Carte Final An PDF

GABRIELA IFTENI NORINA FORNA
Editura Gr. T. Popa, U.M.F. Iaşi

2009
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
GABRIELA, IFTENI
Practica preparării de substructuri organice în protezarea fixă unidentară/
Gabriela Ifteni, Norina Forna - Iaşi:
Editura Gr. T. Popa, 2009.
Bibliogr.
ISBN 978-973-7682-83-3
I. Forna, Norina
616.314
Colaboratori:
Tehnoredactare și prelucrare imagini
Asist. univ. dr. CRISTINA COTEA
DORIANA FORNA
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Dorin Bratu – Șeful Catedrei de Protetică, Facultatea de Medicină
Dentară, U.M.F. „V. Babeș“ Timișoara
Prof. univ. dr. Corneliu Amariei – Decan al Facultății de Medicină Dentară,
Universitatea „Ovidius“ Constanța
Editura „Gr. T. Popa”

Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi
Str. Universităţii nr. 16
Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin autorului şi Editurii „Gr.T. Popa" Iaşi.
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic
sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorului sau a
editurii.
Tiparul executat la Tipografia Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi

str. Universităţii nr. 16, cod. 700115, Tel. 0232 267798 int. 231, Fax 0232 211820
CUVÂNT ÎNAINTE
Prezenta apariție editorială se înscrie pe linia publicațiilor a căror

necesitate în plan didactic se impune, având un profund caracter practic.
Structura clară a fiecarui protocol de lucru destinat preparării
substructurii dentare pentru fiecare tip de restaurare protetică ancorată în
teritoriul clasic sau de avangardă a medicinii dentare actuale confera valențe
de real ghid practic acestei publicații complexe.
Edentația unidentară reprezintă o entitate clinică ce creează un întreg
areal de dificultăți în practica curentă, de aceea o detaliere a principalelor
aspecte practice constituie premisele fundamentării bazelor teoretice și
practice ale viitorului practician, familiarizându-l cu tehnicile curente ce
guvernează planul terapeutic al acestui tip de edentație.
Cartea „Tehnici practice de protezare fixă unidentară“ este structurată
pe 18 ședințe de lucru, care abordează noțiunile de ergonomie ce reunesc
indicațiile de utilizare, pozițiile de lucru, pe fiecare tematică în parte, detaliind
principalele tipuri de preparație în protetica dentară, cu ierarhizarea fazelor
de lucru. În egală măsură sunt descrise metodele uzuale de amprentare,
aspectul de originalitate rezidă în conturarea elementelor negative ce pot
apărea, a cauzelor generatoare și a posibilităților practice de remediere.
Capitole separate sunt consacrate principalelor metode de protecție a
substructurilor preparate, etapă obligatorie în cadrul algoritmului terapeutic.
Abordarea întregului registru de preparări, fără a eluda metodele actuale
ce guvernează procesul didactic, cum ar fi prepararea asistată de calculator
subliniază nota de modern și eclectic a acestui manual de real folos atât
studentului, cât și practicianului care trebuie să-și up-dateze cunoștințele în
acord cu aspectele evolutive ale medicinii dentare.
Prof. Univ. Dr. Norina Forna

Decan Facultatea de Medicină Dentară Iași
PREFAȚĂ
Spre deosebire de studentul de la medicină generală, care își poartă cu

mândrie stetoscopul și ia un contact lin și gradat cu suferințele umane,
studenții noștrii trebuie să trudească din greu și abrupt, începând din anul IV,
să nu deschidă vreo cameră pulpară, să nu secționeze vreun obraz, nerv sau
limbă, cu alte cuvinte implicarea lor în practica medicală este mult mai
precoce și mai intensă.
Domeniul nostru de activitate este situat foarte aproape de conținutul
neurocraniului, bine vascularizat și inervat, înzestrat cu o sensibilitate
deosebită, la vedere, astfel încât oricine poate sesiza erorile și eșecurile
terapeutice.
Preparațiile dentare în vederea receptării restaurărilor protetice uni- sau
pluridentare reprezintă o piatră de încercare pentru studentul ce trece din
preclinic în clinicul medicinei dentare.
Particularitățile și exigențele tehnologice ale restaurărilor protetice
actuale, cu precădere ale celor obținute prin tehnici digitalizate obligă la o
rigurozitate în preparațiile dentare și la o selectare a acestora. Astfel au
câștigat teren preparațiile în chanfrein și unele preparații cu prag, în
detrimentul preparației tangențiale, atât de răspândită în țara noastră.
Lucrarea de față, elaborată de către două cadre didactice de prestigiu din
UMF ”Gr. T. Popa” Iași, este mai mult decât binevenită pentru studenții ce-și
pregătesc intrarea în clinicile de specialitate. Ea va ridica cu certitudine
calitatea absolventului de medicină dentară din Iași, situându-l la nivelul
școlilor similare din Europa.
Prof. univ. Dr. Dorin Bratu

Șeful Clinicii de Protetică Dentară
UMF ”Victor Babeș” Timișoara
Capitolul 1
INSTRUMENTAR - APARATUR| - NO}IUNI ERGONOMICE
1. INSTRUMENTAR PENTRU EXAMEN STOMATOLOGIC
— Terminologia utilizat\ a fost impus\ de Black;

— Numele instrumentului este dat de forma p\r]ii active;
— Pe m^ner se afl\ codul de identificare (numere de la 1 la 102), care d\ rela]ii despre:
• L\]imea [i lungimea p\r]ii active
• Unghiul format de partea activ\ cu m^nerul
• Felul bizoului etc.
Fig 1.2. Orientarea p\r]ii active a instrumentarului de m^na
1.1 Oglinda dentar\
Instrumentar de baz\ folosit la examinare [i ajut\tor la execu]ia tratamentelor stomatologice;

— Utilizat specific la:
• Vizualizare direct\
• Examinarea suprafe]elor inaccesibile vederii directe
• ~ndep\rtarea p\r]ilor moi (buze, limb\, obraz)
• Proiec]ia de lumin\ pe zona de examinat
5
Fig. 3. Oglinda dentar\ Fig. 4. Iluminarea cu oglinda dentar\
1.2 Sonda dentară
Acest instrument are partea activ\ ascu]it\ [i se folose[te la explorarea suprafe]elor dentare,
a punctelor de contact, a pungilor gingivale etc., prin palpare cu v^rful sondei pe zona de
examinat.
• Se clasific\ `n:
• Rigide — exemplu de utilizare: determinarea consisten]ei dentinei (ramolit\ sau
integr\)
• Flexibile — utilizate `n - palparea camerei pulpare
- prepararea canalelor radiculare
Fig 5. Examinarea cu sonda dentar\ [i oglinda Fig. 6. Palpare cu sonda dentar\
1.3 Pensa dentar\
Este alcatuit\ din dou\ bra]e active care sunt efilate la v^rf;
— Se utilizeaz\ la:
• Prehensia diferitelor materiale
• Transportul lichidelor prin capilaritate
— Partea activ\ a instrumentului face unghiuri diferite fa]\ de m^ner, [i astfel exist\ piese
curbe, piese `n unghi obtuz sau `n unghi drept.
6
Fig. 7. Tipuri de pense dentare
1.4 Excavatoarele (linguri Black)
Partea activ\ a instrumentului prezint\ o suprafa]\ convex\ [i una concav\ care se termin\
cu un t\i[ ascu]it.
— Se utilizeaz\ la `ndep\rtarea dentinei ramolite.
— Mod de utilizare:
• T\i[ul activ al lingurii Black se `nfige `n dentina ramolit\ de pe plan[eul cavit\]ii,
la periferie, [i, printr-o mi[care circular\, de scoatere activ\, se `ndep\rteaz\ un
strat de dentin\ ramolit\ care are consisten]a modificat\. Mi[carea se reia p^n\ la
`ndep\rtarea complet\ a dentinei afectate.
Fig. 8. Utilizarea excavatorului bucal
1.5 Spatula
Instrument alc\tuit din m^ner [i unul sau dou\ capete active care au orient\ri diferite.
Pot fi rigide sau flexibile.
Se utilizeaz\ la fixarea materialului de obtura]ie `n cavitate.
Spatula de ciment este un alt tip de instrument, [i nu e util\ `n cavitatea oral\; se utilizeaz\
doar la prepararea materialelor pe pl\cu]\.
7
Fig. 9. Utilizarea spatulei dentare Fig. 10. Spatula de ciment
Tehnica de utilizare a instrumentarului de m^n\

— priza instrumentului este similar\ cu a unui creion: `ntre degetul mare, index [i mijlociu.
Restul mînii ajut\ la luarea unui punct de sprijin pe extremitatea cefalic\ a pacientului;
a b c
Fig. 11 a. - Punct de sprijin pe extremitatea cefalic\ a pacientului;
b. — Priza palmar\; c. — Ascu]irea instrumentarului de m^n\ cu piatra Arkansas
— toate instrumentele t\ietoare sunt pereche;

— majoritatea instrumentelor au termina]ie dubl\;
— ascu]irea p\r]ii t\ietoare se face cu piatra Arkansas.
Fig. 12. Priza pentru instrumentarul de m^n\ şi principalele poziţii de lucru
2. INSTRUMENTAR ROTATIV
Piesa de m^n\
— rote[te freza la viteze considerate conven]ionale (aproximativ 35.000 rot/ min);
— exist\ dou\ feluri de piese de m^na: drepte sau contraunghi;
8
a. b. c.
Fig. 13 - a. Piesa dreapt\; b. Piesa contraunghi; c. Turbina
— piesa contraunghi — permite adaptarea frezelor cu chei]a;

— piesa dreapt\ utilizeaz\ piese cu mandrine lungi;
— dup\ fiecare pacient e obligatorie decontaminarea, iar la sf^r[itul [edin]ei lubrefierea
pieselor de m^n\.
Turbina
— utilizeaz\ viteze mari de rota]ie a instrumentarului activ (100.000 — 500.000 rot/min);
— au `ncorporat un sistem de r\cire aer-ap\ pentru evitarea supra`nc\lzirii dentare;
— cele mai noi turbine au sisteme de iluminare a c^mpului operator prin fibr\ optic\
`ncorporat\ `n corpul turbinei;
— sunt utile `n toate tipurile de prepara]ii, `n smal], dentin\ sau jonc]iune smal]-dentin\;
— sistemul de r\cire cu ap\ scade vizibilitatea, iar la vitezele men]ionate simțul tactil este nul.
Frezele
— alc\tuite din cap (parte activ\), g^t [i tij\ (cap\t inactiv)
— forma p\r]ii active (cap) poate fi: - sferic\
- con invers
- cilindric\
- cilindro-conic\
- pic\tur\
- romboidală
- olivă (elipsoidală)
Fig. 14. Diferite forme ale p\r]ii active a frezei
9
— terminația părții active (a capului frezei) poate fi:
- rotunjită (semicerc sau semielipsă);
- în unghi obtuz (acoperiș de casă);
- cu vârf subțire (la freza efilată).
— frezele pentru prepara]ii dentare din carbur\ de tungsten sunt numerotate `n func]ie de
dimensiune [i form\ sau de fazele prepar\rii;
Fig. 15. Prezentarea frezelor `n catalogul de comand\ `n func]ie de fazele de lucru
10
Frezele diamantate
— utilizate din ce `n ce mai frecvent odata cu introducerea tehnicilor adezive `n
odontologie (la prepararea zonei de colaj);
— sec]ioneaz\ corect substan]a dur\ dentar\, dar la dimensiuni mici nu sunt eficiente;
— `n practic\ exist\ 3 modalit\]i diferite de desemnare a frezelor utilizate;
• memorarea numerelor frezelor;
• descrierea frezelor dup\ form\ [i dimensiune;
• utilizarea clasific\rii frezelor diamantate `n func]ie de modul de utilizare `n
prepararea substructurii organice.
Clasificarea frezelor diamantate utilizate `n protetic\
Acest tip de clasificare (dupa Pameijer) este utilizat `n cazul frezelor diamantate celor mai
folosite `n prepararea dentar\. Frezele sunt `mp\r]ite `n 8 grupe, `n func]ie de scopul `n care sunt
utilizate. A[ezarea `n grupe urmeaz\ secven]ele prepar\rii dentare.
Grupa 1 cuprinde:
— freze grupa 1a, sunt freze cilindrice sau cilindo-conice cu terminație plată utilizate la:
• prepararea pragului drept;
• [lefuire ocluzal\;
• cavit\]i de inlay;
• reten]ii suplimentare;
Fig. 16. Frezele din grupa 1a
— frezele grupa 1b sunt freze tronconice cu terminație rotunjită. Sunt indicate pentru:
• realizarea de praguri chamfer;
• [lefuire ocluzal\;
• [an]uri de ghidaj.
Fig. 17. Frezele din grupa 1b
11
— frezele din grupa 1c sunt freze cilindrice cu termina]ie `n 1350 (freze Torpedo).
Aceste freze sunt utilizate la prepararea pragului `n unghi de 1350.
Fig. 18. Frezele din grupa 1c
Grupa 2 cuprinde freze diamantate roat\, indicate la [lefuirea suprafe]elor ocluzale, a

concavit\]ii linguale a din]ilor frontali și a marginilor incizale.
Fig. 19. Frezele din grupa 2
Grupa 3 cuprinde freze diamantate efilate [i freza pic\tur\. Frezele efilate indicate pentru
finisarea pragului chamfer (conje semielipsoidal). Freza pic\tur\ este util\ pentru prepara]ia
fe]elor orale ale din]ilor frontali.
12
Grupa 4 cuprinde freze cilindrice [i cilindro-conice, cu cap ascu]it, utile `n diferite
prepara]ii la colet (chamfer sfert elips\ [i `n sfert de sfer\).
Grupa 5 cuprinde freze din carbur\ de tungsten pentru prepararea la colet.
Grupa 6 cuprinde tot freze din tungsten pentru prepararea la colet.
Grupa 7 — freze sferice, utilizate la prepararea termina]iilor `n chamfer (prag `n “um\r rotunjit”)
[i la prepararea cavit\]ilor suplimentare de reten]ie sau prepararea ocluzal\ ([an]uri de ghidaj).
Grupa 8 - prepararea cavit\]ilor de inlay;

- prepararea cavit\]ilor suplimentare de reten]ie.
Memorarea grupelor de freze diamantate este u[urat\ raport^nd totul la secven]ele

prepara]iei:
1. [an]uri de ghidaj — freze 1a sau 1b, u[urata cu freza grupa 7 (la prepararea ocluzal\);
2. la din]ii anteriori concavitatea lingual\ se reduce cu freza grup 2;
3. utilizarea frezei gupa 1a pentru a reduce pere]ii proximali, a suprafe]elor linguale și
pereții ovali;
4. ini]ierea prepar\rii la colet cu freze grupa 3 sau grupa 4; l\]imea pragului ob]inut
trebuie s\ fie 0,5-1mm, paralel cu festonul gingival;
5. orice unghi ascu]it `ntre pere]ii axiali [i suprafa]a ocluzal\ este rotunjit cu freze
gupa 1, 3, 4, 5, 6.
13
3. NO}IUNI DE ERGONOMIE — POZI}II DE LUCRU
Folosirea instrumentarului t\ietor `n cavitatea bucal\ a pacientului trebuie s\ se fac\ dup\
reguli bine stabilite, pentru a se evita `n principal derapajele instrumentului.
Trebuie s\ se asigure:
1. priza corect\ a instrumentului (ca un creion);
2. punct de sprijin adecvat:
a. unul sau mai multe puncte de sprijin;
b. se realizeaz\ puncte de sprijin:
• pe extremitatea cefalic\ a pacientului;
• torsul pacientului;
• tetiera UNIT-ului dentar;
c. punctele de sprijin se iau la nivelul:
• cotului;
• antebra]ului;
• pumnului;
• palmei;
• degetelor mînii operatorului.
3. ilumina]ie corect\.
Sprijinul mînii operatorului devine necesar `n toate etapele de lucru, la instrumentarul
manual dar [i la instrumentarul rotativ. Cel mai gre[it mod de lucru este cel `n care operatorul ia
punct de sprijin doar cu v^rful instrumentului. Un sprijin corect realizat previne unul dintre cele
mai importante accidente din cursul prepar\rii dentare: derapajul instrumentarului.
Red\m `n continuare c^teva pozi]ii corecte de lucru care trebuie mimate la lucrul pe
simulator pentru a se forma reflexele unui tratament stomatologic corect.
Exemplul 1: utilizarea instrumentarului de detartraj pe arcada mandibular\.

Sprijinul este realizat de ultimile dou\ degete ale mînii operatorului care se fixeaz\ pe
arcada mandibular\ c^t mai stabil. Celelalte 3 degete (degetul mare, ar\t\tor [i mijlociu) asigur\
priza corect\ a instrumentului.
Exemplul 2: utilizarea punctului de sprijin palmar.
M^na operatorului este deschis\ [i ia contact cu extermitatea cefalic\ a pacientului. Aceast\
pozi]ie asigur\ un sprijin stabil, ferm, [i permite mi[carea instrumentului `n cele trei direc]ii ale
spa]iului.
Exemplul 3: utilizarea punctului de sprijin cu antebra]ul.
Punctul de sprijin se ia prin intermediul antebra]ului,care se fixeaz\ pe extremitatea cefalic\
a pacientului. Mi[c\rile permise sunt mult mai largi la nivelul instrumentului [i sunt realizate
din articula]ia pumnului.
1 2 3
Fig. 23. Exemplificarea pozi]iilor de priz\
14
Utilizarea instrumentarului de mare vitez\ `n prepararea din]ilor trebuie realizat\ de o
manier\ corect\:
— Ajut\ la verificarea permanent\ a pozi]iei turbinei, men]inerea capului turbinei
paralel cu suprafa]a ocluzal\ a din]ilor. Acest lucru va orienta automat corect
freza [i deci va asigura corect direc]ia de lucru (axa de inser]ie a microprotezelor).
— Pentru a preveni prepar\rile dentare exagerat tronconice, turbina trebuie men]inut\
`n aceea[i angula]ie fa]\ de dinte. Men]inerea este u[urat\ prin sus]inerea capului
turbinei cu un deget al mînii opuse. Ghidarea mi[c\rii se face foarte u[or `n
aceast\ situa]ie, turbina nu se sprijin\ pe suprafa]a dentar\ ci doar se plimb\
(pensulare) pe aceasta.
~nv\]area pozi]iei corecte medic-pacient este o procedur\ benefic\, la fel ca [i `nv\]area
fazelor de prepara]ie dentar\.
~n timpul lucrului la pacient este indicat\ respectarea unor regului:
— capul pacientul s\ fie plasat la nivelul antebra]ului medicului;
— asigurarea vizibilit\]ii directe a zonei de lucru;
— sus]inerea [i protejarea par]ilor moi cu ajutorul oglinzii dentare;
— asigurarea unui c^mp operator curat, izolat (f\r\ saliv\);
— executarea manevrelor stomatologice cu o priz\ adecvat\ [i un punct de sprijin c^t mai stabil;
— asigurarea unei pozi]ii de lucru c^t mai comode pentru operator (a[ezat [i cu sprijin lombar).
a. b.
c. d.
Fig. 24. Lucrul cu turbina `n cele 4 cadrane.
Vizualizarea direct\ în timpul lucrului este foarte important\ [i trebuie s\ fie de preferat unei
vederi indirecte în oglinda dentar\. Exist\ totu[i zone care nu pot fi vizualizate direct în timpul
prepara]iei.
Lipsa de experien]\ a operatorului combinat\ cu ezitarea acestuia de a mi[ca capul
pacientului într-o pozi]ie mai favorabil\ complic\ inutil prepara]ia dentar\. În majoritatea
15
cazurilor o vedere direct\ a zonei de preparat poate fi ob]inut\ prin schimbarea u[oar\ a pozi]iei
operatorului sau pacientului.
Un alt element practic important este faptul c\ nu întotdeauna deschiderea maxim\ a gurii
este benefic\. Dac\ gura este deschis\ par]ial, obrajii pot fi îndep\rta]i mai u[or [i se asigur\
vizibilitatea mai bun\ pentru culoarul vestibular dentar.
Dac\ pacientul este instructat s\ fac\ în plus [i o mi[care de lateralitate, linia unghiurilor
disto-vestibulare ale coroanelor dentare, împreun\ cu treimea oral\ a peretelui distal pot fi direct
vizualizate.
~n practic\ oglinda este esen]ial\ doar pentru vizualizarea unei mici por]iuni a suprafe]ei
distale. În prepararea pentru o coroan\ complet\, p\r]ile dentare cele mai vizibile trebuie
preparate primele l\sând celelalte arii pentru prepararea cu oglinda în stadiul final, apreciind
mai u[or astfel în oglind\ axa prepara]iei corecte.
16
CHESTIONAR
1. Cum se poate realiza priza instrumentarului de mână ?
2. Care sunt principalele puncte de sprijin pe extremitatea cefalică a

pacientului ? De ce sunt necesare?
3. Cum se utilizează oglinda în timpul preparării dentare ?
17
Capitolul 2
METODA RECONSTITUIRII
Prepararea de cavit\]i simple de inlay
Metoda reconstituirii const\ în aplicarea de microproteze numite incrusta]ii în cavit\]i

preparate în dinte dup\ anumite principii.
Incrusta]iile
Defini]ie: Incrusta]iile sunt microproteze rigide, confec]ionate în afara cavit\]ii bucale,

aplicate în cavit\]i preparate în dinte dup\ anumite principii [i care au rolul de a reconstitui
morfo-func]ional coroana dintelui.
Indica]ii:
— leziuni coronare cu lips\ de substan]\ (carie, traumatism);
— colora]ii anormale pe por]iuni limitate ale dintelui;
— pe din]ii frontali sau pe din]ii laterali;
— ca elemente de agregare în pun]i de mic\ amplitudine;
— în protezarea scheletizat\ pentru:
• sprijin (prezint\ un loca[ pentru un pinten ocluzal);
• ca reten]ie suplimentar\ pentru cro[ete;
— în parodontopatii pentru imobilizarea din]ilor, când mai multe incrusta]ii sunt unite între ele;
— pentru refacerea dimensiunii verticale de ocluzie (onlay ocluzal);
— pe din]i accesibili, vizibili, volumino[i;
— la pacien]ii cu psihic s\n\tos;
— pe din]i cariorezisten]i;
— la pacien]ii cu igien\ bucal\ bun\.
Contraindica]ii:
— pe din]ii temporari (excep]ie inlay Willet);
— pe din]i tineri, cu camer\ pulpar\ voluminoas\;
— la bolnavii psihici sau cu maladii generale care nu pot suporta ședințe lungi, laborioase;
— când exist\ predispozi]ie la carie;
— din]i cu vizibilitate dificil\, mobilitate accentuat\, cu leziuni odontale întinse;
— microstomii;
— igien\ necorespunz\toare;
— hipersaliva]ie rebel\;
— dotare tehnic\ precar\;
— absen]a personalului instruit;
18
Avantaje:
— rigiditate — rezisten]\ mecanic\ [i chimic\ în mediul bucal;
— refacere morfologic\ perfect\;
— conserv\ închiderea marginal\;
— elemente discrete;
— economie de substan]\;
— poate fi element de agregare.
Dezavantaje:
— exigen]\ în execu]ie;
— determin\ axul de inser]ie;
— pre] de cost crescut;
— risc de destabilizare când sunt incluse ca elemente de agregare;
— timp de lucru crescut;
— necesit\ interven]ia laboratorului de tehnic\ dentar\;
— când sunt metalice, estetica nu este respectată.
Clasificare:
1. Dup\ întindere [i profunzime: • inlay;

• onlay;
• pinlay;
• overlay.
2. Dup\ material: • metalice : Au 916%, 833%, Au 833% platinat, palliag, pallidor;

• ceramice;
• compozite;
• acrilice (provizorii);
• mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite, metalo-ceramice).
3. Dup\ reten]ie: • obi[nuit\;

• suplimentar\ reprezentat\ de: cavit\]i suplimentare, unghiuri
ascu]ite, aripioare, pinteni, canale, sisteme adezive.
4. Dup\ aspect: • nefizionomice;

• semifizionomice (inlay-urile mixte);
• fizionomice.
5. După forma cavit\ții: • simple;

• compuse.
6. După tipul cavit\ții • de clasa Ia, a IIa, a IIIa, a IVa, a Va Black.
7. După numărul fațetelor dentare: • Monofa]etate (clasa Ia, a Va);

• Bifa]etate (clasa a IIa, a IIIa);
• Trifa]etate (MOD).
19
8. După tehnica de confec]ionare: • turnate (din aliaje metalice sau ceramici speciale);
• arse (din ceramic\);
• polimerizate (din compozit);
• combina]ii (turnate [i polimerizate sau turnate [i arse);
• prin sculptare, in tehnica CAD/CAM (pentru metal
[i ceramic\).
Principii generale de preparare clinic\ a din]ilor `n vederea aplic\rii incrusta]iilor
1. prepara]ia trebuie s\ fie neretentiv\ în sensul introducerii incrusta]iei pe dinte [i retentiv\

în celelalte sensuri (prepara]ie retentiv — neretentiv\);
2. pere]ii verticali trebuie s\ fie riguros paraleli între

ei [i perpendiculari pe fundul cavit\]ii (se acceptă o
ușoară convergență spre fundul cavității de maxim 6o);
3. axul incrusta]iei trebuie s\ coincid\ sau s\ fie cât

mai aproape cu axul dintelui sau axul de exercitare a
for]ei masticatorii;
4. pentru stabilizarea incrusta]iei se pot utiliza

mijloace suplimentare reprezentate de: trepte — [an]uri,
Fig. 25. Macheta de inlay pu]uri dentinare, canale.
Timpii operatori ai prepar\rii clinice:
Prepararea clasic\ a cavit\]ii de inlay este dup\ aceea[i timpi operatori stabili]i de Black
`nc\ din 1889.
1. Deschiderea procesului carios — cu instrumentar de mân\ sau cu instrumentar rotativ;
2. Crearea formei de contur: elipsoidal\, cruciform\, trefl\ în raport de anatomia dintelui;
3. Indep\rtarea dentinei ramolite în totalitate;
4. Extensia preventiv\: plasarea marginilor cavit\]ii în zone accesibile autocur\]irii.
5. Asigurarea formei retentiv-neretentive prin:

• paralelism între pere]ii verticali;
• raport lungime/profunzime convenabil;
• unghiuri bine exprimate;
• unirea pere]ilor laterali cu peretele parapulpar în unghi de 900;
• suprafa]\ de contact rugoas\ care cre[te frecarea.
20
6. Asigurarea rezisten]ei — const\ în scurtarea
pere]ilor pân\ la o grosime convenabil\, urm^nd ca
refacerea lor s\ se fac\ prin inlay.
7. Bizotarea marginilor de smal] în unghi de

35 — 450 (nu se bizoteaz\ pentru ceramic\), deoarece
0
marginile sub]iri se fractureaz\.
8. Protec]ia pl\gii dentinare — se realizeaz\

pentru a se evita reac]iile pulpare ale dintelui pe care
s-a realizat prepararea.
Fig. 26. Prepararea pentru inlay cl.I
Inlay de clasa a Ia
Rezult\ din tratamentul cariilor localizate pe:
— fa]a ocluzal\ a premolarilor [i molarilor;
— în [an]urile [i gropi]ele de pe fa]a vestibular\ a molarilor;
— gropi]ele orale ale din]ilor frontali.
Fig. 27. Localizarea cariilor — cl. I-a Black (după Gafar-Andreescu, 1983)
Prepara]ia clinic\
1. Deschiderea cavit\]ii
Trebuie s\ fie suficient de mare pentru a asigura o vizibilitate bun\ [i accesul corect al
instrumentarului.
Exist\ dou\ posibilit\]i în funcție de întinderea leziunii:
a) manual (cu topori[ti de smal], d\l]i de smal]) în deschideri largi;
b) cu instrumentar rotativ (freze sferice mici în cazul leziunilor la care există acces
sau freze sferice mari ac]ionate dinspre profunzime spre exterior în deschiderile
constituite. Turbina nu se utilizeaz\ pentru c\ produce derabr\ri importante [i
determin\ riscul de fractur\).
2. Asigurarea formei de contur

— Se adapteaz\ la forma dintelui;
— Se realizeaz\ cu instrumentar rotativ (freze cilindrice, fissure de dimensiuni adecvate);
— Se men]ine freza pe o profunzime minimă de 1,5 — 2 mm în cavitate, în axul prepara]iei.
21
Fig. 28. Asigurarea formei de contur (după Gafar-Andreescu, 1983)
3. Îndep\rtarea dentinei ramolite

