-25, 28, 31,
36, 37, 77, 119, 265.
catntime, catime; pp. 34, 37, 71.
cetaq, membrul unei cete; p. 3.
cev4s, ceva; pp, 10, 11, 32, 35, 97,
111, 116, 126, 342.
chezac, garant, cel ce dä chezasie;
p. 27, 115, 119, 325.
ch novion, obstie monahalä; p. 128.
chitel, chitil, tunicä alba de vara;
pp. 141, 152, 304, 305.
chlvära, casca militara mai ales de
metal; pp. 150, 152, 153, 294, 297,
304, 305, 307, 312.
chizà§luire, vezi cheza*.
ciaco, chipiu de parada in armata
austro-ungara; p, 141.
cilen, C en, membru, consilier, madu-
lar; pp. 23, 45, 263, 330.
cin, c,nul, functiune, rang, dregatorie;
pp. 22, 143, 155, 220, 336,
cinovnic, functionar, impiegat ; pp.14,
46-53, 55, 56, 59, 63,79, 81, 82, 84,
85, 99, 100, 102, 109, 114, 118, 120,
122, 126, 220,
cioltar, patura intrebuintatä ca aster-
nut sub saua calului ; pp. 141, 153.
cis 6 , cis uire, socoteala cate cat se
cuvine sa plateasa din suma totala,
fiecare din membrii unei colectivitäti
sau asociatii; pp. 15, 19, 21, 76.
civert, '6 veil, sfert, cota trimestrialä;
p. 187. 191, 197, 198, 198, 225,
244, 266.
clironom, clironomie, mostenitor,
mostenire ; pp. 259, 316, 328, 332.
dims, der; pp. 15, 127, 128, 266,
342.
cochii-vechi, vanzare la licitatie pu-
blica; .pp. 32, 3, 35, 189, 191,
193, 199, 243,
www.digibuc.ro
comandirovcä, delegatie; p. 330.
congiasmt, de acord ; pp. 8, 10.
criminali§tii Sttitului, ddic.Nentii po-
liiici; p. 341.
cumpdnis ,, cumpani$ti, tovarás a-
sociat inteo companie comerciala;
p. 13.
särcinat cu incartiruirea trupei; p.
148.
D.
Dajdie, däjdii, pp.11,11, 15,19, 21,
22, 24, 26 - 32, 34 -36, 138, 185,
194, 196.
&nu r , donatie; pp. 339, 341.
derazä, radiazO; pp. 196, 338.
de sävär0r, definitiv; cp. 105, 117.
derá, dosar; p. 112.
diatä, testament; pp. 129, 130.
dar ver le, afacerile; pp. 33, 324.
dir s, dirt sur,, act domnesc de in-
täritu A. p. 320.
divan, consiliu curte; pp. 18, 105,
114-116, 119-122, 315 -317, 319,
320.
dr gomar, interpret; pp, 99, 100.
dritul, clreptul; pp. 1, 2, 9, 173,
174, 175, 177, 178, 181, 182, 183,
187-190, 192, 194, 196, 203, 224,
225, 226, 231, 239, 249, 275, 292,
294, 298, 315, 327, 335, 338, 3a9,341.
E.
Efreiter, caporal; pp. 152, 154,
ernbatic, bezman, emfiteozä; pp, 203,
244.
epistat, supraveghetor; pp. 29, 30.
esperi, experti; p. 269.
evgheni,, evvheqis, noblete, nobil;
pp. 177, 178, 326, 336, 339, 341. ,
F.
feldvebelul, sergentul major;
pp. 140, 148, 149, 151, 154, 158,
terman, 'Irwin], ordin scris al sul-
tanului; pp. 26, 195.
flaw' rl, la poakle uniformei ostä-
sesti; pp. 304, 305,
foimule,ir 01 spisoc, stat de ser-
viciu, cazier; p. 220.
 LEXIC
G.
Gäetan, snur ; pp. 150-152, 304-306.
gi a n zi li, parte din tributul platit
Portii ; p. 188.
globbfi, amenda; pp. 186, 198, 242, 322
goOlna, impozit pe oi si porci p. 185'.
H.
Ilaidtd, pastor ; p. 197.
halea, boer cu dregatorie efectiva ;
p. 338.
haractir, caracter ; pp. 119, 120, 128.
hareciu I, adjudecarea, licitatia;
p. 240.
harsea, patura mai fina ce se pune
pe saua calului ; pp. 297, 306.
hâro e, pielcica de miel, argäsita ;
p. 152.
hatiseril, porunca autografa a Sulta-
nului ; pp. 11, 183, 328.
havaet, dare, tax4; vezi avaet p. 74.
ha vat ea, dare in natura, sarcina ; pp.
25, 186, 188, 258, 263, 265, 266.
heiu, helm*, construct% dependinte ;
pp. 207, 241, 258, 268.
hindichlu, sant, groapa ;
pp. 241, 242.
husmet, huzmet, venitul unor däri
Fracum vinäritul, dijmäritul, oeritul
sau al ocnelor si al -vamilor ; p. 13.
Midular, madulari, membru, con-
I, si ; pp. 113, 122, 325. silier ; pp. 1, 2, 4-8, 10, 11,
ibänci, patura ce se asterne pe spi- 21-25, 28, 70, 71, 82, 106, 109,
narea calului ; p. 153.
iconomie, pp. 130, 187, 219, 323.
MI6, dare In lala in bani sau lucruri
oferita Sultanului ; pp. 16, 188.
Inpresurat, incalcat, impilat ; p. 341.
implineatä, zeciuiala ce luau execu-
torii debitorilor din banii incasati ;
p. 109.
Intrarmat, ; pp. 34, 80.
Intre-Domnie, vacanta tronului, inter-
regn ; p. 177.
Invärfand, culminând, adâncind ;
p. 335.
ipochimen, ins, persoana, individ;
pp. 176, 281.
www.digibuc.ro
353
ipolipsis, consideratie, reputat e, vaza ;
p. 107, 338.
ipotesiar, ipotecar ; p. 123.
irat, vend : p. 185.
isnaf, corporatie, breasla, clasa ;
pp. 75, 118, 173.
isnoava, de, din nou ; pp. 27, 85,
112, 113, 114, 116, 118, 121, 137,
142, 182.
istov, lichidare, sfärsit ; p. 27, 28,
30, 32, 235.
istov de, de tot. p. 27.
iunc6r, tank- care va deveni ofiter,
cadet ; pp. 143, 148, 149, 154.
izvod, insemnare, lista; pp. 11, 122.
324, 325.
J.
joldunari, mercenari, soldati cu leafa ;
p. 186.
L.
Lazaret, spital; p. 84.
