SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Finalităţile educaţiei

OBIECTIVE:

● Definirea şi analiza sistemului instituţional de învăţământ românesc

● Abordarea structurală a sistemului de învăţământ românesc şi a altor sisteme

de învăţământ performante
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul de învățământ reprezintă ansamblul instituţiilor

de învăţământ organizate pe baza unor principii, în care
se realizeaza instruirea şi educaţia omului într-o
societate determinata şi dintr-o anumita ţară.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Sistemul de învățământ este un subsistem subordonat al

societăţii; se constituie din ansamblul şi interrelaţiile
stabilite între diverse instituţii; ele au scopul de a realiza
instrucţia şi educaţia generaţiei tinere, completarea,
perfecţionarea ei.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Problemele pe care sistemul de invatamant are sarcina de a

le rezolva:

● calitatea şi cantitatea conţinuturilor învăţământului

● durata învăţământului general şi obligatoriu şi limitele de

vârstă între care acesta se desfăşoară

● pregatirea stiintifica si fundamentala de cultura generală

 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Problemele pe care sistemul de invatamant are sarcina de
a le rezolva sunt legate de:

●pregatirea profesională şi expansiunea învăţământului

secundar

●reconsiderarea conţinutului în funcţie de scopurile

sistemului.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

●Evoluţia societăţii a depins foarte mult de nevoia de

educaţie a tinerelor generaţii.

●Sistemul de învăţământ românesc a evoluat între

diferitele reforme şcolare
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

●SPIRU HARET (1815 - 1912)

Personalitate reformatoare a epocii (inceputul secolului XX
n.s.).
●Legea învăţământului secundar şi superior (1898) a lui
Spiru Haret.
●Spiru Haret a ocupat de trei ori funcţia de ministru al
Instructiunii Publice, cum se numea atunci ministerul care se
ocupa de învăţământ şi educaţie (1897-1899, 1901-1904,
1907-1910).
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

● În prezent, sistemul de învăţământ actual funcţionează în

conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011
Art. 2.
● (1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ
orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive,
capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe
fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de
utilitate directă, în profesie și în societate.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

● Art. 2.
● (3) Idealul educațional al școlii românești constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității
umane, în formarea personalității autonome și în asumarea
unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea
și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în
societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe
piața muncii.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 3.
● Principii care guvernează învățământul preuniversitar și
superior, cât și învățarea pe tot parcursul vieții din România:
● principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se
realizează fără discriminare;
● principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ
se raportează la standarde de referință și la bune practici
naționale și internaționale;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 3.
● principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde
nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;
● principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea
de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
● principiul autonomiei universitare;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 3.
● principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității
totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică
și adecvată a acestora;
● principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
● principiul participării și responsabilității părinților;
● principiul respectării dreptului la opinie al
elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
învățământ.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 4.
● Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților -
finalitate principală - formarea competențelor, necesare pentru:

● a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor

obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței
de a învăța pe tot parcursul vieții;

● b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;

 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 4.
● c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și
dezvoltarea unei economii durabile;

● d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și

științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului
intercultural;

● e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 8.
● Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din
bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale
minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.

● Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot

obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea
de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de
stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului
respectiv.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 9.
(3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități,
niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe, în
condițiile stabilite de prezenta lege.

Art. 13.
(1) Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept garantat de
lege.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 16.

(1) Învățământul general obligatoriu este de 10 clase și

cuprinde învățământul primar și cel gimnazial. Învățământul
liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 21.

●(1) Sistemul de învățământ preuniversitar are caracter

deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de
la o unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil
la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiile
stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Art. 21.

●(4) Elevii cu performanțe școlare excepționale pot promova

2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de
învățământ, pe baza unei metodologii naționale aprobate
prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 23.
●(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde
următoarele niveluri:
●a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul
antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care
cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;

●b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și

clasele I-IV;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

● c) învățământul secundar, care cuprinde:

(i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care
cuprinde clasele V-IX;
(ii) învățământul secundar superior sau liceal, care
cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere:
teoretică, vocațională și tehnologică;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

d) învățământul profesional, cu durată între 6 luni și 2 ani;

e) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde

învățământul postliceal.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Art. 24.
●(1) Învățământul general obligatoriu este format din
învățământul primar și învățământul secundar inferior.

●(2) Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din

învățământul liceal, filiera tehnologică.

●(3) Învățământul profesional și tehnic este format din:

învățământ profesional, învățământ tehnic și învățământ
postliceal.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Art. 25.

●(1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar

sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență
redusă.

●(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență.

 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- educația antepreșcolară
Art. 27.
(1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe și, după caz, în
grădinițe și în centre de zi.
(2)Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul
educativ, standardele de calitate și metodologia de organizare ale
acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de M E CTS

Art 63.
a) grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de
9
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul
Art. 28. preșcolar
(1) Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu
program normal, prelungit și săptămânal. Grădinițele pot
funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul
altor unități școlare cu personalitate juridică.

