Sunteți pe pagina 1din 8

Învăţarea creativă prin jocul didactic

O admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să participe la procesul de învăţare este jocul
didactic. El constituie o formă accesibilă şi plăcută de învăţare participativă şi stimulativă şi, în
acelaşi timp presupune iniţiativa şi creativitatea elevilor.
Pedagogia modernă atribuie jocului o semnificaţie de asimilare a realului la activitatea
proprie a copilului, motiv pentru care a devenit astăzi una din principalele metode active, extrem de
eficace în munca instructiv-educativă cu şcolarii mici.
„Jocul este necesar, căci prin el, copilul trece lent, recreativ, pe nesimţite, spre activitatea
intelectuală serioasă”. Procesele intelectuale declanşate de joc, in special cele ale gândirii, au darul
se a-i conduce pe elevi în "a afla", "a descoperi", unele adevăruri noi pentru ei, cu o oarecare
uşurinţă, pe fondul angajării, dar în aparenţă, a unui efort mai mic şi mai ales în condiţiile unor
satisfacţii evidente.
Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică atractivă de explorare a noului, a unor noţiuni
abstracte pe o cale mult mai accesibilă.
„Strategia jocului este o strategie euristică” afirma I. Cerghit în lucrarea "Metode de
învăţământ".
Jocurile didactice ocupă un loc important în activitatea de îmbogăţire şi activizare a
vocabularului, pentru precizarea sensului unor cuvinte şi în consolidarea deprinderii de exprimare
corectă. De asemenea ele îşi aduc contribuţia la dezvoltarea flexibilităţii şi fluidităţii vorbirii şi
gândirii.
Iată câteva dintre acestea:
 „Jocul cuvintelor” :
Copiii sunt întrebaţi ce ştiu despre ... (toamnă, frunze, şcoală). Acest joc se poate
desfăşura şi sub forma „Cine spune ceva despre...”, sau „Povestiţi ceva despre carte, pisică etc.” Se va
urmări spontaneitatea construcţiilor verbale şi a fanteziei, a jocului liber al reprezentărilor despre
lucrurile sau fiinţele puse în discuţie. Am creat o atmosferă permisivă, care favorizează comunicarea,
deoarece îi încurajează pe ei cu o gândire mai lentă şi dă frâu liber celor dotaţi.
O altă modalitate de desfăşurare a jocului este „Cine spune mai multe cuvinte care
încep cu sunetul a, b, c, ..” care se termină cu un anumit sunet sau „Prin ce sunet se deosebeşte
cuvântul „rama” de „mama”, „rac” de „ras”, etc.
 Deosebit de antrenant este jocul „Cuvântul interzis”.
Elevul trebuie să dea răspunsuri la întrebări fără a folosi un anumit cuvânt despre care se
stabileşte că este interzis să-l folosească.
De exemplu: cuvântul interzis este iarna.
1
Învăţătorul: Când se dau copiii pe derdeluş?
Elevul: Când ninge.
Învăţătorul: Despre ce anotimp se vorbeşte în aceste versuri: „A-nceput de ieri să cadă... peste sat”
Elevul: Despre anotimpul în care vine Moş Crăciun.
Pentru a dezvolta capacitatea de a percepe o imagine sau o succesiune de imagini, pentru a înţelege
semnificaţia lor şi a exprima în propoziţii ceea ce au înţeles se pot organiza jocuri pe bază de imagini.
Aceste jocuri au mari valenţe euristice, deoarece copilul trebuie mai întâi să stabilească relaţii la nivelul
perceptiv prin operaţii de recunoaştere, de descoperire care redau cunoaşterii conţinutul figural. Acest
conţinut figural este prelucrat în reprezentări verbale sau idei, ca expresie a saltului calitativ în
operativitatea mintală.
 Dintre jocurile organizate pe bază de imagini amintesc jocul "Spune o poveste" care are ca sarcină
didactică alcătuirea unei poveşti pe baza unor imagini. În timpul jocului, actul observării este dirijat de
învăţător.
 Stimularea creativităţii se poate realiza prin transformarea unor propoziţii de povestiri orale:
Se cere elevilor să alcătuiască o propoziţie (Ana are un buchet de flori multicolore) şi să facă o
povestire. Imaginaţia copiilor poate fi stimulată de o scurtă conversaţie în legătură cu florile: de unde le poate
avea, ce fel de flori, cui le dăruieşte? etc.
Este uluitor să constatăm ce surse inepuizabile au copiii de a inventa întâmplări, combinaţii din
povestiri când atmosfera educaţională le permite această declanşare a potenţelor lor psihologice.
 Dramatizarea povestirilor.
Este jocul cel mai îndrăgit de copii şi cu efecte formative deosebite mai ales în direcţia formării
capacităţii de a acţiona în grup, în mod organizat şi după o logică corespunzătoare conţinutului povestirii.
Cele mai potrivite expresii:
Învăţătorul anunţă o temă (La mare, Iarna etc.) pentru fiecare rând de bănci. Apoi fiecare elev
trece la tablă şi scrie o expresie în legătură cu tema respectivă. Expresiile care nu se potrivesc se
penalizează. Câştigă rândul cu cele mai multe şi frumoase expresii şi cu cele mai puţine penalizări.
Asemenea jocuri duc la stimularea creativităţii elevilor, le imprimă acestora atitudine. Jocul
trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă de lucru, nu de "joacă", unde copilul să fie participant activ. O
problemă deosebit de importantă pentru învăţători se referă la faptul că jocul, ca modalitate didactică
impune o pregătire serioasă, fără improvizaţii bazate pe inspiraţia de moment, care este dăunătoare.
Matematicienii şi pedagogii sunt unanim de acord în ceea ce priveşte rolul deosebit pe care-l
au jocurile matematice în dezvoltarea gândirii logice, a celei creatoare, în aplicarea corectă a tehnicii de
calcul, rapiditatea calculului.
Folosit cu discernământ, "jocul devine pentru elevi un instrument cognitiv-creativ de acţiune".
Jocul matematic este o forma accesibilă şi plăcută de învăţare activă, stimulând iniţiativa şi
2
creativitatea copiilor. Fiecare joc prezintă copilului cerinţe multiple şi îi oferă posibilitatea ca prin
analiza datelor să se orienteze subiectiv si să descopere modalităţile cele mai rapide şi mai corecte de
rezolvare.
Iată câteva jocuri pe care le-am folosit în practica pedagogică.
 Completează şirul !
Prin acest joc se stimulează creativitatea şi gândirea elevilor. Ei trebuie să descopere un termen
al şirului folosind termenii anteriori, care constituie, de fapt, mecanismul jocului.
4 8 12 16 ___ ___ ___ ___
18 16 14 12 ___ ___ ___