leatul, anul; p. 112.
lipcan, curier special din principate
la Constantinopol ; pp. 55, 56, 214.
logofat, grefier ; p. 106,
luatun, incasäri; p. 337.
lude, liude, orn, birnic ; p. 13.
M.
114, 118, 121, 127, 168, 174-176,
178, 170, 181-183, 199, 211, 223,
224, 231, 239, 247, 250, 253, 265,
267, 270, 282, 316. 317, 321, 324,
325, 326, 327, 330, 336.
maghistraturä, primarie ; pp. 20, 25.
marchitan, comerciant ; p. 280.
märunteaoa, amanuntul ; p. 72.
meremetisir e, curatenie, reparatie
pp. 245, 252.
mezat, vânzare la licitatie, p. 15, 22,
323, 330, 331.
miglä, aliaj, p. 193.
mofluz, falit; pp. 119 324.
molevmä, molima ; p. 85.
23
354
mortasipie, vama la intrare in tArg ;
pp. 186, 203.
MUD dir, tunica, uniforma ; pp, 143,
150-154.
N.
Nacealnic, qef, conducator ; pp. 50-55
näimire inchiriere, p. 324,
näimitor, chiria0 ; p. 242.
napristan, intruna, imediat, pp. 80, 108.
nazir, inspector, administrator, vätaf
de tigani ; p. 257.
nemestii, lacwri, dependinte ;
p. 42, 82.
O.
Ober ofiter, ofiter superior ; pp. 142,
143, 153, 154.
obladuirea, administratia, guvernarea;
pp. 4, 13, 76.
obeirtrea, desfiintarea ; p. 200.
obraz, persoana ; pp. 13, 14, 19, 21,
37, 114, 119, 120, 128, 325.
obSta, de , generala ; pp. 78,
194.
obqtime, olntire, pp, 71, 131.
odräsli, a -; a rezulta, a na0e ;
p. 35.
oprealá, inchisoare, arest ; p, 5.
orânddluire; pp. 183, 198, 235.
orânzi, chrciumi luate cu arendä dela
stapânul moOei, arenda ; p. 208, 225.
orfanotrofie, orfelinat ; pp. 14, 16.
otcupuri, concesiune; pp. 11, 16, 33.
otno§enie, adresa, raport, circulara ;
p. 112.
P.
Pagonuri, pagontii, epolet ; p. 151,
152.
paia, paialäcuri, boerie onorifica ;
p. 335, 338.
pa1a4ca, cartu0era, geanta ; pp, 141,
152, 294, 297, 304, 306, 312.
pârls, reciamant, cel ce face pâra; p.
116.
paradosesc, predau, propun, invata ;
P. 9.
paretisis, demisie ; p. 316,
pastoiuri, incartiruiri ; pp. 208, 266.
p at achin 5, planta coloranta ca de progon, tata de po0a pe cal ; p. 189.
www.digibuc.ro
LEXIC
pilda : leinn cainesc, cireq salbatec,
malin , p. 97.
peciu, actul bisericesc de cununie
adeverinta ; pp. 186, 197, 208.
perilipsis, sumar ; pp. 71, 106, 320,
331.
pintivit, pp. 304, 305.
pitace, mesaj, diploma ; p. 9, 10,
73, 122.
plaiu, plasa in regiune de munte ; pp.
60, 126.
pliroforisi, a se, a se lamuri; p, 226.
poelad, poclazy, a4ternut sub a ;
p. 306.
podvoz, prestatie in natura, cu carul,
la transporturi ; p. 263.
pofira, natura, firea ; p, 118.
pohti, a -. a pofti ; p. 2, 4.
polcr regiment ; pp. 133, 134, 136,
137, 139, 143, 147-150, 161, 162,
163.
polcovnic, colonel, comandantul regi-
mentului ; pp. 14, 134, 135, 138,
142, 147, 148, 153, 295.
79, politicesc, civil; pp. 105, 114, 121,
128, 131.
politie, oraq; pp. 18, 60, 75, 77, 117,
118, 121, 123, 239, 240.
porna t uit, wzat, investit ; p. 219.
pont, punt, punct ; pp. 97, 98, 328.
portepet, centiron ; p. 152.
porucic, locotenent ; pp. 140, 143,
147 149, 154.
poslovit, poslovitä, pp, 179, 197,
poslosnici, servitori scutiti de bir;
p. 15, 37.
pozvoldi, ingaduiti ; p. 266.
pracsis, practica ; p. 337.
praporgic, sublocotenent ; pp. 140,
141, 148, 149, 154.
pravät, direatie, menire, inclreptar ;
pp. 187, 220, 229.
precupie, p. 324.
presudstvui a - , a tine edinta ;
p. 263.
prigonire, litigiu; D. 124.
proci, allele; p. 325.
procurator, procuror ; pp. 106, 117,
122.
proerisi, a - a binevoi, a intentiona ;
p. 208.
 LEXIC
pronomie, privilegiu ; p. 328,
protezmie, termen ; p? 241.
protimisi, a - a prefera ; pp. 38,
201, 273.
R.
Iráboj, raboaje, crestäturä in lemn
pp. 27.
raia, tinut administrat de turci; p. 35.
richiabiè, darul scarilor de calärie sudit, sudifi, supusi streiM ;
destinat Sultanului Insus ; pp. 16,
188.
r suri, bir suplimentar ; p. 185.
rohatcä, barierä ; p. 280.
rucodelnic, manual lucrat, cu mâna;
p. 265.
ruptas, streini care, stabilindu-se in
tara, faceau invoialä cu vistieria pen-
tru &rile ce trebuiau sä plateasca ;
pp. 13, 191.
rupte, ruptele, impozit fixat prin in-
telegere cu vistieria ; p. 191.
ruptoarea, invoialä, pret fixat prin
tocmealä libera ; p. 250.
rusumaturi, impozite indirecte,
gostina, desetina, vinäriciul, etc. ;
p. 12.
S.
Safian, saftian, marochin ; pp. 97.
sah, parafa (?) pp. 106, 122.
sa1gaii vezi an
samis, sames, administrator financiar,
easier ; pp. 58, 72, 125, 197 190,
214, 223, 226, 239, 269, 337.
sangaii, populatie de origina secuiasca
din judetul Bacäu; pp. 186, 277.
scapätäciune, säräcie; p. 128.
scaun, revdintä ; pp. 113, 118, 198,
208.
sche1ä, port ; p. 72, 74, 78, 97, 98,
279, 287.
schepsis, noimk pricepere pp. 182.
scopos, scop ; pp. 192, 339.