Const\ în exereza complet\ a dentinei alterate. Se
realizeaz\ cu:
a) instrumentar Black (linguri Black) cu care se
ac]ioneaz\ de la periferie spre centru prin mi[c\ri
de escavare în straturi întregi [i nu de raclare;
b) `n lipsa instrumentarului manual se pot utiliza
freze sferice de o]el la tura]ie conven]ional\.
4. Extensia preventiv\
Se prelungesc marginile cavit\]ii la nivelul unirii 1/3
de vârf cu 2/3 de baza versantului ocluzal cuspidian cu
ajutorul unei freze cilindrice.
Instrumentar : freza cilindric\.
Fig. 29. Îndepărtarea dentinei
ramolite cu linguri Black Se ob]in astfel pere]i verticali paraleli [i perpendiculari
pe fundul cavit\]ii, iar marginile prepara]iei se plaseaz\ în
zonele autocur\]ibile sau accesibile cur\]irii artificiale.
5. Realizarea formei de reten]ie

Prepara]ia trebuie s\ fie neretentiv\ în axul de introducere al
inlay-ului dar retentiv\ în toate celelalte sensuri.
Se realizeaz\ prin:
— reciprocitate = pere]i paraleli doi câte doi;
— exprimarea unghiurilor dintre pere]ii pulpari [i parapulpar;
— raport optim între lungime [i profunzime.
Teoriile clasice menționează că:

a) lungime 4/ profunzime 2 - nu ofer\ condi]ii optime [i din
aceast\ cauz\ sunt necesare mijloace retentive suplimentare;
Fig. 30. Extensia

b) lungime 4/ profunzime 3 — ofer\ condi]ii bune;
preventiv\
22
c) lungime 3/ profunzime 4 — reprezint\ reten]ia cea mai bun\
— planșeul cavit\]ii plan sau `n treapt\;

— starea de suprafa]\ a pere]ilor cavit\]ii poate influen]a reten]ia. Pe pere]i foarte
netezi for]a de frecare este diminuat\, deci nu particip\ suficient la reten]ie. La
cimentare for]a de adeziune prin ciment dintre pere]ii cavit\]ii [i pere]ii
microprotezei cre[te dac\ suprafe]ele sunt u[or rugoase.
Utilizarea tehnicilor adezive corectează aceste raporturi, din considerente biologice.
6. Realizarea formei de rezisten]\
a) Scurtarea pere]ilor cavit\]ii sub]ia]i [i care nu sunt rezisten]i pân\ la o grosime

convenabil\.
b) Pentru blocarea mi[c\rii de înfundare a incrusta]iei se poate recurge la “trotuarul
lui Black“.
a. b. Fig. 32. Bizotarea marginilor;

Fig. 31. Realizarea formei de rezisten]\ (a, b) Aspect final prepara]ie
7. Bizotarea marginilor
— Are scopul de a ob]ine o închidere marginal\ perfect\ [i de îndepărtare a prismelor
de smal] subminate.
— Se face la nivelul ¼ externe a smal]ului în unghi de 350-450 cu pere]ii verticali.
— Nu se face bizotare în cazul inlay-ului ceramic deoarece marginile sub]iri de
ceramic\ se fractureaz\.
— C^nd marginile cavit\]ii sunt pe prima por]iune a versantului cuspidian, aproape
de [an]ul intercuspidian, din cauza orientarii favorabile a prismelor de smal],
bizotarea nu mai este necesar\. Cavitatea nu e extins\ preventiv corect, deci e
bine s\ se fac\ extensia preventiv\ prin prepararea unei alte cavit\]i extinse.
8. Protec]ia pl\gii dentinare

Se realizeaz\ cu ajutorul:
— lacurilor dentare,
— a pastelor pe baz\ de hidroxid de calciu (care au dezavantajul c\ sunt nerezistente
[i se pot fractura) și obturație provizorie.
23
24
Inlay clasa I
Inlay de clasa a V-a metalic
Rezult\ din tratamentul cavit\]ilor Black de clasa a V-a (la coletul din]ilor cuspida]i). Este
un inlay unifa]etat.
Caracteristici:
— Sunt dictate de apropierea parodon]iului marginal [i de forma anatomic\ a dintelui (fa]\
convex\).
— Cavitatea are un aspect reniform.
— Peretele parapulpar este convex, urmărind convexitatea feței.
— Pere]ii laterali proximali devin divergen]i.
— Reten]ia se poate asigura prin utilizarea de pivouri dentinare.
Prepararea pentru cavit\]i de inlay clasa a V-a
1. Deschiderea cavit\]ii carioase

Instrumentar: freze sferice mari
• Trebuie s\ fie suficient\ pentru acces si vizibilitate.
Fig. 33. Deschiderea cavit\]ii Fig. 34. Asigurarea formei de contur

Instrumentar: freze cilindrice cu terminație dreaptă;
freze cilindro-conice cu cap drept;
— Se imprim\ o form\ reniform\ cavit\]ii.

— Se lucreaz\ cu freza ]inut\ perpendicular pe plan[eul cavit\]ii.
— Profunzime 1,5 mm - 2 mm.
3. ~ndep\rtarea dentinei ramolite

Instrumentar: freze sferice;
freze tronconice cu terminație rotunjită.
25
Fig. 35. ~ndep\rtarea dentinei alterate Fig. 36. Extensia preventiv\
Urm\re[te plasarea marginilor cavit\]ii `n zonele
autocur\]ibile, deci nu se vor muta limitele prepara]iilor
prea mult proximal.
5. Realizarea formei de reten]ie
Deoarece fa]a vestibular\ a dintelui este convex\,
stabilitatea inlay-ului va fi compromis\.
Urm\rim s\ `mbun\t\]im reten]ia microprotezei la
cavitate, prin doua elemente:
• realizarea cavit\]ii retentive `n sens transver-
sal, prin forma sa reniform\;
• forarea a dou\ pu]uri dentinare în ele și cu
Fig. 37. Realizarea g\urii pilot
axul de inserție al restaurării, mezial [i
pentru pu]ul dentar
distal, la extremit\]ile cavit\]ii.
Tehnica de realizarea a pu]ului dentinar

1. se realizeaz\ o gaur\ pilot cu freza carbura tronconic\ mic\, cu striuri (gr. 8):
• freza este ]inut\ strict `n axul prepara]iei;
• ad^ncime 2 mm.
2. prepara]ia final\ a pu]ului, cu freza carbur\ tronconic\, cilindric\ de diametru mic

(0,6 mm):
• se urm\re[te l\rgirea pu]ului [i corec]ia eventual\ a orient\rii.
Fig. 38. Tehnica de realizare a pu]ului dentinar
26
27
CHESTIONAR
1. Cum trebuie să fie elementul esențial respectat în preparația pentru inlay ?
2. Cum se asigură o axă de inserție corectă pentru o microproteză inlay de

clasa I ?
3. Dar clasa a V-a?
4. Cum se se asigură retenția microprotezei ?
5. Ce modificări de tehnică impune prepararea pentru un inlay clasa I-a

ceramic ?
28
Capitolul 3
Prepararea cavit\]ilor compuse de inlay
Inlay de clasa a II-a
Cavitatea de inlay de cl. a II-a rezult\ din tratamentul cariilor localizate pe fe]ele proximale
ale premolarilor [i molarilor.
Cavitatea care trebuie preparat\ se compune din dou\ compartimente: un compartiment
proximal vertical [i unul ocluzal orizontal.
Fig. 39. Localizarea cariilor de clasa a II-a Black (după Gafar-Andreescu, 1983)
Cele dou\ cavit\]i trebuie s\ fie în acela[i ax (sau altfel spus, desf\[urarea celor dou\
cavit\]i `n acela[i plan s\ aib\ axul comun).
Cavitatea ocluzal\ are acelea[i caracteristici ca [i

cavitatea de clasa Ia:
— contur ocluzal variabil;
— istm 1/3 din l\]imea maxim\ a cavit\]ii;
— raport optim l\]ime/profunzime.
Cavitatea proximal\ trebuie s\ aib\:

— profunzimea minim\ de 2 mm;
— deschidere în evantai spre dintele vecin;
— prag gingival de lățime 1-1,5 mm;
— perete parapulpar drept;
Fig. 40. Macheta de inlay cl. a II-a — unghiuri bine exprimate.
Prepararea clinic\ pentru inlay cl. a II-a
1. Deschiderea procesului carios

Are acelea[i imperative. Se face diferit în func]ie de topografia [i evolu]ia procesului carios,
urmând aceea[i timpi operatori.
29
a) Caria a subminat creasta marginal\
~n acest caz u[urarea accesului nu mai este necesar\ deoarece evolu]ia cariei a facilitat deja
aceasta. Concomitent cu deschiderea cavit\]ii se va realiza [i îndep\rtarea dentinei alterate.
Prepara]ia clinic\ va începe cu prepararea cavit\]ii verticale dup\ care, prin interven]ia frezei
lenticulare asupra smal]ului se va începe prepararea cavit\]ii orizontale (fig. 42-1).
b) Caria nu a subminat creasta marginal\

Prepara]ia clinic\ începe cu prepararea cavit\]ii orizontale [i apoi prin tunelizare se creaz\
accesul spre procesul carios aproximal unde se prepar\ cavitatea vertical\ proximal\ (fig. 42-4).
1. Deschidere cu piatra lenticular\; 2. Crearea unui l\ca[ cu freza sferic\;
3. Prepararea unei cavit\]i orizontale 4. Realizarea unei tuneliz\ri [i ob]inerea

(freza con-invers utilă în cariologie); accesului pentru prepararea cavit\]ii verticale
(freza sferic\).
Fig. 42. Timpi operatori ai deschiderii cavit\]ii carioase

(creasta marginal\ nesubminat\) (după Gafar-Andreescu, 1983)
Metode de preparare ale cavit\]ii proximale:

I. Black — realizeaz\ o caset\ proximal\ neretentiv\ axial. Este tehnica clasic\, care cere
sacrificiu mare de substan]\ dentar\.
II. Ward — realizeaz\ caseta proximal\ trapezoidal\, dar extensia o realizeaz\ dup\ acelea[i
limite ca [i Black.
30
III. Rhein [i Knapp — nu prepar\ casete proximale. Realizeaz\ suprafe]e proximale prin
tehnica slice-cut care desfiin]eaz\ doar punctul de contact. Incrusta]ia apare ca o felie metalic\
ce completeaz\ substan]a dentar\.

Conturul cavit\]ii urm\re[te [an]urile intercuspidi-
ene (profunzimea este de 1,5 — 2 mm). Prezint\ forme
variate: caset\, coad\ de rândunic\, trefl\, cruce.
Are rol de reten]ie pentru componente vertical\
proximal\.
3. ~ndep\rtarea dentinei alterate

Se va realiza complet. Se realizeaz\ cu ajutorul
instrumenatrului de mân\ (linguri Black) sau a
instrumentarului rotativ (freze sferice).
Fig. 43. Asigurarea formei de contur Tehnic\: partea dorsal\ a frezei va ac]iona
dinspre profunzime spre exterior.
Const\ în plasarea marginilor cavit\]ii în zone autocur\]ibile sau accesibile cur\]irii
artificiale.
Pentru componenta orizontal\ se va situa pe pantele cuspidiene la 1/3 de vârf.
Pentru componenta vertical\: - în sens transversal în afara punctului de contact.
In sens orizontal — pere]ii vor fi divergen]i spre dintele vecin.
Fig. 44. Extensia preventiv\
5. Asigurarea reten]iei
Reprezint\ mijloacele pe care le folosim pentru ca inlay-ul s\ nu fie dislocat de for]ele de
mastica]ie.
Se face diferirit în func]ie de cavitate:
pentru cavitatea orizontal\:
— forma de contur autoretentiv\ (caset\, coad\ de rândunic\, trefl\, cruce);
— menajarea istmului de unire cu cavitatea vertical\ (lățime 1,5 – 2 mm):
• asigurarea reciprocit\]ii prin prepararea a doi pere]i laterali paraleli;
• unghiuri de unire între pere]i bine exprimate;
• prepararea fundului cavit\]ii drept (în plan orizontal) sau în treapt\.
31
pentru cavitatea vertical\:
— prag gingival drept;
– unghiuri între pere]i parapulpari [i laterali
— pere]i verticali paraleli
Fig. 45: Prepararea pentru inlay cl. a II-a
6. Asigurarea formei de rezisten]\

Pentru componenta orizontal\ — dac\ un perete este afectat preponderent, se reduce
în\l]imea acestuia [i se reconstituie ulterior prin inlay.
Pentru componenta vertical\ se realizeaz\ de aceea[i manier\.
Nu se fac concesii. Pere]ii r\ma[i trebuie s\ fie suficient de rezisten]i.
Se realizeaz\ la componenta orizontal\ [i numai când inlay-ul este metalic. O aten]ie
deosebită trebuie acordat\ pragului cervical, unde nu trebuie s\ r\mân\ prisme de smal]
nesus]inute.
32
33
CHESTIONAR
1. De ce este necesară prepararea cavității orizontale la inlay de clasa a II-a ?
2. În câte feluri se pot prepara cavitățile proximale ?
3. Cum se asigură retenția microprotezei încă din faza de preparație?
4. Ce rol are istmul de unire dintre cavitatea verticală și cea orizontală ?
5. Din ce material se confecționează inlay-ul ?
6. Ce modificări de tehnică impune utilizarea ceramicii ?
34
Inlay trifa]etat MOD
Caracteristici constructive ale MOD

— Este alc\tuit din dou\ cavit\]i verticale (una mezială și una distală) [i o cavitate
orizontal\ care une[te cele dou\ cavit\]i verticale.
— Aspectul (forma) cavit\]ilor verticale este identic\ ca la cavitatea de cl.a II-a,
realizându-se dup\ acelea[i principii.
— Cavitatea compus\ nu trebuie s\ fie retentiv\ în sens axial, dar autoretentiv\ în celelalte
planuri.
— Microproteza poate ac]iona ca o pan\ între cuspizii din]ilor [i poate duce la fractur\.
— Se recomand\ ca metalul s\ fie extins pe cuspizii de sprijin, determinând aspectul de
onlay, numit onlay MOD pe din]ii cuspida]i, cu cuspizi integri.
Fig. 46. Inlay MOD
Fig. 47. Onlay MOD

Se diferen]iaz\ deci dou\ forme MOD:
1. inlay MOD clasic (fig. 46);
2. onlay MOD (fig. 47), sau MOD modern la care se face extinderea prepara]iei pe suprafa]a
ocluzal\ pentru a se anihila ac]iunea de pan\ (de dislocare a cuspizi vestibulari [i orali) asupra
dintelui st^lp.
Aspectul general este de onlay, deci incrusta]ie care acoper\ dintele.
Indica]ii:
— pe din]ii cuspida]i( care au cuspizi integri);
— la pacien]i cu carioactivitate sc\zut\.
35
Contraindica]ii:
— carioactivitate intens\ [i prelungit\;
— pe din]i scur]i sau extruza]i;
— pe leziuni întinse care scad rezisten]a.
Avantaje:
— longevitate bun\;
— conten]ie bun\ a coroanei dentare;
— rezisten]\ la stress ocluzal.
Dezavantaje:
— reten]ie minim\ dup\ o restaura]ie de amalgam;
— vizibilitatea metalului.
Prepara]ia clinic\
1. Deschiderea cavit\]ii carioase:

— etap\ care poate lipsi;
— se realizeaz\ de regul\ prin evolu]ia cariei;
— se realizeaz\ cu instrumentar rotativ.
2. Asigurarea formei de contur:

Instrumentar:
— frez\ carbur\ cilindroconic\ cu terminație plată, freze diamantate cilindrice cu
terminație plată
a) Schi]area unei cavit\]i proximale de profunzime 1,8 mm.
b) Extinderea cavit\]ii prin trasarea [an]ului central — se încorporeaz\ [an]urile
intercuspidiene vestibulare [i orale [i sunt îndep\rtate toate resturile de obturație.
c) Extinderea mezial\ [i distal\ pân\ la creasta marginal\.
Marginile trebuie s\ fie în form\ de evantai pentru a fi plasate în zone de autocur\]ire.
— spa]iul minim este de 0,6 mm față de dinții vecini necesar materialului de amprent\;
— dac\ distruc]ia este mare, reten]ia este compromis\ [i atunci trebuie g\sit\ o alt\
alternativ\ protetic\ (coroana de acoperire).
Fig. 48. Asigurarea formei de contur

a) se îndep\rteaz\ tot ]esutul alterat;
b) se poate utiliza o obtura]ie de baz\ (glassionomer).
36
4. Prepararea fe]ei ocluzale
a) Se realizeaz\ [an]uri de ghidare pe cuspizii de sprijin
pe versanții interni și externi (cu freza tronconic\ cu vârf
drept sau rotunjit) pe o profunzime de 1,3 mm (± 0,2 mm).
b) Se plaseaz\ [an]uri de 0,8 mm [i pe cuspizii de
ghidaj doar pe versantul intern.
c) Cu freza cilindric\ se prepar\ un prag de 1 mm
l\]ime în cuspidul centric (limita prepara]iei trebuie s\ fie
clar\ [i de o grosime adecvat\).
d) Se rotunjesc unghiurile.
e) Se verific\ grosimea stratului îndep\rtat `n oclu-
Fig. 49. Fazele 1, 2, realizate
zie static\ [i dinamic\.
(aspect primar al prepara]iei)
Fig. 50. Prepararea fe]ei ocluzale
Se realizeaz\ un bizou continuu gingival [i la nivelul cuspizilor de sprijin [i de ghidaj, în
scopul limitării exacte a preparației.
5. Finisarea
a. b.
Fig. 51. Aspect final (a) [i macheta incrusta]iei MOD pe dinte (b)
37
38
CHESTIONAR
1. Care sunt cele 2 tipuri de inlay MOD ?
2. Prin ce elemente de preparație se diferențiază aceste două tipuri de inlay

MOD ?
3. Cum se realizează retenția în prepararea pentru inlay MOD ?
4. Din ce material se realizează ?
5. Ce precauții luăm în preparație când se lucrează cu ceramică ?
39
Inlay bifa]etat de clasa a III-a
~n general, inlay-ul de clasa a III-a este bifa]etat, excep]ie f\când doar atunci când este
permis\ inser]ia sa dinspre proximal.
Indica]ii:
Pe din]ii frontali cu leziuni carioase plasate proximal [i care nu au distrus punctul de
contact.
Imperativul major este respectarea fizionomiei (marginile de unire inlay-dinte trebuie s\ fie
disimulate).
Alc\tuire:
Cavitatea este format\ din dou\ casete Black:
— o caset\ proximal\;
— o caset\ de reten]ie oral\ (cel mai frecvent în form\ de “ coad\ de rândunic\ “).
Fig. 52. Inaly cl.a III-a Fig. 53. Macheta cu ans\ a incrusta]iei inlay cl. a III-a
Caracteristici:
Forma de contur:
— pentru cavitatea proximal\ este de triunghi dreptunghic;
— pentru cavitatea oral\ este de “coad\ de rândunic\“ sau de “cruce de Malta“.
Asigurarea reten]iei:
— pentru cavitatea proximal\:
• doi pere]i paraleli perpendiculari pe fundul cavit\]ii;
• cavitatea cu fund plan.
— pentru cavitatea oral\:

• forma retentiv\ axial (de “coad\ de rândunic\“, trefl\);
• unghiuri bine exprimate;
• reciprocitate.
— istmul de unire:
• plasat la unirea dintre cele dou\ cavit\]i trebuie s\ aib\
1/3 din diametrul mare al cavit\]ii.
Fig. 53. Prepara]ia pentru inlay

cl. a III-a
40
Inlay compus de clasa a IV-a
Este indicat pe din]ii frontali cu distruc]ia unghiului incizal produs\ prin evolu]ia procesului
carios.
Este compus din:
— caset\ Black proximal\
— cavitate orizontal\ incizal\
Necesit\ reten]ii suplimentare: [an] pe suprafa]a incizal\ [i pu]uri dentinare.
41
Capitolul 4
PREPARAREA PENTRU
INCRUSTA}IA CORONO-RADICULAR|
Defini]ie:
Incrusta]ia corono-radiculara reprezint\ un tip special de incrusta]ie care combin\ agregarea
intratisular\ la coroana dentar\ cu agregarea radicular\.
Impune depulparea dintelui.
Las\ nepreparat\ doar fa]a vestibular\ a dintelui, deoarece este realizat\ din metal și
fizionomia trebuie păstrată. Dintele fiind depulpat, din cauza modificărilor de culoare inerente,
indicațiile de utilizare ale acestei incrustații sunt din ce în ce mai reduse .
Indica]ii:
— pe din]i devitali cu form\, culoare [i integritate p\strat\;
— pe din]i frontali;
— carioactivitate sc\zut\;
— ca element de agregare în EPR mica amplitudine;
— igien\ bucal\ satisf\c\toare;
— la bolnavi cu exigen]e fizionomice deosebite.
Contraindica]ii:
— distrofii dentare;
— pierdiere de substan]\ mare;
— fiabilitate dentar\;
— mobilitate accentuat\ a dintelui.
Avantaje:
— rezisten]\ mecanic\ foarte bun\ (este realizat\ din metal);
— agregare foarte bun\ (coronar\ [i radicular\);
— conserv\ aspectul fizionomic (fa]a V a dintelui r\m^ne nemodificat\);
— reface morfologia dentar\.
Dezavantaje:
— sacrificiu biologic mare;
— necesit\ devitalizare;
— comand\ axul de inser]ie;
— element costisitor;
— necesit\ dotare special\ de laborator.
Obligatorie este recomandarea unei radiografii pe dintele pe care dorim s\ aplic\m

respectiva microprotez\, `n scopul evalu\rii corecte a r\d\cinii dentare (lungime, grosime,
permeabilitate), a tratamentelor efectuate anterior, verificarea apari]iei unor leziuni periapicale,
care odat\ instalate contraindic\ acest tip de tratament protetic.
42
a. b.
Fig. 55: Imagine radiografic\ a unui dinte: a. Corect tratat; b.Netratat, cu proces periapical
Preparare clinic\ (tehnica clasic\)

1. Prepararea fe]ei orale:
Instrumentar:
— piatra roat\;
— freze cilindrice.
Tehnica:
— pe fa]a oral\ se prepar\ un unghi diedru care s\ cuprind\ axul canalului radicular și strict
în axul dintelui;
— se bizoteaz\ marginea incizal\ 0,5 mm;
— peretele vertical este convex pe dou\ sensuri, nu dep\[e[te marginea gingival\;
— lateral p^n\ la 1/3 V [i 2/3 orale ale fe]elor proximale;
— la colet — deasupra marginii gingivale la 0,5-1,5 mm.
2. Prepararea [an]ului vertical:
Instrumentar:
— piatr\ cilindric\ 0,6 mm;
— asigur\ -accesul spre loja radicular\;
-element antirota]ie a microprotezei.
Tehnica:
— se prepar\ un [an] pe mijlocul fe]ei verticale a unghiului diedru, ce continuă canalul
radicular desființând restul plafonului camerei pulpare.
Scop:
— crearea accesului spre loja radicular\.
3. Prepararea unei cavit\]i de inlay la intrarea în loja radicular\ (avant-trou)
Scop:
— fixare mai bun\;
— unirea elementului radicular cu cel coronar;
— efect antirotatoriu;
— oprirea înfund\rii.
43
4. Prepararea lojei radiculare
— se realizeaz\ dup\ dezobturare manual\ (2/3 radicular\);

— se prepar\ cu freze Beutelrock:
• 2/3 din lungimea radiculara;
• 1/3 din grosimea r\d\cinii;
• de forma sec]iunii la colet a r\d\cinii.
5. Finisarea
6. Protec]ia substructurii preparate
Preparare clinic\ (tehnica modern\)
Se realizeaz\ utiliz^nd viteze mari [i medii (turbina — peste 30.000 rota]ii/min)
Fig. 56. Trasarea limitelor prepara]iei cu creionul Fig. 57. Trasarea unghiului diedru
1. Prepararea fe]ei orale

Instrumentar:
— Freza diamantat\ roat\;
— Freza diamantat\ pic\tur\;
— Freza diamantat\ cilindric\;
— Freza carbur\ cilindric\;
— Freza diamantat\ cilindro-conic\;
— Freza carbur\ cilindro-conic\.
Tehnica:
— Se realizeaz\ de la început reducerea fe]ei orale rezultând un unghi diedru.
— Este util\ marcarea cu creionul a limitelor prepara]iei
44
2. Prepararea [an]ului de acces
Instrumentar:
— freza cilindrica mare;
Tehnica:
— realizarea [an]ului de acces radicular;
— perfect centrat;
— paralel cu axul longitudinal al dintelui [i al prepara]iei;
— se traseaz\ cavitatea de inlay la intrarea în loj\.
Fig. 58. Prepararea [an]ului de acces Fig. 59. Prepararea cavit\]ii de inlay,
la `nceputul cavit\]ii radiculare
— dezobturare manual\ pe 2/3 din lungimea r\d\cinii cu ajutorul acelor Kerr;

— prepara]ia propriu-zis\;
— cu freza Beutelrock sau intrumentar Gattes se realizeaz\ prepara]ia unui l\caș radicular
care trebuie s\ aib\ urmatoarele caracteristici:
• 2/3 din lungimea r\d\cinii;
• 1/3 din grosimea r\d\cinii;
• de forma aproximativ a r\d\cinii radiculare la colet.
Fig. 60. Dezobturarea manual\ Fig. 61. Prepararea canalului cu freza Beutelrock
45
4. Finisarea
— se niveleaz\ unghiurile cu freze cilindrice [i cilindro-conice.
Protec]ia substructurii preparate
Loja radicular\ trebuie protejat\ de p\trunderea detritusurilor alimentare. ~n acest scop se

utilizeaz\ metoda mecanic\ de aplicare a unui pansament ocluziv:
— crearea c^mpului operator prin izolarea dintelui;
— sp\lare cu alcool, uscarea dintelui;
— aplicare bulet\ de vat\ + solu]ie antiseptic\;
— `nchiderea cavit\]ii cu material de obtura]ie provizorie.
Dac\ pe dintele respectiv confec]ion\m o coroan\ provizorie acrilic\ ancorat\ radicular prin
pivot, vom cimenta provizoriu acest dispozitiv, realiz^nd protec]ia substructurii organice.
a. b. c.
Fig. 62. Aspect final al prepara]iei
46
47
CHESTIONAR
1. Când este indicată incrustația corono-radiculară ?
2. Care este aspectul general rezultat prin preparare a feței orale ?
3. Cum se prepară loja radiculară ?
4. Care este rolul „avant-trou-ului“?
48
Capitolul 5
Onlay (Coroan\ par]ial\)
Definitie:
Se nume[te onlay orice restaura]ie protetic\ extracoronar\ care acoper\ o parte din coroana
clinic\ a dintelui.
Fig. 63. Onlay 4/5 Fig. 64. Pinledge (agregare

prin pu]uri dentinare)
Caracteristici:
Este biologic\ (conserv\ mai mult din structura dentar\).
Este mai dificil\ prepara]ia clinic\, necesit\ o mai bun\ manualitate.
Exist\ posibilitatea de dislocare de pe substructura organic\, [i, din acest motiv, este
indicat\ utilizarea de mijloace suplimentare de reten]ie ([an]uri sau inlay-box).
Coroanele par]iale utilizate pe din]ii anteriori acoper\ 3 din cele 4 fe]e ale dintelui [i se
numesc coroane par]iale 4/5 sau onlay 4/5 . Utilizate pe din]ii posteriori, atunci c^nd acoper\ 4
din cele 5 fe]e ale dintelui se numesc coroane par]iale 4/5 sau onlay 4/5. Mai exista un tip de
coroan\ par]ial\, care las\ descoperit doar cuspidul mezio-vestibular al molarilor (din
considerente fizionomice) [i care se nume[te coroana par]ial\ 7/8 sau onlay 7/8. C^nd ancorarea
(sistemul de reten]ie) se face prin pu]uri dentinare, se nume[te pinledge.
Indicatii onlay:
— din]ii anteriori sau din]ii posteriori;
— peretele vestibular integru;
— coroane dentare de aspect, form\, [i pozi]ie normale;
— ca element unitar;
— ca element de agregare (comand\ axul de inser]ie);
— ca element de refacere a ghidajului anterior (sunt elemente biologice);
— ca elemente plurale `n pun]i de imobilizare a din]ilor parodontotici;
— pe din]i cu pierdere moderat\ de structur\ dentar\.
49
Contraindicatii onlay:
— pe din]i cu coroan\ clinic\ scurt\, deoarece agregarea va fi compromis\;
— pe din]i devitali, rezisten]a sc\zut\ [i modificare de culoare;
— pe din]i puternic leza]i;
— pe din]i cu mobilitate accentuată;
— carioactivitate intens\.
Creeaza dificultăți:
— din]i cu fe]e exagerat convexe — sacrificiu mare;
— alinierea incorect\ a din]ilor — vizibilitatea marginilor de metal;
— din]i scur]i, sub]iri — imposibil\ prepararea;
— din]i malpozi]iona]i — probleme cu axa de inser]ie;
— pe din]i sub]iri, mici, la care prepara]ia [an]urilor de reten]ie devine imposibil\;
— pe din]i malpozi]iona]i, deoarece apar probleme `n alegerea axei de inser]ie [i `n disimu-
larea artificiului protetic;
— pe din]i cu fe]e proximale exagerat convexe, deoarece necesit\ sacrificiu biologic mare
[i dup\ prepara]ie va r\m^ne smal] nesprijinit;
— din]ii alinia]i incorect la nivelul fetelor V pot favoriza vizibilitatea exagerata a
marginilor de metal;
— ca element de agregare `n edenta]iile ample, deoarece nu ofer\ agregare suficient\ [i
puntea se descementeaz\.
Avantaje:
— conserv\ structura dentar\;
— ofer\ acces facil la pragul supragingival;
— permite acces corect al mijloacelor de igien\ oral\;
— afectare parodontala inexistent\;
— la cimentare, se evacueaza/cur\]\ u[or cimentul;
— prin acces direct este posibil\ verificarea adapt\rii;
— permit utilizarea testelor de vitalitate;
— avantaj estetic, partea vizibila a dintelui r\m^ne neschimbat\.
Dezavantaje:
— reten]ie mai sc\zut\; sunt posibile descement\rile;
— rezisten]\ mecanic\ inferioar\;
— prepara]ie clinic\ dificil\;
— corec]ii minore ale axei de inser]ie;
— exist\ riscul vizibilit\]ii marginii metalice.
Onlay 4/5
Numele coroanei este legat de num\rul de pere]i implica]i `n preparare. Cu excep]ia unui
mic bizou sau prag chamfer plasat de-a lungul marginii vestibulo-ocluzale a dintelui, suprafa]a
vestibular\ r\m^ne intact\. Celelalte suprafe]e, incluz^nd [i suprafa]a ocluzal\, sunt preparate și
vor fi acoperite de suprastructura protetică care este metalică în acest caz.
Caracteristici:
— acoper\ 4 din 5 pere]i ai unui dinte cuspidat;
— r\m^ne suprafa]a vestibular\ integr\;
50
— reten]ie bun\ la substructura organic\;
— marginile prepara]iei plasate `n zone autocuratibile;
— conten]ia piesei se realizeaz\ f\r\ tendin]\ de fractur\ intercuspidian\.
Fig. 65: Preparare pentru onlay 4/5 Fig. 66: Marcarea cu creionul
pe molar a marginilor prepara]iilor
Prepara]ia clinic\ pentru coroana 4/5 - premolari maxilari
1. Prepararea fe]ei ocluzale;

