UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE din TÎRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

STUDII DE CAZ PRIVIND PARADISURI FISCALE.

EXEMPLE PRIVIND UTILIZAREA PARADISURILOR
FISCALE ÎN EVAZIUNEA FISCALĂ
INTERNAŢIONALĂ

2019
Cuprins
Introducere.............................................................................................................................................2
CAPITOLUL I.......................................................................................................................................3
ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA PARADISURILE FISCALE.............................................3
1.1 Definiția paradisurilor fiscale.......................................................................................................3
1.2 Avantajele utilizării unui paradis fiscal........................................................................................4
1.3 Clasificarea paradisurilor fiscale..................................................................................................6
1.4 Alegerea unui paradis fiscal..........................................................................................................6
1.5 Companiile offshore.....................................................................................................................7
CAPITOLUL II......................................................................................................................................9
STUDII DE CAZ PRIVIND PARADISURILE FISCALE....................................................................9
A. CIPRU...........................................................................................................................................9
2.1 Prezentare Generală..................................................................................................................9
2.2 Sistemul Politic.........................................................................................................................9
2.3 Sistemul juridic și regimul fiscal..............................................................................................9
2.4 Înființarea unei societăți.........................................................................................................14
B. MONACO...................................................................................................................................14
2.5 Prezentare Generală................................................................................................................14
2.6 Modul în care Principatul Monaco a devenit paradis fiscal....................................................15
2.7 Sistemul Politic.......................................................................................................................15
2.8 Sistemul juridic și regimul fiscal............................................................................................15
2.9 Înființarea unei societăți........................................................................................................18
CAPITOLUL III...................................................................................................................................19
UTILIZAREA PARADISURILOR FISCALE ÎN EVAZIUNEA FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ...19
3.1 Evaziunea fiscală internațională.................................................................................................19
3.2 Exemple de evaziune fiscală internațională prin intermediul paradisurilor fiscale.....................20
Concluzii..............................................................................................................................................24
Bibliografie..........................................................................................................................................26
 Introducere

Orice contribuabil poate fi atras de un sistem fiscal care oferă cât mai multe avantaje,
de aceea unele țări sau teritorii au creat un sistem fiscal unde impozitele sunt foarte reduse sau
nu există nici un fel de impozit, scopul principal fiind atragerea investitorilor prin acordarea
de facilități fiscale. În literatura de specialitate, aceste țări sau teritorii poartă numele de
paradisuri fiscale.

În lumea afacerilor se urmărește maximizarea profitului și reducerea cheltuielilor pe

cât posibil, ceea ce face un paradis fiscal să fie foarte atractiv.

Obiectivele generale ale acestei lucrări au fost:

Obiectivul nr. 1 : Prezentarea aspectelor principale cu privire la paradisurile fiscale.

Obiectivul nr. 2 : Identificarea avantajelor pe care le oferă un paradis fiscal.

Obiectivul nr. 3 : Acest obiectiv a urmărit sistemul fiscal care este aplicat în Republica
Cipru.

Obiectivul nr. 4 : Acest obiectiv a avut în vedere sistemul fiscal care este aplicat în
Principatul Monaco.

Obiectivul nr. 5 : Acest obiectiv a urmărit modul în care un paradis fiscal poate fi
utilizat în evaziunea fiscală internațională.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol este o prezentare generală a
paradisurilor fiscale, avantajele oferite și clasificarea acestora. Sunt prezentate sintetic cele
mai importante țări (teritorii) care sunt considerate paradisuri fiscale. Al doilea capitol conține
studii de caz, care urmărește în principal sistemul fiscal din anul 2019 care este aplicat în două
paradisuri fiscale, Republica Cipru, care oferă avantaje persoanelor juridice și Principatul
Monaco, care oferă avantaje persoanelor fizice. Al treilea capitol conține o prezentare
generală a conceptului de evaziune fiscală internațională și exemple de metode prin care se
poate realiza evaziune fiscală internațională prin intermediul unui paradis fiscal. Concluziile
sunt referitoare la cele cinci obiective generale ale acestei lucrări.
 CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA PARADISURILE FISCALE

1.1 Definiția paradisurilor fiscale

Paradisurile fiscale sunt țări sau teritorii în care persoanele fizice sau juridice stabilite
într-un paradis fiscal sunt supuse unui regim privilegiat. Acestea sunt scutite de plata
impozitelor sau plătesc impozit pe venit sau pe beneficii mai scăzut decât în țara din care
provin. Paradisurile fiscale sunt create pentru a atrage investitori. În prezent există
aproximativ 70 de paradisuri fiscale.

Cele mai importante paradisuri fiscale se află în : Anguilla, Aruba, Bahrain, Barbados,
Belize, Bermuda, Brunei, Costa Rica, Elveția, Guernsey, Insula Man, Insula Cayman,
Insulele Maldive, Insulele Turks și Caois, Insulele Virgine Britanice, Irlanda, Liechtenstein,
Cipru, Luxemburg, Madeira, Marea Britanie, Mauritius, Monaco, Nevis, Olanda, Seychelles,
Singapore, Statele Unite ale Americii.

Sistemul fiscal diferă de la o țară la alta, fiecare țară aplică un regim de impozitare
diferit, în tabelul 1.1 sunt prezentare câte două paradisuri fiscale de pe trei continente și cotele
de impozitare aferente dar și cerințele care trebuie îndeplinite pentru înființarea unei societăți.

Tabel 1.1 Sistemul fiscal în diferite paradisuri fiscale ale lumii

Europa America Asia

Cipru Insula Man Belize Panama Seychelles Singapore

Impozit pe 12.5% 0% 0% 0% 0% 0-17%

profit

Impozit pe 0% 0% 0% 0% 0% 0%
dividende

Capital social 0 0 1$ 1$ 1$ 1 SGD

Contabilitate Da Da Nu Nu Nu Da

Anonimitate Da Da Da Da Da Da

Termen 5 zile 3-5 zile 1 zi 1 zi 1 zi 3-5 zile

înființare
societate

Preț De la De la 4.900€ De la De la 990€ De la 790€ De la

1.890€ 690€ 3490€

Sursa : Cafetax, servicii de consultanță-companii offshore

 1.2 Avantajele utilizării unui paradis fiscal

Avantajele pe care le oferă un paradis fiscal diferă de la o țară la alta, deoarece unele
paradisuri fiscale oferă avantaje persoanelor fizice, altele oferă avantaje persoanelor juridice.