___ ___ ___

27 9 3 1 ___

 Observă şi completează !
187 203 208 218 229 ___
880 864 846 828 810 ___
Rezolvare: În primul şir, la fiecare număr se adaugă suma cifrelor sale şi se obţine numărul
următor. Deci urmează: 229 + 2 + 2 + 9 = 242
În al doilea şir din fiecare număr se scade suma cifrelor sale şi se obţine numărul
următor. Deci urmează: 810 - ( 8+1+0) = 801

3
Se pot organiza şi jocuri în care întrecerea, recompensa ori "penalizarea" să nu fie directe
sau evidente. Spre exemplu, pentru aprofundarea cunoştinţelor despre operaţii cu numere naturale
şi sistemul zecimal poziţional al scrierii numerelor naturale se pot organiza cu toată clasa
următoarele jocuri:
 Vă ghicesc două numere mai mici decât 10 la care v-aţi gândit astfel:
- Gândiţi-vă la 2 numere mai mici decât 10 (exemplu 3 şi 6)
- Înmulţiţi-l pe primul cu 2 (3 x 2 = 6)
- Adunaţi la acest produs numărul 5 (6 + 5 = 11)
- Înmulţiţi rezultatul obţinut cu 5 (11 x 5 = 55)
- Adunaţi al doilea număr cu ultimul rezultat şi comunicaţi-mi numărul obţinut
(55 + 6) = 61
În urma comunicării, eu le-am "ghicit" copiilor cele două numere. Elevii se vor întrece în a
mă solicita să le ghicesc numerele; cei care vor primi răspunsul aşteptat vor fi satisfăcuţi, dar şi
curioşi. Justificarea de către mine a modului de ghicire a numărului ales de fiecare elev va fi urmărită
cu mai mult interes şi însuşită mai temeinic.
Cele două numere vor fi astfel: 61- 25 = 36; s-au ales 3 şi 6.
Explicaţie: Dacă notăm cele două numere a şi b avem:
( a x 2 + 5 ) x 5 + b = 10 a + 25 + b = 10a + b +25
(10a + b + 25) – 25 = 10a + b = a zeci şi b unităţi
 Jocul "Cine calculează mai repede" urmăreşte ca elevii să descopere procedee de calcul rapid,
să ştie a folosi proprietăţile operaţiilor, să-şi dezvolte spiritul inventiv creator, flexibilitatea gândirii.
1 + 2 + 3 + ... + 98 + 99 + 100 =
2 + 4 + 6 + ... + 50 + ... + 96 + 98 =
Soluţia: l + 100 = 2 + 99 = 3 + 98 = ... = 101
101 x 50 (perechi) = 5050 este suma tuturor numerelor naturale de la l la 100
2+ 98 = 4+ 96 = ... = 100
100 x 24 (perechi) + 50 = 2450 este suma tuturor numerelor naturale pare de la 2 la 98
(inclusiv)
 "Cate soluţii ai găsit?"
Jocul îşi propune să contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal şi la dezvoltarea
capacităţii de a găsi soluţii multiple de rezolvare pentru aceeaşi problemă. Elevii vor desena pe o foaie
de aritmetică 3 pătrate cu latura de 6 cm, pe care le vor împărţi în 9 căsuţe. Sub ele se vor scrie
numerele de la 1 la 9. După ce clasa a fost organizată pentru activitate, le-am spus elevilor că dacă
vor folosi cu atenţie numerele înscrise dedesubtul pătratelor, fără însă a le repeta vor reuşi să
completeze fiecare căsuţă cu numere care, adunate pe orizontală, pe verticală sau diagonală , vor da
4
suma 15.
Au fost evidenţiaţi copiii care au reuşit să descopere cât mai mute posibilităţi de rezolvare a
sarcinii.
Exemplu:
4 3 8 6 7 2 8 1 6
9 5 1 1 5 9 3 5 7
2 7 6 8 3 4 4 9 2
Combinaţiile posibile dintre număr şi operaţii pot antrena copiii în diferite alte forme de
jocuri, care să stimuleze interesul şi competitivitatea echipelor pentru a ajunge la rezultatul
dorit.
Unul dintre aceste exemple îl constituie jocul de completare, al cărui scop este de a antrena
elevii pentru a găsi procedee subtile de raţionament, semnele operaţiilor care trebuie efectuate cu
acelaşi număr pentru a obţine rezultatul dorit.