scumpätate scrupulozitate ; pp. 37, 71,
269, 282.
scutelnic, om scutit de bill-,
pp. 189, 190.
siguripsire, asigurare; pp. 187.
sinet, document, dovada, chitanta ;
pp, 8, 106, 107, 109, 124, 323, 331.
soroc, termen ; p. 5, 12, 34, 35' 78,
355
83, 85, 110, 112, 113, 115, 121, 122,
124, 131,
spänzura, depinde ; pp. 113.
vtab-ofiter, ofiter de Stat-major,
pp. 142, 143, 153.
stolnacealnic, seful mesei, sef de
biurou ; pp. 63. vezi nacealnic.
strafui a , strfifuire, a pedepsi,
pedeapsä; 197, 243.
pp. 24, 25, 26, 75, 195, 264.
T. T.
Tacrirul, proces verbal, protocol ;
pp. 82-84, 111, 115.
tahniin, apreciere, evaluare ;
pp. 37, 80, 242.
talvegul, drumul unei vái, calea na-
vigabilä a unui fluviu; pp. 35, 67.
färcovnic, paracliser. Paznicul bise-
ricei. pp. 21.
te1etin, iuft, piele ; pp. 141.
temlea c, dragon (la sabie) ;
pp. 151, 152, 305, 306,
ca teschere a, atestat, adeverinta ;
pp. 83
teslimarisire, predare, ihmânare ;
pp.37, 271.
testament, asezämânt; p. 185.
eziè, vezi gianzili pp. 16.
fidula de chemare, citatia
pp. 321 322.
ourier, postas.
pp. 186.
cimitir; p. 243.
tractarisi, tractatie, a dezbate,
dezbatere, pp. 322, 330, 340.
träsurä, greutate, p. 11.
treapta, clasa, rang ; pp. 34, 114.
treptelnic, treptat, progresiv.
pp. 26.
trilunie, trimesfru; p. 263.
trupul academicesc, corpul profe-
nal; p. 176.
tulumbfi, pompa de incendiu;
pp. 57, 100. 101, 246, 252,
tulumbagii, pompied ; p.57. 100, 101.
U.
Unime, unitate ; pp. 11, 71.
uricul, document domnesc intärind
stäpânirea unei mosii; p, 200.
www.digibuc.ro
356 LEXIC
V.
Vadea, termen; pp. 196, 224, 383.
vahmeisteri, vagmistru;
pp. 149, 152, 154.
vechil, mandatar, locjiitor, avocat.
pp. 5, 107, 110, 120, 177, 191, 194,
197, 198, 219, 226, 321, 324, 328, 337.
Veleat, data; pp. 109, 110, 270, 321
verice, vericare, orice, oricare ;
pp. 3, 4, 5, 11, 14, 15, etc.
volnicie, autorizatie, vote liberä; p.322.
vozari, barcagii, luntrasi.
pp. 279, 286.
www.digibuc.ro
Z.
Zabavnic, ineet, greoiu ; pp. 27, 30..
zabet, agent executiv, zapciu.
pp. 111.
zaharele, märfuri comestibile ;
pp. 74, 76, 78, 98, 119, 277,
zAlog, amanet ; pp. 122, 123.
zalogire, amanetare ;
pp. 123, 169.
zäticnire, impiedecare ;
pp. 207, 274, 276.
zof, barchent (stofä). pp. 297, 306.
zvod, pluton ; pp. 143, 148.
INDEX ALFABETIC.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC.
Academia nationalä de Invätä- arabagilâc 14.
turd 173, 174, 176, 332. arestare 4, 108, 115, 116, 320, 325, 326.
Academia Vasil land 340. arhitect 57, 246.
Akerman 1. Conventiunea dela... arhive 8, 53, 211, 318, 328, 338.
pag. IV, XXX, Studiul introductiv. armas, armasie 14, 215, 325, 329.
acte de comert 118, 119, 324. armatd 133-164, 263, 279, 291-
Ada-Calesi 89, 94. 313, 342. Vezi jandarmerie, vezi
Adrianopoli 18, 98. militie, vezi straja.
Adunarea Obsteascii Extraordi. arme 75, 83, 248, 249, 282, 284,288,
narä 1, 5-8, 11, 12, 173 180, 296, 297.
250, 263. Vezi Studiul introductiv. asanarea mlastin lor, 242.
Adunarea Obsieascä Obisnuitä 5, asezaminte de binefacere. Vezi
9,10, 18, 11, 20-22, 24, 25, 30, 32, Case de binefacere.
34, 35, 36, 59, 72, 75, 77, 78, 106, asistenta soc1a16, 18, 35, 69.
122, 124-127, 131, 174, 180-184, aur, aurari, 26, 67.
189-196, 198-200, 202, 203, 219, Austria, 296, 313.
220. 224, 227, 239, 240, 244, 267, autoritate de lucru judecat, 121,
269, 270, 275-278, 298, 316, 318, 327, 333. Vezi Studiul introductiv,
326, 327, 333, 335-339. Vezi Stu- Justitia sub Regulament.
diul introductiv. autorizare de consttuctie, 241.
A dunarea obsteascä de Revizie 35. averi bisericesti 183.
Afton 339. averi mänästiresti 19, 33, 67, 127,
aga, acie 56, 105, 168, 195, 215, 192, 230, 235, 259, 335, 339.
241, 248, 249, 250, 252, 299, 336. averi publice 183,
agenti consulari 26, 56, 72, 73, 189, avocat 46, 47, 107, 115, 116, 128,
195, 269, 283, 336. vezi consuli 212, 325. Vezi Studiu introd., Jus-
agriculturä 37-42, 71, 183, 185, titia sub Regulament.
194 196, 200-203, 207, 208, 265,
269, 341. Baal' 176, 313.
a1( gate 1-8, 173-180, 239, 263, Bateau 283.
264. bâlciuri 75, 186, 274, 277.
alimentatie vezi aprovizionare. balta Bratesului 235.
alinierea ulitilor 241, 242. Banca Nationalä 18.
anul financiar 12, 184. bancheri 118, 278.
ape 183, 190, 229, 244, 245 vezi cis- bariere 241, 253, 279, 280, 282,283,
male. 286-288,
apel 112,-114, 120, 121, 323, 324, Bäriad 176, 281, 340.
326-330. 333. Bärza Palanca 97.
aprovizionare 70, 71, 74, 75, 77, Basarabia 316.
248, 273, 274. bastinä 194.
aprozi 46-49, 13,62, 107, 186, 189, bäuturi spirtoase 42, 75, 83, 186,
215, 319, 321, 329. 203.

