Curs Ecotehnologie, anul IV CB,

Anul universitar 2021-2022, sem.2

Metode de cercetare şi evaluare a stării

mediului
Chestionarul socio-ecologic

Chestionarul reprezintă o tehnică şi un instrument de

investigare, constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi eventual
imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care prin administrarea de
către un operator de anchetă ori prin autoadministrare, determină
răspunsuri ce pot fi înregistrate în scris.

Chestionarele sunt folosite cu rezultate foarte bune în aproape

toate domeniile ştiinţifice, fiind o alternativă viabilă pentru cercetarea
unor suprafeţe foarte întinse.

Chestionarele oferă avantajul timpului de realizare mai redus

decât pentru o cercetare totală, personal calificat mai puţin numeros,
costuri mai mici şi control ridicat asupra erorilor .
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

Singurele probleme care se ridică în cazul cercetărilor

selective sunt legate de rigurozitatea ştiinţifică, identificarea zonelor
de interes şi a populaţiei ţintă.

Chestionarele pot fi aplicate direct ori indirect.

Chestionarele aplicate direct ridică problema riscului de
influenţare a răspunsului, timpului scăzut de reacţie al
respondentului, cunoştinţelor limitate ale acestuia.

Principala problemă a aplicării indirecte a chestionarelor

(prin poştă, email etc.) este legată de neînţelegerea întrebărilor .

Clasificarea chestionarelor după conţinutul informaţiilor solicitate:

- chestionare de date de tip administrativ, care se referă
la fapte obiective, ce pot fi observate direct şi verificate (toate
chestionarele utilizate în fluxul administrativ pentru înregistrarea
identităţii, caracteristicile unui agent economic poluator etc.);
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

- chestionarele de opinie se referă la date ce pot

influenţa un anumit comportament. Cu ajutorul lor se studiază
atitudinile, motivaţia, interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile unor
categorii sociale ori ale unor indivizi, respectiv comportamente
subiective. Opinia publicului faţă de calitatea mediului este
important a fi luată în seamă, dacă avem de-a face cu o
comunitate care dezvoltă comportamente violente.
Disponibilitatea unei populaţii de a plăti o taxă de intrare este o
opinie importantă .
Trebuie ţinut seama că între opinie şi comportament nu
există o relaţie consistentă .

- chestionarele speciale cuprind o singură temă. Ele

vizează aflarea răspunsului la o întrebare sau o grupare de
întrebări din aceeaşi arie tematică.
.
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

În analizele de mediu, rolul acestora este redus, întrucât nu

evidenţiază relaţiile care s-ar putea stabili între diferite domenii ale
societăţii.
- chestionarele omnibus , ce cuprind întrebări din mai
multe teme, sunt cele mai frecvent utilizate în analizele de mediu.

Chestionarele pot cuprinde trei mari categorii de întrebări:

- întrebări închise, ce nu permit decât alegerea
răspunsurilor prestabilite. Gradul de libertate al intervievatului ori al
aplicantului este redus. Aplicarea acestora presupune cunoştinţe
pentru elaborarea chestionarului şi pentru aplicarea lui, dar şi
existenţa unor ipoteze prestabilite care se doresc a fi confirmate.

Un exemplu de întrebare închisă este: Durata unei vizite în

Parcul Herăstrău este de:
a. Mai puţin de 1 oră; b. 1-2 ore; c. 2–3 ore; d. Peste 3 ore.
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

- întrebări deschise (libere,) lasă libertatea persoanei

intervievate să-şi exprime părerea pe o anumită temă. Problema în
cazul acestora este legată de faptul că apar variaţii foarte mari în
exprimare.
O întrebare de genul Care sunt problemele pe care le are
Parcul Bazilescu? poate genera un număr foarte ridicat de răspunsuri.
Chiar dacă agregarea lor este dificilă, avantajul vine din faptul că ele
pot evidenţia şi probleme pe care cel care a realizat chestionarul nu
le-a anticipat, ajută în ordonarea logică a informaţiei, ori, funcţie de
priorităţi, conduce la generarea unui volum mai mare de date.
- întrebări semiînchise, în care pentru una sau mai multe
dintre variantele de răspuns, se pot solicita detalii suplimentare. De
exemplu, la întrebarea închisă:
Durata unei vizite în Parcul Cişmigiu este de: a. Mai puţin de 1 oră; b.
1-2 ore; c. 2–3 ore; d. Peste 3 ore există posibilitatea solicitătării unui
detaliu suplimentar acelora care stau mai puţin de 1 oră în parc,
adăugând întrebarea explicativă De ce?.
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

În analizele de mediu, chestionarele se utilizează pentru

evaluarea capitalului natural, calităţii habitatului extern şi intern,
percepţiei populaţiei faţă de problemele de mediu şi gradului de
implicare a autorităţilor, evaluarea impactului social al unor surse de
degradare etc.

