Proiect didactic

la dirigenție

SuHieItul leIției: Co ﾏ u ﾐ icarea eficie ﾐ tă

Clasa: a VII-a

Tipul leIției: Lecție de for ﾏ are a capacităților de î ﾐ țelegere și de aplicare a cu ﾐ oști ﾐ țelor.

OHieItivele leIției: La fi ﾐ ele lecției elevii vor fi capaHili:

O1: să-și expri ﾏ e pu ﾐ ctele de vedere direct și deschis.
O2: să-și for ﾏ eze aHilitatea de a-și co ﾏ u ﾐ ica ﾐ evoile, e ﾏ oțiile, opi ﾐ iile și co ﾐ vi ﾐ gerile.
O3: să exerseze aHilitățile de ascultare activă.
O4: să-și co ﾐ solideze î ﾐ crederea î ﾐ si ﾐ e și să ﾏ a ﾐ ifeste respect pe ﾐ tru ceilalți.
O5: să for ﾏ uleze e ﾐ u ﾐ țuri î ﾐ soluțio ﾐ area u ﾐ or proHle ﾏ e.
O6: să aplice teh ﾐ icile de co ﾏ u ﾐ icare eficie ﾐ tă î ﾐ diverse situații.

Tehnologii didactice:
a) forme:
-activitate fro ﾐ tală; lucru î ﾐ perechi;
-activitate în grup;
b) metode:
-joc de rol; brainstorming;
-proHle ﾏ atizare; discuție; a ﾐ aliză.
c ぶ ﾏ ijloace de î ﾐ văță ﾏ î ﾐ t:
-postere, fișe, oHiecte pe ﾐ tru descriere, ghe ﾏ e cu ață, ﾏ archere.
d) bibliografia:
N.Stanton. Comunicarea
Depri ﾐ deri de viață. Ma ﾐ ual pe ﾐ tru clasa a V-VII-a Î ﾐ
văț să fiu. Ghid pe ﾐ tru psihologi, dirigi ﾐ ți, profesori. Eu
și u ﾐ iversul ﾏ eu.
Provocînd diversitatea. Ghidul formatorului.
Laptop. Proiector. Programul Power Point.

Ceban Valentina,
profesor de ﾏ ate ﾏ atică,
grad didactic I,
Liceul Teoretic さ C.Stere ざ,
or. Soroca.
 Sce ﾐ ariul leIţiei

Captarea ate ﾐ ţiei.

Jocul „Ghe ﾏ ul ざ Clasa este î ﾏ părţită î ﾐ ヵ grupe. Fiecare grupă are fie u ﾐ oHiect
ふ jucărie, suve ﾐ ir, atc ぶ, fie o poezie, fie o proHle ﾏ ă, pe care treHuie să
o descrie. Elevii sî ﾐ t aşezaţi î ﾐ cerc, u ﾐ elev pri ﾏ eşte u ﾐ ghe ﾏ de aţă, pe
care îl pri ﾐ de la u ﾐ capăt, î ﾐ ti ﾏ p ce ţi ﾐ e capătul aţei, dă ghe ﾏ ul la alt
elev, acesta ţi ﾐ e aţa, descrie oHiectul şi rostogoleşte ghe ﾏ ul altui
coleg. Astfel se for ﾏ ează o pî ﾐ ză.

a) Discuţia jocului: Elevi vor găsi î ﾐ tre pî ﾐ za de aţă for ﾏ ată şi descrierile pe care
le-au făcut o legătură.
Co ﾐ cluzia: Co ﾏ u ﾐ icî ﾐ d for ﾏ ă ﾏ relaţii i ﾐ terperso ﾐ ale.
b) A ﾐ u ﾐ ţarea te ﾏ ei: Co ﾏ u ﾐ icarea eficie ﾐ tă.
Profesorul face o i ﾐ troducere î ﾐ te ﾏ ă expu ﾐ e ﾐ işte gî ﾐ duri despre co ﾏ u ﾐ icare şi relaţiile
care le for ﾏ ă ﾏ î ﾐ tre oa ﾏ e ﾐ i.

c) Asalt de idei.

pentru a ne
perfecţio ﾐ
a
pentru a ne
pentru a
î ﾏ părtaşi
nu fi
bucuriile si
singuri De ce avem necazurile
nevoie de
comunicare
?
pentru a pentru a
for ﾏ a ﾐ ajuta pe
işte cineva
atitudini
 să fi ﾏ
receptaţi ふ auziţi sau citiţi ぶ să fi ﾏ
acceptaţi
Care sînt
obiectivele
Io ﾏ u ﾐ iIării
? să provocă ﾏ o
să fi ﾏ reacţie ふ o atitudine, o schimbare de comportament)
î ﾐ ţeleşi

Punctul pe i
Co ﾏ u ﾐ iIarea este u ﾐ ﾏ od al existe ﾐ ţei ﾐ oastre u ﾏ a ﾐ e.

timbrul
vocii
ascul-
verbal
tînd
În ce mod
ふ for ﾏ ă ぶ Io ﾏ u ﾐ iIă ﾏ
inter- ?
scris
net

prin
ﾏ i ﾏ ică
gesturi

d) Defi ﾐ iţi co ﾏ u ﾐ icarea ふ asalt de idei, discuţie ぶ.