Într-un sens restrâns, avantajele oferite de un paradis fiscal sunt cuprinse în fig. 1.1.

Impozite
reduse

Sistem
bancar Paradi Secret
bancar
dezvoltat s fiscal

Absența
controalelor
valutare

Figura 1.1 Avantaje oferite de un paradis fiscal

1.2.1 Impozite reduse

Impozitele impuse într-un paradis fiscal sunt foarte reduse sau nu se impune nici un fel
de impozit asupra unor categorii de venituri. Aceste avantaje fiscale (fiscalitate zero sau
aproape zero) sunt foarte atractive și avantajoase pentru investitorii străini, dacă în țara lor de
rezidență nu pot beneficia de cote reduse de impozitare. Atunci când o persoană devine
rezidentă a unei țări care este considerată paradis fiscal sau sediul societății este amplasat
într-un paradis fiscal, persoana respectivă este supusă impozitării acelei țări (paradis fiscal),
beneficiind astfel de impozite mai scăzute comparativ cu țara de unde provine.
 Sistemul de impozitare din paradisurile fiscale poate fi clasificat în trei categorii:1

1. Țări în care nu se plătește impozit pe profit pentru veniturile realizate în străinătate,

dar pentru care se plătește o rata anuală care este fixă. Se aplică acest sistem de impozitare în
Insulele Virgine, Belize.

2. Țări în care baza de impozitare este valoarea capitalului social, nu profitul realizat.
Se aplică acest sistem de impozitare în Liechtenstein, se datorează un impozit egal cu 0,1%
din valoarea capitalului social, dar care nu poate fi mai mic de 1.000 franci elvețieni.

3. Țări în care cota de impozit este fixă, și care se aplică la profitul realizat. Acest
sistem de impozitare se folosește în Cipru.

1.2.2 Sistem bancar dezvoltat

Un sistem bancar bine dezvoltat care oferă numeroase avantaje printre care:

- servicii calitative;
- tranzacții sigure și rapide;
- produse și servicii furnizate clienților nerezidenți;
- lipsa restricțiilor cu privire la schimburile valutare;
- oferă consultanță financiară la standarde înalte;
- dețin infrastructură tehnologică de înaltă calitate.

1.2.3 Secret bancar

Secretul bancar oferit de bănci este foarte diversificat care diferă de la un centru
financiar la altul. Prin reglementările pe care le aplică există bănci care nu necesită să
raporteze activitățile desfășurate în acea țară către țara de origine a titularului sau unde
titularul nu necesită să dovedească provenința banilor. Aceste bănci oferă confidențialitate dar
și secretizare bancară la un nivel foarte ridicat.

Un alt avantaj oferit pentru asigurarea secretului bancar sunt tipurile de conturi:

- conturi total anonime;

- conturi codificate;
- conturi ale clienților protejați de un avocat;
- conturi secrete protejate;
- conturile beneficiarilor fictivi. 2

Aceste facilități fiscale ale băncilor pot atrage o serie de dezavantaje deoarece secretul
bancar poate duce la desfășurarea de activități ilegale (spălarea banilor, evaziune fiscală,
comerț cu droguri etc).

1
Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București 2013, p. 138
2
Bogdan Căpraru, International Banking, Editura C.H. Beck, București 2011, p. 67
 Dacă în trecut încălcarea secretului bancar de către bancheri era de formă civilă, în
prezent încălcarea a luat formă legală existând sancțiuni penale pentru persoanele care încalcă
confidențialitatea tranzacțiilor efectuate de clienți.3

Cele mai importante centre financiare din lume care oferă cele mai avantajoase
facilități se regăsesc în: Elveția, Luxemburg, Bahamas, Hong Kong, Singapore, Cipru.

1.2.4 Absența controalelor valutare

Absența controalelor valutare prin care sunt supuși controlului valutar sau monetar
rezidenți din țara unui paradis fiscal dar nu și persoanele nerezidente.

1.3 Clasificarea paradisurilor fiscale

Pe baza principalelor dispoziții legale paradisurile fiscale din anumite țări pot fi
clasificate în șase categorii:4

- Țări în care nu se aplică impozite asupra veniturilor sau creșterilor de capital pentru
persoanele fizice numite și’’zero havens’’(Bahamas, Insulele Cayman, Principatul Monaco
etc.);
- Țări în care impozitul pe venit este stabilit pe o baza teritorială (Costa Rica, Hong Kong,
Panama etc.);
- Țări în care cotele de impozitare sunt reduse (Elveția, Cipru, Irlanda, Jersey etc.);
- Țări care oferă avantaje pentru societăților de tip off-shore (Luxembourg, Singapore etc.);
- Țări care oferă exonerări fiscale pentru societățile create în vederea dezvoltării exportului
(Irlanda pentru societățile create înainte de anul 1981);
- Țări care oferă avantaje fiscale specifice unor anumite societăți (Jamaica, Barbados etc.)

1.4 Alegerea unui paradis fiscal

În sens restrâns principalii factori care determină alegerea unui paradis fiscal sunt :

- Statutul juridic;
- Situația geografică;
- Stabilitatea politică și economică;
- Structura socială;
- Moneda și controlul schimburilor;
- Costul și timpul necesar pentru a crea o societate;
- Regimul fiscal;
- Acorduri fiscale.5

3
Bogdan Căpraru, International Banking, Editura C.H. Beck, București 2011, p. 67
4
Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București 1998, p. 354
5
Idem, p. 355
 În sens larg acești factori se caracterizează prin următoarele:

1. Statutul juridic. În momentul în care se alege un paradis fiscal este important ca

statutul juridic din acel stat să fie bine precizat.

2. Situația geografică. Este foarte avantajos să existe un transport comod, rapid,

eficient, cu costuri reduse. Modalitățile de transport sunt foarte importante mai ales pentru o
societate care are ca domeniu de activitate comercializarea de bunuri.

3. Stabilitatea politică și economică. Un factor important în alegerea paradisului fiscal

îl reprezintă situația economică a acelui stat, de exemplu dacă situația economică începe să se
deterioreze aceasta poate sa aibă influențe majore asupra stabilității politice.

4. Structura socială. Acest factor se poate defini prin nivelul de educație a persoanelor
dintr-un stat, care poate avea influențe majore în cazul în care se dorește angajarea de
personal autohton.

