Prof. univ. dr.

Jana MAFTEI
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

9. OFICIILE CONSULARE

PROF.UNIV.DR. JANA MAFTEI

 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

TEMATICĂ

 Noțiune
 Rangul, categoria şi clasele oficiilor
consulare
 Înfiinţarea şi încetarea oficiilor consulare
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

ORGANELE ÎNSĂRCINATE CU EXERCITAREA

FUNCȚIILOR CONSULARE

 Activitatea consulară a statelor se desfăşoară

prin intermediul unor instituţii specializate ale
statelor:
oficiile (posturile) serviciile consulare din
consulare cadrul misiunilor
diplomatice

 în funcţie de mărimea comunităţii cetăţenilor

aflaţi pe teritoriul statului străin în care
funcţionează.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

REGLEMENTARE

Art. 3 din Convenţia de Art. 3 alin. 2 din Legea nr. 62 din 15 aprilie
la Viena din 1963, Convenţia de la Viena 2019– art.3
privind relaţiile din 1961, privind relaţiile
consulare: „Funcţiile diplomatice: ”(2) Activitatea consulară
consulare sunt exercitate “Nici o dispoziţie a se realizează de către
de către posturile prezentei convenţii nu Ministerul Afacerilor
consulare. Ele sunt poate fi interpretată ca Externe, prin exercitarea
exercitate, de asemenea, interzicând misiunii autorității de stat.(3) În
de misiunile diplomatice, diplomatice exercitarea străinătate, Ministerul
în conformitate cu funcţiilor consulare.” Afacerilor Externe
prevederile prezentei prestează activitatea
convenţii.” consulară prin misiunile
diplomatice și oficiile
consulare ale României..”
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

OFICIUL CONSULAR – NOŢIUNE

Convenţia de la Viena din 1963 art.1 lit.a). : prin expresia „post consular” se
înţelege „orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenţie consulară”

Dicționarul diplomatic: traducerea în limba română a expresiei „post consular”

utilizată în Convenţia privind relaţiile consulare este „oficiu consular”

Zampaglione : Oficiul (postul) consular este organul permanent şi de factură

complexă înfiinţat în vederea întreţinerii, realizării şi dezvoltării relaţiilor
consulare. (Manuale di diritto consolare , 1958, p. 61 și urm.)

Ion M. Anghel : „oficiul consular este un organ de sine-stătător, având

organizare proprie, cu atribuții bine delimitate și un statut special ; un organ de
relații externe, instrumentul prin care statele stabilesc și mențin relații într-un
anumit domeniu.”(Drept diplomatic şi consular, 2011, p. 551)
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

OFICIUL CONSULAR – organizare internă

 În funcție de volumul și importanța ce se acordă

activităților desfășurate de oficiul consular, acesta
poate avea mi multe secții afectate categoriilor mari
de funcții consulare:
 - secția de pașapoarte
 - secția notarială
 - secția de stare civilă
 - secția comercială
 - etc.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

OFICIUL CONSULAR - categorii – în funcție de natura lui

Oficiu consular de carieră Oficiu consular onorific

 Este condus de un  Este condus de un

funcționar consular de funcționar consular
carieră onorific

OFICIUL CONSULAR - clasa și rang
 Rangul funcţionarilor
consulari care le conduc (şefii
de post consular) determină
rangul oficiilor consulare:
 consulate generale
 consulate
 viceconsulate
 agenţii consulare
Prof.univ.dr. Jana MAFTEI
 Art.7 - Legea nr. 62 din 15 aprilie
2019:
 (4) Oficiilor consulare de carieră li
se atribuie unul dintre rangurile
prevăzute la art. 1 paragraful 1 lit.
a) din Convenția de la Viena din
1963.
 (6) Prevederile alin. (1)-
(3) și (5) se aplică în mod
corespunzător în cazul deschiderii
de către un oficiu consular de
carieră, cu rang de consulat
general sau de consulat, a unui
viceconsulat sau a unei agenții
consulare într-o altă localitate
decât cea în care își are sediul el
însuși.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Raporturi între categoriile de oficii consulare

consulatele generale şi consulatele sunt oficii consulare independente, iar

viceconsulatele şi agenţiile consulare sunt subdiviziuni subordonate consulatelor
generale sau consulatelor;