Art 63.
b) grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin
de 10 și nu mai mult de 20;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul primar
Art. 29.
●(1) Învățământul primar se organizează și funcționează, de regulă, cu
program de dimineață; (2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au
împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar.
Art. 74.
●(1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește,
în baza unei metodologii elaborate de MECTS, un raport de evaluare a
dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării,
precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul primar
Art. 29.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
poate aproba organizarea de programe educaționale de tip
"A doua șansă", în vederea promovării învățământului primar
pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei
Art 63.
c) clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin
de 12 și nu mai mult de 25
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul gimnazial

Art. 30.
(1) Învățământul gimnazial se organizează și funcționează, de
regulă, cu program de dimineață.

Art 63.
d) clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin
de 12 și nu mai mult de 30
SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- Evaluarea în învățământului preuniversitar

Art. 74.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei
metodologii elaborate de MECTS, organizează și realizează
evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și
matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru
elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor.
Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică
părinților elevilor și constituie documente din portofoliul
educațional al elevului.
SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- Evaluarea în învățământului preuniversitar

Art. 74.
●(3) La finalul clasei a IV-a, MECTS realizează, prin
eșantionare, o evaluare la nivel național a competențelor
fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul
testărilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de
învățământ la nivel primar.
SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- Evaluarea în învățământului preuniversitar

Art. 75.
●(1) Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc
diploma de absolvire, parte a portofoliului educațional, și
foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.
Art. 76.
●(1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau
școala profesională.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul liceal

Art. 31.
●(1) Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere și profiluri:
●a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;
●b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și
protecția mediului;
●c) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și
pedagogic.

Art 63.
e) clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de
15 și nu mai mult de 30;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul liceal

Art. 31.
●(2) Ministerul Educației este abilitat să stabilească prin
planurile-cadru de învățământ, în funcție de dinamica
socială, economică și educațională, specializări diferite în
cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
●(3) Durata studiilor în învățământul liceal - forma de
învățământ cu frecvență - este de 3 ani pentru filiera
teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocațională și de 4
ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-
cadru aprobate.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învăţământul postliceal

Art. 44.
●(3) Învățământul postliceal special face parte din învățământul
profesional și tehnic și este integral subvenționat de stat.
●(4) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.
●(5) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de
complexitatea calificării și de numărul de credite pentru educație
și formare profesională.
●(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, absolvenții
de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

Art. 74.

●(5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii

elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, se realizează o evaluare națională obligatorie a
tuturor elevilor.
●(6) Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul
educațional al elevului.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

Art. 74. (5) Evaluarea se realizează prin următoarele probe:

a) o probă scrisă la limba și literatura română;
b) o probă scrisă la limba maternă;
c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe;
d) o probă scrisă la o limbă de circulație internațională;
e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în
timpul anului;
f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor
civice și sociale, susținută în timpul anului.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

ART 77.
●(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține
examenul național de bacalaureat.

●(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și

promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și
diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în
învățământul superior, în condițiile legii.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea

următoarelor probe:
●proba A de evaluare a competențelor lingvistice de
comunicare orală în limba română;

●proba B de evaluare a competențelor lingvistice de

comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat
studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea

următoarelor probe:

●proba C de evaluare a competenței lingvistice la

două limbi de circulație internațională studiate pe
parcursul învățământului liceal.
●proba D de evaluare a competențelor digitale.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea

următoarelor probe:
●proba E scrisă de evaluare a competențelor formate
pe durata învățământului liceal, după cum urmează:
●probă scrisă la Limba și literatura română/maternă -
probă comună pentru elevii de la toate filierele,
profilurile și specializările;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

c) două probe scrise, diferențiate după cum urmează:

●1. pentru profilul real din filiera teoretică:
●(i) matematică;
●(ii) probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie;
●2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
●(i) o limbă de circulație internațională;
●(ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe
socioumane;
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- evaluarea în învățământul preuniversitar

3. pentru filiera tehnologică:

●(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;
●(ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
4. pentru filiera vocațională:
●(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori
specializării;
●(ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Art. 116.
(1) Sistemul naţional de învăţământ superior include toate
instituţiile de învăţământ superior acreditate.
O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze
provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine
parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai
după acreditare.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Art. 117.
Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a
transfera cunoaştere către societate prin:
a) formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul
dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi
a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului
socioeconomic;
b) cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer
tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul
ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, af artelor, al literelor.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Art. 119.

(1) În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul

este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de
Guvern şi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către
senatul universitar, conform legii.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Art. 120.

(1) Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii

din învăţământul superior sunt atestate prin diplome, prin
certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către
instituţiile de învăţământ superior acreditate
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Art. 123.

(1) Autonomia universitară este garantată prin Constituţie.

Art. 121.