5. Moneda și controlul schimburilor. Cât de mult se implică guvernul să acționeze

împotriva inflației, existența unei monede stabile și existența unui sistem bancar cât mai sigur
și eficient.

6. Costul și timpul necesar pentru a crea o societate. Acest factor este esențial deoarece
costurile ar trebui să fie cât mai reduse comparativ cu alte state, datorită faptului că un stat
care dorește să atragă investitori străini trebuie să asigure condiții cât mai avantajoase pentru
aceștia. De asemenea și formalitățile legale ar trebui să fie cât mai simple.

7. Regimul fiscal. Regimul fiscal trebuie să fie unul stabil și clar, să nu existe
modificări asupra impozitelor de pe o zi pe alta.

8. Acorduri fiscale. Statul unui paradis fiscal încheie acorduri de evitare a dublei
impuneri cu alte state, ceea ce este foarte avantajos în special pentru atragerea investitorilor
străini. Desigur, tratatele diferă de la un stat la altul, în special tratatele dintre un stat dezvoltat
și un stat mai puțin dezvoltat.

1.5 Companiile offshore

Termenul ’’offshore’’ (dincolo de țărm) reprezintă activități desfășurate în afara

granițelor naționale ale statului în care sunt rezidente.

În esență mecanismele offshore constau în stabilirea și domicilierea unei entități

juridice (corporație, fundație, holding etc.) prin intermediul căreia sunt derulate afaceri cu alte
entități, domiciliate în afara statului respectiv.

Cu alte cuvinte se poate definii compania offshore ca o companie care nu desfășoară

activitate comercială în țara în care a fost înregistrată, ceea ce presupune că această companie
nu realizează venituri din țara de rezidență. O companie offshore poate să fie înregistrată
oriunde în lume însă nu în orice țară se poate beneficia de avantaje fiscale.
 Cele mai des întâlnite companii offshore activează în domenii precum: comerț,
sistemul financiar bancar, asigurări, investiții etc.

O companie offshore funcționează în următorul fel: să presupunem o firmă care are ca

activitate desfășurată exportul, iar marfa exportată ar produce un profit brut de 60.000 de
dolari. Într-o țară în care sistemul fiscal aplică cote de impozitare (impozit pe profit, impozit
pe dividende) destul de mari, o parte din profitul obținut se virează la bugetul statului
(impozitul), deci profitul inițial scade considerabil. Astfel, dacă firma exportatoare folosește
ca ’’intermediar’’ o companie offshore proprie, poate să înregistreze tot profitul, respectiv
60.000 de dolari, într-un cont al acesteia, în afara țării.

Cele mai întâlnite tipuri de entități offshore sunt :

- Compania nerezidentă (non-resident);

- Companiile exceptate (exempt);
- Compania Internațională (International Business Company);
- Asociație cu Răspundere Limitată (Limited Liability Company);
- Alte tipuri de entități (trustul, sole trader).

Orice companie offshore este supusă reglementărilor din jurisdicția de origine.

Pentru înființarea unei firme offshore este obligatoriu să se îndeplinească următoarele

condiții:6

- Sediul trebuie să fie în teritoriul/țara respectiv/ă;

- Contabilitatea să se țină în teritoriul/țara respectiv/ă;
- Pentru a obține avantajele fiscale proprietarul trebuie să fie non-rezident;
- Adunarea Generală să fie convocată în fiecare an;
- Să existe un reprezentant în teritoriul/țara respectiv/ă;
- Instalarea conducerii și a administrației în teritoriul/țara respectiv/ă;
- Desfășurarea celei mai mari părți a activității în străinătate;
- Dovada referințelor bancare ale acționarilor;
- Minim un secretar rezident.

Din punct de vedere contabil firmele offshore se împart în două categorii:

- Firme care sunt scutite de ținerea evidenței contabile, acestea fiind supuse la plata unei
taxe fixe (Bahamas, Belize);
- Firme care au obligația să țină evidența contabilă (Irlanda, Cipru).

Înmatricularea unei firme offshore se poate face foarte rapid în unele cazuri chiar in 24
de ore. Termenul de înregistrare este de câteva săptămâni sau poate fi scurtat până la doua zile
iar tarifele privind înregistrarea nu implică costuri foarte mari, în general 2.000-3.000 euro.

6
Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București 2013, p. 140
 CAPITOLUL II

STUDII DE CAZ PRIVIND PARADISURILE FISCALE

A. CIPRU

2.1 Prezentare Generală

Cipru ca suprafață este a treia insulă din Marea Mediterană, după Sicilia și Sardinia,
iar cei mai apropiați vecini sunt Turcia și Siria. Capitala Ciprului este Nicosia fiind un
principal centru pentru afaceri. Al doilea oraș ca importanță prin portul comercial principal
este Limassol. Alte orașe importante pentru turism sunt Paphos și Larnaca.

Insula Cipru este împărțită în două zone și anume teritoriul ciprioților turci (nord) și
cel al ciprioților greci.

Populația Ciprului a fost de 874.008 locuitori în anul 2017 (reprezentând 0,17% din
totalul populației UE și 0,011% din populația lumii), limbile oficiale sunt greaca și turca, dar
limba engleză este intens folosită în cercurile guvernamentale, financiare și de afaceri.

În Cipru circulă moneda euro de la 1 ianuarie 2008, înainte de această dată circula lira
cipriotă.

Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2017 Cipru avea Produsul Intern Brut (PIB) nominal
de 22.054 miliarde de dolari americani, ocupând poziția nr.107 la nivel global.7

2.2 Sistemul Politic

Cipru este o republică prezidențială, stat independent din 1960 (fostă colonie
britanică), care face parte din Commonwealth. Președintele și parlamentul sunt aleși odată la 5
ani, puterea executivă aparținând președintelui, acesta este în același timp șef de stat și de
guvern. Președintele poate cere o nouă examinare a legilor votate, dar nu se mai poate opune
la aplicarea unei legi trecute prin a doua examinare.8

2.3 Sistemul juridic și regimul fiscal

Sistemul juridic al Ciprului poartă amprenta britanică, deoarece există traduceri

oficiale in limba engleză pentru majoritatea textelor legale.

Cipru a devenit un centru financiar și de afaceri de talie internațională datorită

tratatelor de evitare a dublei impuneri prin care a fost adoptată o legislație fiscală relaxată,
acesta reprezentând cel mai mare avantaj fiscal. Astfel, Cipru a încheiat tratate de evitare a
dublei impuneri cu mai mult de 45 de țări printre care: Austria, Belgia, Bulgaria, Canada,
China, Cehia, Danemarca, Egipt, Franța, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Kuweit,
7
https://data.worldbank.org
8
Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București 2013, p. 401
Malta, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Siria, Suedia, Statele
Unite, Ungaria etc.

