Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Majoritatea
vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.
Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii
esențiali.
Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în plus față de ce
conțin inițial în timpul procesului de fabricație. Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre
ele cresc în mod semnificativ apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine
o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi din cauza suplimentării cu vitamine în copilărie sau
adolescență.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină,
înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine.
Acum însă se știe că nu este așa.
Pentru oameni există 13 vitamine, împărțite în două grupe, cele patru solubile în grăsimi (A, D, E și K) și cele nouă
solubile în apă (opt vitamine B și vitamina C).
Necesarul
Numele Denumire minim zilnic
Solubilitate Deficiență, boală Supradoză
vitaminei chimică mediu (M,19-
30)[2]
Orbire de noapte,
Vitamina A Retinol Grăsimi 25.000 ui 620μg
Keratomalacia
Vitamina B1 Tiamină Apă Beriberi - 1 mg
Vitamina B2 Riboflavină Apă Ariboflavinoză - 1,1 mg
Vitamina B3 Niacină Apă Pelagra 2.500 mg 12 mg
Vitamina B5 Acid pantotenic Apă Paresteziază - -
Vitamina B6 Piridoxină Apă - 400 mg 1,1 mg
Vitamina B7 Biotină Apă - - 30 µg
Vitamina B9 Acid folic Apă * 1.000 µg 320 μg
Vitamina B12 Cianocobalamină Apă Anemie - 2 µg
Vitamina C Acid ascorbic Apă Scorbut - 75 mg
Lamisterol,
Ergocalciferol,
Calciferol, 2 µg pentru toate
Vitamina D1-D4 Grăsimi Rahitism 50.000 IU
Dihidrotachistero vitaminele D
l, 7-
dehidrositosterol
Vitamina E Tocoferol Grăsimi - 50.000 IU 12 mg
Vitamina K Naftoquinonă Grăsimi - - 75 µg
• = Deficiența de acid folic (Vitamin B9) în timpul sarcinii este asociată cu boli congenitale ale bebelușilor și este
legată de apariția cancerului.
Unele dintre vitamine sunt cunoscute după numele din literatura de specialitate mai veche. Vitamina B2 este numită și
vitamina G. Vitamina B7, sau biotină este știută și ca "vitamina H". Vitamina B9, sau acid folic și alți folați precum
"vitamina M (acid pteril-tri-glutamic)" sunt cunoscute drept folicină. Vitamina B3 apare și ca "vitamina PP", un nume
derivat de la termenul învechit "factor prevenitor de pelagra". Multe alte substanțe esențiale ale dietei care erau numite la
început vitamine sunt acum clasificate ca făcând parte din alte grupuri.
Alte vitamine posibile sunt DMAE (pește, ouă, soia, creier), acidul lipoic (ficat), acidul folinic (ficat), bioptrină (pește,
ficat), PPQ (mai jos) și coenzima Q (carne, iaurt, soia).
1
o A1 RETINOL
o B1 TIAMINĂ
o B2 RIBOFLAVINĂ
o B6 PIRIDOXINA
o C ACID ASCORBIC
o E TOCOFEROL
o H1 ACID PARAAMINOBENZOIC
o K FITOMENADIONĂ
• DENUMIREA TERAPEUTICĂ după efectul terapeutic
o A ANTIXEROFTALMICA
o C ANTISCORBUTICĂ
o D ANTIRAHITICĂ
o E ANTISTERILITĂȚII
o PP ANTIPELAGRĂ
o K ANTIHEMORAGICA
o
Clasificare
S-a încercat o clasificare în funcție de mecanismul de acțiune, deși nu este pe deplin cunoscut pentru toate vitaminele.
Multe vitamine funcționează ca atare sau după o prealabilă biotransformare, formând coenzime ale unor enzime specifice
(toate vitaminele B, biotina, vitaminele A și K). Altele acționează pe căi asemănătoare hormonilor (D și A). Unele
(vitaminele C și E) funcționează ca sisteme antioxidante față de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic)
au modalități particulare de acțiune. O clasificare mai veche împărțea vitaminele în 2 mari clase, în funcție de solubilitatea
lor:
- vitamine hidrosolubile (solubile în apă),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic;
- vitamine liposolubile, (insolubile în apă), solubile în lipide (grăsimi), din care fac parte vitaminele A,D, E și K. Există o
serie de substanțe, numite antivitamine care prezintă o acțiune antagonistă vitaminelor și care produc efectele
avitaminozelor respective. În principiu fiecare vitamină poate avea una sau mai multe antivitamine.
• SOLUBILITATE:
o LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile în grăsimi).
o HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile în apă)
• MECANISM DE ACȚIUNE
EFECT NUCLEAR – acționează influențând transcripția ADN : vitamina A și vitamina D. EFECT MEMBRANAR-
împiedică acțiunea unor radicali liberi în organism vitamina E, vitamina C. TRANSFERAREA UNOR GRUPĂRI
FUNCȚIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12, BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI :
Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
Din această clasă fac parte compuși polari, solubili în apă, dar cu structuri și funcții biochimice foarte diferite.Un număr
dintre ele alcătuiesc grupul vitaminelor B, prezente în drojdie, în semințe de cereale, în ficat. Lipsa de aport prin
alimentație, provoacă stări de policarență și nu de hipovitaminoză anume. Sunt absorbite la nivelul intestinului subțire,
trecând în circulația portală. Se stochează în cantități foarte mici și sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu
furnizate prin alimentație . Excesul este, în general bine tolerat, surplusul eliminându-se urinar, fără afectarea
organismului. Excepție face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic și vitamina B6
3
al sângelui)
• participă la formarea oaselor
• indicat în prevenirea hemoragiilor
cu diverse localizări