Student: Chiticaru Ana-Maria

Specializare: Psihologie, anul I

Grupa: 14LF191

Examen

Fundamentele psihologiei

1. Analizați rolul funcțiilor persuasivă, expresivă și cognitivă (dialectică) a limbajului în

contextul minciunii și manipulării.

Funcția persuasivă a limbajului presupune influențarea sau modificarea comportamentului

celuilalt aflat în discutie și constituie un important element de convingere. De exemplu, în
afacerile de marketing, afacerile economice, financiare și nu numai, funcția persuasivă are rolul
de a influența, de a convinge și de a îi schimba și modela partenerului aflat în colaborare
viziunea asupra acesteia și asupra unui consimțămâmt definitiv.

Funcția dialectică a limbajului intervine în construirea și analiza asociațiilor simbolice și

este posibilă la sfârșitul stadiului operațiilor formale. Această funcție are rolul de a rezolva
probleme cognitive, bazându-se pe o înlănțuire logică a ideilor, oferind științei o evoluție. Spre
exemplu, această funcție este esențială în rezolvarea problemelor la matematică, a știintelor
exacte, deoarece necesită punea in practică a unei gândiri raționale, corecte.

Funcția ludică (cognitivă) a limbajului își face apariția devreme în jocul copiilor,
exprimând contribuția inconștientă asupra limbajului infantil. Această funcție este redată și la
persoanele mature, care este exprimată prin rezolvarea unor cuvinte incrucișate, jocuri de
cuvinte, implicând o disponibilitate afectivă si congnitivă crescut. Spre exemplu, funcția
evidențiată este marcată prezentatorilor din televiziune, deoarece aceștia trebuie să folosească
asocieri verbale de efect catre public.

2. Evidențiați rolul motivației de creștere din piramida lui Maslow în contextul învățării
școlare.

Piramida lui Abraham Maslow are mai multe niveluri, pornind de la cele biologice la cele
psihologice: primele 4 sunt trebuințe de deficit, celelalte de creștere și de dezvoltare a persoanei.
Student: Chiticaru Ana-Maria
Specializare: Psihologie, anul I
Grupa: 14LF191

Deși trebuințele aflate la bază sunt mai semnificative pentru subiect, realizarea celorlalte
construiește realizarea împlinirii celor bazale. Prin urmare, chiar dacă trebuințele din varful
piramidei nu sunt urgente, satisfacerea lor produce fericire. În contextual învățării școlare,
trebuințele de deficit au un aport esențial în atingerea obiectivelor stabilitae. Această motivație
de creștere are la bază patru însușiri importante, acestea fiind:

 Nevoia de realizare a sinelui: reprezintă nevoia individului de a-și arăta creativitatea și

de a-și aduce aportul la ceea ce știe mai bine să facă.
 Nevoia cognitivă: reprezintă nevoia de a înțelege, de a descoperi lucruri noi.
 Trebuințe estetice: reprezintă nevoia de frumusețe, de ordine și disciplină.
 Trebuințe ale statiului de concordanță: reprezintă nevoia de coincidere între cunoaștere,
acțiune și sentimente.

Astfel, în mediul școlar, elevul este motivat de aceste aspecte, dorindu-și să descopere și să
învețe informații noi, să își arate potențialul creativ în ceea ce știe să facă mai bine. Spre
exemplu, persoana motivată de aceste lucruri poate excela în realizarea unui proiect, susținându-l
întru-un mod plin de originalitate. Totodată, motivația de creștere în sfera educativă reprezintă
atât dorința de ordine și disciplină în viața persoanei, cât și nevoia de acțiune, simțire,
cunoaștere. De exemplu, un elev motivat de trebuințele estetice evită întotdeauna munca fără o
înlănțuire ordonată și simetrică a ideilor, acțiunilor. În plus, în timpul susținerii unui examen, o
personă motivată din acest punct de vedere tratează subiectul dat cu ordine și disciplină,
seriozitate.