www.digibuc.ro
3 60 INDEX ALFABETIC

Bechet 79, 90, 97, 101, 164. candidati la Domnie 5, 6, 1n-179.

berarie 186. canaluri 242, 251, 274,
bibiloteca publicä 17, 190. Campu lung 4
bilet de sanatate 84. canoane 105, 338.
biruri 11, 13, 15, 19, 26-30, 37, 59, cantäritul 186, 253.
183, 185, 188, 191, 192, 194, 196- cantoare de schimburi 79-81.
200, 203, 235, 253, 258, 263, 264, capitatie 19, 21, 24, 25, 28, 29, 37,
273, 294, 312, 339. 41, 67, 187, 197,235, 264,265, 266.
birt (ospâtärie, casâ de osp50 83, 280. capuchehaia Tarigradului 16, 188,
bisericä 18, 21, 33, 34, 126, 207, 208, 269.
227, 240, 243, 244, 245, 249, 271, Caracal 4
338, 339. carantine 16, 69, 71 79,-103, 183,
biserica Maica Precista din Curtea 189' 268, 279-290, 295, 336.
Veche 8. cant de joc 253.
biserica Sfantul Nicolae din Iasi Casa Apelor 14, 190, 223, 229.
180. Casa Cismelelor vezi Casa A pelor
biserica Sfäntul Spiridon 230. Casa coplhor aflati 223, 227-229.
biserica Vulpe 246. Casa Doftorilor 223.
Bistrita 274. Casa Lefilor 185.
blancheturi de postä 189. Casa Milelor 190, 223, 225-227.
boeresc 187, 201, 208. Casa Municipalä 242, 249.
boeri, boerie 1, 9, 19, 20, 33, 117, Casa paveili IasuItri 229.
130, 138, 143, 144,173-175, 177- Casa Pensiilor 17, 188, 189, 190, 219.
179, 181, 186-189, 194, 207, 239 Casa Fodurilor 14, 221
260, 266, 294, 298-300, 315, 316, Casa Rezervei 15, 16, 18,22,35,36,
323, 326, 332, 335-339, 342. Vezi Casa Säracilor 183.
Studiu introductiv. Casa Scoaleler Nationale 186, 223,
Botosani 176, 281, 323, 324, 340. Case de binefacere 69, 183, 185,
Braila 20, 34, 35, 58. 61, 62, 67, 72, 190, 223, 224, 225, 268, 339.
79, 81, 93, 98, 100, 162 Case obstesti 223-231.
bresle, breslasi 13, 75, 186, 187, 195,
easier vezi sarnis.
196, 200, 219, 249, 264, vezi corpo- catagrafia popuratiei vezi recensa-
rape. Bucovina 316. mânt.
Bucuresti 3, 17, 18, 35, 58-61, 81, Cazanlac 98.
97, 105, 114, 117, 120, 121, 139, ceasornice publice 244.
140, 161. ceaus 329.
bugetul 10, 16, 45-63, 183, 185, 199,
Celei 90, 97.
200, 252, 298, 301-311. ceremonial 8, 128, 180.
Buzau 3, 81. cerere in judecatá (jail* 109, 110,
caic 80, 81, 84. 120, 121, 316, 318, 324, 325. 328
caimacarni (ocârmuire provizorie)4- 8, 332.
69, 177-180. Vezi Vremelnica Ocâr-
muire vezi Studiu introd. p. XXXV. Cerneti 4, 79, 81, e9, 97, 100.
caini 243, 252. cersetori 18, 190, 249.
Calafat 79, 89, 90, 97, 99, 139, 163, cheltueli de judecata 328.
164. cheltuelile Stalului 13, 16-19,155
Calarasi 79, 81, 92, 98, 100, 161. -157, 185, 188-191, 199, 200,
caldarärit 186. 269, 283, 298, 301, 311.
calugäri 187-189. cimitir 243, 249, 257.
Camara Domneasca - Veniturile, Ciocanesti 92.
Studiu introd. p. XLV. ciocli 249.
caminärit 14. circumscriptii sanitare 81, 281.

www.digibuc.ro
 INDEX ALF ABETIC 361

controlul Finanfelor 36, 37, 63, 199, cisla, cisluire 15, 19, 21, 76.
239. cismele vezi ape.
copii aflati vezi Casa. ciuma 79, 83, 283, 287.
clacasi 38-42, 185. copii särmani vezi Comisia epitro-
Cladova 97. piceascä.
clase sociale 263 vezi boeri, ma- corabii 20, 34, 82, 84, 279, 283,287,
zili, neguta.ori, mweri, nea- 288, 324.
muri, birnici, tigani, jidovi. Vezi cordon sanitar 79-103, 140, 279,
clasa sociaI6, In Studiu introductiv. 280, 284, 295.
cler (tagma bisericeascä) 127, 186, 192, corporatie 1, 3-5, 19, 23, 25, 176,
194, 205-208, 266, 313, 338-339, 178, 195, 196, 198, 239, 240, 264,
342. vezi prt-oti. 278, vezi breaslä.
codul civil 109, 225. 329, 337, 341. corpul academic 266, 340.
codul comercial 101, 329. corpul medical 57. Vezi doctori,
codul penal 109, 329, 341. moa§e.
Colegiul din Bucuresti 129. Craiova 3, 9, 17, 18, 58-62,81,105
coloni0i bejenari 196. 114, 117, 118, 139, 163, 164.
comert 72, 74-78, 97, 98, 109, 117, cre§terea vitelor 71. Vezi vite.
118, 119, 130, 183, 186, 193, 203, culoare (sector, vapsea) 241.
235, 241, 243, 244, 263, 264, 267- cumpani§ti 13.
269, 273-279, 282, 292, 324, 328, cunita 186.
329, 341. curieri 17, 55. 56, 83, 214, 283, 284.
cornisa Ill guvernului in Sfatul mu- Curtea protegultoare (Rusia) 179,
nicipal 239. 183, 339.
Comisia epitropiceascá a copiilor cutia milosteniilor 14, 35, 186.
särmani 337. cutia ob§tiei 28.
comisie legislativä 109, 329, 341. cutia obOrilor 14.
eomisioane 118. cvartale (cartiere) 241-243, 247,
Comitetul central al Caselor ob0e0i 248, 252.
223-225.
Comitetul Sänätätei 81, 84, 281. dajdii 339, vezi biruri
competenta instanfelor judecä- degradare din rang boeresc 117. 326.
tore§ti 11, 12, 109 111-115, 118, departament de sänätate 281, 282.
121-124, 316, 318, 321, 324, 325, Vezi circumscriptie sanita.d.
327, 328. Departamentul Finantelor, Vezi 21,
comunicare de acte judecätore§ti 22, 72, 183, 213, vezi Ministerul
112, 119, 319-321. Finantelor Vezi vistierie.
comunicatii 76, 118, 274, 279, 280. Departamentul Pricinilor. Biseri-
comutare de pedeapsä vezi gra- cesti 21, 49, 51, 62.
fiere. Departamentul Priclnilor din Laa
concesiuni 20, 33, 67, 69, 183, 184, untru vezi ministrul de Interne
198, 199, 237, 240. deputat 173, 174, 175, 181,182,263.
condicariu 46, 106, 319, 321. Desa 97.
confiscare 117, 276, 326. desetind 185.
Consiliu de min4tri, Sfatul minl§tri- dijmáritul 14.
lor 70. Vezi Sfatul administrativ. diurne parlamentare 181, art. 65
Constantinopol vezi Tarigrad. no. 21 ann. 3.
consul 26, 73, 83, 195, 283, veri a- divan judecatoresc 105, 114-117,
genti consulari. 184, 211, 315, 316. 319-323, 328,
consul general 82, 281. 330, 332.
contabitate publicfi 35-37, 63, 82, dizolvare 11, 183.
141, 180, 183, 185, 199, 200, 239, doctori 57, 79, 81-83, 190,192,223,
269, 282, 291, 297. 227, 229, 230, 246-248, 281-283,