2.3.1 Impozitul pe venit

Tabel 2.1 Impozitul pe venit în Cipru

Venit anual Cotă de impozitare

Până la 19.500 € 0%

19.501 € - 28.000 € 20%

28.001 € - 36.300 € 25%

36.301 € - 60.000 € 30%

Peste 60.001 € 35%

Sursa: MMACA, Departamentul de Comerț Exterior

Sistemul fiscal privind impozitul pe venit din statul Cipru este impozitarea progresivă,
acest tip de impozitare se caracterizează prin aplicarea unui procent diferențiat pe categorii de
venituri. Conform fig. 2.1, putem observa că pe măsură ce venitul anual crește, cota de
impozitare crește.

Să presupunem că o persoană are un venit anual impozabil de 62.000 €, în această

situație impozitul pe care persoana respectivă este obligată sa îl plătească este prezentat în
tabelul 2.2.

Tabel 2.2 Impozit datorat în funcție de venit

Venit anual Cotă de impozitare Impozit de plătit

Până la 19.500 € 0% 0€

19.501 € - 28.000 € 20% 1.700 €

28.001 € - 36.300 € 25% 2.075 €

36.301 € - 60.000 € 30% 7.110 €

Peste 60.001 € 35% 700 €

Impozitul s-a calculat astfel: venitul până la 19.500 € nu a fost impozitat, pentru suma
cuprinsă între 19.501 – 28.000 € (8.500 €) s-a aplicat o cotă de impozitare de 20%, pentru
suma cuprinsă între 28.001 – 36.300 € (8.300 €) s-a aplicat o cotă de impozitare de 25%,
pentru suma cuprinsă între 36.301 - 60.000 € (23.700 €) s-a aplicat o cotă de impozitare de
30%, iar pentru valoarea rămasă de 2.000 € s-a aplicat o cotă de 35%. Astfel impozitul total
ce trebuie plătit pentru un venit de 62.000 € este de 11.585 €.

Următoarele venituri sunt scutite de plata impozitului pe venit în Cipru :

- Venitul din dobânzi;

- Venitul din dividende;
- Profit obținut din vânzarea titlurilor de valoare cum ar fi acțiuni, obligațiuni;
- Bursele de studii etc.9

2.3.2 Impozitul pe profit

Cipru are un sistem de impozitare favorabil, astfel cota impozitului pe profit din Cipru
este de 12,5 % fiind una dintre cele mai mici cote de impozitare din Uniunea Europeană.
Această cotă de impozitare a fost introdusă de la 1 ianuarie 2013, anterior cota de impozitare a
profitului a fost de 10%. Cotă de impozitare se aplică pentru companiile rezidente în Cipru.
Prin companie rezidentă în Cipru înțelegem o companie care desfășoară afaceri care sunt
conduse și controlate din Cipru.

De la 1 ianuarie 2013, a intrat în vigoare o nouă modificare a legislației fiscale prin

care se impune același nivel de impozitare pentru societățile înregistrate în Cipru. Prin urmare
nu există nici o diferență de impozitare între o companie internațională și o companie locală.

Prin modificările aduse, în general, în Cipru dividendele nu se impozitează, excepție

de la acest caz sunt situațiile în care dividendele sunt primite de la o persoană fizică rezidentă
fiscal în Cipru.

Următoarele tipuri de venituri nu se impozitează:

- Profiturile obținute din vânzarea activelor;

- Dividendele;
- Dobânda (doar în cazul în care veniturile obținute din dobânzi nu reprezintă principala
activitate a companiei).10

În cazul în care o societate înregistrează pierdere fiscală, pierderea fiscală trebuie

compensată cu profiturile aferente următorilor cinci ani. Nu se percep taxe atunci când are loc
o fuziune, o divizare sau orice acțiune ce ține de reorganizarea unei companii care presupune
transferul de active și pasive între companii. În cazul în care există activități de reorganizare
între două sau mai multe companii iar una dintre acestea înregistrează pierderi, pierderile sunt
preluate de noua entitate.

2.3.4 Taxa pe valoare adăugată

9
http://www.dce.gov.ro/
10
 În Cipru Taxa pe valoare adăugată (TVA) se aplică pentru vânzări de bunuri, prestări
de servicii și achiziții. Pentru ca o societate să fie înregistrată în scopuri de TVA trebuie să
aibă o cifră de afaceri anuală minimă de 15.600 euro.

Există cote standard de TVA dar și cote reduse de TVA, prin urmare legislația din
Cipru are patru cote de TVA care sunt prezentate în fig. 2.1.

Cote TVA

0%
Livrare de bunuri și servicii către statele membre UE
Transport internațional de persoane(aerian și naval)
Furnizare de aur către Banca Centrală a Ciprului

5%
Produse alimentare
Medicamente și vaccinuri
Bilete de intrare la activități de divertisment

9%
Servicii de restaurant
Servicii hoteliere
Transport de persoane (taxiu, autobuz)

19% Alte categorii de bunuri și servicii

Figura 2.1 Taxa pe Valoare Adăugată

Următoarele tipuri de servicii și bunuri au cota TVA 0%:

- Livrarea de bunuri și servicii către statele membre UE;
- Export în state din afara UE;
- Transport internațional de persoane (aerian și naval);
- Prestări de servicii pentru vapoare și avioane;
- Furnizarea de servicii pentru mijloacele de transport folosite doar în transportul
internațional aerian și naval (livrare, reparare, întreținere etc.);
- Procurare de aur către Banca Centrală a Ciprului;
- Comisioanele obținute din alte țări pentru importul și exportul de mărfuri.

Următoarele tipuri de servicii și bunuri au cota TVA 5% începând cu data de 1 iulie

2000:

- Alimente;
- Procurare animalelor vii ce urmează a fi folosite în alimentația umană;
- Medicamente și vaccinuri pentru tratarea și prevenirea bolilor umane și veterinare;
- Furnizare de hrană destinată animalelor și de îngrășăminte și semințe pentru cultura
plantelor;
- Furnizarea de tipărituri;
- Colectarea și reciclarea de apă menajeră și gunoi;
- Unele produse destinate persoanelor cu handicap;
- Bilete de intrare la activități de divertisment (teatru, cinema, circ, muzeu, concert etc.
inclusiv în activitățile sportive);
- Serviciile oamenilor de artă;
- Servicii de înfrumusețare;
- Activități de catering pentru școli;
- Activități funerare inclusiv procurarea de sicrie;
- Cumpărarea și/sau construirea unei locuințe ce urmează ca să fie folosită în următorii 10
ani ca locuință principală și permanentă, precum și repararea și renovarea acesteia după 3
ani.

