Procesele în grup

1. Procesul de realizare a sarcinii:

- sarcina constituie ceea ce trebuie să facă grupul, pentru a-şi atinge
scopul. În măsură în care îndeplinirea sarcinii apropie grupul de scopul său,
membrii vor fii motivaţi să depună eforturi pentru realizarea ei. În acest proces
este foarte important: - formularea precisă a sarcinii
- transformarea sarcinii într-o activitate specifică

“ Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele

Tatălui şi al Fiul şi al Duhului Sfânt.” Matei 28, 19.20
- sarcina: duceţi-vă, faceţi, botezaţi, învăţaţi-i
- specificitatea activităţii: va ţine până la sfârşitul
veacului
- ajutorul pedagogic: Eu sânt cu voi în toate zilele

“ Nu vă temeţi ; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus , care a fost răstignit. Nu este
aici; a înviat după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul: şi duceţi-vă
repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea
voastră în Galilea, acolo îl veţi vedea. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea;
acolo îl veţi vedea . Iată că v-am spus lucrul acesta.”
- sarcina: Veniţi, vedeţi, duceţi-vă, spuneţi,
- specificitatea activităţii: nu este aici, a înviat
- ajutorul pedagogic: El merge înaintea voastră în
Galilea

2. Procesul de comunicare:
- este iniţiat şi se desfăşoară în strânsă legătură cu cel de realizare a
sarcinii. Reţelele de comunicare diferă în funcţie de tipul sarcinii.
- reţele centralizate pt. sarcini mai mici
“Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corabiei … “Ioan, 21,6
- reţele descentralizate pt. sarcini mai mari
Matei 28, 19.20

3. Procesele afective: Instructorul are nevoie să cunoască reţeaua relaţiilor

afective, de atracţie sau de respingere din grupa lui, şi să modeleze pattern-
urile de atracţie, pentru a-i sprijini pe izolaţi să reintre în grup şi să evolueze
mulţumitor în cadrul lui. Aceste reţele relaţionale permit instructorului să
stabilească statutul social al fiecărui elev, adică să identifice elevii lideri , cei
preferaţi de majoritatea membrilor grupului, dar şi cei izolaţi.
- chemarea lui Matei: Matei 9, 9
- chemarea lui Petru şi Ioan: Matei 21,7
4. Procesul de influenţă:
- asigură uniformitatea comportamentelor. Simpla prezenţă a celorlalţi,
faptul că nu învaţă singur ci este înconjurat de ceilalţi copii care desfăşoară acelaşi tip
de activitate, se constituie într-o formă de influenţă socială numită facilitare socială.
S-a demonstrat că , mai cu seamă în sarcinile simple, prezenţa celorlalţi în calitate de
privitori, alcătuind un public, sau de co-actori( îndeplinind, fiecare, aceeaşi, sarcină
individuală ca subiectul), are darul de a stimula motivaţia şi, deci de a ameliora
performanţa.
a. Influenţă negativă: 2 Cron. 13, 7- “Nişte oameni de nimic răi, s-au strâns
la el şi s-au împotrivit lui Roboam fiul lui Solomon. Roboam era tânăr şi
furios şi nu putea să li se împotrivească.
b. Influenţă pozitivă:
- individuală: Mat. 21,7. Ioan când a văzut rezultatul a
strigat, iar Petru a sărit în apă.
- colectivă: Fapte 2,1-8 Revărsarea Duhului Sfânt.