www.digibuc.ro
 362 INDEX ALFABETIC

288, 289, vezi protomedic, vezi ve- 247, 264, 265, 273. .

terinar. Falciu 176.

domeniile Statului 20, 35, 67, 193, Fälticeni 176, 313.
235. farmacii (spiterii), 99, 247.
Domnul 1, 5-8, 22, 36, 59, 69, 70, farmacopea austriceasca 24/.
72, 73, 82, 106, 117, 118, 120-122, felinare 245, 246.
124-131, 142, 143, 173, 176 -180, finante 13, 69, 81, 185, 219 223, 265,
182-,184, 188-193, 195, 199, 200, 267, 269. 280, 297, 316, 324.
219, 220, 224, 226, 227, 229-231, Focsani 3, 139, 162, 176, 313, 323, 324,
240, 244, 259, 267, 275, 277, 281, 340.
282, 292, 294, 297-299, 315-317, foi de zestre 122, 320, 330, 331.
321, 326, 328, 330, 332, 335-342. Franta 109, 329.
Vezi Studiut intro& p. XXXIV i fumärit 14,
urm. functionari 14-16, 81, 82, 85, 126,
dorobanti 13, 27, 58. 61, 62. 129, 177, 190, 198, 219, 220, 282,
Dorohoi 213. 285, 286, 2 8-300, 336, 337, 340,
Dragoslave 162. vezi dregätori. Vezi Cap. V Servi-
dregátori 4, 5, 16, 185, 186, 188, ciile publice sub Reg. St, introd,
190, 209-215, 219, 220, 226, 335, functionari judecatoresti 106, 107,
337, 342, vezi functionari. 122, 126, 317, 319, 321-323, 332.
drept agrar 37-42, 200-203, 207, functiuni publice 125, 177, 182, 335.
208. Vezi munci agricole. vezi functionari.
drepturi politice 131. Galati 176, 250, 269, 279, 280, 296'
drumuri (sosele) 15-17, 69, 70, 72, 312, 323, 324, 340.
76, 190, 214, 229, :241, 250, 251, gärdurärit 14.
263, 265, 268, 274. geometril 211.
Dudesti 92, 161, Giurgiu 20, 34, 35, 58, 62, 67, 79, 81,
Dunärea 79, 83, 269, 273, 274, 279, 91, 92, 98, 100, 139, 161.
280, 282, 283. gloabit 186, 198, 242, 322, vezi pe-
Dupleta 97. depse.
edilitate 58. gostinä 185.
Eforia Invätäturei Publice 129. gradini publice 244.
Melia Scoalelor 129. gratiere. 117, 346.
epidemie 78, 81, 83, 85, 126, 281, gros6rit 14.
287, 288, 337. gunoi 242, 243.
episcopi, episcopie 1, 6, 8, 9, 19, guvern provizoriu vezi caimacami.
33, 34, 67. 71, 109, 127, 128, 178, Vezi Studiu introductiv,
181, 187, 192, 208, 235, 259, 270, han, hangii 249.
271, 318, 338, a39. harabagiläc 186.
epistatut podurilor i soselor 214. Harläu 176.
epitropi 129, 183, 191, 223, 224, Hirsova 98.
226-231, 340. hatiserif 11, 328.
ernatic 193, 201. hatman, hätmbnie 267, 279, .281,- 292,
evrei, vezi jidovi. 294, 295-301, 307,
executarea hotärkilor 113, 119, 329. Herta 176, 313.
experti 119, 269, 320. hornari 246.
export 76, 77, 79, 82, 186, 192, 235, hotärlri (anaforale) 107, 121, 323,
269, 273, 276, 279, 280, 286. 326.
expropiere 76. hotärnicii 124, 328, 331, 332, 333.
exträdare 195, 341, hrisoave 186, 196, 200, 2o1, 245, 259,
ezáturi 203, 274. 330, 342.
fabricanti, fabrici 25, 74, 118, 191, Husi 176, 181, 192, 338, 340.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 363