consulatul general se înfiinţează, de obicei, într-o regiune importantă a statului de

reşedinţă, unde există o comunitate importantă de naţionali şi probleme
consulare mai complexe;

consulatul are o sferă mai restrânsă de probleme consulare, putând fi înfiinţat

într-o anumită localitate;

viceconsulatele au o circumscripţie consulară mai redusă;

agenţiile consulare funcţionează în centre secundare şi au competenţe mai

restrânse
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

SEDIUL CONSULATULUI ŞI CIRCUMSCRIPŢIA

CONSULARĂ

Sunt elemente de natură

geografică, deosebit de
importante,
fundamentale, care
trebuie neapărat
precizate atunci când se
înfiinţează un oficiu
consular.

Circumscripţia consulară
reprezintă aria în care un Sediul consulatului se
consulat este autorizat află într-o localitate
să-şi exercite funcţiile în situată pe teritoriul
statul de reşedinţă. Ea statului de reşedinţă, dar
poate fi reprezentată de întotdeauna în interiorul
întreg teritoriul statului circumscripţiei
de reşedinţă sau de o consulare.
fracţiune a acestuia.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

CIRCUMSCRIPŢIA CONSULARĂ

 Art. 1 lit. B, Convenţiei de la Viena din 1963, privind relaţiile

consulare: „prin expresia "circumscripţie consulară" se
înţelege teritoriul atribuit unui post consular pentru
exercitarea funcţiilor consulare”.
 În convenţiile internaţionale se mai poate utiliza şi sintagma
„arondisment consular” (Zourek, 1962, p. 409).
 „zonă din teritoriul unui stat, a cărei arie este determinată de
statul de reşedinţă şi este necesară consulului pentru
exercitarea funcţiilor consulare” (Rusu, 2004, p. 49).
 Dicţionarul diplomatic din 1979 (Alexie, 1979, p. 196): „parte
din teritoriul statului de reşedinţă, atribuit, prin înţelegerea
dintre două state, unui post consular în scopul exercitării
funcţiilor consulare”.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

CIRCUMSCRIPŢIA CONSULARĂ

 Oficiile consulare sunt competente să-şi exercite funcţiile ce-i sunt

încredinţate doar pe teritoriul unei circumscripţii consulare, cadrul
spaţial al activităţii consulare, pentru că înfiinţarea unui oficiu
consular presupune în mod obligatoriu o competenţă care trebuie
delimitată în spaţiu.
 Aceasta este mai întinsă sau mai restrânsă în funcţie de rangul oficiului
consular: un consulat general va avea o sferă de competenţă asupra
unei circumscripţii consulare mai largi decât celelalte categorii de
posturi consulare.
 Circumscripţia consulară constituie delimitarea teritoriului pe care
oficiul consular are competenţa de a-şi desfăşura activitatea (caracter
de exclusivitate: oficiul consular este competent numai în limitele
entităţii teritoriale stabilite; niciun alt oficiu din afara circumscripţiei
nu este în drept să-şi extindă competenţa şi asupra acesteia - Anghel I.
M., Drept diplomatic şi consular, 1996, p. 343).
 Nu este admis ca oficiul şi funcţionarii lui să desfăşoare activităţi decât
în limitele acesteia.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

CIRCUMSCRIPŢIA CONSULARĂ

 Delimitarea teritoriului pentru care un oficiu consular este

competent să-şi exercite atribuţiile este intrinsecă înfiinţării şi
funcţionării acestuia.
 Acordul privind stabilirea unui consulat presupune şi fixarea de către
cele două state a circumscripţiei consulare .
 Circumscripţia consulară constituie, deci, partea din teritoriul
statului de reşedinţă, convenită de acesta şi de statul trimiţător, în
limitele căreia un oficiu consular al acestuia din urmă este
competent să-şi exercite funcţiile consulare.
 Ea stabileşte limitele teritoriale în care se exercită funcţiile consulare
în raport cu statul de reşedinţă, dar şi autorităţile cărora li se poate
adresa consulul pentru a acţiona în sprijinul persoanelor fizice şi
persoanelor juridice cărora trebuie să le acorde asistenţă consulară.
 Circumscripția consulară poate fi reprezentată de întreg teritoriul
statului de reşedinţă sau de o fracţiune a acestuia şi poate avea efecte
asupra limitării efectivului postului consular.