2. Prepararea axial\ a feței orale;
3. Prepararea fe]elor proximale;
4. Plasarea [i prepararea [an]urilor de reten]ie;
5. Finisare.
Preparatia clinica pentru coroana 4/5 - premolari maxilari
Instrumentar:
— frez\ diamantat\ tronconic\, vârf rotunjit 0,8 mm;
— frez\ diamantat\ conje, semielipsoidal\ [i semicerc,
— freze cilindrice de diferite mărimi;
— frez\ carbur\ cilindroconica, vârf drept;
— frez\ o]el extradur cilindroconic\ diferite mărimi;
— frez\ diamantat\ picatura;
— frez\ roata diamantat\;
— freze fisurre;
— frez\ sferic\ de diferite mărimi;
— frez\ carbur\ con invers mică;
— pietre finisat;
— instrumentar de mân\;
— sond\ parodontal\.
1. Prepararea fe]ei ocluzale:
a. marcarea loca]iei marginilor preparatiei:

• se marcheaz\ cu creion limitele -0,5mm de fa]a V a cuspidului V;
• la unirea 1/3 V [i 2/3 P ale fe]elor proximale;
• la 1-1,5 mm de colet pe fa]a oral\ [i proximal.
51
b. trasarea [an]ului de ghidaj 0,8 mm (pt. pm. inf.) și 1,3 mm (pt. pm. maxilari):
Instrumentar:
• freza diamantat\ tronconic\, cap rotund;
• freza diamantat\ sferic\ mare.
Cu freza sferică mare se `ncepe prin a realiza două gropi]e de 0,8 mm ad^ncime (se verific\
profunzimea cu o sond\ parodontal\) la nivelul fosetelor meziale [i distale ale dintelui,
extinz^nd prepara]ia spre crestele marginale.
Cele dou\ gropi]e ob]inute se unesc la nivelul [an]ului intercuspidian cu un [an] trasat la 0,8
mm profunzime ([an] mezio-distal).
Fig. 67. Trasarea [an]ului Fig. 68. {an]urile de ghidaj

de ghidaj M- D de pe cuspidul vestibular
Urmeaz\ trasarea a 3 [an]uri vestibulare de ghidaj pe versanții interni ai cuspidului, de
ad^ncime 0,8 mm cu 0,2 mm menaja]i pentru finisare [i plasate unul pe mijlocul cuspidului V [i
dou\ [an]uri pornind din gropi]ele ini]iale, M [i D, spre marginea cuspidului V, menaj^nd
marginea cuspidului.
{an]urile trebuie s\ marcheze profunzimea corect\ a prepara]iei [i nu trebuie s\ ating\ fa]a
vestibular\ a cuspidului vestibular (care trebuie s\ r\m^na integr\!).
Se traseaz\ la fel limitele prepara]iei: 3 [an]uri: mijlociu, mezial [i distal, la nivelul
cuspidului palatinal al dintelui.
De aceast\ dat\ [an]ul se extinde [i pe 1/3 ocluzal\ a fe]ei orale a cuspidului palatinal.
Fig. 69. {an]urile de ghidare a prepara]iei Fig. 70. Ini]ierea prepara]iei ocluzale
ocluzale
Profunzimea la nivelul cuspidului de sprijin trebuie s\ fie mai mare 1,3 mm. Prin urmare dup\
terminarea prepara]iei fe]ei orale trebuie s\ se ob]in\ o grosime a reduc]iei de 1,5 mm la nivelul
cuspidului palatinal, de sprijin, [i de 1 mm la cuspidul V, de ghidaj precum [i `n [an]ul central.
52
c. `ndep\rtarea insulelor de ]esut dentar r\mase `ntre [an]urile trasate reprezint\ [lefuirea
propriu-zis\ ocluzal\. Este bine s\ se realizeze prepara]ia pe jum\t\]i de dinte pentru a putea
aprecia rezultatul final.
~n cavitatea oral\ se verific\ clearence-ul rezultat `n urma [lefuirii prin verificare `n ocluzie.
Fig. 71. Finalul prepara]iei ocluzale Fig. 72. Prepara]ia axial\ — [an]uri de ghidaj
2. Prepararea axial\ a feței orale
Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ v^rf rotund 0,8mm;
— freza diamantat\ efilat\.
a. Se traseaz\ [an]uri de ghidaj:

— pe centrul suprafe]ei linguale;
— pe linia unghiului de tranzi]ie (1/3 V cu 2/3 O ale
feței proximale);
— strict `n axul longitudinal al dintelui;
— cu freza aplicat\ `n lungul fe]ei laterale [i `n axul de
inser]ie.
Profunzumea prepara]iei este diferită - la colet 0,3-0,5 mm,
spre ocluzal 0,5-1 mm `n raport de convexitatea dentar\
existent\. Fig. 73. Prepara]ia axial\
b. Verificarea alinierii [an]urilor de ghidare a preparației axiale care trebuie să fie strict
în axul de inserție.
c. {lefuirea axial\:
— const\ `n `ndep\rtarea ]esutului dentar restant dintre [an]urile de ghidaj;
— se execut\ printr-o mi[care continu\ cu ajutorul frezei troconice cu cap rotund;
— se realizeaz\ ini]ierea prepar\rii pragului chamfer la colet.
Pentru o [lefuire corect\ a suprafe]elor axiale este important\ `n]elegerea factorilor care
determin\ pozi]ionarea corect\ a [an]urilor proximale.
53
a. b. c.
Fig. 74. Plasarea [an]urilor proximale.
a-b — plasare și realizare (posibilitate de fractură); c – plasare corectă a șanțului proximal
Un [an] proximal este plasat paralel cu axa de inser]ie. Normal, structura dentar\ nesprijinit\
va ram^ne pe partea vestibular\ a [an]ului [i aceast\ parte este posibil s\ se fractureze dac\ nu
se face de la `nceput o orientare oblic\ a [an]ului de reten]ie proximal.
O variabil\ subtil\ dar important\ care determin\ localizarea final\ a [an]urilor proximale
este extinderea prepara]iei spre apical. Dac\ pragul chamfer cervical se extinde mai aproape de
jonc]iunea smal]-cement, o cantitate mai mare de ]esut dentar va fi `ndep\rtat\ `n faza de
preparare axial\ a dintelui. ~n consecin]a cea mai ad^nc\ por]iune a [an]ului este bine s\ fie
plasat\ mai intern dec^t cea mai proximal\ [lefuire axial\ realizat\.
Marcarea localiz\rii exacte a [an]ului la limita 1/3 vestibular\ cu 2/3 orale ale fe]ei
proximale, se poate realiza cu ajutorul unui creion [i este foarte util\ `n aceast\ faz\.
Fig. 75. {lefuirea axial\ realizat\

d. prepararea fe]elor proximale
Instrumentar: — frez\ tronconică cu terminație plată sau rotunjită;
Cu freza ținută strict în axul dintelui, se prepară fața orală și fețele proximale până la
limita trasată anterior, în paralel cu preparația pragului supragingival.
Trebuie realizat 0,6 mm spațiu liber fa]\ de dintele adiacent pentru asigurarea unei grosimi
suficiente..
~n masa fe]ei proximale trebuie menajat suficient spa]iu pentru plasarea [an]urilor de
reten]ie proximale care au o grosime de minim 0,4 mm și sunt plasate la limita M și D a
preparației. La finalul prepara]iei proximale la nivelul coletului trebuie s\ apar\ pragul chamfer
sau drept de jur `mprejurul prepara]iei, care se continuă cu cele 2 șanțuri.
3. Prepararea [an]urilor de reten]ie

Instrumentar: — freza carbur\ tronconic\ cu terminație plată.
Se traseaz\:
— 2 șanțuri verticale, paralele cu axul dintelui/inserție;
— 1 șanț orizontal care le unește, urmărind conturul vârfului cuspidian cu o freză con
invers transversal.
54
Fig. 76. Prepararea [an]ului de reten]ie. Cele dou\ [an]uri proximale unite cu un bizou `ngust,
care urm\re[te marginea cuspidului vestibular.
Profunzimea [an]urilor verticale este de 1 mm la cap\tul cervical [i se lărgește spre ocluzal.

~n timpul acestei faze, freza trebuie ]inut\ cu exactitate paralel cu axa de inser]ie. Orice
`nclina]ie gre[it\ va determina o `nclina]ie nedorit\ a [an]ului de reten]ie care nu va mai permite
inser]ia microprotezei.
4. Finisarea
Finisarea are ca scop rotunjirea unghiurilor interne [i se realizeaz\ cu:

— freza diamantata flacara cu granulatie fina
— freza carbura de aceeasi forma
Urmeaz\ evaluarea zonelor preparate care trebuie s\ fie nete [i drepte. Cu clearence 0,6 mm
fa]\ de din]ii adiacen]i. Limita mezial\ a prepara]iei nu se extinde dincolo de punctul de unire
1/3 V [i 2/3P ale fe]ei proximale.
Fig. 77. {an]uri unite cu un bizou `ngust Fig. 78. Finisarea prepara]iei cu disc de celuloid
55
56
Coroana par]ial\ 7/8 (onlay 7/8)
Include suplimentar [i jum\tatea distal\ a fe]ei vestibulare.
Are aspect asem\n\tor cu o coroan\ complet\.
Jum\tatea mezial\ a suprafe]ei vestibulare r\m^ne intact\, ceea ce constituie un avantaj
fizionomic deosebit deoarece cuspidul V poate masca restul fe]ei V care este metalic.
Fig. 79. Macheta coroanei 7/8
Prepara]ia clinic\ pentru coroana par]ial\ 7/8

1. Prepararea fe]ei ocluzale.
2. Prepararea axial\.
3. Plasarea [an]ului de reten]ie.
4. Finisare-Evaluare.
Instrumentar:
— frez\ diamantat\ conje, semielipsoidala [i semicerc,
— freze cilindrice de diferite marimi;
— frez\ carbur\ cilindroconica, vârf drept;
— frez\ o]el extradur cilindroconica diferite marimi;
— freze fisurre;
— frez\ sferic\ de diferite marimi;
— frez\ carbur\ con invers mica;
— pietre finisat;
— sond\ parodontal\.

a. trasarea de gropi]e cu freza sferic\, `n fosetele meziale [i distale pe o profunzime 0,8 mm
b. unirea gropi]elor cu un [an] M-D de 0,8 mm profunzime.
c. trasarea [an]urilor de ghidare a ad^ncimii prepara]iei (0,8 mm) c^te 3 pentru fiecare
cuspid astfel ca s\ se limiteze foarte bine prepara]ia (`n punctul cel mai decliv [i cel mai `nalt al
cuspidului)
57
Fig. 80. Trasarea g\urilor pilot Fig. 81. Trasarea [an]ului Fig. 82. {an]urile de ghidaj
pe molar mezio-distal ocluzale
d. {lefuirea propriu-zis\ prin `ndepartarea insulelor de ]esut dentinar restante.
Fig. 83. {lefuirea fe]ei orale Fig. 84. Prepara]ia axial\
2. Prepararea axial\
a. se traseaz\ 3 [an]uri de aliniere `n peretele lingual, paralele cu axa de inser]ie
inten]ionat\;
b. se traseaz\ un al patrulea [an] pe linia disto-vestibular\ unde va fi [an] de reten]ie.
Fig. 85. Trasarea [an]ului disto-vestibular Fig.86. Prepara]ia realizat\
58
c. prepararea propriu-zis\ se `ncepe `n mijlocul suprafe]ei linguale [i se extinde circular de jur
`mprejurul dintelui, except^nd cuspidul M-V al molarului care trebuie s\ ram^na integru. Se traseaz\
`n paralel [i pragul chamfer la colet. V\zut\ dinspre mezial, prepara]ia realizat\ va fi ascuns\ `n
spatele cuspidului M-V.
3. Plasarea [an]urilor de reten]ie

{an]urile de reten]ie au acelea[i caracteristici ca [i la onlay 4/5.
Se plaseaz\ 2 [an]uri de reten]ie `n masa cuspidului M-V al molarului, exact la limitele prepara]iei proximal la
unirea 1/3 V cu 2/3 P a fe]ei meziale [i vestibular la jum\tatea fe]ei dentare.
Fig.87. Gradul de vizibilitate Fig.88. Plasarea [an]urilor de reten]ie

al prepara]iei
Cele 2 [an]uri de reten]ie comand\ axa de inser]ie deci trebuie s\ fie strict paralele `ntre ele
[i paralele cu axa de inser]ie. Volumul mare coronar al molarilor permite u[or profunzimi de 0,8 mm ale
[an]urilor.
4. Finisarea
Instrumentar:
— freza flac\r\ diamantat\ cu granula]ie fin\
Finisarea urm\re[te: — rotunjirea unghiurilor interne ale prepara]iei;

— evaluarea tuturor fe]elor dentare preparate [i a clearence-ului ob]inut.
a. b.
Fig. 89. Prepara]ia final\
59
60
CHESTIONAR
1. Care sunt indicațiile și contraindicațiile de utilizare ale coroanelor

parțiale ?
2. Care sunt avantajele utilizării coroanelor parțiale ? Dar dezavantajele ?
3. Care este instrumentarul recomandat pentru fiecare etapă ?
4. Ce rol îndeplinește șanțul proximal în cazul onlay-ului 4/5 ?
5. Din ce material se realizează aceste incrustații ?
61
Capitolul 6
Prepara]ia pentru onlay 3/4
(coroana par]ial\ 3/4 )
Onlay 3/4
Reprezint\ cea mai dificil\ prepara]ie clinic\ deoarece impune o prepara]ie foarte corect\ [i
preten]ioas\. Gradul de dificultate al prepara]iei rezult\ [i din faptul c\ de regul\ caninul are
forme foarte diferite. Doar dac\ [an]urile sunt plasate foarte exact, nu va exista o vizibilitate mare
a metalului pe zonele proximale.
Instrumentar:
— frez\ diamantat\ conje, semielipsoidal\ [i semicerc,
— frez\ cilindrice de diferite marimi;
— frez\ carbur\ cilindroconică, vârf drept;
— frez\ o]el extradur cilindroconic\ diferite marimi;
— freze fisurre;
— frez\ sferic\ de diferite marimi;
— frez\ carbur\ con invers mic\;
— pietre finisat;
— sonda parodontal\;
Fig. 90: Macheta de onlay 3/4
Preparare clinic\ pentru onlay 3/4
1. Prepararea suprafe]ei orale.

2. Prepararea axial\.
3. Plasarea [an]urilor de reten]ie.
4. Finisare.
1. Prepararea suprafe]ei orale
a. trasarea cu creionul a limitelor prepara]iei: — margine incizal\ la 0,5 mm oral;

— la 0,5-1 mm paralel cu festonul gingival;
— la unirea 1/3 V cu 2/3 O ale fe]ei proximale.
62
Fig. 91. Trasarea limitelor prepara]iei Fig.92. Trasarea [an]ului de ghidaj
b. [an] de ghidaj (pe fața orală supracingulară)
Instrumentar: — freza tronconic\ cu v^rf rotund;
— freza globular\ (sferic\ mare).
{an]ul va fi plasat pe mijlocul suprafe]ei orale, pe o profunzime de 0,8 mm, `n limitele
trasate cu creionul.
Există și varianta de a prepara mai multe orificii de ghidaj strict de ac profunzime cu
ajutorul unei freze sferice
c. prepararea suprafe]ei supracingulare orale
Instrumentar — freza diamantat\ pic\tur\;
— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund.
Se `ndep\rteaz\ pe profunzimea propus\ (0,8 mm) la `nceput pe o jum\tate de dinte [i apoi
pe cealalt\.
Fig. 93. Prepararea suprafe]ei Fig. 94. Trasarea bizoului pe marginea

supracingulare incizal\
d. trasarea unui bizou pe marginea incizal\
Bizoul face un unghi de 450 cu axul longitudinal al dintelui.
— are o l\]ime de 1-1,5 mm;
— este plasat pe marginea incizal\ spre oral [i nu scurteaz\ nimic din fa]a V a dintelui. La
canini suprafa]a este angulat\ `n doi versan]i unul mezial [i unul distal.
Cuprinde prepararea por]iunii subcingulare a fe]ei orale a dintelui cu ini]ierea prepar\rii la
colet a pragului supragingival.
a. se traseaza un [an] de ghidaj pe mijlocul suprafe]ei orale.
Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\ cu cap rotund.
63
Fig. 95. Trasarea [an]ului Fig. 96. Plasarea [an]urilor de reten]ie
de ghidaj axial
Freza este sus]inut\ strict paralel cu axul longitudinal al dintelui [i delimiteaz\ `n acela[i
timp [i pragul de la coletul dintelui.
3. Plasarea [an]urilor de reten]ie

Instrumentar: — freza diamantat\ con invers de mici dimensiuni.
{an]urile proximale se traseaz\ identic.
Cele doua [an]uri se unesc cu un [an] paraincizal.
Profunzime 1-1,5 mm.
Pentru retenție suplimentară se pot folosi pivoți de retenție plasați în puțuri dentinare
(pinledge) pe fața orală a dintelui
Tehnica pentru prepararea puțului dentinar:
— trasarea unei margini orizontale, freza tronconic\;
— realizarea unei g\uri pilot (freza carbur\ sferică mică);
— adancime 2 mm;
— `nfundarea pu]ului (freza carbur\ tronconică cu terminație plată).
4. Finisare si evaluare final\
Finisarea [i evaluarea final\ trebuie s\ depisteze eventualele margini de [mal] nesprijinit [i
s\ `nl\ture unghiurile ascu]ite sub]iri rezultate din preparare, care se pot fractura.
Cu sonda se verific\ calitatea pragului [i a [an]urilor proximale.
Fig. 97. Aspectul final al prepara]iei
64
65
CHESTIONAR
1. Care este indicația de elecție a incrustației 3/4 ?
2. Care sunt elementele de asigurare a retenției microprotezei pe

substructura organică ?
3. Care este instrumentarul necesar pentru preparare ?
4. Pe ce profunzime este necesară preparația ? De ce ?
66
Capitolul 7
METODA ACOPERIRII
Metoda acoperirii reprezint\ una dintre cele mai vechi metode de tratament protetic. Constă
`n acoperirea `n intregime a dintelui preparat.
Contactul microprotez\-dinte se poate realiza:
— pe toat\ suprafa]a (agregare extrinsec\ coronar\ total\);
— la colet [i pe suprafa]a ocluzal\ (agregare extrinseca coroana par]ial\).
a. b. c.
Fig. 98. Metoda acoperirii. a. Pacient cu substructuri organice preparate;
b. Pacient cu reconstituire maxilar\; c. Pacient cu reconstituire mandibular\
Metoda acoperirii
Avantaje:
— Aplicabile `n toate tipurile de leziuni odontale;
— Elemente utile `n agregarea construc]iilor plurale;
— Pot realiza o terapie individualizat\;
— Conserv\ vitalitatea dintelui.
Dezavantaje:
— Metoda neconservativ\ — necesit\ prepararea dintelui;
— Are contact `ntins la colet cu parodon]iul marginal;
— Din considerente estetice dicteaz\ fixarea marginii subgingival;
— Costisitoare;
— Nu permit verificarea vitalit\]ii dintelui;
— Dificil de `ndep\rtat.
Indica]ii:
— Tratamentul LOC cu lips\ de substan]\;
— Tratamentul LOC cu modific\ri de culoare;
— Distruc]ii intinse;
— Pentru conten]ia obtura]iilor plastice;
— Pentru refacerea raporturilor ocluzale normale;
— Tratamentul anomaliilor de volum [i pozi]ie;
— Ca element de agregare pentru construc]ii plurale;
— Ca element de agregare pentru [ine de imobilizare;
— Ca element de agregare pentru proteze scheletizate.
67
Contraindica]ii:
— Existen]a leziunilor inflamatorii specifice (TBC, lues, SIDA, sifilis etc);
— Din]i cu distruc]ii foarte mari;
— Din]i cu mobilitate mare;
— Leziuni periapicale netratate;
— Din]i tineri cu volum pulpar mare;
— Cavit\]i orale neigienizate;
— Pacien]i lipsi]i de igien\ orala.
Tipuri de coroane de acoperire:

1. Coroana metalic\ turnat\.
2. Coroana metalo-ceramic\.
3. Coroana total ceramic\ (all-ceram system).
4. Coroana mixt\.
5. Coroana acrilic\.
Prepara]ia la colet în metoda acoperirii
Sulcusul gingival este un spa]iu virtual delimitat de marginea gingival\ [i ata[amentul

epitelial. Epiteliul sulcular este nekeratinizat [i se comport\ ca o membran\ semipermeabil\,
care permite trecerea produc]iilor bacteriene patologice în interiorul ]esutului parodontal
(Glickman). De îndat\ ce placa bacterian\ începe s\ se acumuleze, s\n\tatea sulcusului gingival
este afectat\. De obicei inflama]ia gingival\ este asociat\ cu restaura]iile protetice, probabil
pentru c\ este mai dificil de a se men]ine igiena oral\ [i controlul pl\cii bacteriene în jurul
marginilor coroanelor dentare.
Foarte mul]i cercetatori au întreprins studii legate de rela]ia dintre plasarea marginilor
coroanelor dentare subgingival [i declan[area bolii parodontale. Aceste studii au ar\tat f\r\
dubiu c\ semnele de inflama]ie parodontal\ înso]esc plasarea marginilor coroanelor
subgingival.
Plasarea supragingival\ a marginilor restaura]iei este indicat\ în toate cazurile. Excep]ia o
reprezint\ grupul frontal maxilar la care primeaz\ estetica, [i dezgolirea în surâs a marginilor
coroanelor supra sau juxtagingivale este disgra]ioas\ [i neacceptabil\. Mai mult însa, [i în
aceste condi]ii se accept\ ca la pacien]ii la care tonicitatea buzei superioare este sc\zut\ [i
gradul de vizibilitate al dintilor superiori este sc\zut s\ se plaseze marginile prepara]iei
supragingival pentru c\ primeaz\ existen]a unui parodon]iu s\n\tos.
În concluzie, este bine ca prepara]ia la colet s\ se realizeze supragingival sau juxtagingival
deoarece restaura]iile au în aceste condi]ii mai multe avantaje biologice, sunt mai u[or de
preparat corect, f\r\ traum\ pentru parodon]iu [i igiena oral\ este mult mai u[or de între]inut.
Alte avantaje ale marginilor supragingivale sunt:
— pot fi finisate cu u[urin]\;
— amprentele sunt mai u[or de înregistrat [i au un rol sc\zut în lezarea parodontal\;
— restaura]iile pot fi evaluate cu u[urin]a la [edin]ele de dispensarizare.
În practic\, plasarea marginilor coroanei este influen]at\ de mai mul]i factori dintre care enumer\m:
— cerin]ele estetice ale pacientului;
— prezen]a cariilor subgingivale;
— preexisten]a restaura]iilor extinse cu margini subgingivale;
— din]i stâlpi care au coroane scurte dentare, neretentive;
— ori de câte ori exist\ susceptibilitate crescut\ pentru carii de colet.
68
Configura]ia marginii prepara]iei a fost subiect al multor controverse [i dezbateri. O
prepara]ie corect\ are o margine net\ [i egal\. Jonc]iunile t\ioase, neregulate sau în treapt\ vor
cre[te lungimea marginii coroanei [i vor reduce substan]ial adaptarea restaura]iei.
S-au propus de-a lungul timpului urm\toarele tipuri de prepara]ie la colet, fiecare cu
avantajele [i dezavantajele sale.
1. Prepara]ia „end-knife” sau în “margine de cu]it”

Prepara]ia „end-knife” reprezint\ o form\ foarte veche de prepara]ie dentar\ în care practic
nu se delimiteaz\ clar limita prepara]iei. Se folose[te freza efilat\ [i dup\ deretentivizarea
bontului dentar se elimin\ neregularit\]ile marginii dentare urm\rind în sulcus conturul dentar.
Metoda este deosebit de traumatic\, se lucreaz\ „orb” în parodon]iu care este lezat indubitabil.
Dup\ amprentare tehnicianul în mod arbitrar fixeaz\ marginea prepara]iei (care nu este sub
form\ de prag, deci nu este net\). Reprezint\ locul unde se va termina coroana [i eventual mai
[i graveaz\ în model. În func]ie de pozi]ia spatulei marginea coroanei iese mai lung\ sau mai scurt\, în supracontur
sau subcontur, în orice caz sub forma unei margini t\ioase, iritante pentru parodon]iul marginal.
Aceast\ prepara]ie nu este recomandat\, ea trebuie s\ fie scoas\ din arsenalul terapeutic.
2. Prepara]ia „în pan\” sau „end knife chanfreinat”

Prepara]ia „în pan\” reprezint\ de asemenea o prepara]ie f\r\ prag, pierdut\, dar spre
deosebire de precedenta, medicul realizeaz\ la nivelul termina]iei o u[oar\ dilatare pentru a
marca exact limita prepara]iei (de aici denumirea de pan\) [i astfel tehnicianul va fi ghidat în
plasarea marginilor coroanei.
Singurul avantaj al prepara]iei, c\ este conservativ\, este umbrit de numeroase dezavantaje:
— Limita prepara]iei nu este precis\, marginea este neclar\ [i pot u[or rezulta coroane
imprecise, mai lungi sau mai scurte, iritative parodontal;
— Nu este suficient\ grosime pentru materialul coroanei; tehnicianul nu poate mânui capa
de ceara f\r\ deformare [i adaug\ cear\ care modific\ conturul original dentar (coroane
in over-contur);
— Prepara]ia este asociat\ cu o conicizare exagerat\ a bontului la care reduc]ia axial\ nu
este corect aliniat\ cu axa dentar\.
Coroana va transmite for]ele recep]ionate paraaxial, se perturb\ biomecanica parodontal\,
nu se respect\ principiile biologice.
3. Pragul drept
Pragul drept reprezint\ primul tip de prag ap\rut din dorin]a de a realiza adaptarea în cazul
coroanei metalo-ceramice.
Practic, acest tip de prag se realizeaz\ cu o frez\ cilindric\ cu cap drept sau tronconic\ cu
cap drept (forma capului frezei va determina forma pragului ob]inut); se ob]ine un prag gingival
în unghi de 90° fa]\ de axul prepara]iei dentare, paralel cu festonul gingival [i de jur imprejurul
coletului dintelui.
Acest tip de prag a devenit necesar odata cu utilizarea coroanelor de înveli[ metalo-ceramice
[i mai târziu ceramice.
Pragul drept ofer\ loc suficient pentru o margine de por]elan destul de groas\ [i din aceste
motive se recomand\ utilizarea prepara]iei în prag drept pe peretele vestibular al coroanei
ceramo-metalice, în mod special când se realizeaz\ tehnica marginii de por]elan.
Pragul trebuie s\ formeze un unghi de 90° cu suprafa]a dentar\ preparat\ axial.Un unghi
ascu]it poate duce la fractur\. În practica stomatologic\ exist\ tendin]a de a se prepara mai
69
limitat pragul vestibular, aceasta ducând la restaura]ii cu estetic\ slab\ (transpare opacul) sau
contur vestibular în exces (over-contur protetic).
Prepara]ia în prag drept are dou\ mari dezavantaje:
a. Determin\ o pierdere mare de structur\ dentar\ [i impune de obicei devitalizarea
dintelui;
b. Duce la ob]inerea unui joint marginal deficitar.
În urma turn\rii piesei protetice, deoarece unghiul drept este mai greu de realizat, se ob]ine
un joint protetic mare, deci cea mai proast\ adaptare prag-margine coroan\.
Tehnicile de bizotare extern\ a pragului au pornit de la aceast\ observa]ie practic\ [i au rolul
de a îmbun\t\]i adaptarea marginal\.
4. Pragul drept bizotat extern