Ianina 97. litie). 16, 33, 75, 183, 189, 279, 280,
iarmaroace vezi bâlciuri 282, 285, 291 -313, 321, 329.
last 176. 181, 193, 195, 223, 228, jidovi 195, 208, 266.
231, 239- -253, 265, 274, 278, 281, judecarea pricinilor 106, 107, 108,
296, 312, 315, 323, 324, 329, 337, 110-116, 119-121, 177, 316-322,
lazuri vezi ezäturi 324-327.
Impämântenire 173, 181, 335, 341. judecalä bisericeascä 128, 208,
implineala 109, 315. 338, 339.
import 78, 84, 186, 269, 273, 276, judecatori 105-109, 114, 118, 120-
279, 280. 122, 139, 315, 316, 318-321, 327,
impozite vezi biruri 329 331.
impozite comunale 253. judecbtorie de comert 105, 117 -
Imprim,ria Statului 53. 120 vezi tribunal.
Malta Poar:ii (curtea suzerang) .16, judecatorie de judet 105. 109-114,
19, 24, 26, 56, 72, 179, 183, 192, 122, 123, 130 vezi tribunal.
195, 264, 273, 274, 276, 336. judecatorie de politie 120 vezi
Inaltul Divan 105, 107, 120 -122, tribunal.
178, 211 315, 316, 324, 326-328, judecatorie sateascä (de impaciuire)
230, 333. 77, 113, 191, 197, 198, 203, 258,
inamov:bilitatea magistraturei 259 265, 275, 315, 321, 335, 341.
105, 316, Vezi Justitia sub Regula- judete 15, 20, 33, 58, hO, 69, 72, 138,
ment, Studiti introductiv 140, 161, 164. Vezi tinuturi.
Incalzit 17, 188. jurbmânt 6, 8, 85, 106, 126, 178-
lacartiruire militarii 130, 131, 188, 180, 194, 319, 320, 337.
208, 266, jurali 113, 194.
fnch.sori 17, 58, 117, 119, 178, 190, justitie (dreptate) 105-124, 184, 258,
244, 326. 268, 291, 297, 315, 330.
indigenat vezi impkrantenire.
industrie 74, 131, 183, 191, 194, 196, Khazari sau Khozari Studiu intr.
263, 264, 268, 273, 278. p. XXII.
infiactiuni 85, 284-285, 316, 325. Kiev Studiu introd. p. XXII.
Infrumusetarea oraplui 245, 253, Krijanitch haft St. introd. p. XXIII.
Ingroparea mortilor 244, 249, 259. Kuciuc, Kainardgi Stud. introd. p.
inspectorul ca rantinelor 281, 286, IV, XXVII.
instal* judecatoresti 105, 109--
121, 315, i urm. lefi 45-63, 126, 147-149, 182, 185,
inter-regn (intre Domnie) 177. 188 - 190, 199, 209-215, 223, 249,
Invätämäntal Public 129, 223, 230, 257, 283, 286, 301- 303, 309-311,
231, 266, 335, 339-341. 316, 337,
ipoteci 330. legi 11, 182, 183, 329.
ispasä 319. libertatea comertului 74, 77, 273.
isprävnicat de straini 14. licitatie publica (Cochii vechi, me-
ispravnic de aprozi 328. zat) 15, 32, 33, 35, 122, 189, 191,
ispravnic de temnite 329. vezi 193, 199, 243, 323, 330, 331.
vornicul temnitelor lista civil& 16, 188.
ispravnic de tinut 175-177, 194, logofatul cel mare (ministrul Drep-
197, 198, 202, 214,219, 264, 267, 268, tali° 4, 7, 177, 320, 330, 331.
271, 275, 281, 293, 325, 329, 336, 337, logofatul pricinilor bisericesti 70.
iuriconsulti (pravilisti) 211, 318. Lom 97.
IzIaz 90, 94, 164. luminatul orasului 245, 252.
Izvoare 79. 89, 97, 100. luminarea cancelariilor 188.
jandarmerie (Straja päinânteascä, mi- lux 192.

www.digibuc.ro
 364 INDEX ALFABETIC

magazii de rezervä 76, 77, 274- lor bisericesti.

276. ministrul Trebilor din Läuntru
maghistraturi 20, 25. (Interne) 4, 20, 21, 33, 52, 62, 69-
maha1aua 27, 245, 250. 71, 77, 78, 81, 82, 126, 129, 139,
mänästiri 14, 19, 33, 67, 127, 128, 177, 213, 219, :,24, 240, 245, 24 ),
186, 187, 189, 192, 207, 225, 235, 250, 257, 258, 259, 267-271, 274,
244, 339. 275, 279, 281, 282, 293-295, 337,
mAnastirea Agapia 189, 192. 340. Vezi St. introductiv p.
manastirea Colfei 33. mitropolia, mitropolitul 1, 6, 7, 9,
mänästirea F1oresti 192. 19, 33, 34, 67. 109, 127, 128, 173,
mänästirea Galata 192. 175, 177-182, 187, 18g, 192, 235,
mänästirea Golia 192, 340 2 9, 270, 271, 318, 338, 339.
mänästire Mavromolu 220. mow 57, 190, 2 9, 247, 286.
mânästirea Neamful 192. mocani 21, 193, 203, 235.
mänästirea Pantelimon 33. Moktova, rau 274,
mänfislirea Insca 192. moneda lts, 27, 30, 32, 130, 192, 193,
mänästirea Säcul 192. 341.
mändstirea Sf. spiridon 190, 192, monopol 74, 203, 273.
230. mortasipie 186 203.
minästirea Slatina 192. muhärel, Stud. intr. pag. IV.
mänästirea Socola 192, 230, 339. munci agricole 38, 70, 71, 196, 200
mânästirea Trei Ierarhi (Trisfeti- -203, 207, 208, 257, 263, 265.
tele) 192, 245, 246, 340. muncipalitäti 69, 193, 241, 244 247,
mänästirea Varatec 189, 192. 249, 250, 252, 253, 263, 264, 269.
Marea Neagrä 279.
marele postelnic (ministru de Ex- nafia 194, 284, 341.
terne i efu1 cancelarii Domnului) naturalizare 5, 131, 178,
52, 70, 72, 267. navigatie 74, 76, 273, 274, 276, 324.
märturi 84, 1 8, 268, 269, 276, 280. neamuri 3, 22, 175, 194, 266, 337.
281, 283, 284, 289, 290, 324. negustori 19, 24, 25, 30, 67, 75, 76,
mäsuri i greutafi 38, 71, 183, 249, 118, 119, 130, 131, 143, 178, 191,
268. 195, 196, 239, 263, 264, 266, 269,
mazili 3, 19, 23, 29, 30, 67, 175, 191, 273, 274, 276, 278, 323, 324.
194, 197, 263, 337. Nicopoli 97.
mercurial 37, 71, 72, 77, 268. nobili,noblefi 15, 33, 125,126, 177,
mesajul tronului 9, 182. 178, 192, 298 300, 335-337. Vezi
meseriasi (mesteri) 19, 24, 25, 30, boeri.
67, 191, 194, i95, 197, 263 -265, notabili 177.
278, 325. notariat (transcriptiuni) 122.
mezat vezi licitafie publicä. Nova 97.
mili 18. obiceiul vechi (testamenturi vechi)
milifie 79-94, 133-164, 292, 335, 11, 18, 75, 106, 127, 180, 181, 183,
vezi jandarmerie, 186, 187, 191, 253, 257, 263-266,
mine 78, 257, 277. Vezi St. introd. 278, 321, 326, 338.
ministri 178, 181, 183, 1149, 220, obstia satului 197.
ministrul Dreptitii (fustitii) 49, 50, obstia 71,
62. 106, 122, 124, 211, 330, 331, ocarmuitori de judefe 3 -5, 58, 69,
336 Vezi marele togofilt. 81, 126 vezi ispravnici.
ministrul Finanfelor 54, 62, 70, 78, ocne 20, 33, 34, 62, 67, 184-186,
213, 267, 269. 192, 198, 199, 235, '477.
ministrul Trebilor bisericesti 127, oco1as 196, 197, 198.
128 vezi Departamentul Pricini-