Ministerul Educaţiei Naţionale controlează modul în care

universităţile îşi exercită autonomia universitară, îşi asumă
misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită
răspunderea publică.
 SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- învățământul superior

Anul 2004 a marcat în România trecerea la sistemul de

învățământ superior de tip Bologna. Principalele schimbări
au fost:
✓structurarea învățământului superior după formula: licența
de 3-4 ani; masterat 2 ani; doctorat 3 ani;
✓introducerea creditelor de studiu
✓mobilitate studenţească, etc.
Ce este PISA?

Din anul 2000, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

(OECD) organizează periodic teste PISA, acronimul pentru
englezescul Programme for International Student Assessment, care
tradus în română, înseamnă „Programul pentru evaluarea internaţională a
elevilor“.
Ce urmăreşte PISA?
Stabilirea, pe o scară de apreciere cu 1000 de puncte, al nivelul literaţiei
(engl. literacy – „abilitatea de a citi şi de a scrie; competenţe sau
cunoştinţe într-un anumit domeniu“), în trei arii fundamentale:
- înţelegerea textelor sau citire,
- matematică
- ştiinţe.
Cine participă la testul PISA?

70 de ţări participă la testare (cu cît scorul obţinut de elevii testaţi este
mai mare, cu atît se presupune că nivelul literaţiei este mai ridicat, iar
sistemul de învăţămînt respectiv este mai eficient din acest punct de
vedere.

peste 5000 de elevi din 185 de şcoli, cu vîrste cuprinse între 15 şi 16 ani
împliniţi, care au terminat un anumit ciclu şcolar
Când se derulează testareaPISA?

Testarea internationala se desfasoara o data la 3 ani si arata nivelul

elevilor de 15-16 ani la matematica, stiinta si citire.
Criteriile de evaluare ale PISA – deziderat:

Integrarea eficientă a unui individ în societatea de astăzi şi capacitatea sa

de a învăţa pe tot parcursul vieţii depind tocmai de nivelul său de
literaţie, adică de felul în care acesta înţelege şi prelucrează corect
informaţii oferite
Criteriile de evaluare ale PISA – deziderat:

În PISA nu se intenţionează doar evaluarea a ceea ce ştiu elevii în

domeniul ştiinţelor, dar şi ceea ce pot face cu ceea ce ştiu, precum şi
modul în care aceştia pot aplica în mod creativ cunoştinţele ştiinţifice în
situaţii reale de viaţă.
Criteriile de evaluare ale PISA – deziderat:

Domeniul citirii (reading) - testele nu urmăresc să stabilească fluenţa

lecturii sau corectitudinea pronunţării, ci felul în care elevii sunt capabili
să înţeleagă şi să reflecteze asupra semnificaţiei unor texte uzuale,
folosindu-se de cunoştinţele pe care le au.
Criteriile de evaluare ale PISA – deziderat:

Domeniul matematică şi ştiinţe - testele nu urmăresc dificultatea

teoretică a problemelor, ci li se cere elevilor să aplice în contexte reale,
ale vieţii de zi cu zi, cunoştinţele dobîndite în timpul ciclului şcolar pe
care l-au încheiat, adică să utilizeze diferite formule de calcul, să
stabilească o serie de corelaţii între cifre, mărimi sau valori etc.
Criteriile de evaluare ale PISA

Scorurile sunt calculate pe 6 niveluri. Procentele elevilor care obţin

punctaje sub nivelul doi (1.a, 1.b sau sub 1.b), reprezintă nivelul
„analfabetismului funcţional”.

Pe partea cealaltă, procentul de elevi cu scoruri peste nivelul 5

reprezintă tinerii excepţional pregătiţi.
Criteriile de evaluare ale PISA

La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul
2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi.
Cumulat, la nivelurile superioare – 3, 4 şi 5 – se plasează 27,5% dintre
elevii români.

Este analiza care a generat conceptul de „analfabetism funcţional”, adică

situaţia în care elevii citesc, dar nu înţeleg ce citesc.
Rezultate la testul PISA
România ocupă în medie locul 45 sau 48 din 70, cu următoarele scoruri:

Matematica Stiinte Citire

2006: 415 418 396

2009: 427 428 424
2012: 445 439 438
2015: 444 435 434
Rezultate la testul PISA 2015- primele locuri:
Singapore (556 puncte)
Japonia (538 puncte)
Estonia (534 puncte)
Taipei-China (532 puncte),
Finlanda (531 puncte)
Canada (528 puncte).
Bibliografie:

● Birzea, C., Arta si stiinţa educaţiei, E.D.P., Bucuresti,1998

● Bontaş, I. (1998). Pedagogie, ediţia a IV-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura All
Educational
● Cristea, S. (2000). Dicţionar de pedagogie. Chişinău – Bucureşti: Editura Litera – Litera
Internaţional
● Nicu, C. (2011). Pedagogie. Note de curs
● Şerbănescu, L.,Găbureanu, S. (coord.) (2015). Pedagogie. Bucureşti: Politehnica Press
● https://www.edu.ro/search/node/legea%20educatiei