Pragul drept bizotat extern este un prag drept la care unghiul extern al prepara]iei este te[it,
realizând o margine înclinat\ în raport cu unghiul de 90° al prepara]iei, margine care plaseaz\
joint-ul protetic în zona subgingival\ de colet.
Acest tip de prag se realizeaz\ în dou\ etape: în prima etap\ se realizeaz\ pragul drept [i în
etapa urm\toare se bizoteaz\ marginea.
Forma acestui prag a fost imaginat\ ca o reac]ie la proasta adaptare a marginilor coroanei la
pragul drept. Pragul bizotat extern are joint-ul periferic cel mai mic. Ideal ar fi ca bizoul s\ fie
cu o înclina]ie de peste 70°. În practic\ bizourile se pot realiza de 45-60° deoarece în cazul
înclina]iei de 70° ar rezulta urm\toarele probleme:
— Marginile lungi ale coroanelor rezultate ar leza parodon]iul;
— Marginile ar fi deformabile la proba clinic\ [i la cimentare;
— Exist\ posibilitatea de distorsiune la arderea por]elanului.
La bizourile de 45-60° se spore[te calitatea adapt\rii prin controlul adapt\rii capei pe model
[i în gura pacientului.
Pragul în unghi drept bizotat îndepline[te dou\ cerin]e importante:
— Asigur\ spa]iu suficient pentru restaura]ie
— Ofer\ o adaptare marginal\ optim\
Alte avantaje ale acestui tip de prag sunt:
— Îndep\rtare adecvat\ fa]\ de ]esuturile dentare în zona cervical\
— Apar margini ale prepara]iei întotdeauna distincte
— Ofer\ un bun control al reduc]iei gingivale
— Control al plas\rii marginii subgingivale
— Rezisten]a adecvat\ la distorsiuni ale marginilor
Indica]ia de elec]ie: pentru margini vestibulare ale coroanelor ceramo-metalice posterioare
la care este necesar\ plasarea subgingival\.
5. Pragul in unghi obtuz (peste 135°)

Acest tip de prepara]ie a pragului se realizeaza cu o frez\ special\ (freza Torpedo), care are
capul sub forma a doi versan]i afla]i la înclina]ie de 135° fa]\ de axul longitudinal al frezei.
Prin pensularea zonei coletului cu freza Torpedo pe jumatate din profunzimea frezei se
ob]ine acest tip de prag relativ u[or. Mi[carea trebuie s\ fie continu\, f\r\ presiune [i sub
control permanent al orient\rii frezei. Marginea prepara]iei, datorit\ formei frezei, se plaseaz\
subgingival. Pragul este net, marginea este vizibil\, grosimea pentru materialul de restaura]ie
este suficient\.
Cel mai mare avantaj este reprezentat de adaptarea marginal\ foarte bun\ care se poate
ob]ine. Se asigur\ în plus [i o grosime cervical\ adecvat\ pentru reconstruc]ia protetic\.
70
Pragul în unghi obtuz este indicat pe din]ii care au coroane foarte lungi, cu prec\dere pentru
coroanele ceramo-metalice cu margini subgingivale, la pacien]i cu exigen]e estetice deosebite.
6. Pragul chamfer
Pragul chamfer reprezint\ un prag în unghi rotunjit. Autorii francezi îl numesc conjé,
definind, în func]ie de grosimea pragului, un conjé în sfert de elips\, deci mai îngust, [i un conjé
în sfert de sfer\ pentru grosimi mai mari.
Prepara]ia se realizeaz\ cu o frez\ tipic\, cilindric\ groas\ cu capul rotund, care trebuie s\
ac]ioneze pe jum\tate din dimensiunea ei. Prepara]ia este rapid\ [i u[oar\, asigurând loc pentru
o grosime adecvat\ a materialului coroanei de înveli[, [i de asemenea conjé-ul poate fi plasat cu
precizie ori de câte ori se impune acolo unde este necesar pe suprafa]a dentar\. Este necesar\
aten]ie pentru a nu l\sa margini de smal] nesprijinite. Marginea format\ este exact imaginea
instrumentului. Acurate]ea prepara]iei depinde de calitatea frezei diamantate [i a
turbinei.Marginea este preparat] cu freza ]inut\ exact în direc]ia dorit\ de preparare. Controlul
precis al orient\rii frezei diamantate este foarte important. Înclina]ia frezei spre dinte va
determina zone retentive, în timp ce angularea spre dinte va duce la conicizare exagerat\ [i
pierderea reten]iei. Pragul chamfer nu trebuie niciodat\ preparat mai lat decât jum\tate din
vârful frezei, în situa]ia contrar\ rezultând un prag m\rginit de smal] nesus]inut.
Prepara]ia chamfer este de preferat pentru coroanele metalice turnate [i pentru por]iunile
metalice ale coroanelor ceramo-metalice, margini vestibulare ale coroanelor ceramo-metalice
etc. De asemenea chamfer-ul reprezint\ tipul de termina]ie cel mai usor de realizat în toate
tipurile de prepara]ii dentare.
Exist\ dou\ avantaje majore ale acestui tip de prepara]ie:
— Prepara]ia este mai biologic\ [i mai conservativ\ pentru structurile dure dentare, ea
necesitând îndep\rtare de ]esuturi dure în cantitate mai mic\.
— La turnare metalul topit ajunge mai u[or la limita prepara]iei [i permite realizarea unui
joint periferic (distan]a structura dur\ - interfa]a protetic\) mic, deci se pot ob]ine
restaura]ii protetice foarte bine adaptate pe bont.
Din aceste considerente unii speciali[ti recomand\ un chamfer mare mai degrab\ decât un
prag drept [i majoritatea autorilor sunt de p\rere c\ pragul chamfer este mai u[or de preparat cu
precizie.
7. Pragul rotunjit 120° (conjé 120°)

Pragul rotunjit conjé 120° este utilizat ca alternativ\ la pragul de 90° pentru por]iunile
vestibulare ale pragului la coroanele ceramo-metalice. Pragul curb [i oblic reduce posibilitatea
r\mânerii de smal] nesus]inut [i las\ totu[i suficient\ grosime metalului pentru a permite
îngustarea ramei metalice.
O margine cu prag în bizou extern este deseori recomandat\ pentru pragul vestibular al
coroanei ceramo-metalice atunci când este utilizat un guler metalic.
Bizoul extern îndep\rteaz\ smal]ul nesprijinit [i permite finisarea par]ial\ a metalului.
Totu[i un prag curb ofer\ mai multe satisfac]ii estetice din cauz\ c\ marginea de metal poate
fi ascuns\, spre deosebire de bizoul extern care implic\ necesitatea pozi]ion\rii marginilor
restaura]iei în sulcus mai aproape de ata[amentul epitelial.
Cele mai frecvente prepara]ii la colet utilizate în practic\ sunt pragul chamfer [i pragul
drept.
71
Cea mai grav\ eroare este supraconturarea unghiului vestibular din dorin]a de a realiza o
preparare cât mai exact\. Revenirea, insisten]a în prepara]ie pe acela[i loc, face ca o cantitate
mai mare de ]esut dentar s\ fie îndepartat\ inutil sau s\ apar\ zone retentive, sau neregularit\]i
care cresc lungimea [i imprecizia marginilor protetice.
Din aceste considerente se recomand\ a se realiza mai degrab\ un prag chamfer, care se
ob]ine în mod corect mai u[or [i care se adapteaz\ oric\rui tip de restaura]ie, decât prepara]ii
sofisticate dar incorect realizate..
Prepararea pentru coroana metalic\ turnat\
Element protetic extrem de rezistent.

Cea mai mare longevitate.
R\m^ne `n continuare un element utilizat, chiar dac\ aduce mari prejudicii estetice.
a b
Fig. 99. a. Coroana metalic\ turnat\;b. Machetă în ceară
Avantaje:
— Reten]ie excelent\ (agregare extrinsec\ coronar\);
— Forma de rezisten]\ foarte bun\;
— Rezisten]\ la deformare (prin grosime [i configura]ia tip cilindru);
— Permite modificarea conturului axial;
— Permite modelarea zonei de furca]ie radiculară;
— Permite aplicarea elementelor speciale;
— Permite modific\ri u[oare ale ocluziei.
Dezavantaje:
— Nebiologic\;
— Zon\ mare de `nchidere marginal\;
— Poate leza parodon]iul marginal;
— Nu permite teste de vitalitate;
— Dezavantaj estetic major.
Indica]ii:
— Pe din]i pluriradiculari (molari maxilari, premolari [i molari mandibulari);
— Distruc]ii coronare importante;
72
— De c^te ori sunt necesare reten]ie [i rezisten]\ crescute (edenta]ii intercalate intinse);
— Construc]ii plurale;
— Din]i trata]i endodontic;
— Corectarea modific\rilor de paralelism.
Contraindica]ii:
— ~n situa]ii `n care se poate utiliza o solu]ie mai conservativ\;
— Dolean]e estetice speciale.
Considerente generale privind prepara]ia clinic\
ocluzal: — 1 mm la nivel cuspid de ghidaj;

— 1,5 mm la nivel cuspid de sprijin;
— urmeaz\ conturul anatomic;
— c^t mai conservativ\.
axial: — paralel\ cu axul longitudinal al dintelui;

— convergen]\ maxima 60.
la colet: — prag tip chamfer;

— l\]ime 0,5 mm;
— neted, distinct.
Fig. 100. Profunzimea prepara]iilor pentru coroana metalic\ turnat\
Prepara]ia clinic\ pentru coroana metalic\ turnat\
1. Trasarea [an]urilor de ghidaj ocluzale
Instrumentar:
— Freza diamantat\ tronconic\;
— Freza diamantat\ cilindric\;
— Freza carbur\ tronconic\.
73
Etape:
a. Se realizeaz\ gropi]e: 0,8 mm ad^ncime `n fosetele centrale, meziale [i distale cu freza

diamantat\ sferic\ mare.
Fig. 101.Trasarea gropi]elor Fig. 102. Trasarea [an]ului

pilot ocluzale mezio-distal ocluzal
b. Se unesc gropi]ele printr-un [an] mezio-distal trasat tot cu freza sferic\ diamantat\, 0,8
mm profunzime.
c. Se traseaza [an]uri de ghidaj de profunzime 0,8 mm pe versan]ii cuspidieni ai fe]ei

ocluzale (c^te 3 pe fiecare cuspid, `n por]iunea cea mai decliv\ [i cea mai `nalt\ a cuspidului); la
cuspidul de sprijin, profunzimea prepara]iei este 1,3 mm, iar la cuspidul de ghidaj 0,8 mm.
Fig. 103. Trasarea [an]urilor de ghidaj Fig. 104. Prepararea fe]ei ocluzale
pe versan]i cuspidieni

Instrumentar:
— freza tronconic\ diamantat\ cu v^rf rotunjit.
Se `ndep\rteaz\ ]esutul dentar restant `ntre [anturi.

Urmeaz\ verificarea clinic\ pentru clearance ocluzal (cu pastil\ material de amprent\).
3. Trasarea [an]urilor de ghidaj axiale

Instrumentar:
74
Se traseaz\ c^te un [an] pe centrul fe]ei vestibulare [i orale.
Se traseaz\ c^te un alt [an] `n unghiurile tranzi]ionale meziale [i distale.
{an]urile trebuie plasate riguros `n axul prepara]iei.
Fig. 105. Trasarea [an]urilor de ghidaj axiale Fig.106. Prepararea axial\ a dintelui [i
schi]area pragului
4. Prepararea axial\ a dintelui
Instrumentar:
a. Se `ncepe cu fa]a vestibular\ a dintelui, `ndepart^nd ]esutul dentar dintre [an]uri.

Prin corecta pozi]ionare a frezei se realizeaz\ [i pragul chamfer la colet.
b. Se continu\ cu prepararea fe]ei orale.

Pragul cervical are o l\]ime 0,5 mm [i trebuie s\ fie paralel cu festonul gingival.
c. Prepararea fe]elor proximale se face ergonomic.

Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ sub]ire.
Consta `n suprimarea unei pun]i de smal] restant\ proximal dup\ prepararea fe]elor
vestibulare [i orale ale din]ilor.
Tehnica const\ `n t\ieturi progresive cu freza din ambele p\r]i, vestibular [i oral.
Fig. 108. Prepararea fe]elor proximale Fig. 109. Prepara]ia la colet
75
5. Prepara]ia la colet
Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund;
— freza tronconic\ cu cap drept;
— freza cilindric\ cu termina]ie `n unghi obtuz;
— freza cilindric\ cu cap rotund.
Alegerea tipului de prepara]ie necesit\ experien]\ profesional\.

Se urmare[te nivelul de plasare [i aspectul pragului realizat.
6. Finisarea prepara]iei
Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ cu terminație rotundă de granulație fină;
— freza tronconic\ cu terminație plată.
Finisarea const\ `n nivelarea atent\ a suprafe]elor preparate.

Se asigur\ tranzi]ia neted\, f\r\ unghiuri ascu]ite dintre suprafe]ele dentare.
Se pot plasa elemente speciale de reten]ie, [an]uri verticale sau inlay-box, `n situa]ia `n care
se apreciaz\ c\ prepara]ia rezultat\ nu ofer\ suficient\ reten]ie.
Fig. 109. Coroana metalic\ turnat\ — aspect clinic
76
77
CHESTIONAR
1. Câte tipuri de preparații la colet cunoașteți ? Care sunt cele mai

uzuale și care sunt indicațiile acestora ?
2. Ce instrumentar se folosește pentru preparația la colet ?
3. Care sunt fazele de preparare în metoda acoperirii pentru un dinte

lateral ?
4. Care sunt indicațiile și contraindicațiile

coroanei metalice ?
5. Ce avantaje are utilizarea coroanei metalice ? Dar dezavantaje ?
6. Care este instrumentarul necesar pentru prepararea dintelui ?
78
Capitolul 8
METODA ACOPERIRII
Prepararea pentru coroana metalo-ceramic\
Coroana metalo-ceramic\
~ncepe s\ fie frecvent utilizat\.

Cea mai dorit\ restaura]ie.
Format\ dintr-o cap\ metalic\ [i o mas\ de ceramic\ ars\.
Exist\ diferite tipuri de rapoarte dintre metal [i por]elan, `n raport cu necesit\]ile clinice,
extrem de variate.
Metal
Fig.110. Rapoarte metal-por]elan
Profunzimea prepara]iei la coroana metalo-ceramic\, ca `n imagine:
≥ 0,5 mm ≥ 0,3 mm
≥ 0,3 mm ≥ 1,2 mm ≥ 0,6 mm
≥ 1,2 mm
≥ 1,5 mm
1,3-1,7 mm 1,3-1,7 mm
0,8-1,2 mm
Fig. 111. Profunzimea prepara]iilor
Restaura]ia ceramo-metalic\ const\ dintr-o cap\ metalic\ turnat\, acoperit\ total sau par]ial
de un strat de por]elan, care are rolul de a reda aspectul, culoarea, textura ]esutului dentar
natural.
79
Fig.112. Capa metalic\ turnat\ (de remarcat forma preparației la colet)
Fig. 113. Etape de laborator `n realizarea coroanei ceramo-metalice
Indica]ii:
— La to]i din]ii care necesit\ acoperire complet\;
— C^nd exist\ cerin]e estetice ridicate;
— Ca element de agregare `n pun]i;
— Purt\toare de elemente speciale `n protezarea compozit\;
— Distruc]ii coronare majore;
— Necesitate de rezisten]a [i reten]ie sporit\;
— Din]i devitali;
— Necesitatea recontur\rii fe]elor laterale ale din]ilor;
— Modificari ale planului ocluzal.
Contraindica]ii:
— Carioactivitate intens\ [i prelungit\;
— Boala parodontal\ netratat\;
— Pacien]i tineri, cu camer\ pulpar\ voluminoas\;
— ~n cazurile `n care se poate utiliza un mijloc de tratament mai conservativ (exemplu:
fa]ete laminate).
80
Avantaje:
— ~mbin\ rezisten]a metalului cu estetica ceramicii;
— Red\ aspectul unui dinte natural, cu posibilitatea de particularizare;
— Calit\]i retentive excelente;
— Form\ de rezisten]a adecvat\;
— Permite p\strarea vitalit\]ii dintelui;
— Permite corec]ia u[oar\ a axului dentar;
— Prepara]ie u[oar\;
— Ceramica este un material mai biologic și este mai bine tolerată de țesuturi;
— Ofer\ protec]ia la caria recurent\;
— Slab\ conductibilitate termic\ dacă metalul e acoperit în totalitate.
Dezavantaje:
— Necesit\ o grosime mare de ]esut dentar `ndep\rtat;
— La din]ii frontali, pentru un efect estetic reu[it, marginea coroanei trebuie plasat\ subgingival;
— Exista riscul de fractur\ a placajului ceramic;
— Dificultate la alegerea culorii [i transmiterii c\tre tehnician cu acurate]e;
— Cost ridicat.
Prepararea clinic\ pentru coroana ceramo-metalic\
sau vârf rotund

cu
1. Trasarea [an]urilor de ghidaj vestibulare

Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ sau cilindrică cu terminație rotundă;
— freza tronconic\ cu terminație dreaptă.
Se traseaz\ trei [an]uri 1 mm profunzime până la 1,5 mm (+ 0,2 mm finisare).
81
Fig. 114. Trasarea [an]urilor Fig. 115. {an]uri de ghidaj
de ghidaj vestibulare la nivelul marginii incizale
2. {an]uri de ghidaj la nivelul marginii incizale

Se traseaz\ `n continuarea [an]urilor vestibulare.
Profunzime 1,8 mm (+ 0,2 mm pentru finisare).
Trei [an]uri.
3. Prepararea marginii incizale

Scop: s\ rezulte 2 mm clearance ocluzal.
Fig. 116. Prepararea marginii incizale Fig. 117. Prepararea fe]ei vestibulare
4. Prepararea fe]ei vestibulare

Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf plat sau rotunjit.
Const\ `n `ndep\rtarea ]esutului restant dintre [an]uri.

Prepararea fe]ei vestibulare se realizeaz\ `n paralel cu schi]area pragului la colet.
Profunzime 1,5 mm (— dar minim 1,2 mm!).
82
Localizarea [i configura]ia pragului
Ideal supragingival sau juxtagingival.
Lățime 1,1 — 1,5 mm.
Prag drept sau chamfer (numit conjé de autorii francezi), obtuz, etc (protec]ia parodon]iului
marginal cu fir de bumbac).
Fig. 118. Localizarea [i configura]ia pragului Fig. 119. Prepara]ia axial\ a dintelui `n
(`n figur\ cu unghi bizotat extern) paralel cu schi]area pragului obtuz
(freza Torpedo)
5. Prepara]ia axial\ a dintelui

Se reduc suprafe]ele proximale axiale cu freza paralel\ cu axa de inser]ie (maxima convergen]\ 60)
La nivelul fe]ei orale în registrul cervical se realizeaz\ prepara]ia 0,5 mm profunzime.
~n paralel se schi]eaz\ pragul.
Urmeaz\ prepara]ia por]iunii supracingulare (cu freza pic\tur\), profunzime 1-1,5 mm.
6. Prepara]ia la colet
Prag `n unghi drept sau chamfer.
Aten]ie la plasarea subgingival\! (numai vestibular pentru incisivii maxilari)
Nivelul trebuie s\ urmeze conturul ]esuturilor moi.
Fig. 120. Prepara]ia la colet (prag chamfer) Fig. 121. Aspect final al prepara]iei
(prag `ngust pe fa]a oral\)
7. Finisarea
Se rotunjesc toate unghiurile prepara]iei.
Se realizeaz\ evaluarea final\ a prepara]iei.
83
84
CHESTIONAR
1. Când este indicată utilizarea coroanei ceramo-metalice ?

Dar dezavantajele ?
2. Există mai multe tipuri de rapoarte dintre metal și porțelan la coroanele

metalo-ceramice ? Care este elementul care dictează acest lucru ?
3. Care sunt profunzimile obligatorii de lucru în prepararea pentru coroana

metalo-ceramică ?
4. Care este cel mai avantajos tip de prag pentru coroana metalo-ceramică ?
De ce ?
85
Capitolul 9
METODA ACOPERIRII
Prepararea pentru coroana total ceramic\
(coroana Jacket clasic\)
Coroana total ceramic\
~n cazul coroanei total ceramice nu mai exist\ stratul de metal pe care se arde ceramica, a[a
ca `n cazul coroanei metalo-ceramice.
Se utilizeaz\ ceramici rezistente (de exemplu ceramica cu leucit\);
Efectul estetic este cel mai bun, din punct de vedere al translucidit\]ii [i al culorii, pentru c\
lumina nu este blocat\ de metal.
Fig.122. Coroana Jacket clasic\ Fig. 123. Coroane ceramice

cu machiaj ocluzal
Tehnicile All-Ceram fac apel la tehnologii sofisticate:

a. Turnarea unui “ceramic-core” din ceramic\ dur\, dup\ care se realizeaz\ o
individualizare cu ceramic\ estetica (Dicor —Trey DentSply; Cera- Pearl);
b. Sistem in-ceram — firma Vita folose[te o cap\ de sticl\ din alumino-silicat peste
care se arde succesiv ceramic\ clasic\ (In-ceram- Allumina, In-ceram- Zirconia);
c. Ceramica topit\ injectat\ `n tipar (IPS Empress de la Ivoclar);
d. Tehnica CAD-CAM utilizeaz\ blocuri rigide de ceramic\, care prin frezare
computerizat\ determin\ forma final\. Estetica se realizeaza prin machiaj cu
glazur\.
Condi]iile de rezisten]\ pentru coroana total-ceramica rezultate din preparare sunt:

— Grosime uniforma 1 — 1,5mm;
— Incizal grosime crescuta;
— Prag drept
Avantaje:
— Aspect estetic superior;
— Transcluciditate excelent\;
86
— Biocompatibilitate foarte bun\;
— Permite o [lefuire mai redus\ a dintelui;
— Aspectul restaura]iei poate fi modificat prin modificarea agentului de lipire;
Dezavantaje:
— Rezisten]\ scazut\;
— În cazul pragului drept circumferen]ial, e necesară o reten]ie crescut\;
— Dificult\]i la margini;
— Exist\ riscul de fractur\;
— Pot genera abrazii pe antagoni[ti.
Indica]ii:
— Pe zone cu standard estetic crescut;
— Pe din]i cu LOC V sau M-D;
— Pe din]i relativ intac]i.
Contraindica]ii:
— Ori de c^te ori o procedur\ mai conservativ\ este posibil\;
— Rar utilizat\ la molari.
Prepararea pentru coroana Jacket clasic

Instrumentar:
— freza tronconic\ cu v^rf rotund 2 mm;
— freza diamantat\ cu cap drept;
— freza pic\tur\ mare;
— freza carbur\ de finisat;
— freze sferice.
Fazele de preparare clinic\
— Fazele de preparare sunt similare celor de la coroana ceramo-metalic\.
— Diferen]a este la prag:
• Prag chamfer sau drept de 1 mm, circumferen]ial.
Prepara]ia clinic\ pentru coroana total ceramic\
1. Trasarea santurilor de ghidaj vestibulare

Instrumentar: — freza tronconic\ cu v^rf drept;
— freza tronconic\ cu v^rf rotunjit.
Se traseaz\ 3 [an]uri de ghidaj pe fa]a V a dintelui (un [an] mezial [i c^te unul la liniile de
tranzi]ie M-V [i D-V) de profunzime:
— 0,8 mm colet;
— 1,3 mm spre incizal (+ 0,2 mm finisaj).
{an]urile sunt paralele `ntre ele [i paralele cu axul longitudinal al dintelui.
87
Fig.124. Trasarea [an]urilor Fig. 125. {an]uri de ghidaj
de ghidaj vestibulare pe marginea incizal\
2. {an]uri de ghidaj pe marginea incizal\

Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund;
— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf plat.
Se traseaza trei [an]uri de profunzime 1,3 mm pe marginea incizal\ `n continuarea [an]urilor
trasate vestibular.
3. Prepara]ia marginii incizale

Se `ndep\rteaz\ straturile amelo-dentinare restante;
Se las\ un clearance 1,5-2 mm.
Fig.126. Prepara]ia marginii incizale Fig.127. Prepararea fe]ei vestibulare

— Reduc]ia substan]ei amelo-dentinare la nivelul fe]ei vestibulare;
— Se realizeaz\ la nivelul componentei cervicale, cu freza riguros paralel\ cu axa inser]iei;
— ~n paralel se schi]eaz\ pragul.
5. Completarea prepar\rii axiale a dintelui
a. {an]uri de ghidaj 0,8 mm profunzime pe fa]a oral\ a dintelui;
Instrumentar: — freza diamantat\ 1 mm diametru.
88
Fig.128. {an]uri de ghidaj axiale Fig.129. Prepararea por]iunilor latero-cingulare
b. Prepararea propriu-zis\ a por]iunilor latero-cingulare;
Instrumentar: — freza tronconic\ groas\ cu cap rotund sau plat.
c. Prepararea suprafe]ei supracingulare
Instrumentar: — freza picatur\.
d. Verificarea clearance ocluzal.
Fig.130. Reduc]ia suprafe]ei supracingulare Fig.131. Prepararea pragului
6. Prepararea la colet (chamfer)

— Se prepar\ pragul circumferen]ial de 1 mm l\]ime;
— Paralel cu festonul gingival;
— 0,3-0,5 mm subgingival vestibular (numai pentru gr. frontal maxilar superior).
89
7. Finisarea
Fig.132. Aspect final
90
CHESTIONAR
1. Care sunt indicațiile și contraindicațiile de utilizare ale coroanelor

ceramo-metalice ?
2. Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării coroanelor ceramo-metalice?
3. Care este instrumentarul necesar pentru prepararea unui incisiv central

pentru coroana ceramo-metalică ?
4. Care este profunzimea minimă pentru coroana ceramo-metalică ?