Următoarele tipuri de servicii și bunuri au cota TVA 9% începând cu data de 13

ianuarie 2014:

- Servicii de restaurant și catering;

- Servicii hoteliere;
- Transport de persoane (taxi, autobuz, navale în apele teritoriale).

Cota standard de 19% se aplică începând cu data de 13 ianuarie 2014 tuturor celorlalte
servicii și bunuri.

Se exclud de la plata TVA următoarele:

- Unele servicii referitoare la sănătatea umană (îngrijire, spitalizare, stomatologie);

- Unele servicii de asigurare și financiar-bancare;
- Unele activități sportive și culturale;
- Închirierea și/sau livrarea de imobile;
- Bilete la jocuri de noroc (pariuri sportive, curse de cai, loterie).

Diferența dintre cota 0% TVA și scutirea de TVA este că societatea din a doua
categorie furnizoare de servicii și bunuri nu poate recupera TVA pentru cheltuieli, achiziții
sau importuri făcute.

2.3.5 Impozitul pe proprietăți imobiliare

În Cipru impozitul pe proprietăți imobiliare nu se calculează pe fiecare proprietate ci

se calculează pe proprietar. Orice persoană, fie că este persoană fizică sau persoană juridică,
este supusă impozitării pe proprietăți. Sunt scutite de acest tip de impozit persoanele care
dețin o proprietate a cărei valoare totală nu depășește 12.500 euro.11 Cota impozitului diferă în
funcție de valoarea proprietăților deținute. Astfel, cota impozitului pe proprietăți imobiliare
este cuprinsă între 0,6% și 1,9%.

2.3.6 Taxa de timbru

Taxa de timbru reprezintă o sumă ce trebuie achitată pentru documente sau contracte
prin care se înregistrează o creanță sau o datorie. Acest tip de taxa se plătește doar pentru
tranzacțiile ce se desfășoară în Cipru. Sunt scutite de plata taxei de timbru persoanele care
desfășoară afaceri care au loc în afara Ciprului.

2.4 Înființarea unei societăți

Pentru înființarea unei companii în Cipru se aplică Legea Companiilor care este foarte
asemănătoare cu legea engleză din anul 1984, care definește două categorii mari de firme si
anume firme publice și firme private.12 Pentru înființarea unei companii nu există restricții
privind capitalul minim subscris în ceea ce privește companiile private.

B. MONACO

2.5 Prezentare Generală

Monaco este un mini-stat situat în Riviera Franceză din Europa de Vest cu o suprafață
totală de 1,98 km2. După Vatican este statul cu cea mai mică suprafață din lume. Monaco se
învecinează cu Franță pe trei părți iar pe cealaltă parte are ieșire la Marea Mediterană.
Datorită poziției geografice este favorizat turismul.

Populația Principatului Monaco a fost de 38.300 locuitori în anul 2017 reprezentând

0,0005% din populația lumii.13 Dintre care sunt cetățeni monegasci, băștinaș, francezi și
italieni. Însă există numeroși rezidenți, cetățeni stabiliți din considerente fiscale în Monaco.
Limba oficială este franceza, dar sunt folosite și limba italiană și engleza.

11
http://www.dce.gov.ro/
12
Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală, Editura All Beck, București, p. 54
13
https://www.monacostatistics.mc/
 Potrivit Raportului Dezvoltării Umane indicele dezvoltării umane (IDU) în Monaco
este de 0,946 indicând o dezvoltare umană foarte ridicată. IDU este un indicator folosit pentru
a măsura nivelul de dezvoltare al unei țări.

Moneda folosită în Monaco este euro, iar în trecut moneda folosită a fost francul
francez. Monaco nu face parte oficial din Uniunea Europeană, dar folosește moneda euro ca
monedă unică datorită relației strânse cu Franță.

Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2016, Monaco avea Produsul Intern Brut (PIB)
nominal de 6.468 miliarde de dolari americani.14

2.6 Modul în care Principatul Monaco a devenit paradis fiscal

Casa principilor de Grimaldi, care domnește în Principatul Monaco, avea mari datorii,
așa că a făcut un plan de dezvoltare pe baza deschiderii de cazinouri încă din anul 1846, însă,
abia în anul 1856 s-a deschis primul cazinou. Afacerea nu s-a dovedit de succes, așa că
familia princiară a vândut concesiunea pentru 1,7 milioane de franci unor magnați francezi,
François și Louis Blanc, specializați în astfel de afaceri.

Aceștia au cerut schimbarea numelui zonei în Monte Carlo, lucru acceptat de

principele Carol al III-lea, au construit cazinoul cu același nume, au curățat zona de
elementele care deranjau turismul și, profitând de noua cale ferată franceză, au atras un număr
mare de turiști.

Astfel, principatul s-a dezvoltat economic, a atras investitori, s-au construit importante
obiective turistice, comerciale, hoteluri etc. Succesul a fost atât de mare încât, pe baza
câștigurilor cazinoului, principele a decis să nu mai impoziteze veniturile cetățenilor
monegasci de prin anul 1869, ceea ce a atras persoane bogate din întreaga Europă.

Apoi, au fost construite și alte cazinouri, cel mai nou fiind Monte Carlo Bay Casino,
ce acoperă patru hectare, oferind 145 de slot machines care sunt echipate modern, cu TITO
(Ticket-in, ticket-out).

2.7 Sistemul Politic

Monaco este o monarhie constituțională, cu o constituție datând din anul 1911.

Autoritatea legislativă aparține șefului statului și Consiliului Național.15 În prezent șef de stat
este Prințul Albert al II-lea care deține puterea politică.

2.8 Sistemul juridic și regimul fiscal

Legislația din Monaco este inspirată din legislația franceză.

14
https://data.worldbank.org
15
Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală, Editura All Beck, București, p.107
 Printr-un unui sistem fiscal extrem de avantajos Monaco o devenit paradis fiscal acest
stat fiind cunoscut și un rai al taxelor. Datorită regimului fiscal foarte atractiv, Monaco a
devenit cel mai bogat oraș din lume, aproape o treime dintre monegasci sunt milionari în
dolari. Principatul are tratate fiscale cu un singur stat și anume Franța.