www.digibuc.ro
 INDEX AL,FABETIC 365

oerit 14, 19, 32, 67, postelnicei 3. 23, 194, 214, 266.
Oltenita 79, 92, 98, 101, 111. praviii§ti vezi jurisconsuK
orariul 2, 6, prec up eti 249.
orfanotrotii (orfelinat) 14, 18. premii de Incurajare 74.
Or§ova 97. preotii 20, 21, 28, 9.31, 110,113, 127,
ortul stärostesc 186. 128, 186. 194. 198, 207, 208, 212,
paduri 72, 203, 207, 231 268.
226-228, 259, 270, 271, 321, 339,
pämäntean 75, 192, 196, 226, 278, vezi biserick vezi cler.
prescriptie 317.
293, 318, 336, 338. prestatie 76, 190, 263, 2(,5.
pärcälab 27, 28. preluire 330.
pwporturi 25, 32, 33, 83, 193, 195, preturi 1,92, 268, 269, 28).
235, 241, 273, 283, 287, 288. prtzidentul Inaltului Divan 9, 177,
p4une 193, 203. 178, 211,
patentd 19, 24, 25, 30, 67, 178, 191, prezidentui Ob0e§tii A dunäri 174,
195, 196, 235, 264, 265. 179. 181.
patriarhul de Constantinopol 338. pripasuri 14,
pavele 250, 251. privighetor de ocol 175, 197, 198,
pedepse 85, 117, 119, 120, 242, 243, 214, 259, 275,337, vezi suptocär-
247, 271, 76, 284, 285, 289, 320, muritor de plasfi.
325, 326.
pensii 17, 18, 187-189, 217-220, priviieghiati 22, 23, 191, 196, 197, 266.
privilegii 185, 294.
225. procurori (procurator° 106, 117.
pescuit 20, 34. proprietari de mo§ie vezi stäpAni
Platra 176, de moie.
pichete 78, 246, 277, 219, 280, 285. protectie streinä vezi suditi.
piete 243, 244, 249, 252, 274. protomedic 230, 281, 282.
Piscu 97. protopop 175, 176, 194, 208, 226,
Pite§ti 4, 81, 139, 162. 270, 271.
Piva Petrii '?9, 92, 93, 98, 101. 161. Prut 274, 280.
piäesi 186. pub icitate 76, 175, 177, 240, 243,
pi aiuri 60. 268, 276.
plena ora§ului 240, 252. puterea administrativá 315,
060 15, 21, 60, 61. puterea armatá 178, 295, 326.
P1oe0i 3, 81, 162. puterea judecátoreascd 105-124,
poduri 16, 72, 76, 190, 203,214,265, 184, 208, 2,5, 297, 315, si urm.,
269, 274. 329, 330.
pogonärit 186. puteri streine 11, 195, 2'54, 273, 274,
politie 31, 56-58, 62, 69, 71, 126, 215, 276.
241, 247-250, 252, 265, 267, 280,
295, 324, 325, 326. raele 20, 34, 35. 193,
polcovnicei 26 Raguza 97.
pompieri 57, 215, 246, 252, 286. Rahova 79, 97.
porturi (schele) 34, 72, 74, 78, 97, 98, Ramnicul (Särat) 62.
269, 273, 276, 279, 280, 284, 287. Rämnicul Valcea 4, 81.
Vezi navigatie. räspundere colectivä 27, 264.
posiu§nici 15, 37. Rastu 97.
pW'a" 14, 16, 69, 72, 186, 189, 193, räsuri 185.
235, 265, 269, 283, 284. rdze§i 197, 203, 207.
post elnicia (secretariatul Statului) 193, recensämänt 20-26, 47, 69, 185,
199, 213, 269, 270, 336, vezi ma- 194 -196.
rele postelnic recrutare 136, 137, 293.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