Dar profunzimea maximă ?
5. Ce tip de preparație la colet este necesară ? De ce ?
91
Capitolul 10
METODA ACOPERIRII
Prepararea pentru coroana mixt\
Coroana mixt\
Coroana mixt\ `mbin\ avantajele economice considerabile date de utilizarea unor materiale
ieftine cu avantajele estetice suficiente ale acestui tip de restaura]ie, ceea ce o recomand\ pentru
terapia protetic\ de masa (social\). Coroana mixt\ este alcatuit\ dintr-o structur\ de rezisten]\
confec]ionat\ din metal [i o suprastructur\ din material fizionomic aplicat\ V sau V [i O prin
intermediul unor sisteme de reten]ie confec]ionate tot din metal.
Materialul fizionomic poate fi:
1. acrilat - iar coroana se va numi coroan\ mixt\ metalo-acrilic\;
2. compozit (termobar sau fotopolimerizabil) - iar coroana se va numi coroan\ mixt\
metalo-polimeric\.
Datorit\ necesit\]ii de a plasa pe fa]a vizibil\ a dintelui a materialului fizionomic dublat de
metal [i sistemele de reten]ie pentru materialul fizionomic, prepararea substructurii organice la
acest nivel va fi mai accentuat\ (1,8-2,5 mm).
Fig.133.: Coroana mixt\; machete în ceară
Caracteristici:
— Material fizionomic, nu e aderent de metal, deci tehnicianul trebuie sa faca retentii din
metal;
— Acrilatul nu e material rezistent, deci nu se accepta extinderea utilizarii sale ocluzal;
— La nivelul fe]ei vestibulare prepararea clinic\ trebuie sa fie mai accentuat\: 1,8-2,1 mm;
• 0,5-0,8 mm pentru metal și rezistenta
• 1,3- 1,5 mm pentru materialul fizionomic
Profunzimi:
• vestibul 1,8-2 mm
• ocluzal 1-1,5 mm
• oral 0,5 mm
• proximal 0,5 mm
92
Avantaje:
— Pre] sc\zut, convenabil terapiei de masa;
— Nu necesit\ dotare tehnic\ special\;
— Pot fi utilizate singulare sau `n construc]ii plurale;
— Pot face parte din terapia mixt\ sau compozit\, fiind purt\toare de EMSS (elemente de
men]inere, sprijin [i stabilizare ale protezei scheletizate).
Dezavantaje:
— Reclam\ sacrificiu biologic;
— Plasarea marginilor subgingival poate afecta parodon]iul;
— Uneori reclam\ devitalizarea dintelui;
— Acrilatul se abrazeaz\ [i se coloreaz\ gri.
Indica]ii:
— Ca mijloc de refacere morfo-functional\ a tuturor dintilor;
— C^nd e necesar\ reten]ia [i rezisten]\ maxim\;
— Permit realizarea de elemente de reten]ie.
Contraindica]ii:
— La tineri cu camera pulpar\ voluminoas\;
— ~n toate situa]iile `n care se poate realiza un alt mijloc protetic mai conservativ.
Prepararea clinic\ pentru coroana mixt\ (dinte frontal)

Instrumentar :
— freza diamantat\ tronconic\ cu cap rotund;
— freza carbur\ tronconic\ cu cap rotund;
— freza diamantat\ `n pic\tur\;
— freza diamantat\ cilindric\ cu v^rf plat;
— freze diamantate cilindroconice efilate;
— instrumentar de m^n\;
— piese montate la contraunghi.
Faze clinice
1. Trasarea [an]ului de ghidaj vestibular;
2. Trasarea [an]urilor incizale;
3. Prepararea marginii incizale;
4. Prepararea fe]ei vestibulare;
5. Prepararea axial\ a dintelui;
6. Prepararea la colet;
7. Finisarea prepara]iei.
1. Trasarea [an]ului de ghidaj vestibular

— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf plat.
Se traseaz\ 3 [an]uri de ghidaj:
— de profunzime: 0,5 mm colet [i 0,8 mm incizal;
— paralele cu axul de inser]ie.
93
Fig.134. Trasarea [an]urilor de ghidaj Fig.135. {an]urile incizale
vestibulare
2. Se traseaz\ [an]urile incizale:

— `n continuarea celor vestibulare;
— de profunzime 1,8 mm.

— freza diamantat\ tronconic\ cu cap drept.
Const\ `n prepara]ia complet\ a marginii incizale, prin suprimarea insulelor de ]esut dentinar
restante `ntre [an]urile tratate.

Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf plat [i granula]ie medie.
Profunzime 0,5 mm colet [i 1,5-2 mm incizal.

Se traseaz\ pragul `n paralel, drept sau chamfer.
Spre unghiul de trecere se menajeaz\ apari]ia [an]urilor axiale.
5. Prepararea axial\ a dintelui (fa]ă oral\ și fețe proximale)

Instrumentar: — frez\ diamantat\ tronconic\ efilat\.
94
Pentru a se conserva c^t mai bine forma anatomic\ a din]ilor frontali (cingulum) se prefer\
prepararea axial\ realizat\ `n 2 timpi; la `nceput zona subcingular\ axial\ prelungit\ [i pe fe]ele
proximale [i `n a doua etap\ prepararea zonei supracingulare a fe]ei orale a dintelui.
— Prepararea se face pe o profunzime de 0,3-0,5 mm;
— Se traseaz\ `n paralel cu prepara]ia [i pragul supragingival de la colet, orientat
paralel cu festonul gingival (0,5 mm)
— Fe]ele proximale vor fi preparate dup\ suprimarea cu aten]ie a punctelor de contact
prin abrazie progresiv\ cu freza diamant\ tronconic\.
Fig. 138. Prepararea axial\ a dintelui Fig.139. Suprimarea punctului de contact

(fa]a oral\)
— Din diferen]ele de profunzime ale prepara]iilor vestibular [i distal apar dou\ [an]uri
axiale mezial [i distal la debutul fe]elor proximale ale dintelui. Aceste [an]uri au
rolul de a realiza o mai bun\ reten]ie a microprotezei la dintele preparat [i de
asemenea ofer\ posibilitatea ca materialul fizionomic s\ se termine cu o grosime
suficient\.
Fig.140. {an]urile axiale Fig.141. Prepararea suprafe]ei

supracingulare
— Registrul supracingular al fe]ei orale se prepar\ cu freza pic\tur\ diamantat\;

— Profunzimea prepara]iei 1-1,5 mm.
6. Prepararea la colet
— Pragul gingival se realizeaz\ chamfer cu o l\]ime 0,5 — 1 mm;
— Pozi]ionarea instrumentarului este foarte important\.
95
7. Finisarea
Instrumentar:
— freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund;
— freza tronconic\ cu v^rf plat.
Finisarea const\ `n nivelarea atent\ a suprafe]elor

preparate.
Se asigur\ tranzi]ia neted\, f\r\ unghiuri, dintre
suprafe]ele dentare.
Fig.142. Aspect final
Prepara]ia unui dinte cuspidat pentru coroana mixt\

1. Trasarea [an]ului de ghidaj;
2. Prepararea fe]ei ocluzale;
3. Trasarea [an]urilor de ghidaj vestibulare [i orale;
4. Prepararea fe]elor vestibulare [i orale;
5. Prepararea fețelor proximale;
6. Prepararea la colet;
7. Finisarea prepara]iei;
96
Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\ cu terminație rotund;
— freza diamantat\ tronconic\ cu terminație plată;
— freza diamantat\ \ cilindric\;
— freza carbur\ \ cilindric\;
— freza carbur\ tronconic\ cilindro-conic\.
1. Trasarea [an]urilor de ghidaj:

— Se traseaz\ găuri de profunzime 0,8 mm `n fosetele centrale, meziale [i distale;
— Se unesc gropi]ele cu un [an] centro-ocluzal;
— Se traseaz\ [an]uri de ghidaj pe versan]ii cuspidieni, vârful și șanțuri intercuspidiene.
2. Prepararea feței ocluzale:

— Se realizeaz\ prepararea anatomorf\ a fe]ei ocluzale;
— Se verific\ clearance-ul rezultat.
Fig. 143. Trasarea [an]urilor de ghidaj Fig. 144. Prepararea fe]ei ocluzale
3. Trasarea [an]urilor de ghidaj axiale

Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund.
Se traseaz\ [an]uri pe fa]a vestibular\ 1,5-1,8 mm ocluzal [i 0,5 mm la colet.

Pe fa]a oral\: 1 mm ocluzal [i 0,5 mm gingival.
Fig. 145. Trasarea [an]urilor vestibulare Fig. 146. Prepararea fe]elor vestibulare
[i orale [i orale
97
4. Prepararea axială a dintelui
— Debut cu prepararea mai accentuat\ a fe]ei vestibulare, în paralel cu crearea pragului și a
zonelor de atac pentru prepararea fețelor proximale;
— Se prepar\ fa]a oral\;
— Fe]ele proximale se prepară prin separarea punctului de contact cu o freză tronconică
subțire. Cu freza tronconică groasă cuc ap rotund se finisează și se plasează pragul..
— Urmeaz\ acelea[i criterii ale prapara]iei clinice;
— Cel mai convenabil chamfer: 0,5 mm.
Fig.147. Prepararea axial\ Fig. 148. Prepara]ia la colet
6. Finisarea
— Trebuie să ducă la obținerea unei suprafețe netede, plane cu unghi rotunjit.
Fig.149: Finisarea Fig.150: Aspect final

~n concluzie:
— Profunzimea prepara]iei este mai mare la nivelul fe]ei vestibulare, unde trebuie
realizat un spatiu pentru grosimea metalului [i a acrilatului din restaura]ia definitiv\
(1,5-2 mm);
— Pe fe]ele proximale trebuie p\strat un prag vertical care rezultă din profunzimile
diferiteale preparațiilor fețelor V și proximale;
— Forma prepara]iei la colet este chamfer sau drept 0,5 mm;
— Ori de c^te ori este posibil, prepara]ia va fi supragingival\.
98
CHESTIONAR
1. Ce indicații – contraindicații de utilizare are coroana mixtă ?
2. Din ce materiale se confecționează ?
3. Utilizarea materialului fizionomic impune preparație specială a dintelui ?

Care este aceea ?
4. Ce tip de preparație la colet este necesară ?
99
Capitolul 11
METODA ACOPERIRII
Prepararea pentru coroana de acrilat
Coroana provizorie din acrilat
Coroana fizionomic\ din acrilat este considerat\ o terapie proviozorie `n principal din cauza
caracteristicilor materialului fizionomic care este nerezistent (abrazia [i fractura). Din acelea[i
considerente lucr\rile protetice din acrilat care nu sunt `nlocuite cu restaur\ri definitive,
determin\ migr\ri, versii [i rota]ii ale din]ilor antagoni[ti [i vecini favoriz^nd `n acest fel
instabilitatea ocluzal\. Este indispensabil\ cunoa[terea caracteristicilor acrilatului pentru a putea
contracara efectele negative ale acestora.
Fig.151. Coroane de acrilat Fig 152. Modific\ri ale coroanelor de acrilat `n timp
(11; 12; 21; 22)
Caracteristici ale acrilatului:

— Ieftin;
— U[or de prelucrat;
— Nu necesit\ aparatura special\;
— Reactiv cu ]esuturile bucale;
— D\ irita]ie parodontal\;
— Determin\ alergii;
— Relativ rezistent `n grosime mare;
— Sufer\ un fenomen de distrugere `n mediul bucal;
— ~[i schimb\ culoarea;
— Rezisten]\ sc\zut\;
— Modificare volumetric\ la polimerizare;
— Margini cu striuri iritative;
— U[or de prelucrat.
Indica]ii:
— Ca element de restaurare provizorie;
— ~n terapia de mas\, ca element de tranzi]ie (protezare provizorie de lungă durată) pentru
frontali;
— ~n reabilit\ri mari protetice ale planului de ocluzie, ca mijloc de tranzi]ie pentru testarea
dimensiunii verticale de ocluzie corecte.
100
Contraindica]ii:
— Ca element de reconstruc]ie definitiv;
— Nu se utilizeaz\ `n zonele laterale deoarece prin abrazie poate declanșa instabilitate ocluzal\.
Avantaje:
— Ieftin;
— U[or de prelucrat;
— Nu necesit\ aparatur\;
— Red\ aspectul natural al din]ilor;
— Se poate adapta u[or;
— Se poate completa.
Dezavantaje:
— Nu red\ perfect fizionomia;
— Nerezistent;
— ~n timp se distruge;
— ~[i poate schimba culoarea;
— Determin\ alergii;
— Iritant pentru parodon]iul marginal;
— Nu se poate adapta la colet;
— Reclama sacrificiu biologic mare: 1,5-2 mm.
Caracteristici:
— Grosimea prepara]iei — 1,5-2 mm;
— La colet termina]ie end-knife.
Prepararea pentru coroana de acrilat

Instrumentar:
— Freza diamantat\ flacără pentru obținerea preparației end-knife chanfreinat
(mai avantajoasă);
— Freza diamantat\ tronconic\ efilat\;
— Freza diamantat\ picatur\.
1. Trasarea [an]urilor de ghidaj
Fig. 153. Trasarea [an]urilor de ghidaj Fig. 154. Prelungirea [an]urilor

pe marginea incizal\
101
Instrumentar: — freza diamantat\ tronconic\.
Trasarea a trei [an]uri de ghidaj (unul median [i dou\ laterale), de profunzime 0,5mm la
colet.
{an]urile se prelungesc [i la nivelul marginii incizale prin schimbarea orient\rii frezei.

Instrumentar: — freza diamantat\ flacără.
Scopul este s\ se ob]ină clearance 2 mm `n toate direc]iile.
Pentru o eficien]\ crescut\ se lucreaz\ cu partea groas\ a instrumentarului.
Reducerea se face la `nceput pe o jum\tate [i apoi pe cealalt\ jumătate a dintelui.
Instrumentar: — freza diamantat\ flacără;

— freza diamantat\ tronconic\ efilată.
Const\ `n `ndep\rtarea insulelor de ]esut amelo-dentinar restant.
ATEN}IE: nu se urm\re[te trasarea pragului la colet, ci doar derentivizarea dintelui.
4. Prepararea axial\ a dintelui
Fig. 157. Prepararea axial\ Fig. 158. Prepara]ia la colet
102
Instrumentar: — freze diamantate efilate;
— freza diamantat\ flacar\.
Atacul punctului de contact se face V [i O progresiv.
Prepara]ie latero-cingular\.
Prepararea suprafe]ei orale supracingulare (freza pic\tur\).
Instrumentar: — freze diamantate efilate;

— freza diamantat\ flacar\.
Prepara]ia la colet va fi end-knife, de preferință end-

knife chanfreinat..
Consider\m iresponsabil\ plasarea unei astfel de
prepara]ii la alte tipuri de coroane dentare.
6. Finisarea
Nivelarea unghiurilor [i a marginilor.

Se verific\ clearance-ul ocluzal.
Fig. 159. Aspect final
103
104
CHESTIONAR
1. Care sunt indicațiile – contraindicațiile coroanei de acrilat ?
2. Ce avantaje și dezavantaje au aceste coroane ?
3. Ce tip de preparație la colet reclamă coroana acrilică ?

De ce ?
105
Capitolul 12
COROANA DE SUBSTITU}IE
(Coroana Richmond)
Coroana de substitu]ie reprezint\ un mijloc de terapie protetic\ ce restabile[te `n `ntregime

morfo-func]ional coroana unui dinte cu leziuni `ntinse `n suprafa]\ [i profunzime.
~nlocuirea coroanei naturale a dintelui prin artificiu coronar solidarizat la r\d\cina dintelui
prin dispozitiv radicular se nume[te agregare radicular\ intrinsec\.
Aceasta metoda are indica]ii restr^nse [i bine precizate. Face apel la devitalizarea dintelui
[i cere desfiin]area coroanei clinice a acestuia.
Fig. 160. Coroana Richmond clasic\
Avantaje:
— Permite realizarea unor construc]ii protetice singulare sau plurale cu bun efect estetic;
— Ofer\ o agregare solid\ prin pivot mecanic (radicular);
— Are o valoare func]ional\ bun\;
— Poate fi construit\ din orice material;
— Se poate realiza singular, dar [i sub forma unor construc]ii plurale (pe mai mul]i din]i).
Dezavantaje:
— Necesit\ devitalizarea dintelui;
— Necesit\ sacrificarea coroanei dentare;
— Dicteaz\ axul de inser]ie;
— Dup\ cimentare, dezinser]ia este imposibil\.
Indica]ii:
— Pe din]i monoradiculari, dar se poate utiliza [i pe pluriradculari cu modific\ri de tehnic\;
— R\d\cini lungi, cu canale permeabile;
— R\d\cini drepte sau cu o u[oar\ curbur\;
— R\d\cini corect tratate endodontic;
— Distruc]ii carioase majore;
— Pe din]i cu indice mezio-distal mic;
— Fracturi coronare cu por]iunea restant\ supragingival\;
106
— Anomalii de pozi]ie;
— Discromii, displazii dentare;
— Abraziuni patologice;
— Ca element de agregare;
— ~n stabilizarea aparatelor scheletizate;
— ~n imobilizarea parodontopatiilor;
— Refacerea ghidajului anterior;
— Pe din]i cu r\d\cina vizibil\ deasupra gingiei.
Contraindica]ii:
— Pe r\d\cini netratate sau tratate incomplet;
— Leziuni periapicale cronice (c^nd rezec]ia apical\ nu ofer\ o lungime restant\ satisf\c\toare);
— Fracturi corono-radiculare subgingivale;
— Pe r\d\cini scurte sau curbe;
— Pe r\d\cini cu apexul deschis;
— Pere]i radiculari infiltra]i carios [i nerezisten]i;
— Din]i mobili;
— Stare general\ afectat\.
Alc\tuirea coroanei de substitu]ie:

1. Dispozitiv radicular
— realizeaz\ agregarea la r\d\cina dentar\;
— are rolul de a reuni elementele coroanei de
substitu]ie;
— trebuie s\ `ndeplineasc\ anumite condi]ii:
• rezisten]\ — prin calitatea materialului;
• rigiditate;
• adaptare imediat\ la loja radicular\.
— tipuri:
• simplu
• compus
- tip pl\cu]\ Fauchard; Fig. 161. Alc\tuirea coroanei Richmond
- tip pl\cu]\ [i inel Richmond.
2. Dispozitiv coronar
— reface morfologia [i func]ia dintelui ales;
— tipuri:
• coroane mixte metalo-acrilice;
• coroane cu pseudobont metalic peste care sunt aplicate coroane de inveli[;
• coroane prefabricate din por]elan (Logan, Davis).
Tehnica de preparare pentru coroana Richmond

Prepararea pentru coroana tip Richmond presupune urm\torii timpi operatori:
1. Amputarea coronar\.
2. Planarea suprafe]elor de sec]iune.
3. Prepararea suprafe]elor laterale ale substructurii organice.
4. Prepararea suprafe]ei de sec]iune corono-radicular\.
107
5. Prepararea lojei radiculare.
6. Finisarea substructurii organice.
7. Protec]ia substructurii organice preparate.
1. Amputarea coronar\
Instrumentar:
— disc diamantat activ pe muchie;
— pietre roat\ diamantate;
— freze turbina cilindrice;
— piatr\ lenticular\
Exist\ mai multe tipuri de amputare coronar\, dintre care consider\m ca util\ [i mai putin
traumatic\ urm\toarea metod\ detaliată.
Fig. 162. Amputarea coronar\
Tehnica de lucru:
— se `mparte coroana `n trei p\r]i egale (treimi): incizal\, medie [i de colet;
— cu discul activ pe muchie se sec]ioneaz\ `n diagonal\ din unghiul intern spre treimea
medie, primele dou\ treimi exact `n 2;
— urmeaz\ sec]ionarea jum\t\]ii restante;
— se ob]ine un rest de dinte de dimensiuni 1/3 din dimensiunea ini]ial\, cu o sec]iune
triunghiular\ `n v^rf.
2. Planarea suprafe]elor de sec]iune

— cu piatra roat\ se regularizeaz\ suprafa]a;
Fig. 163. Planarea suprafe]ei de sec]iune Fig. 164. Prepararea suprafe]elor laterale
ale dintelui
108
3. Prepararea suprafe]elor laterale ale substructurii organice
Substructura organic\ restant\, care are `n\l]imea de o treime din `n\l]imea coroanei [i
suprafa]a plan\ ocluzal, va fi preparat\ neretentiv [i pierdut subgingival.
— se utilizeaz\:
• freza diamantat\ tronconic\ cu v^rf rotund;
• freza cilindro-conic\ cu v^rf rotunjit;
• freza pentru preparare subgingival\, flac\r\ [i v^rfuri diamantate.
— scop:
• deretentivizarea suprafe]elor;
• prepararea la colet al unui chamfer de 0,5 mm.
— pragul trebuie infundat vestibular pentru a masca o eventuala colereta metalica la acest nivel
4. Prepararea suprafe]ei de sec]iune corono-radicular\

— instrumentar:
• freza roat\ diamantat\;
• freza pic\tur\ diamantat\;
• freza diamantat\ cilindric\ cu cap rotund.
— se `ncepe prin a prepara doi versan]i (`n “acoperi[ de cas\”), cu pietre roat\ de mici
dimensiuni.
Versantii preparației sunt:

• versant vestibular care cuprinde 2/3 din suprafa]a de sec]iune [i este oblic;
• versant oral care cuprinde 1/3 [i este orizontal.
Fig. 165. Prepararea suprafe]ei de sec]iune
— cu ajutorul frezei diamantate pic\tur\ sau oliv\ mari, versantul vestibular va fi preparat
concav `n dou\ sensuri: M-D si V-O (ca o lingur\);
— se va rotunji muchia de unire dintre cei doi versan]i pentru a evita fracturile
Pragul la nivel vestibular se poate înfunda subgingival doar în situații speciale..

Instrumentar:
— ace Kerr pentru dezobturare manuala;
— freze Beutelrock;
— freze Gattes;
— freza diamantat\ globular\ mare.
109
Fig. 166. Dezobturarea manual\ Fig. 167. Utilizarea frezei globulare
a canalului radicular
Tehnica de lucru:
— se dezobtureaz\ manual canalul pe 2/3 din lungime cu ace Kerr de m\rimi diferite, prin
`ndep\rtarea manual\ a conului de gutaperc\; profunzime 2/3 sau 3/4 din lungimea
r\d\cinii;
— cu instrumentar Beutelrock de dimensiune 1 p^n\ la 4;
— cu vitez\ mic\;
— nu se exercit\ presiune apical\;
— cu presiune redus\ pe pere]ii laterali (aten]ie la praguri sau forarea `ntr-o direc]ie
gre[it\).
Loja radicular\ are urm\toarele caracteristici:

— de form\ conic\ cu pere]i convergen]i doar `n 1/3 apical\;
— lungimea c^t 2/3 din lungimea r\d\cinii;
— pe sec]iune transversal\ respect\ forma r\d\cinii (se opre[te tendin]a reconstituirii de
rota]ie `n ax);
— diametrul lojei radiculare — c^t 1/3 din diametrul r\d\cinii.
Fig. 168. Utilizarea frezei Beutelrock Fig. 169. Prepararea avant-trou
Prepararea “avant-trou”:
— la nivelul accesului `n loja radicular\;
— cu ajutorul frezei sferice de mari dimensiuni;
— const\ `n excava]ie hemisferic\ sau cavitate de inlay.
110
— are rol:
• protec]ia substructurilor organice (`ndep\rtarea marginilor sub]iri);
• asigur\ o grosime mai mare a metalului deci cre[te rezisten]a unirii dintre partea
coronar\ [i cea radicular\;
• efect antirotatoriu;
• asigur\ un plus de metal `n momentul turn\rii, [i astfel faciliteaz\ turnarea.
6. Finisarea substructurii organice

— const\ `n nivelarea tuturor muchiilor rezultate la
preparare;
— se realizeaz\ cu:
• freze diamantate fine efilate;
• discuri de h^rtie;
• mici cupe de cauciuc.
7. Protec]ia substructurii organice preparate

— se realizeaz\ prin pansament medicamentos
aplicat `n loja radicular\ și ciment provizoriu.
Fig.170: Aspect final al prepara]iei
111
112
CHESTIONAR
1. Când este indicată utilizarea coroanei Richmond ?

Dar când este contraindicată ?
2. Care sunt elementele din care este realizată o coroană Richmond ?
3. Ce înseamnă coroană de substituție ?
4. Care sunt fazele de preparare și instrumentarul necesar

pentru coroana Richmond ?
5. Care sunt caracteristicile lojei radiculare ?
113
Capitolul 13
METODA SUBSTITUIRII
PRIN DUBL| PIES| PROTETIC|
Cele dou\ elemente componente ale coroanei de substitu]ie (dispozitivul radicular [i
dispozitivul coronar) sunt confec]ionate separat. Deci reconstruc]ia prin dubl\ pies\ protetic\
este alcătuit\:
1. o reconstruc]ie metalic\ turnat\ a coroanei stabilizat\ prin pivot radicular numit\ curent
IOS (inlay-onlay de substitu]ie);
2. o coroan\ de `nveli[ care poate fi de orice tip: metalic\ turnat\, semifizionomic\,
ceramo-metalic\ etc.
Fig. 171. Fig. 172. Alc\tuirea dublei piese protetice de substitu]ie

Macheta coroanei
Indica]ii:
— leziuni odontale ce nu distrug toat\ coroana;
— din]i cu diametru V-O mic;
— din]i cu rezec]ii [i r\d\cini scurtate.
Avantaje:
— permite `nlocuirea coroanei de acoperire;
— consolideaz\ coroana dentar\ restant\;
— p\streaz\ resturile coronare de ]esut dentar (nu
amputeaz\ total coroana);
— rezolv\ problema `ndep\rt\rii construc]iei
protetice de pe bont.
Dezavantaje:
— comand\ axul de inser]ie; Fig. 173. Situa]ia ini]ial\
— sacrificiu biologic mare;
— dezinser]ie dificil\.
Prepararea clinica pentru metoda substitu]iei prin dubl\ pies\ protetic\

— cu ajutorul:
• instrumentarului rotativ: freze sferice la tura]ii conven]ionale;
• instrumentrului manual: linguri Black.
114
— se `ndep\rteaz\ toat\ dentina ramolit\;
— se suprim\ pere]ii sub]iri (predispu[i la fractur\) [i
marginile anfractuoase.
— urmăre[te deretentivizarea suprafe]elor laterale;
— cu ajutorul frezei diamantate tronconice cu v^rf
rotund;
— se realizeaz\ un prag chamfer de l\]ime 0,5 mm de
jur-împrejurul coletului dentar.
Fig. 174. ~ndep\rtarea dentinei ramolite
Fig. 175. Prepara]ia axial\ Fig. 176. Dezobturarea manual\ a canalului radicular

Instrumentar:
— ace Kerr pentru dezobturare manual\;
— freze Beutelrock;
— freze Gattes;
— freza diamantat\ globular\ mare.
Tehnica de lucru:
— se dezobtureaz\ manual canalul pe 2/3 din lungime cu
ace Kerr de marimi diferite, prin `ndep\rtarea manual\ a
conului de gutaperc\; profunzime 2/3 sau 3/4 din lun-
gimea r\d\cinii; Fig. 177. Utilizarea frezei
— cu instrumentar Beutelrock de dimensiune 1 p^n\ la 4; Beutelrock
— cu viteza mic\;
— nu se exercit\ presiune apical\;
— cu presiune redus\ pe pere]ii laterali (aten]ie la praguri sau forarea `ntr-o direc]ie gre[it\).
Loja radicular\ are urm\toarele caracteristici:

— de form\ conic\ cu pere]i convergen]i doar `n 1/3 apical\;
— lungimea c^t 2/3 din lungimea r\d\cinii;
— pe sec]iune transversal\ respect\ forma r\d\cinii (opre[te tendin]a reconstrucției de
rota]ie `n ax);
— diametrul lojei radiculare - c^t 1/3 din diametrul r\d\cinii.
115
Prepararea “avant-trou”:
— la nivelul accesului `n loja radicular\;
— cu ajutorul frezei sferice de mari dimensiuni;
— const\ `n excava]ie hemisferic\ sau crearea unei
cavități de inlay;
— are rol:
• protec]ia substructurilor organice (`ndep\rtarea
marginilor sub]iri);
• asigur\ o grosime mai mare a metalului deci Fig. 178. Prepararea avant-trou
cre[te rezisten]a unirii dintre partea coronar\ [i
cea radicular\.
• efect antirotatoriu;
• asigur\ un plus de metal `n momentul turn\rii,
[i astfel faciliteaz\ turnarea.
4. Finisarea substructurii organice

— const\ `n nivelarea tuturor muchiilor rezultate la preparare;
— se realizeaz\ cu:
• freze diamantate fine efilate;
• discuri de h^rtie;
Fig. 179. Aspectul prepara]iei
• mici cupe de cauciuc;
5. Protec]ia substructurii organice preparate

— se realizeaz\ prin pansament medicamentos aplicat `n loja radicular\
Fig 180: Prepara]ia axial\ dubl\ pies\ protetic\
Variante de preparare clinic\
1. C^nd dintele de preparat are diametrul foarte mic, suprafa]a radicular\ va fi preparat\
plan\ sau cu doi versan]i.
116
Exist\ un pericol de torsiune, [i din aceast\ cauz\
vom lua unele m\suri de precau]ie:
— e necesar\ prepararea unei cavit\]i de inlay `n loc
de avant-trou;
— se mai pot realiza pu]uri dentinare paralele cu loja
radicular\.
2. Când în urma preparației rezultă o geometrie
neretentiv\ foarte redusă, forma generală de bont
dentar se va realiza prin completarea cu pseudobont
metalic (fig. 184).
3. Când dintele de preparat are un indice V-O mic —
Fig. 181. Prepararea unei cavit\]i de rezult\ o preparație cu pericol de fractur\. Se reduce din
inaly `n loc de avant-trou `n\l]imea coronar\ p^na la o grosime satisf\c\toare.
Fig. 182. Bizotare extern\ [i intern\ pentru Fig. 183. Reducere ocluzal\
asigurarea rezisten]ei (din]i cu diametre reduse)
4. ~n cazul unui dinte pluriradicular:

— se utilizeaz\ un canal (cel mai lung [i mai accesibil);
— se pot utiliza două canale (unul dup\ toate caracteristicile prepara]iei [i cel\lalt preparat
doar pe por]iunea sa ini]ial\, care este `n axul prepara]iei);
— clavetarea (unul dintre pivo]ii radiculari va fi glisant);
— coroane telescopate conjuncte.
Caz clinic — 24 distruc]ie coroan\ masiv\ cu refacere prin dubl\ pies\ protetic\
Fig. 184. IOS cimentat Fig. 185. Proba coroanei de Fig. 186. Reconstituirea
acoperire ceramo-metalică (dublă piesă protetică)
117
118
CHESTIONAR
1. Care este diferența între metoda substuirii clasice și a celei prin dublă
piesă protetică ?
2. De ce este necesară utilizarea metodei substituirii prin dublă piesă

protetică ?
3. Din ce material se poate realiza dispozitivul radicular ?
4. Care sunt fazele de lucru pentru prepararea coroanei de substituție prin

dublă piesă protetică ?
5. Cum se realizează protecția substructurii organice ?
119
Capitolul 14
AMPRENTAREA SUBSTRUCTURII PROTETICE
Defini]ie: imaginea negativ\ a c^mpului protetic `nregistrat\ cu ajutorul unor materiale

speciale [i utiliz^nd o tehnic\ adecvat\.
Scop:
— De a reproduce toate detaliile c^mpului protetic;
— De a servi la construc]ia unui model necesar tehnicianului `n vederea confec]ion\rii
piesei protetice.
A. Materialele de amprent\
— se utilizeaz\ materiale elastice sau semirigide (datorita particularit\]ilor c^mpului
protetic care are numeroase zone retentive);
— modalitatea de lucru [i propor]iile past\-activator trebuie respectate riguros, `n func]ie
de indica]iile firmei produc\toare.
B. Materialele accesorii amprent\rii

— Portamprenta;
— Adezivi pentru portamprentele clasice;
— Fire retractoare [i solu]ii astringente pentru relevarea sulcusului dentar;
— Bisturiu de t\iat amprenta (se taie langhetele sub]iri, zonele retentive sau [an]uri de des-
pov\rare).
Portamprentele
Portamprentele reprezint\ substratul material necesar `n cazul `n care se aplic\ materialul de

amprent\ `n vederea `nregistr\rii amprentei.
Se pot clasifica `n func]ie de mai multe criterii, dupa cum urmeaz\:
— dup\ zona `nregistrat\:
• Portamprente maxilare;
• Portamprente mandibulare;
• Portamprente bimaxilare;
— dup\ timpul de utilizare:
• Portamprente de folosin]\ `ndelungat\;
• Portamprente de unic\ folosin]\.
— dup\ forma:
• Portamprente cu reten]ii;
• Portamprente f\r\ reten]ii.
Fig. 187. Portamprente standard metalice
120
Alegerea portamprentei trebuie s\ se realizeze în a[a fel încât:
— s\ asigure o grosime uniform\ a materialului de amprent\ pe toate fe]ele dintelui (atât
ocluzal cât [i pe fe]ele laterale ale dintelui)
— s\ nu favorizeze p\trunderea materialului în zone retentive care nu trebuie obligatoriu
redate. Dep\[irea cu material de amprent\ în zonele retentive poate genera tensiuni interne [i
distorsiuni în amprenta finit\ dup\ demularea acesteia din cavitatea bucal\.
— inser]ia portamprentei s\ ia în calcul axele de inser]ie diferite ale din]ilor care pot
constitui astfel, zone extrem de retentive. Aceste retentivit\]i opresc insinuarea la acel nivel a
materialului de amprent\ [i determin\ o demulare fie imposibil\, fie distorsiune.
— portamprenta trebuie s\ cuprind\ tot câmpul protetic. O aten]ie special\ trebuie acordat\
zonelor distale ale câmpului protetic reprezentate de ultimii molari care trebuiesc obligatoriu
incluse.
— un efect foarte bun se ob]ine prin deretentivizarea anterioar\ amprent\rii a anumitor
zone care nu au o importan]\ protetic\ deosebit\, dar care creeaz\ dificult\]i la amprentare (trag
materialul de amprentare [i pot determina distorsiune).
— tehnica de demulare este iar\[i foarte important\. Desprinderea amprentei de pe câmp
trebuie s\ se fac\ pe cât posibil printr-o mi[care unic\ de dezinser]ie. Pentru zonele laterale,
balans\rile stânga-dreapta ale portamprentelor pot cauza modific\ri ireversibile ale amprentei.
La fel, pe zona frontal\ o trac]iune perpendicular\ poate distruge amprenta mai ales dac\ din]ii
frontali sunt exagerat vestibulariza]i.
Tehnicile de amprentare
Tehnicile de amprentare pot fi divers clasificate în func]ie de numeroase criterii.
— dup\ zona de arcad\ dentar\ pe care o amprenteaz\ se pot diferen]ia:

• amprente parcelare, care amprenteaz\ o por]iune a arcadei dentare
• amprente globale care înregistreaz\ toat\ arcada dentar\.
— dup\ num\rul de materiale care sunt utilizate la relizarea amprent\rii:

• amprent\ simpl\ care se realizeaz\ utilizând un singur material (ex: amprent\
preliminar\ cu alginat)
• amprent\ compozit\ care folose[te mai multe materiale de amprentare (H. Wash
technic)
— dup\ modalitatea de realizare a amprentei microprotezei:

• amprenta cu ghidaj unitar care presupune o amprent\ ini]ial\ realizat\ cu inel [i
mas\ termoplastic\ pe dintele preparat, completat\ de o amprent\ global\ peste,
pentru redarea raporturilor de vecin\tate
• amprenta f\r\ ghidaj unitar în care amprenta prepara]iei se realizeaz\ f\r\ inel, ci
concomitent cu acela[i material de amprentare ca [i pentru restul arcadei
— dup\ zona pe care o amprenteaz\:

• amprenta unitar\ care reprezint\ amprenta realizat\ doar la nivelul dintelui de
preparat
• amprenta de situa]ie, e amprenta folosit\ pentru a pozi]iona pe arcad\ amprenta
unitar\ [i în acest fel a furniza tehnicianului datele necesare privind raportele cu
parodon]iul, din]ii vecini etc.
121
— dup\ num\rul de amprente necesare pentru redarea complet\ a detaliilor morfologice
ale câmpului protetic se diferen]iaz\:
• Amprenta într-un timp, const\ în
înregistrarea printr-o singur\ manoper\ a arcadei
dentare cu substructura dentar\ preparat\, a din]ilor
antagoni[ti [i a rapoartelor de ocluzie. În acest caz
se poate utiliza o portamprent\ special\ din mas\
plastic\ care prezint\ un perete vestibular [i unul
oral uni]i între ei, la mijloc printr-o plas\, realizând
pesec]iune aspectul literei “H”. Plasa este realizat\
dintr-un material foarte sub]ire care permite
arcadelor dentare s\ se coopteze perfect în ocluzie.
Se încarc\ materialul siliconat în portamprenta care Fig. 188. Amprenta `ntr-un timp (a+b+c)
se introduce în cavitatea oral\, pozi]ionându-se
întâi pe maxilar sub presiune manual\, dup\ care închiderea gurii în ocluzie centric\ va realiza
amprentarea arcadei antagoniste mandibulare [i a rapoartelor de ocluzie.
• Amprenta în doi timpi. În primul timp se
realizeaz\ amprentarea arcadei cu substructurile
organice preparate utilizând portamprente standard,
materiale de amprent\ [i tehnici adecvate care pot fi
diverse. În al doilea timp se va înregistra arcada
antagonist\ [i rapoartele de ocluzie, concomitent.
Pentru înregistrarea arcadei antagoniste [i a
raportelor de ocluzie se aplic\ un rulou de material
siliconic suficient de gros pe arcada antagonist\ care
s\ acopere suprafe]ele ocluzale [i o parte din fe]ele
vestibulare [i orale ale dintelui. Prin închiderea gurii Fig. 189. Amprenta `n 2 timpi (b+c, a)
pacientului, în ocluzie centric\ se va înregistra
ocluzia. Materialul este modelat vestibular prin intermediul p\r]ilor moi de c\tre medic [i oral,
de c\tre pacient prin limb\. Dup\ priz\ materialul se îndep\rteaz\ din cavitatea oral\, verificându-
se calitatea amprent\rii. Timpul doi al amprent\rii în 2 timpi se poate realiza cu ajutorul
materialelor termoplastice sau a cerurilor.
• Amprenta în 3 timpi. În primul timp se
realizeaz\ amprenta arcadei cu substructurile organice
preparate. În timpul al doilea se amprenteaz\ arcada
dentar\ antagonist\ iar în timpul al treilea rapoartele de
ocluzie dintre cele dou\ arcade. Înregistrarea
rapoartelor de ocluzie se poate face utilizând cear\ sub
form\ de pl\ci de forma arcadei cu suport textil. Aceste
pl\ci vor fi plasate între suprafe]ele ocluzale, pacientul
închizând gura în pozi]ia de ocluzie centric\. Alte
materiale care se pot utiliza în înregistrarea raporturilor
de ocluzie sunt masele termoplastice plastifiante în
Fig. 190. Amprenta `n 3 timpi (a, b ,c)
momentul înregistr\rii. Mai exist\ [i posibilitatea de a
înregistra ocluzia pe suporturi din plas\ sub]ire fixate la
un cadru metalic pe suprafa]a c\rora se a[eaz\ material siliconat sau past\ de eugenat de zinc,
care nu ofer\ opozi]ie la mi[carea de închidere.
122
Amprenta global\
Se refer\ la amprentarea `ntregii arcade dentare.

— se poate face:
• `ntr-un timp (arcada de lucru, antagoni[tii [i ocluzia concomitent);
• `n 2 timpi (arcada de lucru sau antagoni[tii `ntr-un timp si ocluzia `n timpul doi);
• `n trei timpi (fiecare element `nregistrat printr-o amprent\ separat\).
Fig. 191. Amprenta Fig. 192. Amprentarea Fig. 193. Amprenta globală
global\ `ntr-un timp global\ `n 2 timpi `n 3 timpi
Ca tehnic\, amprenta global\ poate fi:
1. Amprenta cu ghidaj unitar (segmentar\)
Pentru amprentarea dintelui preparat se folose[te inelul, care reprezint\ ghidajul unitar.
Se utilizeaz\:
• Inel de cupru;
• Inel prefabricat;
• Inel din folie termoplastic\;
• ~n prima etap\ se realizeaz\ amprentarea dintelui

preparat cu inel [i masa de amprent\, peste care se
`nregistreaz\ supraamprenta de situa]ie, care va reda
pozi]ia prepara]iei `n ansamblul arcadei;
• Dup\ tehnica utilizat\ (2 sau 3 timpi) se vor `nregistra
[i celelalte elemente necesare tehnicianului (arcada
antagonist\ [i ocluzia).
Fig. 194. Amprenta cu ghidaj unitar
Tehnica amprentei cu inel [i mas\ termoplastic\
1. Alegerea inelului de cupru (cheia Herbst).

2. Adaptarea inelului:
— Transversal\: contactul inelului pe toat\ circumferin]a coletului.
• Verificare:
- Cu sonda 17 prin palpare;
- Prin introducerea acului Miller;
- Cu lumina proiectat\ `n inel cu ajutorul oglinzii dentare.
123
— Axial\: urmare[te conformarea marginilor inelului `n raport cu gingia marginal\ liber\.
• Tehnica:
1. Pozi]ionarea inelului;
2. Trasarea liniei paralel cu festonul gingival;
3. Se sec]ioneaz\ inelul sub conturul gingival trasat;
4. Bizotare intern\ `n unghi de 450 (numai la inelul de cupru);
5. Verificare.
— Ocluzal\: se scurteaz\ lungimea inelului prin t\iere [i `ndep\rtare sau prin t\iere [i
r\scroirea marginilor, astfel `nc^t inelul de cupru s\ permit\ ocluzia normal\ c^nd este a[ezat pe
substructura preparat\.
Fig. 195. Adaptarea inelului de cupru Fig. 196. Amprentarea unitar\
Realizarea amprentei propriu-zise

1. se `ncarc\ inelul cu material termoplastic plastifiat dinspre gingival spre ocluzal;
2. se pozi]ioneaz\ inelul cu material termoplastic ramolit prin presiune la nivel ocluzal pe
inel cu spa]iu de refluare, menaj^nd ocluzal un spa]iu de refluare al excesului de material;
3. r\cire cu spary aer-ap\;
4. `ndep\rtarea amprentei cu cle[te crampon `nc\lzit (pentru inelul de cupru);
5. verificare.
Realizarea amprentei de situa]ie
~n acest fel se realizeaz\ completarea amprentei unitare realizate cu inel [i mas\ termoplastic\.
Tehnica de lucru:
1. Materialul de amprent\ e preg\tit [i `nc\rcat `n portamprenta standard;
2. Portamprenta `nc\rcat\ este aplicat\ centrat pe c^mpul protetic, exercit^nd
presiune dinspre posterior spre anterior (se evit\ curgerea materialului de
amprent\ spre zonele reflexogene);
3. Dupa priz\, demularea amprentei de situa]ie trebuie s\ antreneze [i amprenta
unitar\.
Se poate realiza `n unul, doi sau trei timpi.
(Exersa]i descrierea acestor tipuri de amprentare).
124
2. Amprenta global\ f\r\ ghidaj unitar
Substructura organic\ preparat\ este `nregistrat\ concomitent cu restul arcadei [i nu se mai

realizeaz\ ghidajul unitar prin utilizarea inelului de cupru.
Principala problem\ este relevarea corect\ a sulcusului gingival [i asigurarea p\trunderii
materialului fluid de amprentare `n sulcus.
Se utilizeaz\ urmatoarele metode de etalare a sulcusului:
1. Firul de bumbac simplu sau dublu;
2. Metode chimice (Expansyl, Gingifoam);
3. Metoda chiuretajului rotativ Rex Ingraham;
4. Metoda evic]iei cu electrocauterul;
Tehnicile cele mai cunoscute de amprentare global\ f\r\ ghidaj unitar sunt:
2. 1. Tehnica de sp\lare sau “wash”(2 materiale, 2 timpi)

Se folosesc siliconi de dou\ consisten]e diferite: v^scos [i fluid, [i portamprente cu
reten]ii.
Metoda de lucru:
1. alegerea portamprentei;
2. se prepar\ materialul vascos [i se introduce `n amprent\;
Fig. 197. Aplicarea firului de bumbac Fig. 198. Prepararea metrialului v^scos
3. se `nregistreaz\ amprenta `n cavitatea bucal\;
Fig. 199. Aplicarea materialului Fig. 200. Amprenta `nregistrat\

`n portamprenta standard v^scos cu materialul v^scos
4. `ndep\rtarea zonelor de reten]ie [i formarea cu bisturiul a unor [an]uri de eliminare

a fluidului;
5. prepararea materialului fluid;
125
Fig. 201. Prepararea materialului fluid de amprentare
Fig. 202. Prepararea materialului fluid

6. `nc\rcarea materialului fluid `n portamprent\;
7. amprentarea [i verificarea aspectului final.
Fig. 203. ~nc\rcarea materialului fluid Fig. 204. Aspect final al amprentei realizate
`n portamprent\
Discu]ia metodei:
— aceast\ tehnic\ este mare consumatoare de timp;
— este supus\ erorii pentru c\ dac\ medicul nu `ndep\rteaz\ suficient material din preamprent\,
pot s\ apar\ distorsiuni care pe model determin\ apari]ia de “plusuri” (o bul\ de material,
care din lips\ de spa]iu pentru refluare, va r\m^ne pe substructurile organice).
Fig. 205. Deficien]e posibile `n tehnica “wash”
126
Solu]ia:
— Utilizarea foliei de separare din polietilen\;
— O folie sub]ire [i rugoas\ e aplicat\ pe materialul v^scos `n timpul `nregistr\rii primei
faze (pre-amprenta). Folia se `ndep\rteaz\ ulterior, dar r\m^ne spa]iu suficient pentru
materialul fluid. Ideal: pre-amprenta se `nregistreaz\ `nainte de preparare. ~n lipsa foliei
se poate utiliza tifon.
Fig. 206. Utilizarea foliei de separare
2.2. Tehnica dublului amestec realizat concomitent
Cei doi siliconi de consisten]e diferite sunt utiliza]i `n acela[i timp (portamprenta se `ncarc\
cu material v^scos, substructurile organice sunt `nc\rcate cu material fluid aplicat cu seringa).
Fig. 207. ~nc\rcarea `n sering\ cu spatula a Fig. 208. ~nc\rcarea materialului fluid `n
materialului fluid sering\ prin rularea `n con a h^rtiei pe care
s-a preparat materialul
Pentru ob]inerea celor mai bune rezultate, v^scozitatea celor doua materiale trebuie s\ fie c^t
mai apropiat\.
Fig. 209. Aplicarea materialului fluid `n Fig. 210. Utilizarea seringii Dunlop
cavitatea bucal\
127
Discu]ia metodei:
— materialul v^scos `mpinge materialul fluid, astfel detaliile de pe suprafa]a cervical\ nu
sunt `nregistrate, [i pot s\ apar\ distorsiuni pe `ntreaga suprafa]\ a amprentei.
Fig. 211. Deficien]e ale tehnicii de amprentare

Solu]ia:
— folosirea materialelor cu v^scozit\]i asem\n\toare [i o bun\ reproducere a detaliilor.
Fig. 212. Amprente corecte

2.3. Tehnica amprent\rii cu un singur material (un material, un timp)
— se mai nume[te tehnica monofazic\;

— se utilizeaz\ doar cu ajutorul siliconilor de adi]ie.
Fig. 213. Siliconi de adi]ie. Se livreaz\ `n cartu[ cu pistol aplicator

cu mixare-dozare automat\
128
Discu]ia metodei:
— lipsa de reproducere a detaliilor;
— demularea amprentei de pe modelul de gips dificil\ ceea ce cre[te riscul deterior\rii
modelului.
Fig. 214. Deficien]e posibile ale metodei

Solu]ia:
— utilizarea unei portamprente individuale confec]ionate clasic pe baza unei amprent\ri
preliminare
— portamprenta utilizat\ nu trebuie s\ fie perforat\ pentru a realiza o presiune uniform\ `n
timpul amprent\rii.
Fig. 215. Portamprenta individual\ Fig. 216. Amprenta realizat\

realizat\ `n laborator cu portamprenta individual\
2.4. Tehnica amprentei parcelare cu portamprenta standard prin dublu amestec (dou\
materiale, un timp)
— alegerea portamprentei adecvate situa]iei clinice;
— aplicarea adezivului.
Fig. 217. Aplicarea adezivului pe Fig. 218. ~nc\rcarea materialului chitos

portamprenta parcelar\
129
— `nc\rcarea materialului chitos `n portamprent\ (materialul chitos [i materialul fluid au
consisten]e asem\n\toare);
— aplicarea simultan\ de material fluid cu seringa `n jurul substructurilor organice `n
cavitatea oral\ a pacientului dupa izolarea [i uscarea c^mpului;
Fig. 219. Aplicarea cu seringa Fig. 220. Aplicarea portamprentei

a materialului fluid `n cavitatea orală
— aplicarea portamprentei parcelare `n cavitatea

oral\;
— verificarea aspectului final.
5. Tehnica amprentarii parcelare `n “bol muscat”
— prepararea materialului siliconic;

— introducerea bolului de material pe
hemicadranul de interes; Fig. 221. Aspectul final al amprentei
— pacientul e invitat s\ oclud\;
Fig. 222: Aplicarea bolului de material pe Fig. 223: Aspectul amprentei primare
hemicadranul de amprentat `n bol mușcat
— dup\ priz\ bolul e `ndep\rtat [i preg\tit pentru

amprentarea “wash” cu material fluid ([an]uri de
desc\rcare, `ndep\rtarea langhetelor sub]iri, uscare);
— se introduce material fluid [i se realizeaz\
amprenta de fidelitate.
Fig. 224: Aspect final al amprentei

`n bol mu[cat
130
6. Tehnica amprent\rii cu ajutorul portamprentei `n H (un timp)
— se folosesc portamprente parcelare de forma literei H `n sec]iune;
Fig. 225. Portamprenta `n “H” Fig. 226. Portamprenta `n “H” (zona

(zona frontal\) lateral\) `nc\rcat\ cu material chitos
Tehnica:
1. alegerea portamprentei;
2. prepararea materialului siliconic v^scos [i `nc\rcarea portamprentei;
3. centrarea pe c^mp [i ocluzia realizat\ de pacient;
4. demulare;
5. `ndep\rtarea pere]ilor sub]iri, realizarea [an]urilor de desc\rcare;
6. aplicarea materialului fluid pe ambele p\r]i;
7. amprentarea de fidelitate.
Fig. 227. Aspectul final al amprentei
131
CHESTIONAR
1. Care este scopul amprentării ?
2. Ce caracteristici generale trebuie să îndeplinească o amprentă corectă ?
3. Cum se realizează amprenta într-un timp ? Dar în doi timpi?

Dar în trei timpi ?
4. Care sunt etapele de lucru în amprenta de spălare (2 materiale, 2 timpi) ?

Care sunt deficiențele posibile ale tehnicii și cum le remediem ?
5. Cum se realizează amprenta cu dublu amestec realizat concomitent ?

Care sunt deficiențele amprentei și cum le remediem ?
6. Cum se realizează tehnica amprentării cu un singur material ?

Care e deficiența și care soluția ?
7. Amprenta parcelară în bol mușcat este o amprentare avantajoasă ?
132
Capitolul 15
MACHETAREA RECONSTRUC}IEI PROTETICE
Machetarea `n protezarea fix\
Macheta este definit\ ca fiind reprezentarea `n cear\ sau acrilat a viitoarei construc]ii
protetice [i reproduce `n detaliu forma [i dimensiunile reconstruc]iei.
Macheta va fi ambalat\ `ntr-un material special care s\ compenseze dilatarea termic\ a
metalului topit [i apoi va fi turnata `n metal.
Materiale utilizate pentru realizarea machetelor `n reconstruc]iile fixe
1. ceara de modelat machete (ceara de inlay), care se livreaz\ sub form\ de batoane
albastre sau verzi.
Caracteristici:
• foarte fidel\;
• fluiditate crescut\;
• duritate;
• nu prezin\ modific\ri volumetrice;
• arde f\r\ reziduuri.
2. acrilat autopolimerizabil.
Materialul are urm\toarele caracteristici:
• fidelitate suficient\;
• duritate crescut\;
• faza plastic\ suficient\;
• iritant; Fig. 229. Ambalarea machetei
• rugos. `n vederea turn\rii
Macheta se poate realiza prin mai multe tehnici diferite:
— metoda de machetare direct\ în cavitatea oral\ a pacientului, folosit\ la fabricarea
inlay-uri, care nu necesit\ refaceri importante la nivelul punctului de contact sau la
nivelul marginii gingivale (ex: inlay cls.I pe premolarii maxilari).
— metoda indirect\ în care macheta este modelat\ de tehnicianul dentar pe modelul de
lucru montat în simulator.
— metoda mixt\ de modelare, când macheta realizat\ de tehnician este modelat\ în
cavitatea oral\ de medic în spe]\ la nivelul marginilor pe dintele natural.
Fig. 230. Machetarea direct\ Fig. 231. Machetarea indirect\
133
Machetarea direct\
4.1. Machetarea direct\

Realizarea direct\ în cavitatea oral\ a machetei scurteaz\ timpul de tratament protetic,
excluzând amprentarea, turnarea modelului [i machetarea în laborator.
Totu[i manopera este dificil\, cere câmp operator [i vizibilitate perfect\ [i de asemenea o
bun\ manualitate a medicului operator.
Sunt posibil de machetat direct doar mici restaur\ri protetice fixe de tipul incrusta]iilor
intratisulare care nu interfer\ zone de modelaj dificil cum ar fi redarea redarea punctelor de
contact sau rapoartele cu parodon]iul marginal.
Indica]iile de utilizare a metodei machet\rii directe sunt:

— inscrusta]ii intratisulare pu]in voluminoase
— inlay — onlay de substitu]ie prin dubla pies\ protetic\
— pe din]i vizibili
— cavit\]i cu acces [i vizibilitate suficiente
— la bolnavi cooperan]i, calmi
— când saliva]ia e normal\.
Contraindica]ii:
— nu exist\ acees [i vizibilitate corespunz\toare
— microstomii
— saliva]ie abundent\
— reconstituiri inlay întinse
— când sunt necesare modelaje complexe
— la pacien]i necooperan]i.
A. Tehnica de realizare a machetei directe
a. Tehnica de realizare a machetei directe

În tehnica de realizare a machet\rii directe trebuie s\ ob]inem colaborarea pacientului care
va trebui s\ se adapteze unei [edin]e relativ lungi de modelare.
Se începe cu izolarea foarte bun\ a câmpului operat cu dig\ [i aspiratoare de saliv\. Dup\
cur\]area perfect\ a cavit\]ii de inlay, se usuc\ cavitatea [i se izoleaz\ cu un strat sub]ire de ulei de
parafin\ care s\ opreasc\ aderarea cerii de substructura organic\ [i imposibilitatea scoaterii machetei.
Fig. 232. Situa]ia ini]ial\ Fig. 233. Izolarea cu vaselin\ a cavit\]ii de inlay
Ceara albastr\ de inlay este ramolit\ la flac\r\ moderat [i se realizeaz\ un trunchi de con din
cear\ moale care va fi îndesat în cavitate. Se urm\re[te adoptarea foarte bun\ a materialului de
134
machetare la pere]ii cavit\]ii. Îndesarea materialului [i modelajul primar se pot realiza cu instrumente
speciale de modelaj numite instrumente Ward dup\ numele autorului care le-a imaginat.
Fig. 234. {tupuirea cerii Fig. 235. Modelaj ocluzal Ward
Urmeaz\ modelarea func]ional\. Pacientul închide gura [i realizeaz\ diduc]ii mandibulare

care vor modela func]ional macheta în cear\.
Modelajul func]ional este urmat de modelajul morfologic al suprafe]ei ocluzale. Acolo unde
este cazul se continu\ prin modelarea fe]elor laterale ale machetei, respectându-se realizarea
convexit\]ilor normale dentare.
Fig. 236. Modelaj morfologic Fig. 237. Macheta cu ans\
Refacerea punctelor de contact este dificil\ în cavitatea oral\ deoarece duce la puncte de
contact slabe, incorecte, care trebuie completate în laborator cu cear\ în exces. Punctul de
contact trebuie plasat la unirea a 2/3 gingivale cu 1/3 ocluzala a fe]ei proximale [i trebuie s\ fie
înso]it de o modelare adecvat\ a restaura]iei sub punctul de contact care s\ menajeze papila
interdentar\ [i s\ asigure un contact intim la [an]ul gingival.
Aceste deziderate sunt foarte greu de realizat prin metoda direct\ de
machetare.
Dezinser]ia machetei în cear\ se realizeaz\ cu ajutorul unor anse de
sârm\ introduse în machet\, acolo unde macheta are grosimea cea mai
mare.
Formele tijelor sunt specifice pentru tipul de incrusta]ie, astfel:
— pentru incrusta]ia simpl\ tija este un segment drept, lung de 3 cm;
— pentru incrusta]ia clasa a II-a sau M-O tija are forma de „U” cu
bra]e inegale;
— pentru incrusta]ia MOD tija are forma de „U” cu bra]e egale.
Tijele metalice folosesc pentru scoaterea machetei din cavitate,
transportul machetei în laborator [i ambalare. Dup\ ambalare ele devin Fig. 238. Aspect
viitoarele canale de curgere a aliajului metalic topit în tipar. final machet\
135
Machetarea prin metoda direct\ se poate realiza [i prin utilizarea acrilatelor
autopolimerizabile. Utilizarea acrilatelor în machetarea direct\ prezint\ dejavantajul c\ în cazul
în care cavitatea de inlay prezint\ zone retentive, dezinser]ia machetei devine imposibil\,
impunându-se îndep\rtarea ei cu ajutorul frezei.
Dup\ realizarea machetelor [i verificarea lor cu aten]ie, acestea vor fi transportate la
laborator cu mare grij\ pentru a nu se produce deforma]ii. La laborator macheta este ambalat\ [i
va servi la turnarea aliajului metalic.
B. Tehnica de modelare direct\ pentru MOD
1. crearea unui c^mp operator [i izolarea acestuia;

