CONTINUAREA DRUMULUI CĂTRE MODERNITATE.

ÎNCEPUTURILE ROMANULUI BURGHEZ

Robisnon Crusoe

R. C este romanul care deschide drumul spre romanul burghez sau spre romanul noii societăți. Mulți
comentatori susțin că de fapt de aici ar trebui să înceapă istoria romanului.

La originea acestei cărți se află o relatare adevărată despre aventura unui marinar care a naufragiat și a
trăit patru ani singur pe o insulă pustie.

Acest roman se diferențiază de toate romanele anterioare deoarece marchează deschiderea interesului
pentru alte clase sociale decât cele prezentate în Antichitate sau în Evul Mediu.

La nivel de temă, acest roman impune pentru prima dată o temă foarte actuală, cea mai importantă din
existența omului modern- TEMA MUNCII.

În afară de tema muncii, a doua temă foarte importantă a romanului este legată de INSULĂ. Insula
reprezintă, în cazul de faţă, o utopie (în romanul DQ era o utopie temporală, în timp ce romanul în RC
despre o utopie spaţială, locul unde se desfăşoară acţiunea este un posibil model al viitoarelor americi
într-o ficţiune literară. Este motivul pentru care RC a fost denumit homo americanus sau homo novus. I s-
a mai spus de asemenea homo economicus pentru că a deschis drumul spre societatea modernă bazată
pe economie.

Fiind un roman care anunţă impunerea unei noi clase sociale, Robinson Crusoe excelează şi la nivelul
noilor priorităţi: a. EDUCAŢIA (actul educaţional se poate realiza abia dupa ce R. a trecut la rândul său
prin multe forme de iniţiere, de învăţare, şi mai cu seamă de răbdare, de perseverenţă, de continuitate)

b. MORALA ŞI RELIGIA eroul sintetizează şi apoi îl învaţă pe vineri valorile reale ale comportamentului
omenesc: binele, iubirea, prietenia, parteneriatul

c. PLAFICAREA ECONOMICĂ s-a spus despre acest roman că este propunerea unei noi viziuni economice;
într-adevăr, personajul anticipă caracterul programatic al noii societăţi şi beneficiile unei economii
planificate

Sensuri şi alegorii

Autorul romanului a privit această carte drept o alegorie, o poveste cu mai multe înţelesuri care se
referă la conflictul dintre lumea veche şi lumea nouă.

Sensul principal transmis în mod simbolic este acela că noua societate omenească trebuie să pornească
de la moştenirile corecte ale vechii societăţi şi să descopere şi să impună valori noi.

Comentatorii romanului consideră acest text drept o utopie spaţială în sensul că insula lui Robinson
devine o replică simbolică dată lumii vechi; această insulă este modelul ficţional pentru continentele noi
care se desprind de europa: America de N, S, Australia Noua Zeelandă.
Sensul dezvoltării. Ceea ce se întâmplă pe insula lui R. arată că noua societate trebuie să fie bazată pe
profit şi pe dezvoltare.

R. devine modelul a ceea ce se numeşte self made man, omul care se face singur, nu e dator nimănui, nu
moşteneşte nimic de la nimeni, niciun merit.

Concluzii: cele două romane atât de diferite între ele (DQ şi RC) au şi foarte multe apropieri deoarece,
deşi sunt scrise în registre stilistice diferite, ambele trimit spre înlocuirea lumii vechi cu o lume nouă şi
impunerea unor valori corecte. Ambii eroi anticipă comportamentele personajelor moderne din secolele
19,20,21 şi propun parteneriat, colaborare umană, ambii fiind secondaţi de Sancho Panza, respectiv
Friday (Vineri); practic, cele două personaje titulare, DQ şi RC, deschid drumul spre soarta omului
modern care se află mereu într-o căutare nesfârşită, care este neliniştit şi mereu dornic să schimbe ceva
din lume.