referendarul Invätituril Pub lice Sfatul administrativ 52, 70-73,

p. 231. 126, 198, 199, 213, 224, 267-270,
Reglement munitipal pentru 275, 336, Veri Studiu introd.
p. 239. Sfatul doftoresc 246- 249.
Regulament ostäsesc 133, 295. Sfatui municipal (orlqenesc) 239.
regulamente 82, 282, 338, 340. 240, 242, 243, 245, 248-250, 252,
relatii intre ambele principate, Silistra 98.
74, 130, 195, 196, 335, 341. silvicultura 231 vezi päduri.
Roman, 176, 181, 192, 281, 313,338, Siret 274, 279, 280.
340. Sistov 97.
rumânia 15. Slatina 4.
Rumelia 97, 127. Slobozia 97.
ruptasi 13, 191, 194, 263. slujbasi volnici 187.
rupte 191, 2h3. slujituri 13, 186, 200.
Rusciuc 91, 98. Sofia 97.
Rusii de vede 4 sorti 2.
rusumaturi 14, 185, 208. spätarul, comandantul jandarmeriei
sfiimeni 248. valahe 33, 69, 70, 134, 138-140,
147, 153.
Salonic. 97: specialisti streini 74,
salubritate 242, 249, 252. specula 71, 195, 268.
Samason 97. spiridonia 186.
samesi 58, 72. 126, 197-199, 214, spitaluri (lazareturi) 14, 18, 33, 69,
223, 226, 239, 269, 337. 84, 190, 192, 223, 229, 230, 244,
sänätatea publicä 69, 71, 79-103, 247, 248, 280, 288.
190, 242-244, 246-248, 268. 280 spiter, spiterie 192, 247, vezi far-
-290. made.
säpunärit 14. stApanul mooiei 15, 20, 27, 28, 33, 37,
sare 33, 34, 67, 75, 186, 192, 277. 70, 76, 77, 83, 124, 126, 173, 185,
sate 14, 15, 20, 21, 27-29, 34, 40, 187, 191, 193, 194, 196.-198, 200
70, 76, 77, 126, 130, 186, 190,191, -203, 207, 208, 219, 257-259,
194, 195, 197, 198, 200-203, 265, 265, 274, 275-277.
274, 275, 282, 321, 331, 337. stare civilä 71, 259, 268, 2/0, 271,
schituri 18. staroste de breaslä 4, 14, 23, 30, 195,
scoale 17, 69. 72, 129,183, 190,192, 197, 198, 239, 240, 248, '264, 265,
223, 263, 266, 339-341. 270.
Scodra 97. statistica 71,268, vezi recensämânt.
scutelnici 15, 17, 37, 187, 188, 189, straja pamânteascd 292, 336, vezí
190, 200, 219. jandarmerie.
secretarul Obstestii Adunäri 178, streinii 19, 21, 24, 25, 29, 32, 67,
179, 182. 75, 100, 131, 193, 193, 196, 226,
seful cancelariei Domnului 55, 269, 235, 249. 273, 278, 284, 318.
vezi marele postelnic. sub cArmuitori de plasä 26,27,29,
semninarii 17, 190, 192, 223, 230, 31, 32, 60, 61, 76-77, 112, 126, vezi
339.
semnatura prin punere de deget privighetor de ocol.
111, 114, 321. sudifi streini 24, 25, 26, 75, 195,
separatiunea puterilor 105, 183, 264, 274, 318.
184 Studiu introd. p. XXXIII. suveranitate 341, 342.
Seras 97. Tara Nemteascä 21.
sericiculturä 71. Targoviste 4, 102.
Sf at de comert 25. Târgu Frumos 176.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC 367

Targu Jiu 4, 82. 26 -35, 72, 183, 185, 196-200, 269.

Targu Neamt 176, 192, 313. vacanta judiciara 317.
targuri 23, 75, 195, 198, 203, 239, qi vacarit 19. 32, 67.
win., 265, 274. vaccinare 71, 190.
tarifa vamala 75, 78, 278, 282. vadra starosteasca 186.
tarife 280. vadrarit 18 , 193.
Tarigrad (Constantinopol) 16, 26, 73, vagabonzi 249.
98, 127, 195, 269, 336. Välenii de munte 162.
Tecuci 176, 313. vama 19, 34, 67, 72, 75, 77, 97, 98,
Telega 62. 184-186, 189, 192, 198, 199, 235,
temnite 59, 61, 62, 117, 183, 212, 269, 273, 276, 278, 295.
vezi machisOri. vama interioara 14, 15, 186, vezi
ligani 14, 19, 26, 31, 32, 59,61,186, mortasipie.
191, 194, 195, 197, 203. 235, 257- Varciorova -9, 94, 97, 163.
260, 266. 293. Varna 98.
Tiu.aina 279-281, 286. Vasilicale 329.
tinuturi 173 175, 177, 181,194,195, Vaslui 176.
212-214, 219, 226, 258, 26'3, 274, vätaf de aprozi 329.
276, 281, 295, 296, 312, 313, 321, vatagia de vial 14.
332, vezi judete. vat4ia tiga ,i or 14,31.
tipografie 17, 53, 190, 268, veziim- vechil 5, 107, 110, 120, 177, 191,194,
primerie. 197, 198, 219, 226, 321, 322, 324,
tortura 326. 328, 337.
transcriere 122, 318. vecini 342.
Transilvania 32. velnite 186, 26g.
tranzit 273. veniturile Statului 13, 19, 20, 67,
trasuri de piata 249. 72, 81, 183, 185-183, 191, 192, 193,
tratate 11, 19, 25, 195,264,273,276, 196-200, 235, 269, 277,
292. veterinar 57. 147, 141, 247, 248.
tribunalul criminalicesc 212, 315, Vidin 14, 97.
316, 321, 325, 326, 328, 330. vii 42, 195, 203, 235.
vezi. vinariciul 14.
tribunalul de negot 212, 263, 315, visterie, vistierul 27, 28, 30, 35, 41,
316, 323,328, 330. Vezi judecato- 52, 69, 70, 72, 191, 193, 197, 198,
rie de comert. 199, 219,
tribunalul politiei Indreptatoare vite 67, 78, 186, 192, 193, 235, 268,
212, 315, 316, 324, 325, vezi ju... 273, 277.
decatori de politie. vornic de aprozi 315, 329.
trihunaluri finutale pp. 212, 213, 315, vornic de politie 60.
316, 319-325, 330. Vezi judeca- vornic de temnite 26, 31, 32, 53,
tonie de judet. 61, 186.
tribut pp. 16, 188. vornicei 194, 197, 198, 265, 337.
Turcia 284. (balotarisire) 6, 7, 9, 10, 178,
Turnu 20, 34, 35, 67, 79, 81, 91, 97, votare
179. 181, 182.
100, 161. vot seeret 182.
Turtucaia 98.
tutunaritul 14. Vremelnica. ocarmuire Valahia pag.
4-8 ; in Moldova OcArmuirea provi-
Wife 241-245, 249, 250. zoriu - pag. 177-180. Vezi Caí-
uric 200 macami Vezi si Studiu introd.
urmarirea veniturilor Statului 13, p. XXXV.

www.digibuc.ro
368 INDEX ALFABETIC

zalogire 122, 320. (art. 254), Zapciul Divanului (art,

zapciu judecAtoresc, in Valahia art. 274). Vezi Studiu introductiv.
222 si 223 sau Zabetul judecltoriei Zimnicea 79, 91, 97, 100, 161.

www.digibuc.ro
 In cursul acestui an, va apare Volumul al II-lea al colec-
tiunei care va cuprinde textul legilor votate de Obsteasca
Adunare ordinard in anii 1832 si 1833 si opera de coordonare
a Regulamentului.
Volume le urrndtoare vor cuprinde legiuirile cele mai im-
portante din veacurile al XVIII si XIX, care au avut o influentd
asupra administratiunei noastre.
glyeal=101127.01M

I PAUL NEGULESCU si G. ALEXIANU, Tratat de drept public roman

2 volume 1942 1943.

PRETUL LEI 2.500

www.digibuc.ro