2. cur\]area cavit\]ii de inlay; uscare;
3. izolare cu un strat de parafin\ (glicerin\);
4. construirea machetei cu ajutorul cerii albastre;
5. modelarea func]ional\;
6. confec]ionarea ansei de s^rma [i a reten]iilor;
7. `nc\lzirea ansei;
8. `nfingerea ansei `n macheta de cear\;
9. dezinser]ia machetei;
10. verificarea.
Fig. 239. Crearea unui c^mp operator Fig. 240. Izolare cu un strat
[i izolarea acestuia de parafin\ (glicerin\)
Fig. 241. Construirea Fig. 242. Modelarea func]ional\

machetei cu ajutorul cerii
albastre
136
Fig. 243. Confec]ionarea reten]iilor Fig. 244. ~nc\lzirea ansei
Fig. 245. ~nfingerea ansei Fig. 246. Dezinser]ia machetei

`n macheta de cear\
Fig. 247. Machetă în ceară cu ansă
137
Fig. 248. Algoritm clinico--tehnologic de confec]ionare al unui inlay
138
Fig. 249. Algoritm clinico-tehnologic de confec]ionare a unei coroane de `nveli[
139
CHESTIONAR
1. Din ce materiale se realizează machetele ?
2. Care este scopul unei machete ?
3. Care sunt indicațiile pentru o machetare directă ?
4. Care este tehnica de realizare a unei machetări directe ?
5. Cum se modifică algoritmul clinico-tehnologic de confecționare al unui

inlay prin utilizarea tehnicii de machetare directă ?
140
Capitolul 16
M|{TILE DE PROTEC}IE
Se `ncadreaz\ `n mijloace mecanice de protec]ie a substructurilor organice [i constau `n

protezare provizorie.
Particularit\]ile pl\gii dentinare, care rezult\ `n urma prepar\rii substructurilor organice,
impun m\suri urgente de protec]ie, [i aceasta deoarece plaga dentinar\ nu are posibilit\]i de
ap\rare locala.
Scopul tratamentului pl\gii dentinare [i al protec]iei substructurilor organice este de a opri
penetrarea toxinelor [i a florei microbiene spre ]esutul pulpar, de a `mpiedica scurgerea limfei
dentare [i de a p\stra integritatea func]ional\ a pulpei [i a odontobla[tilor care o compun.
Rolul măștii
1. Asigură protecția plăgii dentinare rezultate în urma preparării dintelui. În cazul
dinților vitali are o mare importanță prin păstrarea vitalității și asiguarea confortului
pacientului.
2. Reface imediat estetica pacientului. Pe mască se pot face modificări (retușări –
adausuri de material) privind forma, volumul, plasarea convexităților dentare etc în
scopul obținerii unui efect cât mai bun.
3. Restabilește contactele ocluzale statice și dinamice, punctele de contact cu vecinii și
antagoniștii. În acest fel sunt limitate migrările dentare care pot surveni după
preparare sau în cazul preparațiilor plurale plasate distal; păstrează dimensiunea
verticală de ocluzie.
4. Menține volumul și poziția corectă fiziologică a gingiei marginale. Se poate realiza
dirijarea cicatrizării parodontale la nivelul dinților preparați consecutiv unui
tratament parodontal, gingivectomie, preparație subgingivală.
5. În cazul preparațiilor subgingivale, purtarea măștii și confirmarea parodontală pe care
o antrenează ajută în faza de amprentare la pătrunderea în sulcus a materialului
fluid și redarea corectă a joint-ului periferic în amprentă.
Mijloacele mecanice de protec]ie cele mai cunoscute pot fi grupate dup\ cum urmeaza:
a. cape de protec]ie prefabricate
Reprezint\ coroane de înveli[ realizate din acrilat sau metal, livrate `n garnituri cu
m\rimi variabile. Medicul trebuie s\ urm\reasc\ adaptarea axial\ [i transversal\ a
coroanei provizorii, dup\ care aceasta va fi cimentat\ provizoriu pe dintele preparat.
Acest tip de protec]ie este favorabil prepara]iilor unidentare, singulare; `n construc]iile
plurale, nu trateaz\ bre[a edentata, [i din aceast\ cauz\ se prefer\ utilizarea altor
mijloace de protec]ie provizorie.
b. capele din celuloid
Pot fi folosite la confec]ionarea de urgen]\, `n cabinet, a unei coroane de protec]ie,
utiliz^nd fie acrilat, fie chiar compozit foto.
c. conformatorul
Reprezint\ suportul material `n care se poate realiza o masca de protec]ie care acoper\
mai mul]i din]i. Conformatorul este confec]ionat prin vacumare din folie transparenta
pe baza unui model preliminar.
d. masca Scutan
141
Fig. 250. Cape de protec]ie Fig. 251. Cape de celuloid
Fig. 252. Conformator prefabricate
Masca Scutan
— Numit\ dup\ cel care a imaginat tehnica.
— Permite realizarea `n cabinet a unei construc]ii provizorii din acrilat autopolimerizabil.
— Indicat\ `n mod special dupa `ndep\rtarea unor lucr\ri protetice (se poate asigura o
grosime suficient\ pentru acrilatul din masca).
Tehnica de lucru
— amprentare preliminar\ cu alginat `nainte de `ndep\rtarea lucr\rilor vechi;
— `ndep\rtarea lucr\rilor [i prepararea substructurilor organice;
— `n amprenta preliminar\ se `ncarc\ acrilatul autopolimerizabil;
— vaselinarea din]ilor preparati;
— repozi]ionarea amprentei `n cavitatea oral\;
— este obligatorie: mi[carea de scoatere a portamprentei de pe substructura organic\,
pentru c\ acrilatul fiind rigid dupa priz\, masca nu poate fi `ndepartat\ de pe c^mp;
— îndepărtarea amprentei cu tot cu mască, din cavitatea orală, după priza materialului
acrilic.
UTILIZAREA M|{TII SCUTAN ~N METODA RECONSTITUIRII
Indica]ii:
— inlay complex trifatetat;
— inlay-onlay metalic;
— onlay ocluzal metalic.
142
Etape practice de realizare `n cabinet
1. amprenta dintelui `nainte de preparare dac\ apar goluri sau defecte se poate realiza
completarea cu cear\ albastr\ de modelat, material compozit sau ciment;
2. prepararea materialului acrilic autopolimerizabil.
Trebuie s\ se a[tepte faza de “desprindere `n fire”, c^nd materialul este a[ezat `n amprent\,
cu grij\ pentru a se elimina bulele de aer;
Fig. 253. Amprentarea preliminar\ Fig. 254. ~nc\rcarea materialului acrilic

`n amprent\
3. vaselinarea dintelui preparat;
4. repozi]ionarea amprentei `n cavitatea orală [i o mi[care de scoatere a amprentei. fără de
care, acrilatul fiind un material rigid poate face priză în diferite anfractuozități și în acest fel
poate fixa masca pe dinte, îndepărtarea acestuia fiind imposibilă.
Fig. 255. Aspect după priza Fig. 256. Prelucrare mecanic\ a m\[tii
acrilatului
5. dup\ priza completă a materialului acrilic, amprenta cu tot cu mască este scoasă din
cavitatea bucală;
6. amprenta se spală; poate fi folosită apă caldă care să definitiveze priza;
7. se scoate masca cu excese din amprente;
8. se prelucreaz\ mecanic masca cu proba în c.b.;
9. cimentarea provizorie a m\[tii pe din]i.
Fig. 257. Aspect final masc\
143
ETAPELE RECONSTITUIRII REALIZATE ÎN LABORATOR
În cabinet se înregistrez\ o amprent\ înainte de prepara]ia clinic\ [i se transfer\

laboratorului de tehnic\ dentar\. Se toarn\ un model de lucru. Pe modelul de lucru se
completeaz\ morfologia dentar\ distrus\ cu cear\ de inlay.
— se realizeaz\ o amprentare peste modelul în gips;
— se realizeaz\ t\ierea marginilor sub]iri gingivale din amprent\;
— se înregistreaz\ o amprent\ în alginat a dintelui preparat, [i se toarn\ modelul;
— în amprenta realizat\ peste modelul în gips se toarn\ acrilat autopolimerizabil [i se
introduce modelul turnat al prepara]iei clinice;
Fig. 258. Amprentare `nainte de preparare Fig. 259. ~nc\rcarea amprentei cu acrilat
autopolimerizabil
— cele dou\ elemente — amprent\ [i model — sunt solidarizate pân\ la priza materialului
Fig. 259. Solidarizarea amprenta- Fig. 260. Realizarea conformatorului

model
— urmeaz\ demularea [i prelucrarea.
Metoda practic\ (utilizare de conformatori)

— amprentarea în cabinet înainte de prepara]ia clinic\;
— se toarn\ un model de lucru pe care se completeaz\ distruc]iile dentare dac\ acestea
exist\.
— se confec]ioneaz\ un conformator din plastic;
— dup\ prepara]ia clinic\ se realizeaz\ umplerea conformatorului cu acrilat autopolime-
rizabil [i repozi]ionarea în cavitatea bucal\;
– prelucrare [i lustruire final\;
UTILIZAREA M|{TII SCUTAN ~N METODA ACOPERIRII
Indica]ii:
— pentru toate tipurile de coroane;
— pentru punțile dentare în cazurile în care pacientul a avut o lucrare protetică ce trebuie
îndepărtată.
144
Metoda practic\: tehnica Scutan
— completarea coroanelor vechi la colet;
— amprentare preliminar\ (1);
— îndep\rtarea lucr\rilor conjuncte [i finisare (2);
— vaselinarea dinților din cavitatea bucală pentru a opri aderarea acrilatului la priză (3):
— prepararea materialului acrilic (4-5);
— încărcarea acrilatului în amprentă (6);
— repozi]ionarea amprentei cu material autopolimerizabil (7);
— îndepărtarea amprentei cu materialul acrilic cu priză executată (8);
— aspectul primar al măștii după scoaterea din amprentă (9);
— prelucrare mecanică (10);
— proba în cavitatea bucală (11);
— cimentare provizorie mască (12);
— finisarea [i lustruirea final\.
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
Fig. 261. Etapele realiz\rii m\[tii Scutan
145
Metoda practic\: coroane de protec]ie din compozit fotopolimerizabil cu ajutorul capei de
celuloid
— preparatia dentar\;
— adaptarea capei vacuumate;
— înc\rcarea cu material compozit fotopolimerizabil;
— fotopolimerizare;
— finisarea [i adaptarea în ocluzie.
Fig. 262. Situa]ia ini]ial\ Fig. 263. Adaptarea capei vacuumate
Fig. 264. Înc\rcarea cu material compozit Fig. 265. Situa]ia final\ fotopolimerizabil
Metoda practic\: confec]ionarea unei m\[ti de protec]ie, când exist\ un spa]iu edentat
− amprentarea;
− turnarea modelului;
− fixarea dintelui de acrilat pe model pentru acoperirea spa]iului edentat;
− confec]ionarea unui conformator în vacuum;
− dup\ prepararea clinic\ se încarc\ acrilat în conformator [i se pozi]ioneaz\ în cavitatea oral\;
− preparare dupa priz\ [i finisare;
Avantajele unei restaur\ri temporare sunt considerabile [i recomand\ utilizarea acestora pe
scar\ larg\:
− protejeaz\ efectiv organul pulpar prin închiderea canaliculelor dentinare;
− men]ine pozi]ia corect\ a parodon]iului marginal sau faciliteaz\ vindecarea marginii gingi-
vale libere, conformând sulcusul, dac\ restaurarea temporar\ survine dup\ o gingivectomie
− asigur\ men]inerea pozi]iei corecte a dintelui în raport cu din]ii vecini [i antagoni[ti;
− reface morfologia [i func]ia dintelui preparat, men]inând pacientul în mediul lui social;
− protejeaz\ ]esuturile moi de vecin\tate (mucoas\, limb\);
− permite exercitarea tehnicilor de igien\ corecte;
− faciliteaz\ adaptarea pacientului la microproteza definitiv\.
UTILIZAREA M|{TII SCUTAN ~N METODA SUBSTITUIRII
Devine necesar\ c^nd `n urma `ndep\rt\rii lucr\rilor protetice constat\m ca s-au produs
distruc]ii de din]ii st^lpi devitaliza]i anterior.
— amprentare preliminar\ `nainte de `ndep\rtarea lucr\rilor vechi;
— `ndep\rtarea lucr\rilor vechi;
— prepararea substructurii organice pentru metoda substituirii.
~n cazul unei distruc]ii majore coronare a dintelui, reconstruc]ia protetic\ nu mai poate avea
stabilitate (lipse[te agregarea coronar\), [i astfel devine necesar\ confec]ionarea unui dispozitiv
radicular, pentru ob]inerea unei agreg\ri radiculare.
146
Fig. 266. Dispozitivul radicular al unei m\[ti provizorii `n metoda substituirii
Un astfel de dispozitiv se poate confec]iona `n felul urmator:
Confec]ionarea unei m\[ti provizorii tip Scutan
− izolarea cu vaselin\ a lojei radiculare;
− introducerea sub presiune a materialului preparat (acrilat autopolimerizabil,
compozit autopolimerizabil, compozit fotopolimerizabil);
− armarea dispozitivului radicular prin introducerea unui [tift care s\ aib\ o lungime
mai mare dec^t loja radicular\.
Urmeaz\ confec]ionarea por]iunii coronare care se face prin:
− plasarea de material acrilat `n amprenta preliminar\;
− centrarea amprentei pe c^mp;
− demulare;
− preparare mecanic\;
− cimentare provizorie.
1 2 3
4 5 6
7 8
Fig. 267. Etapele realiz\rii m\[tii provizorii `n metoda substitu]iei
147
Confec]ionarea unei m\[ti provizorii cu capa prefabricat\
Dacă se preferă această tehnică, trebuie avut în vedere faptul că adoptarea unei cape prefabricate
e dificilă dacă nu dispunem de o garnitură variată de cape.
Etapele prin care se poate confecționa o mască provizorie cu capă prefabricată sunt cele ce
urmează:
− prepararea dintelui pentru metoda substituirii;
− alegerea unei cape de celuloid potrivite [i adaptarea acesteia;
− izolarea cu vaselin\ a lojei radiculare;
− prepararea acrilatului autoplomerizabil, care se modeleaz\ ca un baton;
− verificarea unui [urub dentatus ales mult mai lung peste acrilat `n canal;
− verificarea corectitudinii dispozitivului radicular realizat;
− prepararea acrilatului [i `nc\rcarea capei;
− pozi]ionarea capei pe bont, `nglob^nd [i st^lpul. ~n urma prizei, materialului din cap\
se une[te cu dispozitivul radicular.
− prelucrare mecanic\;
− cimentare provizorie.
Confec]ionarea unei m\[ti provizorii cu capa prefabricat\ și știft de fibră de sticlă
− aspectul pinurilor din fibră de sticlă;
− prepararea s.o. pentru con de substituție;
− adoptarea capei prefabricate la bontul restant prin tăiere cu foarfeca;
− pinul cu material acrilic fotopolimerizat „in situ“;
− proba capei;
− fotopolimerizarea materialului foto din capă;
− reconstituire extemporanee cu finisarea finală.
.
1 2 3
4 5 6
7
Fig. 269. Etapele de realizare a unei m\[ti provizorii cu cap\ prefabricat\
148
CHESTIONAR
1. Care este rolul unei măști de protecție ?
2. Care sunt mijloacele mecanice de protecție cele mai cunoscute ?
3. Care sunt indicațiile de utilizare a măștii Scutan ?
4. Care sunt etapele de lucru pentru obținerea unei măști Scutan ?
5. Ce materiale se utilizează pentru confecționarea măștii Scutan ?
6. Cum pot realiza o mască de protecție cu capă prefabricată ?
149
Capitolul 17
PREPARAREA DENTARĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR
Prefațarea etapelor clinice, la pacient, de manopere de simulare este esențială în cultivarea

abilităților practice într-un domeniu în care acestea dețin o pondere importantă cu profund
impact asupra unei finalități clinice de success
Sistemul Dent Sim este un sistem computerizat, grefat pe componenta educațională, ce permite
studenților Facultății de Medicină Dentară simularea în timp real a unor manopere clinice pe modele,
cu monitorizarea și verificarea corectitudinii acestora prin sistem automat, computerizat.
Este foarte important ca studentul să realizeze fiecare manoperă practică din teritoriul
odontoterapiei restauratoare sau al proteticii dentare pe simulator, însă esențial este controlul
corectitudinii acesteia ce poate fi materializat de acest sistem performant, ce realizează
corecțiile pe monitor, studentul însușindu-și etapele, învățând în acelasi timp care este imaginea
finală la care trebuie să tindă. Simularea asistată de calculator guvernează sistemele de
învățământ actuale, conducând la pregătirea riguroasa a studentului în etapa premergătoare
activiății clinice, studentul știind în orice moment unde a greșit, și ce trebuie să facă pentru a
prepara correct o substructură organică sau o cavitate în acord cu exigențele metodelor și
tehnicilor terapiilor moderne.
Elemente componente
Acest sistem reunește două componente, prima este reprezentată de modelul pe care se
simulează manopera terapeutică din sfera medicinei dentare, cealaltă componentă fiind
reprezentată de calculator, pe care este instalat și accesat programul specific manoperei
efectuate, pe monitor putând fi vizualizate în orice moment corecțiile metodei specifice de
preparare.
Structura sistemului soft-ware
1. COMPONENTE PRINCIPALE
1.1 Baza de date ce serveşte pentru stocarea tuturor fiecărui tip de preparație în parte,
pentru fiecare dinte în acord cu protocolul de lucru în vederea aplicării unui anumit tip de
restaurare. Astfel programul are stocată informația ideală pentru fiecare etapă din algoritmul
preparării, ceea ce realizează studentul superpozându-se pe imaginea ideală, ca urmare a acestei
acțiuni apar elementele de corectură, identificându-se dimensiunile sau orientarea greșită a unui
perete dentar. Ceea ce constituie un avantaj net este reprezentat de faptul că studentul se poate
redresa singur, urmărind imaginea de pe monitor
150
1.2 Motorul de inferenţe reprezentat de un program care conţine elementele de control,
procedurile sau operatori, cu ajutorul cărora se exploatează baza de cunoştinţe pentru efectuarea
de raţionamente în vederea obţinerii de soluţii, recomandări sau concluzii;
2. COMPONENTE SECUNDARE:
2.1 Interfaţa de dialog permite interactiunea cu utilizatorii în timpul sesiunilor de
consultare, şi accesul acestora la faptele şi cunoştinţele din bază pentru adăugare sau
actualizare;
2.2 Modulul de achiziţie ajută utilizatorul expert să introducă cunoştiinte într-o formă
recunoscută de sistem şi să actualizeze baza de date;
2.3 Modulul explicativ are rolul de a explica utilizatorilor atât cunoaşterea de care dispune
sistemul, cât şi procesul de raţionament pe care îl desfăşoară sau soluţiile obţinute în sesiunile
de consultare. Explicaţiile într-un astfel de sistem, atunci când sunt proiectate corespunzător,
îmbunătăţesc modul în care utilizatorul percepe şi acceptă sistemul.
Protocol de lucru
1. Studentul este familiarizat cu protocolul de preparare a fiecarui tip de structura dentară
pentru un anumit tip de restaurare. Noțiunile respective, derularea etapelor de derulare fiind
stocate de programul calculatorului.
2. Realizarea preparării. Fiecare aspect al preparării este vizualizat pe monitor, aparând
în acelasi timp și elementul corectiv, ceea ce are un profund caracter formativ.
Exemplul selectat de preparare pentru inlay este elocvent ca și modalitate de efectuare a

manoperei practice în teritoriul proteticii dentare asistate de calculator.
151
3. Verificarea corectitudinii fiecarei etape. La etapa următoare se poate trece după ce prima
etapa este ancorată în parametri optimi dimensionali.
Aportul imaginilor tridimensionale contribuie semnificativ la acomodarea studentului cu

cantitatea de substanță amelo-dentinară ce trebuie îndepartată și mai ales cu identificarea
consecințelor biomecanice ale unei grosimi incorecte, corelate cu absența paralelismului, sau
alte elemente definitorii pentru fiecare protocol de lucru.
Realitatea virtuală poate îmbunătăţi decisiv calitatea diagnosticului funcţional şi al ocluziei,
având condiţia ca ea să însemne nu numai simulare în sensul de imitare, ci şi reprezentarea
computerizată a unor valori şi mărimi reale, deschizindu-se perspective care nu pot fi obţinute
cu instrumente mecanice convenţionale.
Un aspect deosebit de important revine si etapei urmatoare, respectiv amprentarea optica a
cimpului protetic.
Odată realizată amprentarea optică a câmpului protetic, practicianului îi este oferită
posibilitatea de importare a datelor culese în programele de grafică avansată de tip CAD, ce au
menirea de a realiza modelul virtual pe baza informaţiilor obţinute la amprentare.
Modelul astfel obţinut poate fi vizualizat tridimensional şi poate fi rotit pentru a fi studiat
din diverse perspective. În funcţie de rezultatele simulărilor – reconstrucţia protezelor, forme şi
culori variate şi individualizate a dinţilor, studierea comportamentului soluţiei protetice alese la
diferite tipuri de solicitări- se vor realiza modificări ale design-ului viitoarei proteze până la
obţinerea unui profil corespunzător datelor oferite de câmpul protetic.
Metodele clasice de preparare sunt deosebit de importante pentru atingerea nivelului
cognitiv necesar unui bun practician, insa un fapt incontestabil este acela ca viitorul va apartine
tehnicilor de precizie, iar procesul de e-learning va fi guvernat de metodele de simulare asistate
de calculator, marker al preciziei si acuratetei.
152
BIBLIOGRAFIE
1. Aboushelib M.N., Kleverlaan C.J., Feilzer A.J. Selective infiltration-etching