2.8.1 Impozit pe venit

Regimul fiscal este foarte avantajos (mai ales pentru persoanele fizice) deoarece nu
există impozite pe venituri, creșteri de capital, taxe pe avere. Impozitul pe venit a fost
desființat în anul 1969 sub Ordinul Suveran semnat de Prințul Charles III. Acest fapt a făcut
din Monaco un paradis fiscal care a atras un număr mare de oameni bogați din țările Europene
care obțin venituri dintr-o activitate care nu se desfășoară în Monaco. Această regulă este
aplicabilă cetățenilor din Monaco dar și celorlalți rezidenți străini.

Excepție de la această regulă sunt cetățenii francezi care au devenit rezidenți din
ianuarie 1957 aceștia fiind supuși impozitării pe venit din Franța.16

Pentru a putea obține dreptul de rezidență, o persoană trebuie să dețină cetățenia unui
stat membru al UE sau să dețină o viză pentru ședere pe termen lung de la reprezentanțele
diplomatice franceze. Condițiile de primire și de menținere a permisului sunt:

- Deținerea unui cont bancar în Monaco cu valoarea minimă de 100.000 euro;

- Deținerea (închirierea) unei locuințe în Monaco;
- Petrecerea a minimum șase luni pe an în Monaco.14

2.8.2 Impozit de profit

În Monaco nu există nici un tip de impozit care să se aplice companiilor. De asemenea

nu există impozit asupra dividendelor.

Excepție de la absența impozitării este situația în care companiile câștigă mai mult de
25% din cifra de afaceri în afara Principatului Monaco, aceștia fiind supuși unui impozit pe
profit de 33,33%.17

2.8.3 Impozitul pe moștenire

Impozitul pe moștenire nu există în Monaco, deci nu se pretinde nici un impozit pe

donații directe sau pe donații între soț și soție. În alte circumstanțe de donații impozitele
percepute sunt extrem de atractive. Cotele de impozitare aferente donațiilor sunt prezentate în
tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Impozitul pe donații/moșteniri

16
www.monaco-consulate.com
17
Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București 2013, p. 414
 Tip de rudenie Cota de impozit

Soț și soție 0%
Donații/moșteniri
Frați și surori 8%

Unchi și nepoți 10%

Rude 13%

Alte persoane 16%

Aceste taxe de transfer se aplică doar pentru bunurile imobile din Monaco indiferent
de locul de reședință sau de naționalitatea decedatului sau a donatorului.

2.8.4 Taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugata se aplică la fel ca în Franța. Taxa este identică datorită
existenței taxelor vamale Franco-Monegasce, astfel cele două state constituie împreuna o
uniune vamală, între ele fiind o deplină libertate de mișcare.

Cotele TVA sunt următoarele:

- Cotă normală 20,6%;

- Cotă redusă 5,5%.

Se aplică cota normală atunci când nu există motive pentru aplicarea unei cote reduse.
Exemple bunuri și servicii pentru care se aplică cota redusă de TVA sunt prezentate în figura
2.2.

Cotă TVA redusă (5%)

Servicii:
Bunuri:
- transport persoane
-apă
- hoteliere
-produse alimentare
- taxe pentru spectacole (cinema
-medicamente
teatru)
-produse de origine agricolă
-taxe pentru atracții
-cărți etc. culturale(muzee,expoziții) etc.

Figura 2.2 Taxa pe Valoare Adăugată redusă

 2.8.5 Taxa de timbru și taxe de înregistrare

Orice tip de document trebuie să fie timbrat pentru a fi valabil pentru actele oficiale
civile și judiciare. Astfel, costul timbrului poate fi proporțional, în funcție de formatul
documentului/în funcție de valoarea actului, sau poate fi un cost fix.

Taxele de înregistrare sunt colectate atunci când se înregistrează un transfer imobiliar

sau se schimbă o proprietate. Cele mai întâlnite taxe de înregistrare sunt:

- 5% din vânzări de bunuri mobile (2% în cazul licitațiilor publice);

- 6,5% la vânzări de bunuri imobile;
- 7,5% pentru transferurile de proprietate care implică vânzarea unei unități comerciale.18

2.9 Înființarea unei societăți

Pentru a crea o companie comercială în Monaco, trebuie să se obțină aprobarea

preliminară din partea guvernului suveran pentru a desfășura activități comerciale,
meșteșugărești, industriale sau de servicii. O astfel de activitate poate fi efectuată fie de către
titular, fie de către un manager (pentru care trebuie obținută autorizația).

Prin urmare, Monaco nu este o jurisdicție favorabilă entităților juridice, ci mai degrabă
este un paradis fiscal pentru o retragere onorabilă din afaceri. Regimul fiscal al statului
Monaco este foarte avantajos, în special pentru persoanele fizice, deoarece următoarele tipuri
de impozite aplicabile în alte țări nu se aplică în Principatul Monaco:

- Impozit pe venit;
- Impozit pe avere;
- Taxa pe teren;
- Impozit pe locuințe.

18
www.monaco-consulate.com
 CAPITOLUL III

UTILIZAREA PARADISURILOR FISCALE ÎN EVAZIUNEA FISCALĂ

INTERNAȚIONALĂ

3.1 Evaziunea fiscală internațională

Evaziunea fiscală internațională a fost stimulată de existența paradisurilor fiscale încă

din trecut.

Obligațiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite la nivelul fiecărei țări prin
legislația elaborată, astfel evaziunea fiscală internațională este o formă a evaziunii fiscale iar
paradisul fiscal este o soluție de realizare.19 Cu alte cuvinte, evaziunea fiscală internațională
nu este acceptată de guvernele unor țări, deoarece pierd importante surse de finanțare, fiind
stimulată de guvernele altor țări în scop economic și social.

Putem spune că paradisul fiscal constituie un mijloc prin care se realizează evaziunea
fiscală internațională de către contribuabilii care caută un sistem fiscal mai avantajos.

Un rol foarte important în evaziunea fiscală internațională este reprezentat de tratatele

privind dubla impunere, prin care jurisdicția unei țări este foarte atractivă datorită zonelor
lipsite de taxe, dar și tratatelor pe care le are de evitare a dublei impuneri. Prin acest tip de
tratat se urmărește evitarea situațiilor în care o companie este taxată dublu.