Utilizarea chestionarelor pentru determinarea unor

elemente ce caracterizează calitatea mediului trebuie să ţină cont şi
de caracterul subiectiv al datelor obţinute, ele fiind însă foarte
importante în aplicarea unor politici şi strategii de succes la nivel
local .

Astfel, un chestionar trebuie să cuprindă obligatoriu alături

de întrebările de interes:
- componentă introductivă (de contact, de adaptare la
situaţie, de cunoaştere) - de exemplu, prezentarea obiectivelor
studiului, eventual prin titlul chestionarului;
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

- componenta de tranziţie (pregătirea spre trecerea la

grupul de întrebări de interes, stabilirea cadrului de desfăşurare a
chestionării) – prezentarea modului în care trebuie să răspundă la
întrebări, respectiv, că trebuie să aleagă doar un răspuns etc.;

- întrebări filtru (în vederea îndepărtării persoanelor

nereprezentative pentru studiu) – dacă ne interesează doar
persoanele care însoţesc copii în parcuri sau care au o anumită
vârstă;

- întrebări de identificare a profilului persoanei

intervievate (sex, vârstă, ocupaţie, adresă, nivel de culturalitate
etc.).
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

- întrebări de control (verificarea fidelităţii răspunsurilor) –

întrebările 1(motivaţia alegerii parcului) şi 8 (adresa vizitatorului) –
Tabelul nr. 1 , din chestionarul aplicat .
Tabelul nr.1. Model de chestionar aplicat în parcurile municipiului Bucureşti
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

Aplicarea chestionarelor este adesea complicată de varietatea

caracteristicilor respondenţilor (nivel de educaţie, de cunoaştere a
problemei, relaţionarea cu un anumit context, suspiciunea utilizării
nefavorabile a informaţiilor rezultate etc.), de atitudinea aplicantului
(comportament, ţinută, limbaj, nivel de pregătire şi de cunoaştere a
elementelor din chestionar etc.) .

Necunoaşterea conţinutului chestionarului de către aplicant este una

dintre cele mai frecvente probleme ce poate genera erori.
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

Cartarea
Cartarea reprezintă metoda de efectuare măsurători şi
observaţii asupra elementelor cadrului natural şi socio-uman şi
transpunerea lor la scară pe hărţi, planuri sau profile .
Realizarea cartărilor pentru evaluarea potenţialului
ecologic şi al calităţii mediului presupune cunoaşterea prealabilă
a terenului şi a problemelor care trebuie observate în cadrul
acestuia .
Cartarea presupune existenţa unui mecanism de
codificare a elementelor din teren (de exemplu, legendă cu
simboluri), care urmează a fi transpuse, după validare şi
prelucrare, pe un suport cartografic existent (plan ori hartă) .
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

Realizarea unei cartări presupune:

- delimitarea corectă a zonei de studiu;

- identificarea modalităţii adecvate de realizare a cartării;
- utilizarea unui suport cartografic preexistent la o scară
convenabilă;
- identificarea elementelor de interes, ce vor fi evidenţiate prin
semne convenţionale existente într-o legendă;
- delimitarea în teren a elementelor de interes şi transpunerea
lor pe hartă utilizând semnele convenţionale.
Delimitarea în teren a punctelor de interes se poate realiza prin
observaţii sau prin măsurători efectuate cu ajutorul GPS-urilor, staţiilor
etc.
 Curs Ecotehnologie, anul IV CB,
Anul universitar 2021-2022, sem.2

În analizele de mediu cartarea poate fi utilizată pentru

identificarea surselor de degradare a mediului, delimitarea zonelor
afectate de poluare , evidenţierea suprafeţelor afectate de depozitare
necontrolată a deşeurilor , evaluarea statutului de conservare a unor
specii.
Astfel, cartările pot fi tematice (când se urmăreşte doar un
anumit aspect de mediu) şi generale (analize integrate).

Cartările sunt utile în evaluările de mediu inclusiv în toate

cercetările geografice. Ele prezintă însă şi o serie de limitări, legate de
restricţiile impuse de regimul de proprietate a terenurilor (terenurile
proprietate privată nu sunt uşor accesibile), riscul de evidenţiere al
unor situaţii atipice (dacă un spaţiu a fost recent salubrizat şi el este de
obicei foarte insalubru), dificultatea evidenţierii unor factori greu de
delimitat (probleme care au manifestare periodică sau legată de o serie
de evenimente) .