technique for a strong and durable bond of resin cements to zirconia-based. J.
Prosthet. Dent., 2007, 98:5 (379-388)
2. Akgungor G., Sen D., Aydin M. Influence of different surface treatment on the
short-term bond strength and durability between a zirconia post and a composite
resin core material. J. Prosthet. Dent., 2008, 99:5 (388-399)
3. Att W., Kurun S., Gerds T., Strub J.R. Fracture resistance of single-tooth implant-supported
all-ceramic restorations: An in vitro study. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:2 (111-116)
4. Attia A., Abdelaziz K.M., Freitag S., Kern M. Fracture load of composite resin and
feldspatic all-ceramic CAD/CAM crowns. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:2 (117-123)
5. Arnetzl G. CAD/CAM paving the way for modern all-ceramic application in the
dental practice. Int. J. Comput. Dent., 2007, 10:1 (105-107)
6. Awad M.A., Marghalani T.Y. Fabrication of a custom-made ceramic post and core
using CAD-CAM technology. J. Prosthet. Dent., 2007, 98:2 (161-162)
7. Balbosh A., Kern M. Effect of surface treatment on retention of glass-fiber
endodontic posts. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:3 (218-223)
8. Balkaya M.C., Cinar A., Pamuk S. Influence of firing cycles on the margin
distortion of 3 all-ceramic crown systems. J. Prosthet. Dent., 2005, 93:4 (346-355)
9. Balkenhol M., Huang J., Wöstmann B., Hannig M. Influence of solvent type in
experimental dentin primer on the marginal adaptation of Class V restorations. J.
Dent, 2007, 35:11 (836-844)
10. Balkenhol M., Wöstmann B., Kanehira M., Finger W.J. Shark fin test and
impression quality: A correlation analysis. J. Dent., 2007, 35:5 (409-415)
11. Barrack G. Recent advances in etched cast restorations. J. Prosthet. Dent., 2005,
93:1 (1-7)
12. Barrero C., Purdy M. Fabrication of a custom impression tray using a thermoplastic
material as the tray spacer. J. Prosthet. Dent., 2005, 94:4 (406-407)
13. Beata Dejak, Andrzej Mlootkowski. Three-dimensional finite element analysis of
strength and adhesion of composite resin versus ceramic inlays in molars. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 99, Issue 2, February 2008, pg. 131-140
14. Beier U.S., Grunert I., Kulmer S., Dumfahrt H. Quality of impressions using
hydrophilic polyvinyl siloxane in a clinical study of 249 patients. Int. J.
Prosthodontics, 2007, 20:3 (270-274)
15. Bonaudo D., Raimondo C., Rubino G. Single-tooth restorative treatment using an
immediate-loading CAD/CAM technique. Int. J. Comput. Dent., 2006, 9:4 (321-331)
16. Borges G.A., de Goes M.F., Platt J.A., de Menezes F.H., Vedovato E. Extrusion
shear strenght between an alumina-based ceramic and three different cements. J.
Prosthet. Dent.,2007, 98:3 (208-215)
17. Bratu D., Mikuluk L., Munteanu D. Tehnici adezive in stomatologie, Ed. Facla,
Timisoara, 1982
18. Bratu D., Bortun C., Zawadzki A. Punti adezive. Zece ani de experienta clinica.
Stomatologia, 1986, 33, 184-194
19. Bratu D., Leretter M., Rominu M. Coroana mixta. Ed. Signata, Timisoara, 1992
20. Bratu D. Si colab. Materiale dentare. Vol I-III, Ed. Helicon, 1994
21. Bratu D., Leretter M., Rominu M., Fabricky M. Posibilitati de optimizare a calitatii
stopurilor ocluzale cu incrustatii ceramice prefabricate din Beta-Quartz.
Stomatologia Bucuresti, XLIII, 3-4, pg. 3-12, 1996
153
22. Bratu D. Sisteme integral ceramice, Ed. Helicon, Timisoara, 1998
23. Bratu D., Nussbaum R. Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Signata,
Timisoara
24. Burlui V., Forna N., Ifteni G. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate reduse,
Ed. Apollonia, Iasi, 2001
25. Butta R, Tredwin C.J., Nesbit M., Moles D.R. Type IV gypsum compatibility with
five addition-reaction silicone impression materials. J. Prosthet. Dent., 2005,93:6
(540-544)
26. Brännström M., Vojinovic O. Response of dental pulp to invasion of bacteria round
three filling materials. J Dent Child 1976; 43:83-89
27. Campos P.E.G.D.A., Barceleiro M.D.O., Sampaio-Filho H.R., Martins L.R.M.
Evaluation of the cervical integrity during occlusal loading of class II restorations.
Oper. Dent., 2008, 33:1 (59-64)
28. Caputi S., Varvara G. Dimensional accuracy of resultant casts made by a
monophase, one-step and two-step putty/ light-body impression technique: An in
vitro study. J. Prosthet. Dent.,2008, 99:4 (274-281)
29. Carvalho W., Barboza E.P., Gouvea C.V. The use of porcelain laminate veneers and
a removable gingival prosthesis for a periodontally compromised patient: A clinical
report. J. Prosthet. Dent., 2005, 93:4 (315-317)
30. Cavalcanti A.N., Ogata Mitsui F.H., Bovi Ambrosano G.M., Mathias P., Marchi
G.M. Dentin bonding on different walls of a class II preparation. J. Adhes. Dent.,
2008, 10:1 (17-23)
31. Cenci M.S., Venturini D., Pereira-Cenci T., Piva E., Demarco F.F. The effect of
polishing techniques and time on the surface characteristics and sealing ability of resin
composite restorations after one-year storage. Oper. Dent., 2008, 33:2 (169-176)
32. Celik G., Uludag B., Usumez A., Sahin V., Ozturk O., Goktug G. The effect of
repeated firings on the color of an all-ceramic system with two different veneering
porcelain shades. J. Prosthet. Dent., 2008, 99:3 (203-208)
33. Chaiyabutr Y., McGowan S., Phillips K.M., Kois J.C., Giordano R.A. The effect of
hydrofluoric acid surface treatment and bond strength of a zirconia veneering
ceramic. J. Prosthet. Dent., 2008, 100:3 (194-202)
34. Chevalier J., Gremillard L. Ceramics for medical applications: A picture for the next
20 years. Journal of the European Ceramic Society, In Press, Corrected Proof,
October 2008
35. Cho S.-H., Chang W.-G., Lim B.-S., Lee Y.-K. Effect of die spacer thickness on
shear bond strength of porcelain laminate veneers. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:3
(201-208)
36. Coelho-de-Souza F.H., Camacho G.B., Demarco F.F., Powers J.M. Fracture
resistance and gap formation of MOD restorations: Influence of restorative
technique, Bevel preparation and water storage. Oper. Dent., 2008, 33:1 (37-43)
37. Conrad H.J., Seong W.-J., Pesun I.J. Current ceramic materials and systems with
clinical recommendations: A systematic review. J. Prosthet. Dent., 2007, 98:5 (389-
404)
38. Clelland N.L., Ramirez A., Katsube N., Seghi R.R. Influence of bond quality on
failure load af leucite- and Lithia disilicate-based ceramics. J. Prosthet. Dent., 2007,
97:1 (18-24)
39. Clelland N.L., Warchol N., Kerby R.E., Katsube N., Seghi R.R. Influence of
interface surface conditions on indentation failure of simulated bonded ceramic
onlays. J. Prosthet. Dent., 2006, 22:2 (99-106)
154
40. Deliperi S. Modified matrix band design for ultra-conservative posterior
restorations. Oper. Dent., 2008, 33:3 (356-360)
41. Denry I., Kelly J.R. State of the art of zirconia for dental applications. Dent Mater,
2008, 24:3 (299-307)
42. Dietschi D., Duc O., Krejci I., Sadan A. Biomechanical considerations for the
restoration of endodontically treated teeth: A systematic review of the literature, Part
II (Evaluation of fatigue behavior, interfaces, and in vivo studies). Quintessence Int.,
2008, 39:2 (117-129)
43. Dilmener F.T., Sipahi C., Dalkiz M. Resistance OF Three new esthetic post-and-
core systems to compressive loading. J.Prosthet. Dent., 2006, 95:2 (130-136)
44. Duarte S., Botta A.C., Meire M., Sadan A. Microtensile bond strengths and scanning
electron microscopic evaluation of self-adhesive and self-etch resin cements to intact
and etched enamel. J. Prosthet. Dent., 2008, 100:3 (203-210)
45. Duff R.E., Razzoog M.E. Management of a partially edentulous patient with
malpositioned implants, using all-ceramic abutments and all-ceramic restorations: A
clinical report. J. Prosthet. Dent., 2006, 96:5 (309-312)
46. Elif Pak Tunc. Finite element analysis of heat generation from different light-
polymerization sources during cementation of all-ceramic crowns. The Journal of
Prosthetic Dentistry, Vol. 97, Issue 5, May 2007, pg. 271-278
47. Elmaria A., Goldstein G., Vijayaraghavan T., Legeros R.Z., Hittelman E.L. An
evaluation of wear when enamel is opposed by various ceramic materials and gold.
J.Prosthet. Dent., 2006, 96:5 (345-353)
48. Elter C., Heuer W., Demling A., Hanning M., Heidenblut T., Bach F.-W., Stiesch-Scholz
M. Supra- and subgingival biofilm formation on implant abutments with different
surface characteristics. Int. J. Oral Maxillofac. Implants, 2008, 23:2(327-334)
49. Enrique Kogan, Sergio Rubinstein, Gad Zyman, Alan J. Nidetz. Evolution and
integration of Current Restorative Endodontic Concepts. Alpha Omegan, vol.100,
Issue 3, September 2007, pg.120-126
50. Ernst C.-P, Cohnen U., Stender E., Willershausen B. In vitro retentive strength of
zirconium oxide ceramic crowns using different luting agents. J. Prosthet. Dent. ,
2005, 93:6 (551-558)
51. Farrrell C.V., Johnson G.H., Oswald M.T., Tucker R.D. Effect of cement selection
and finishing technique on marginal opening of cast gold inlays. J. Prosthet. Dent. ,
2008, 99:4 (287-292)
52. Ferreira M.C., Vieira R.S. Marginal leakage in direct and indirect composite resin
restoration in primary teeth: An in vitro study. J. Dent., 2008, 36:5 (322-325)
53. Fischer J., Stawarczyk B., Hämerle C.H.F. Flexural strength of veneering ceramics
for zirconia. Journal of Dentistry, Volume 36, Issue 4, April 2008, pg. 316-321
54. Fonseca R.B., Correr-Sobrinho L., Fernandes-Neto A.J., Quagliatto P.S., Soares C.J.
The influence of the cavity preparation design on marginal accuracy of laboratory-
processed resin composite restorations. Clin. Oral. Invest., 2008, 12:1 (53-59)
55. Galluci G.O., Guex P., Vinci D., Belser U.C. Achieving natural-looking morphology
and surface textures in anterior ceramic fixed rehabilitations. Int. J. Periodontics
Restorative Dent., 2007, 27:2 (117-125)
56. Garoushi S.K., Ballo A.M., Lassila L.V.J., Vallittu P.K. Fracture resistance of
fragmented incisal edges restored with fiber-reinforced composite. J. Adhes. Dent.,
2006, 8:2 (91-95)
57. George p. Cherukara, Graham R.Davis, Kevin G. Seymour, Lifong Zou, Dayananda
Y.D. Samarawickrama. Dentin Exposure in tooth preparations for porcelain veneers:
A pilot study. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 94, Issue 5, November 2005,
pg. 414-420
155
58. Gianluca Plotino, Laura Buono, Nicola M. Grande, Cornelis H. Pameijer, Francesco
Somma. Nonvital Tooth Bleaching: A Review of the Literature and Clinical
Procedures. Journal of Endodontics, Volume 34, Issue 4, April 2008, pg 394-407
59. Gianluca Plotino, Laura Buono, Nicola M. Grande, Vincenzo Lamorgese, Francesco
Somma. Fracture resistance of endodontically treated molars restored with extensive
composite resin restoration. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol.99, Issue 3,
March 2008, pg.225-232
60. Glossary of prosthodontics terms. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol.58, Issue
6, December 1987, pg. 713-762
61. Gokce S., Celik-Bagci E., Turkyilmaz I. A comparative in vitro study of the load at
fracture of all-ceramic crowns with various thicknesses of In-Ceram core. J.
Contemp Dent Pract 2008 9:4 (17-25)
62. Goldin E.B., Boyd III N.W., Goldstein G.R., Hittelman E.L., Thompson V.P.
Marginal fit of leucite-glass pressable ceramic restorations and ceramic-pressed-to-
metal restorations. J. Prosthet. Dent., 2005, 93:2 (143-147)
63. Gafar H., Andreescu C. Odontologie și parodontologie. Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1983, pg. 32-86.
64. Grégoire G., Guignes P., Millas A. Effect of self-etching adhesives on dentin
permeability in a fluid flow model. J. Prosthet. Dent., 2005, 93:1 (56-63)
65. Hammad I.A., Al Amri M. The effect of two fit-indicating materials and various
subsequent cleaning methods on the retention of simulated crowns. J.Prosthet. Dent.,
2008, 99:1 (46-53)
66. Heather J. Conrad, Wook-Jin Seong, Igor J. Pesun. Current ceramic materials and
system with clinical recommendations: A systematic review. The Journal of
Prosthetic Dentistry, Vol.98, Issue 5, November 2007, pg. 389-404
67. Hori S., Minami H., Minesaki Y., Matsumura H., Tanaka T. Effect of hydrofluoric
acid etching on shear bond strength of an indirect resin composite to an adhesive
cement. Dent. Mater. J., 2008, 27:4 (515-522)
68. Hussain S.K.F., McDonald A., Moles D.R. In vitro study investigating the mass of
tooth structure removed following endodontic and restorative procedures. J.
Prosthet. Dent., 2007, 98:4 (260-269)
69. Hsu Y.-T. Use of silicone impression material to block out extraction sites prior to
relining. J. Prosthet. Dent., 2005, 94:3 (303)
70. Hyde T.P., Craddock H., Brunton P. The effect of seating velocity on pressure
within impressions. J. Prosthet. Dent., 2008, 100:5 (384-389)
71. Ifteni G., Burlui V. Ghid practice de gnatologie clinica, Iasi, Ed. Apollonia, 1998
72. Ifteni G., Burlui V. Experienta noastra in investigatia sindromului disfunctional al
sistemului stomatognat, Rev. Acta Neurologica Moldavica, vol.7, Nr.2, 183-186,
1999
73. Ifteni G., Luca D., Brezulian C. Exigente ale prepararii clinice in utilizarea metalo-
ceramicii, Rev.Med. Stomatologica, Vol.5, Nr.1, pp.270-274, 2001
74. Irie M., Maruo Y., Nishgawa G., Suzuki K., Watts D.C. Class I gap-formation in
highly-viscous glass-ionomer restorations: Delayed vs immediate polishing. Oper.
Dent., 2008, 33:2 (196-202)
75. Isil Cekic, Gulfem Ergun, Sadullah Uctasil, Lippo V.J. Lassila. In vitro evaluation of
push-out bond strength of direct ceramic inlays to tooth surface with fiber-
reinforced composite at the interface. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 97,
Issue 5, May 2007, pg. 271-278
76. Jahangiri L., Estafan D. A method of verifying and improving internal fit of all-
ceramic restorations. J.Prosthet. Dent., 2006, 95:1 (82-83)
156
77. John Joy Manappallil. Classification system for conventional crown and fixed partial
denture failures. The Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 99, Issue 4, April 2008, pg.
293-298
78. John W.McLean. The future of restorative materials. The Journal Of Prosthetic
Dentistry, Vol. 42, Issue 2, August 1979, pg. 154-158
79. Kalkan M., Usumez A., Ozturk A.N., Belli S., Eskitascioglu G. Bond strenght
between root dentin and three glass-fiber post systems. J.Prosthet. Dent., 2006 96:1
(41-46)
80. Kelsey III W.P., Latta M.A., Kelsey M.R. A comparison of the retention of three
endodontic dowel systems following different surface treatments. J. Prosthodontics,
2008, 17:4 (269-273)
81. Kim B.-K., Bae H.E.-K., Lee K.-W. The influence of ceramic surface treatments on
the tensile bond strength of composite resin to all-ceramic coping materials. J.
Prosthet. Dent., 2005, 94 :4 (357-362)
82. Kleinman A., Avendano S., Leyva F. Aesthetic treatment option for completely
edentulous patients using CAD/CAM technology. Pract. Proced. Aesthet. Dent.,
2008, 20:3 (185-191; quiz 192)
83. Kuybulu E.O., Gemalmaz D., Kose K.N. The use of all-ceramic restorations to splint
periodontally compromised teeth : A clinical report. J. Prosthet. Dent., 2005, 94 :6
(504-506)
84. Lander E., Dietschi D. Endocrowns: A clinical report. Quintessence Int., 2008, 39:2
(99-106)
85. Lawson N.C., Burgess J.O., Litaker M.S. Tensile elastic recovery of elastomeric
impression materials. J. Prosthet. Dent., 2008, 100:1 (29-33)
86. Lee Y.-K., Cha H.-S., Ahn J.-S. Layered color of all-ceramic core and veneer
ceramics. J.Prosthet. Dent., 2007, 97:5 (279-286)
87. Ling Yin, Song X.F., Song Y.L., Huang T., Li J. An overview of in vitro abrasive
finishing & CAD/CAM of bioceramics in restorative dentistry. International Journal
of Machine Tools and Manufacture, Vol. 46, Issue 9, July 2006, pg. 1013-1026
88. Lu P.-C., Wilson P. Effect of auxiliary grooves on molar crown preparations lacking
resistance form: A laboratory study. J. Prosthodontics, 2008, 17:2 (85-91)
89. Luciano de V. Habekost, Guilherme B. Camacho, Eduardo C. Azevedo, Flavio F.
Demarco. Fracture resistance of thermal cycled and endodontically treated premolars
with adhesive restorations. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 98, Issue 3,
September 2007, pg.186-192
90. Magne P., So W.-S., Cascione D. Immediate dentin sealing supports delayed
restoration placement. J. Prosthet. Dent., 2007, 98:3 (166-174)
91. Monaco C., Krejci I., Bortolotto T., Perakis N., Ferrari M., Scotti R. Marginal
adaptation of 1 fiber-reinforced composit and 2 all-ceramic inlay fixed partial
denture systems. Int. J. Prosthodontics, 2006, 19:4 (373-382)
92. Naert I., Van Der Donck A., Beckers L. Precision of fit and clinical evaluation of
all-ceramic full restorations followed between 0.5 and 5 years. J. Oral Rehabil.,
2005, 32:1 (51-57)
93. Nicole Forberger, Till N. Gohring. Influence of the type of post and core on in vitro
marginal continuity, fracture resistance, and fracture mode of Lithia disilicate-based
all-ceramic crowns. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol.100, Issue 4, October
2008, pg. 264-273
94. Nothdurft F.P., Pospiech P.R. Clinical evaluation of pulpless teeth restored with
conventionally cemented zirconia posts: A pilot study. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:4
(311-314)
157
95. Ohlmann B., Gruber R., Eickemeyer G., Rammelsberg P. Optimizing preparation
design for metal-free composite resin crowns. J. Prosthet. Dent., 2008, 100:3 (211-
219)
96. Ozen J., Caglar A., Beydemir B., Aydin C., Dalkiz M. Three-dimensional finite
element analysis of different core materials in maxillary implant-supported fixed
partial dentures. Quintessence Int., 2007, 38:6 (355-363)
97. Pagniano Jr. R.P., Seghi R.R., Rosenstiel S.F., Wang R., Katsube N. The effect of a
layer of resin luting agent on the biaxial flexure strength of two all-ceramic systems.
J. Prosthet. Dent., 2005, 93;5 (459-466)
98. Palacios R.P., Johnson G.H., Phillips K.M., Raigrodski A.J. Retention of zirconium
oxide ceramic crowns with three types of cement. J.Prosthet. Dent., 2006, 96:2 (104-
114)
99. Paulo Vinicius Soares, Paulo Cesar Freitas Santos-Filho, Henner Alberto Gomide,
Cleudmar Amaral Araujo, Luis Roberto Marcondens Martins, Carlos Jose Soares.
Influence of restorative technique on the biomechanical behavior of endodontically
treated maxillary premolars: Part II: Strain measurement and stress distribution. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol.99, Issue 2, February 2008, pg.114-122
100. Peter Schaerer, Tomohikoo Sato, Arnold Wohlwend. A comparison of the marginal
fit of three cast ceramic crown systems. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 59,
Issue 5, May 1998, pg. 534-542
101. Pisani-Proenca J., Erhardt M.C.G., Valandro L.F., Gutierrez-Aceves G., Bolanos-
Carmona M.V., Del Castillo-Salmeron R., Bottino M.A. Influence of ceramic
surface conditioning and resin cements on microtensile bond strength to a glass.
J.Prosthet. Dent., 2006, 96:6 (412-417)
102. Piwowarczyk A., Otti P., Lauer H.C., Kuretky T. A clinical report and overview of
scientific studies and clinical procedures conducted on the 3M ESPE Lava All-
Ceramic System. J. Prosthodont., 2005, 14:1 (39-45)
103. Polat Z.S., Tacir I.H. Restoration of an intruded maxillary central incisor with a
uniquely designed dowel and core restoration: A case report. J.Esthetic Restorative
Dent., 2007, 19:6 (316-322)
104. Polat Z.S., Tacir I.H. Esthetic rehabilitation of avulsed-replanted anterior teeth: A
case report. Dent. Traumatol., 2008, 24:3 (e385-e389)
105. Rahbeeni R., Osman Y.I. Aesthetic reconstruction with fiber-reinforced
polymerceramic crowns: a case study. J. Prosthet. Dent., 2005, 60:9 (376-378)
106. Raphael Pilo, Eugine Shapenco, Israel Lewinstein. Residual dentin thickness in
bifurcated maxillary first premolars after root canal and post space preparation with
parallel-sided drills. The journal of Prosthetic Dentistry, Vol.99, Issue 4, April 2008,
pg.267-273
107. Reill M.I., Rosentritt M., Naumann M., Handel G. Influence of core material on
fracture resistance and marginal adaptation of restored root filled teeth. Int. Endod.
J., 2008, 41:5 (424-430)
108. Robert J. Kelly, Ichiro Nishimura, Stephen D. Campbell. Ceramics in dentistry:
Historical roots and current perspectives. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol.
75, Issue 1, January 1996, pg. 18-32
109. Rodrigo Borges Fonseca, Alfredo Julio Fernandes-Neto, Lourenco Correr-Sobrinho,
Carlos Jose Soares. The influence of cavity preparation design on fracture strength
and mode of fracture of laboratory-processed composite resin restoration. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 98, Issue 4, October 2007, pg. 277-284
110. The glossary of Prosthodontics terms. The Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 71,
Issue 1, January 1994, pg. 41
158
111. Toksavul S., Toman M. A short-term clinical evaluation of IPS empress 2 crowns.
Int. J. Prosthodontics, 2007, 20:2 (168-172)
112. Toman M., Tokasavul S., Akin A. Bond strength of all-ceramics to tooth structure
using new luting systems. J.Adhes. Dent., 2008, 10:5 (373-378)
113. Toman M., Toksavul S., Artunç C., Türkün M., Schmage P., Nergiz I. Influence of
luting agent on the microleakage of all-ceramic crowns. J. Adhes. Dent., 2007, 9:1
(39-47)
114. Tunc E.P. Finite element analysis of heat generation from different light-
polymerization sources during cementation of all-ceramic crowns. J. Prosthet. Dent.,
2007, 97:6 (366-374)
115. Tuncer Burak Ozcelik, Zafer Ozgur Pektas. Management of chronic unilateral
temporomandibular joint dislocation with a mandibular guidance prosthesis: A
clinical report. The Journal of Prosthetic Dentystry, Vol/99, Issue 2, February 2008,
pg. 95-100
116. Reitemeier B., Hänsel K., Kastner C., Walter M.H. Metal-ceramic failure in noble
metal crowns: 7-year results of a prospective clinical trial in private practices. Int. J.
Prosthodontics, 2006, 19:4 (397-399)
117. Sadowsky S.J. An overview of treatment considerations for esthetic restorations: A
review of the literature. J. Prosthet. Dent., 2006, 96:6 (433-442)
118. Samet N., Shohat M., Livny A., Weiss E.I. A clinical evaluation of fixed partial
denture impressions. J. Prosthet. Dent., 2005, 94:2 (112-117)
119. Saraç D., Bulucu B., Saraç Y.S.., Kulunk S. The effect of dentin-cleaning agents on
resin cement bond strength to dentin. J. Am. Dent. Assoc. , 2008, 139:6 (751-758)
120. Saraç Y.S., Saraç D., Kulunk T., Kulunk S. The effect of chemical surface
treatments of different denture base resins on the shear bond strength of denture
repair. J.Prosthet. Dent., 2005, 94:3 (259-266)
121. Saraç D., Saraç Y.S., Basoglu T., Yapici O., Yuzbasioglu E. The evaluation of
microleakage and bond strength of a silicone-based resilient liner following denture
base surface pretreatment . J. Prosthet. Dent., 2006, 95:2 (143-151)
122. Sarafianou A., Seimenis I., Papadopoulos T. Effectiveness of different adhesive
primers on the bond strength between an indirect composite resin and a base metal
alloy. J. Prosthet. Dent., 2008, 99:5 (377-387)
123. Saygili G., Sahmali S., Demirel F. Influence of timing of coronal preparation on
retention of two types of post cores. Am. J. Dent., 2008, 21:2 (105-107)
124. Sevimay M., Turhan F., Kiliçarslan M.A., Eskitascioglu G. Three-dimensional finite
element analysis of the effect of different bone quality on stress distribution in an
implant-supported crown. J. Prosthet. Dent., 2005, 93:3 (227-234)
125. Shigemori T. Morphological evaluation of the cut enamel surface on the tooth
crown. Nihon Hotetsu Shika Gakkai Zasshi, 2008, 52:1 (77-86)
126. Shiratsuchi H., Komine F., Kakehashi Y., Matsumura H. Influence of finish line
design on marginal adaptation of electroformed metal-ceramic crowns. J. Prosthet.
Dent., 2006, 95:3 (237-242)
127. Shokry T.E., Shen C., Elhosary M.M., Elkhodary A.M. Effect of core and veneer
thicknesses on the color parameters of two all-ceramic systems. J. Prosthet. Dent.,
2006, 95:2 (124-129)
128. Siadat H., Alikhasi M., Mirfazaelian A. Rehabilitation of a patient with
amelogenesis imperfecta using all-ceramic crowns: A clinical report. J. Prosthet.
Dent., 2007, 98:2 (85-88)
129. Soares C.J., Santana F.R., Pereira J.C., Araujo T.S., Menezes M.S. Influence of
airborne-particle abrasion on mechanical properties and bond strength of
159
carbon/epoxy and glass/bis-gma fiber-reinforced resin posts. J. Prosthet. Dent.,
2008, 99:6 (444-454)
130. Steven van Gaalen, Moyo Kruyt, Gert Meijer, Amit Mistry, Antonios Mikos, Jeroen
van den Beucken, John Jansen, Klass de Groot, Ranieri Cancedda, Christina Olivo,
Michael Yaszemski, Wouter Dhert. Tissue engineering of bone. Tissue
Eingineering, 2008, pg. 559-610
131. Steven O. Hondrum.A review of the strength properties of dental ceramics. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 67, Issue 6, June 1992, pg. 859-865
132. Suh J.S., Billy E.J. Rotational path removable partial denture (RPD): Conservative
esthetic treatment option for the edentulous mandibular anterior region: A case
report. J. Esthetic Restorative Dent., 2008, 20:2 (98-105)
133. Summit B. Annual review of selected dental literature: Report of the Committee on
Scientific Investigation of the American Academy of Restorative Dentistry. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 100, Issue 2, August 2008, pg.110-141
134. Summit B. Annual review of selected dental literature: Report of the Committee on
Scientific Investigation of the American Academy of Restorative Dentistry. The
Journal of Prosthetic Dentistry, Vol. 198, Issue 1, July 2007, pg.36-67
135. Sun Y.-S., Chen Y.-M., Smales R.J., Yip K.H.-K. Fracture resistance and
microtensile bond strength of maxillary premolars restored with two resin composite
inlay systems. Am. J. Dent., 2008, 21:2 (97-100)
136. Vult von Steyern P. All-ceramic fixed partial dentures. Studies on aluminum oxide-
and zirconium dioxide-based ceramic systems. Swed. Dent. J. Suppl 2005-:173 (1-
69)
137. Wadhwani C.P.K., Johnson G.H., Lepe X., Raigrodski A.J. Accuracy of newly
formulated fast-setting elastomeric impression materials. J. Prosthet. Dent., 2005,
93:6 (530-539)
138. Walter M.H., Wolf B.H., Wolf A.E. , Boening K.W. Six-year clinical performance
of all-ceramic crowns with alumina cores. Int. J. Prosthodontics, 2006, 19:2 (162-
163)
139. Weishaupt p., Bernimoulin J.-P., Lange K.-P., Rothe S., Naumann M., HÄgewald S.
Clinical and inflammatory effects of galvano-ceramic and metal-ceramic crowns on
periodontal tissues. J. Oral. Rehabil. 2007 34:12 (941-947)
140. Williams D.F. Biomedical and dental Materials: Introduction. Encyclopedia of
Materials: Science and Technology, 2008, pg. 584-592
141. White S.N., Miklus V.G., McLaren E.A., Lang L.A., Caputo A.A. Flexural strength
of a layered zirconia and porcelain dental all-ceramic system. J. Prosthet. Dent.,
2005, 94:2 (125-131)
142. Wood K.C., Berzins D.W., Luo Q., Thompson G.A., Toth J.M., Nagy W.W.
Resistance to fracture of two all-ceramic crown materials following endodontic
access. J. Prosthet. Dent., 2006, 95:1 (33-41)
143. Yilmaz H., Aydin C., Gul B.E. Flexural strength and fracture toughness of dental
core ceramics. J. Prosthet. Dent., 2007, 98:2 (120-128)
160
CUPRINS
Capitolul 1
INSTRUMENTAR - APARATUR| — NO}IUNI ERGONOMICE............5
Capitolul 2
METODA RECONSTITUIRII.
Prepararea de cavit\]i simple de inlay ..........................................................18
Capitolul 3
Prepararea cavităților compuse de inlay .......................................................29
Capitolul 4
PREPARAREA PENTRU INCRUSTA}IA CORONO-RADICULAR| ..42
Capitolul 5
Onlay (coroana parțială) .................................................................................49
Capitolul 6
Preparația pentru onlay 3/4 ............................................................................62
Capitolul 7
METODA ACOPERIRII.
Prepararea pentru coroana metalică turnată ...............................................67
Capitolul 8
METODA ACOPERIRII.
Prepararea pentru coroana metalo-ceramică ...............................................79
Capitolul 9
METODA ACOPERIRII
Prepararea pentru coroana total ceramică ...................................................86
161
Capitolul 10
METODA ACOPERIRII.
Prepararea pentru coroana mixtă ..................................................................92
Capitolul 11
METODA ACOPERIRII.
Prepararea pentru coroana de acrilat..........................................................100
Capitolul 12
COROANA DE SUBSTITU}IE...................................................................106
Capitolul 13
METODA SUBSTITUIRII PRIN DUBL| PIES| PROTETIC| ...........114
Capitolul 14
AMPRENTAREA SUBSTRUCTURII PROTETICE................................120
Capitolul 15
MACHETAREA RECONSTRUC}IEI PROTETICE ..............................133
Capitolul 16
M|{TILE DE PROTEC}IE ........................................................................141
Capitolul 17
PREPARAREA DENTARĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR ................150
BIBLIOGRAFIE............................................................................................150
162

Carte Final An PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Final An PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GABRIELA IFTENI NORINA FORNA

Editura Gr. T. Popa, U.M.F. Iaşi

Editura „Gr. T. Popa”

Tiparul executat la Tipografia Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi

Prezenta apariție editorială se înscrie pe linia publicațiilor a căror

Prof. Univ. Dr. Norina Forna

Spre deosebire de studentul de la medicină generală, care își poartă cu

Prof. univ. Dr. Dorin Bratu

INSTRUMENTAR - APARATUR| - NO}IUNI ERGONOMICE

1. INSTRUMENTAR PENTRU EXAMEN STOMATOLOGIC

— Terminologia utilizat\ a fost impus\ de Black;

Fig 1.2. Orientarea p\r]ii active a instrumentarului de m^na

1.1 Oglinda dentar\

Instrumentar de baz\ folosit la examinare [i ajut\tor la execu]ia tratamentelor stomatologice;

1.2 Sonda dentară

Fig 5. Examinarea cu sonda dentar\ [i oglinda Fig. 6. Palpare cu sonda dentar\

1.3 Pensa dentar\

1.4 Excavatoarele (linguri Black)

Fig. 8. Utilizarea excavatorului bucal

Tehnica de utilizare a instrumentarului de m^n\

— toate instrumentele t\ietoare sunt pereche;

Fig. 12. Priza pentru instrumentarul de m^n\ şi principalele poziţii de lucru

— piesa contraunghi — permite adaptarea frezelor cu chei]a;

Fig. 14. Diferite forme ale p\r]ii active a frezei

Fig. 15. Prezentarea frezelor `n catalogul de comand\ `n func]ie de fazele de lucru

Clasificarea frezelor diamantate utilizate `n protetic\

Fig. 16. Frezele din grupa 1a

Fig. 17. Frezele din grupa 1b

Fig. 18. Frezele din grupa 1c

Grupa 2 cuprinde freze diamantate roat\, indicate la [lefuirea suprafe]elor ocluzale, a

Fig. 19. Frezele din grupa 2

Fig. 20. Frezele din grupa 3

Fig. 21. Frezele din grupa 4

Grupa 5 cuprinde freze din carbur\ de tungsten pentru prepararea la colet.

Grupa 6 cuprinde tot freze din tungsten pentru prepararea la colet.

Fig. 22. Frezele din grupa 7

Grupa 8 - prepararea cavit\]ilor de inlay;

Memorarea grupelor de freze diamantate este u[urat\ raport^nd totul la secven]ele

Exemplul 1: utilizarea instrumentarului de detartraj pe arcada mandibular\.

1. Cum se poate realiza priza instrumentarului de mână ?

2. Care sunt principalele puncte de sprijin pe extremitatea cefalică a

3. Cum se utilizează oglinda în timpul preparării dentare ?

Metoda reconstituirii const\ în aplicarea de microproteze numite incrusta]ii în cavit\]i

Defini]ie: Incrusta]iile sunt microproteze rigide, confec]ionate în afara cavit\]ii bucale,

1. Dup\ întindere [i profunzime: • inlay;

2. Dup\ material: • metalice : Au 916%, 833%, Au 833% platinat, palliag, pallidor;

3. Dup\ reten]ie: • obi[nuit\;

4. Dup\ aspect: • nefizionomice;

5. După forma cavit\ții: • simple;

6. După tipul cavit\ții • de clasa Ia, a IIa, a IIIa, a IVa, a Va Black.

7. După numărul fațetelor dentare: • Monofa]etate (clasa Ia, a Va);

Principii generale de preparare clinic\ a din]ilor `n vederea aplic\rii incrusta]iilor

1. prepara]ia trebuie s\ fie neretentiv\ în sensul introducerii incrusta]iei pe dinte [i retentiv\

2. pere]ii verticali trebuie s\ fie riguros paraleli între

3. axul incrusta]iei trebuie s\ coincid\ sau s\ fie cât

4. pentru stabilizarea incrusta]iei se pot utiliza

Timpii operatori ai prepar\rii clinice:

1. Deschiderea procesului carios — cu instrumentar de mân\ sau cu instrumentar rotativ;

2. Crearea formei de contur: elipsoidal\, cruciform\, trefl\ în raport de anatomia dintelui;

3. Indep\rtarea dentinei ramolite în totalitate;

4. Extensia preventiv\: plasarea marginilor cavit\]ii în zone accesibile autocur\]irii.

5. Asigurarea formei retentiv-neretentive prin:

7. Bizotarea marginilor de smal] în unghi de