 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea şi încetarea oficiilor consulare

 Înfiinţarea unui oficiu consular şi exercitarea

funcţiilor consulare presupun o derogare de la
principiul suveranităţii pe întreg teritoriul al unui
stat, oficiul consular al statului trimiţător existând şi
activând în cadrul jurisdicţiei teritoriale a statului de
reşedinţă, ceea ce face necesar acordul de voinţă a
statelor care se află în „raporturi de consulat”.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea, modificarea şi încetarea oficiilor

consulare - reglementare
 ART. 4. Stabilirea unui post consular - CVRC 1963
 1. Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de
reşedinţă decât cu consimțământul acestui stat.
 2. Sediul postului consular, rangul şi circumscripţia sa sunt fixate de
către statul trimiţător şi supuse aprobării statului de reşedinţă.
 3. Statul trimiţător nu poate aduce modificări ulterioare sediului
postului consular, rangului sau circumscripţiei sale consulare decât
cu consimțământul statului de reşedinţă.
 4. Consimţământul statului de reşedinţă se cere, de asemenea, dacă
un consulat general sau un consulat vrea să deschidă un
viceconsulat sau o agenţie consulară într-o altă localitate decât
aceea în care este stabilit el însuşi.
 5. Consimţământul expres şi prealabil al statului de reşedinţă se
cere, de asemenea, pentru deschiderea unui birou, făcând parte
dintr-un consulat existent, în afara sediului acestuia.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea, modificarea şi încetarea oficiilor

consulare - reguli

înfiinţarea oficiilor consulare se poate face numai după stabilirea de relaţii consulare.

un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de reşedinţă decât cu consimţământul acelui stat.

pentru obţinerea consimţământului este necesar ca cele două state să relaţioneze, să încheie un anumit acord care să aibă ca
obiect relaţiile consulare dintre cele două state

acordul privind înfiinţarea unui post consular poate determina naşterea relaţiilor consulare, dar stabilirea relaţiilor
consulare, nu generează în mod automat, şi dreptul de a înfiinţa oficii consulare.

consimţământul statului de reşedinţă este indispensabil pentru crearea unui consulat pe teritoriul său fără a diferenţia între
diferitele ranguri: consulat general, consulat vice-consulat sau agenţie consulară indiferent dacă un consulatul este creat la
momentul stabilirii relaţiilor consulare sau mai târziu.

consimţământul pentru înfiinţarea de oficii consulare poate fi cuprins într-o convenţie consulară, prin care se detaliază toate
aspectele referitoare la postul consular; dar poate fi prevăzut şi într-o anexă la о convenţie consulară, prin care se stabilesc
circumscripţia consulară, rangul postului consular, categoria acestuia sau printr-un protocol adiţional unei convenţii
consulare ori o notă a ministerului afacerilor externe al statului primitor
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea, modificarea şi încetarea oficiilor

consulare - reguli
statul trimiţător este cel care fixează sediul postului consular, rangul şi circumscripţia sa, dar statul de reşedinţă este cel
care decide în ce priveşte aprobarea lor;

statul trimiţător nu poate aduce modificări ulterioare sediului postului consular, rangului sau circumscripţiei sale consulare
decât cu consimţământul statului de reşedinţă;

este necesar consimţământul statului de reşedinţă dacă un consulat general sau un consulat vrea să deschidă un
viceconsulat sau o agenţie consulară într-o altă localitate decât aceea în care este stabilit el însuşi;

este obligatoriu să existe consimţământul expres şi prealabil al statului de reşedinţă pentru deschiderea unui birou, făcând
parte dintr-un consulat deja existent, în afara sediului acestuia.