Cele mai întâlnite modalități de evitare a impozitării la nivel internațional sunt

abstinența și disimularea.

Abstinența se caracterizează prin faptul că un contribuabil nu poate fi încurajat de o

fiscalitate cu impozite foarte ridicate. În acest sens el, se va îndrepta să producă și să
investească spre țările care oferă posibilități cât mai avantajoase, cu impozite cât mai reduse
sau cu impozite zero.

Disimularea se caracterizează prin faptul că contribuabilul nu declară sau ascunde

informații privind veniturile câștigate în altă țară.20

Săvârșirea unei fapte care este considerată evaziunea fiscală internațională este în
strânsă legătură cu firmele offshore dintr-un paradis fiscal.

Evaziunea fiscală internațională poate fi efectuată de societățile offshore prin două

metode :

- Să se transfere profitul asupra unei țări cu impozite reduse, prin manipularea prețurilor
tranzacțiilor;

19
Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București 1998, p.362
20
Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală, vol. 110, Colecția
Biblioteca Economică, p. 39
- Nerepatrierea veniturilor încasate în străinătate, prin manipularea remunerațiilor.21

3.2 Exemple de evaziune fiscală internațională prin intermediul paradisurilor

fiscale

Exemplele următoare reprezintă cazuri reale, valorile și țările fiind ipotetice.

3.2.1 Comerț

O companie care desfășoară comerț din Franța are mărfuri în valoarea de 20.000 euro.
Mărfurile sunt cumpărate de către o companie din Italia la un preț de 40.000 euro.

Astfel firma exportatoare folosește ca ’’intermediar’’ o companie offshore din Cipru,

pentru a diminua impozitul pe care îl are de plătit compania din Franța către statul francez.
Prin urmare compania din Cipru cumpără mărfurile la un preț de 24.000 euro de la compania
din Franța, după care mărfurile sunt revândute de compania offshore companiei din Italia,
având valoarea de 40.000 euro.

Vânzarea mărfurilor utilizând o companie offshore este efectuată doar pe hârtie

(document), mărfurile fiind transportate direct din Franța către Italia.

Companie
offshore
Plata facturii
Factură
Plata facturii Factură

Exportator
Marfă, factură, documente
Importator
transport
Franța Plata facturii
Italia

Figura 3.1 Vânzare de mărfuri utilizând o companie offshore

21
Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală, vol. 110, Colecția
Biblioteca Economică, p.17
 În urma acestei tranzacții putem observa diferențele dintre impozitul plătit
de compania din Franța, în momentul în care utilizează o companie offshore, sau atunci când
nu vinde mărfurile prin intermediul companiei offshore, conform tabelului 3.1.

Tabel 3.1 Impozit pe profit de plătit din vânzarea mărfurilor cu sau fără implicarea unei companii offshore

Elemente Vânzarea prin intermediul Vânzarea fără implicarea

companiei offshore companiei offshore

Profit Impozabil 40.000 - 20.000 = 20.000

Profit impozabil (al 24.000 - 20.000 = 4.000

companiei din Franță)

Profit impozabil al companiei 40.000 – 24.000 = 16.000

offshore

Impozit pe profit datorat de 4.000 x 33,33% = 1.333,2 20.000 x 33,33% = 6.666

compania din Franța

Impozit pe profit al 16.000 x 12,5 % = 2.000

companiei Offshore

Impozit pe profit TOTAL 1.333 + 2.000 = 3.333 euro 6.666 euro

Analizând datele din tabel se observă o diferență dublă între impozitul datorat prin
vânzarea mărfurilor prin intermediul companiei offshore, comparativ cu vânzarea mărfurilor
fără implicarea companiei offshore.

Astfel, dacă exportatorul din Franța vinde marfa către importatorul din Italia prin
intermediul companiei offshore din Cipru, plătește un impozit de 3.333 de euro, iar dacă
compania din Franța nu ar fi utilizat compania offshore ar fi plătit un impozit de 6.666 de
euro. Diferență de 3.333 de euro dintre cele două metode de vânzare a mărfurilor este datorată
avantajelor fiscale din Cipru, unde cota de impozitare aplicată profitului este de doar 12,5%,
comparativ cu Franța, unde aceasta e de 33,33%.

3.2.2 Investiție

Un investitor dintr-o țară A vrea să facă o investiție în țara B în valoare de 100.000

euro. Investiția pe care acesta o va face va fi prin intermediul unei companii de investiții
offshore care se află într-o zona de paradis fiscal. Țara de unde provine investitorul (țara A)
nu are semnat un tratat de evitare a dublei impuneri cu țara unde dorește să facă investiția
(țara B), iar țara în care se află compania offshore are semnat un tratat de evitare a dublei
impuneri cu țara unde se va face investiție (țara B) prin care cota de impozitare stabilită
pentru impozitarea dividendelor este de 5% pentru dividendele distribuite de către companiile
offshore. În cazul în care nu s-ar fi apelat la compania offshore pentru efectuarea investiției
impozitul perceput pentru dividendele distribuite ar fi fost de 20%.

Companie
offshore
Transfer fonduri Dividende
Dividende Investiție

Țara în care se
Investitor face investiția

Figura 3.2 Investiție prin intermediul unei companii offshore

În urma efectuării investiției prin intermediul companiei offshore, impozitul pe

dividende distribuite este mult mai mic, decât dacă investiția s-ar fi făcut direct. (tabel 3.2)

Tabel 3.2 Impozit de plată pe dividende distribuite cu sau fără implicarea companiei offshore pentru efectuarea unei investiții
 Investiție prin intermediul Investiție directă
companiei offshore

Valoare investiție 100.000 euro 100.000 euro

Cotă impozit 5% 20%

Impozit de plata 5.000 euro 20.000 euro

Analizând datele din tabel, observăm că prin intermediul companiei offshore impozitul
de plată pentru dividende redistribuite are valoarea de 5.000 euro, iar dacă investiția s-ar fi
făcut direct valoarea impozitului ar fi fost cu 15.000 euro mai mare. Această diferență rezultă
din cauza că țara de unde provine investitorul nu are semnat tratat de evitare a dublei
impunerii cu țara unde se va efectua investiția. Prin urmare prin utilizarea companiei offshore
investitorul obține un avantaj.