5
 Enigma cifrelor
Folosiţi cifra l de 6 ori ca să obţineţi 12 11 +11 : 11 = 12
Folosiţi cifra 3 de 5 ori ca să obţineţi 37 333 : (3 x 3) = 37
Folosiţi cifra 4 de 5 ori ea să obţineţi 55 44 + 44 : 4 = 55
Folosiţi cifra 5 de 5 ori ca să obţineţi 8 5 + (5+5+5):5 = 8
Folosiţi cifra 8 de 8 ori ca să obţineţi 1000 888 + 88 + 8 + 8 + 8 = 1000

6
 Pentru a aprofunda cunoaşterea de către toţi elevii a modului de aflare a unui termen sau a
unui factor necunoscut, am utilizat jocul Zidul de cărămidă. Desenul de mai jos reprezintă un
zid mai deosebit deoarece orice cărămidă care se sprijină pe alte două, reprezintă semisuma lor.
Scrieţi numărul corespunzător pe fiecare cărămidă.

Jocul se desfăşoară pe rânduri de bănci astfel: se


?
distribuie primului elev din fiecare echipă câte o fişă
? ? cu un exerciţiu ca în desenul alăturat. La un semn
începe concursul, fiecare ele aflând câte un număr.
58 ? ? După care transferă fişa următorului coleg. Jocul se
desfăşoară sub formă de ştafetă. Câştigă rândul care
52 ? 85 15 a terminat primul şi care a obţinut rezultate corecte.
Se fac aprecieri.

 Căsuţa magică
Elevii vor primi fişe cu următorul desen:

70
30- 8
8+
40+ 13
6 14- -
90-
-5 +
7
12+

Învăţătorul va analiza cu elevii desenul. Se va observa că pe fiecare faţă a cuburilor sunt scrise
adunări şi scăderi în lanţ. Rezultatele finale se vor trece pe peretele căsuţei, respectiv acoperiş, apoi cele 2
rezultate se vor însuma.
Folosind fişa, am dat copiilor un joc care le-a plăcut foarte mult şi care, chiar dacă nu presupune
calcule, le-a pus la încercare gândirea, imaginaţia,Pe fişă este desenată
perspicacitatea, o livadă
spiritul cu pomi şi le cere elevilor
de orientare.
să traseze cu roşu drumul unui pomicultor care trebuind să
 Drumul pomicultorului
îngrijească toţi pomii, i-a vizat pe rând, începând cu pătratul
însemnat cu steluţă şi trecând prin locurile libere, dar nu de 2
ori prin acelaşi loc.
Elevii vor avea în vedere că pomicultorul nu a mers
în diagonală
7
şi nici nu a trecut prin pătratele haşurate, ocupate
de construcţii, iar la terminarea drumului a ajuns de unde a
pornit.
P ..... P P *
.
P ..... P P P
.
P P P P
P ..... P P
.
P P ..... P P
.
P P P P
P P ..... P
.
P P ..... P P
.

Întrecându-se în calcule, elevii învaţă într-un mod plăcut matematica.


Am citit pe chipul lor, nu de puţine ori, cum depuneau tot efortul, nesiliţi de nimeni, să rezolve bine
sarcinile cerute de joc pentru a câştiga întrecerea, pentru a fi apreciaţi.
Cei care pierdeau puncte pentru echipa lor, căutau să-şi completeze golurile de cunoştinţe din
proprie iniţiativă şi numai din motivul pentru a nu pierde puncte la un nou joc.
Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele
resurse formativ-educative ale acestuia, în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce
solicită efort susţinut dar într-o atmosferă de înţelegere, cooperare, stimulativă.