normele dreptului cutumiar determină situaţii, din care reiese că statul primitor are dreptul de a refuza cererea privind
deschiderea de consulate străine pe teritoriul său, fără a fi obligat să motiveze decizia sa; refuzul de a accepta cererea de
deschidere a unui post consular, fiind un drept al statului de reşedinţă, în temeiul suveranităţii sale, nu atrage nici о
răspundere internaţională din partea acestuia; un răspuns nejustificat poate avea urmări negative în ceea ce priveşte
evoluţia relaţiilor dintre cele două state
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea, modificarea şi încetarea oficiilor consulare –

consimțământul
consimţământul statului de reşedinţă este general, în sensul că el este necesar pentru toate posturile
(oficiile) consulare, indiferent de categoria lor, de rangul lor, de gradul lor de independenţă;

consimţământul statului de reşedinţă este continuu, deoarece el trebuie să fie solicitat pe toată durata
de funcţionare a unui oficiu consular, chiar când acestuia i se aduc modificări ulterioare;

consimţământul este cuprinzător, întrucât el trebuie să fie acordat pentru toate componentele de bază
ale unui oficiu consular;

consimţământul statului de reşedinţă nu este revocabil atâta timp cât funcţionează regula rebus sic
stantibus;

statul trimiţător, la rândul său, nu are dreptul discreţionar de а solicita, unilateral, modificări ale
consimţământului iniţial, dat de statul de reşedinţă, întrucât normele dreptului internaţional stabilesc
principiul că nimeni nu poate abuza de un drept.

sfera consimţământului exprimat în vederea înfiinţării oficiului consular cuprinde: natura oficiului consular - adică caracterul de consulat de carieră
sau de consulat onorific; rangul oficiului consular - consulate generale, consulate, viceconsulate şi agenţii consulare; consulară – adică partea din
teritoriul statului de reşedinţă, atribuită prin înţelegerea dintre două state în scopul exercitării funcţiilor consulare
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

Înfiinţarea, modificarea şi încetarea oficiilor consulare –

consimțământul
 Art.7 - Legea nr. 62 din 15 aprilie 2019:
 (1) Ministerul Afacerilor Externe evaluează oportunitatea înființării, a desființării și a
schimbării rangului oficiilor consulare de carieră și înaintează propuneri în acest sens
Guvernului, prin memorandum.
 (2) Pentru înființarea și schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră este necesară
obținerea în prealabil, pe cale diplomatică, a consimțământului statului de reședință.
 (3) Înființarea, desființarea și schimbarea rangului oficiilor consulare de carieră se fac prin
decret al Președintelui României, la propunerea Guvernului.
 (4) Oficiilor consulare de carieră li se atribuie unul dintre rangurile prevăzute la art. 1
paragraful 1 lit. a) din Convenția de la Viena din 1963.
 (5) Sediul oficiului consular de carieră și circumscripția sa consulară se stabilesc și pot fi
modificate ulterior de către Ministerul Afacerilor Externe, cu consimțământul prealabil al
statului de reședință.
 (6) Prevederile alin. (1)-(3) și (5) se aplică în mod corespunzător în cazul deschiderii de către
un oficiu consular de carieră, cu rang de consulat general sau de consulat, a unui
viceconsulat sau a unei agenții consulare într-o altă localitate decât cea în care își are sediul
el însuși.
 (7) Deschiderea și închiderea unui birou consular, în înțelesul Convenției de la Viena din
1963, ca parte integrantă a unei misiuni diplomatice sau a unui oficiu consular de carieră
existent, situat în afara sediului acestora, se fac prin ordin al ministrului afacerilor externe,
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 Prof.univ.dr. Jana MAFTEI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 Anghel, I. M. (1996). Drept diplomatic şi consular. Bucureşti:

Ed. Lumina Lex.
 Bărbulescu, P. e. (1979). Dicţionar diplomatic. Bucureşti: Editura
Politică.
 Bonciog, A. (2000). Drept consular, Ediţia a III-a. Bucureşti: Ed.
Fundaţiei „România de Mâine”.
 Lee, L. (2008). Consular Law and Practice. New York: Oxford
University Press.
 Maftei, Jana, The Consular District, Lucrările Sesiunii ştiinţifice
internaţionale “Afacerile interne şi justiţia în procesul integrării
europene şi globalizării, 15 – 16 octombrie 2009, Academia de
Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, ISSN: 2066-995X,
pp.107-111
 Rusu, P. (2004). Dicționar de terminologie uzuală diplomatică și
de drept internațional. București: Editura Cartea Universitară.