Exemplele prezentate mai sus sunt evaziuni fiscale la nivel internațional prin utilizarea
paradisurilor fiscale. Alte tipuri de companii din zonele offshore de acest fel sunt :

- Companii de tip holding;

- Companii înființate în vederea evitării autentificării testamentului şi în vederea camuflării
proprietăţii;
- Companii înființate în vederea oferirii de servicii bancare;
- Companii înființate în vederea oferirii de servicii hoteliere;
- Companii înființate în vederea efectuării de transporturi navale;
- Companii pentru deţinerea proprietăţii.
 Concluzii

În urma documentării privind paradisul fiscal pot fi sintetizate următoarele concluzii:

În legătură cu primul obiectiv:’’Prezentarea aspectelor principale cu privire la

paradisurile fiscale’’ am constat că paradisurile fiscale sunt țări sau teritorii în care persoanele
fizice sau juridice stabilite într-un paradis fiscal sunt supuse unui regim privilegiat.
Paradisurile fiscale nu sunt aferente lumii contemporane, ele au existat cu mult timp în
urmă. Acestea au ca scop principal atragerea de investitori prin avantajele pe care le oferă. În
fiecare țară (sau teritoriu) care este considerată paradis fiscal, sistemele politice juridice și
fiscale sunt diferite, însă ele prezintă stabilitate economică. Există paradisuri fiscale care
avantajează persoanele fizice și există paradisuri fiscale care avantajează persoanele juridice.
În momentul în care se alege un paradis fiscal principalii factori care trebuie determină
alegerea făcută sunt: statutul juridic, situația geografică, stabilitatea politică și economică,
structura socială, moneda și controlul schimburilor, costul și timpul necesar pentru a crea o
societate, regimul fiscal și acordurile fiscale.

Referitor la cel de-al doilea obiectiv: ’’Identificarea avantajelor pe care le oferă un

paradis fiscal’’. Există multe avantaje pe care un paradis fiscal le poate oferi, însă principalele
avantaje sunt:

 Impozite reduse sau lipsa acestora, care sunt foarte atractive și avantajoase pentru
investitorii străini, dacă în țara lor de rezidență nu pot beneficia de cote reduse de
impozitare;
 Un sistem bancar bine dezvoltat, care oferă servicii de înaltă calitate care permit
derularea unei game foarte largi de operațiuni bancare. În general, astfel de centre
financiare sunt amplasate geografic în țările cu o economie dezvoltată;
 Confidențialitate și secret bancar la un nivel ridicat, care diferă de la o banca la alta,
un avantaj important este că în unele centre financiare titularul nu este obligat să
dovedească proveniența banilor. Pentru asigurarea secretului bancar băncile pun la
dispoziție diferite tipuri de conturi: conturile anonime, conturi codificate, conturi ale
clienților protejați de un avocat, conturi secrete protejate, conturile beneficiarilor
fictivi;
 Absența controalelor valutare.

În ceea ce privește obiectivul nr. 3: ’’ Sistemul fiscal care este aplicat în Republica
Cipru’’ am constatat că Republica Cipru are un sistem fiscal care oferă avantaje persoanelor
juridice, deoarece cota de impozit pe profit din această țară este de 12.5% fiind una dintre cele
mai mici cote de impozit pe profit din Uniunea Europeana. Profiturile obținute din vânzarea
activelor, dividendele și dobânda nu sunt impozitate în anumite condiții. Tratatele de evitare a
dublei impuneri pe care Cipru le are semnate cu peste 45 de țări au făcut ca Cipru să devină
un centru financiar și de afaceri de talie internațională. Un alt avantaj pe care Cipru îl oferă
societăților face referire la capitalul minim subscris, nu există restricții privind capitalul
minim subscris în ceea ce privește companiile private.
 Referitor la obiectivul nr. 4: ’’Sistemul fiscal care este aplicat în Principatul Monaco’’,
am constat că Principatul Monaco este un sistem fiscal care oferă avantaje persoanelor fizice,
deoarece nu se percep impozite pe venituri, pe avere, pe teren sau pe locuințe. Prin eliminarea
impozitelor menționate anterior Monaco a devenit un paradis fiscal care a atras un număr
mare de oameni bogați din țările Europene care obțin venituri dintr-o activitate care nu se
desfășoară în Monaco. Această regulă care se aplică atât cetățenilor din Monaco cât și
rezidenților străini. Nu se percepe impozit pe moștenire sau pe donații directe sau pe cele
dintre soț și soție, iar pentru celelalte tipuri de donații impozitele percepute sunt foarte reduse.
Datorită regimului fiscal foarte atractiv Monaco a devenit cel mai bogat oraș din lume
aproape o treime dintre monegasci sunt milionari în dolari. Principatul Monaco nu este
avantajos pentru persoanele juridice deoarece dacă o companie câștigă mai mult de 25% din
cifra de afaceri în afara Principatului Monaco cota impozitului pe profit este de 33,33% iar
singura țară cu care Monaco are semnate tratate de evitare a dublei impuneri este Franța.

În ceea ce privește obiectiv nr.5: ’’ Modul în care un paradis fiscal poate fi utilizat în
evaziunea fiscală internațională’’. Paradisul fiscal poate să constituie un mijloc prin care se
realizează evaziunea fiscală internaționala, de către acei contribuabili care caută un sistem
fiscal avantajos. Tratatele privind dubla impunere au un rol important în evaziunea fiscală
internațională deoarece scopul urmărit este de a evita situația în care o companie este
impozitată de două ori. Cele mai des întâlnite metode de evaziune fiscală internațională sunt
abstinența și disimularea. Deci evaziunea fiscală internațională este o formă a evaziunii
fiscale, iar soluția de realizare o reprezintă paradisul fiscal.

.
 Bibliografie

1. Alina Mihaela Bîznă, Evaluarea economiei informale – corupția și evaziunea fiscală, vol.
110, Colecția Biblioteca Economică.

2. Adrian Mănăilă, Companiile Offshore sau Evaziunea Fiscală Legală, Editura All Beck,
București, 1999.

3. Bogdan Căpraru, International Banking, Editura C.H. Beck, București, 2011.

4. Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București, 1998

5. Dumitru A.P. Florescu, Evaziune fiscală, Editura Universul Juridic, București, 2013.

6. The World Bank - https://data.worldbank.org.

7. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat - http://www.dce.gov.ro/.

8. Consulat Général de Monaco - www.monaco-consulate.com.

9. IMSEE Monaco Statistics - https://www.monacostatistics.mc/.