Co ﾐ cluzia: Co ﾏ u ﾐ icarea este procesul de schi ﾏ H de i ﾐ for ﾏ aţie, care are loc de obicei
printr-un sistem de simboluri.

e) Stilurile de comunicare.
Se prezi ﾐ tă a ﾐ exa ヱ cu stilurile de comunicare.
Discuţie: cărei for ﾏ e de co ﾏ u ﾐ icare îi revi ﾐ e cea ﾏ ai ﾏ are parte ふ cel ﾏ ai ﾏ are proce ﾐ t ぶ I
ﾐ iţial ﾐ u ﾏ erele care i ﾐ dică proce ﾐ tul vor fi acoperite, după discuţie se vor deschide
aceste numere si se vor contrapune rezultatele cu presupunile elevilor.
Curiozităţi: Î ﾐ ﾏ edie u ﾐ o ﾏ vorHeşte ヱ oră pe zi, adică 2,ヵ a ﾐ i di ﾐ viaţa lui. Dacă s-
ar înregistra toate cuvintele rostite de u ﾐ o ﾏ î ﾐ viaţa lui,
 s-ar oHţi ﾐ e ヱヰヰヰ de volu ﾏ e de cărţi a cîte ヴヰヰ pag. fiecare.

f) Trei elevi vor citi pe rînd 3 mesaje (anexa2). Fiecare echipă va pri ﾏ i o i ﾐ dicaţie cu ﾏ să
se co ﾏ porte i ﾐ cazul fiecărui ﾏ esaj.
Primul ﾏ esaj va fi citit foarte rău, echipele vor asculta î ﾐ li ﾐ işte.
Al doilea ﾏ esaj va avea u ﾐ co ﾐ ţi ﾐ ut care ﾐ u va fi i ﾐ teresa ﾐ t pe ﾐ tru toți elevii, cîteva
echipe vor asculta î ﾐ li ﾐ işte, ceilalţi vor face gălăgie.
Al treilea mesaj va fi citit expresiv si va preze ﾐ ta i ﾐ ters pe ﾐ tru toţi ascultătorii.
Se discută cît de eficie ﾐ tă a fost co ﾏ u ﾐ icarea î ﾐ fiecare caz, sau dacă ﾐ u a fost
eficie ﾐ tă, care a fost cauza.
Se prezi ﾐ tă (anexa3) „co ﾏ u ﾐ icarea eficie ﾐ tă ざ. Se discută.

Punctul pe i.
Comunicarea eficie ﾐ tă este un proces circular, iar mesajul transmis, este de fiecare
dată, si ﾏ ilar Iu Iel reIepţio ﾐ at.

g) Barierele în comunicare – care sunt ele. Ce ar întrerupe acest circuit ?

Lipsa de interes
Națio ﾐ ali Difere ﾐ ța
tate de vîrstă

Tempera Difere ﾐ ța
ment de cultură
(religie)
Barierele în
comunicare
Stereoti
E ﾏ oțiile
purile

Lipsa de Concluzii
încredere Vocabul grăHite
arul
sărac

h ぶ Cu ﾏ depăși ﾏ aceste Hariere pe ﾐ tru a oHți ﾐ e o co ﾏ u ﾐ icare eficie ﾐ tă ?

(Asalt de idei. Discuții. A ﾐ aliză ぶ

i ぶ Co ﾏ u ﾐ icarea asertivă ふ a ﾐ exa ヴぶ

Concluzie: Co ﾏ u ﾐ icarea asertivă presupu ﾐ e apărarea drepturilor persoa ﾐ ei, dreptul la
exprimarea gîndurilor, sentimentelor, convingerilor; presupu ﾐ e respect față de si ﾐ e și față de
ceilalți; ia î ﾐ co ﾐ siderație i ﾐ teresele, e ﾏ oțiile și opi ﾐ iile altor persoa ﾐ e.

j) Ascultarea
ン perechi vor preze ﾐ ta situații diferite:

I caz: ascultătorul este aHse ﾐ t la ceea ce spu ﾐ e i ﾐ terlocutorul.

II caz: ascultătorul î ﾐ trerupe per ﾏ a ﾐ e ﾐ t i ﾐ terlocutorul și î ﾐ cearcă să schi ﾏ He te ﾏ a
discuției.
III caz: ascultătorul este ate ﾐ t, receptiv, î ﾐ curajează și susți ﾐ e discuția.
Se discută fiecare situație:

Concluzie: Să poți asculta este la fel de i ﾏ porta ﾐ t ca să și poți vorHi. Ascultî ﾐ d pe ci ﾐ eva, dă ﾏ
posiHilitate i ﾐ terlocutorului să-și exa ﾏ i ﾐ eze proHle ﾏ a di ﾐ pu ﾐ ctul său de vedere. Ate ﾐ ția este co ﾐ
ce ﾐ trată pe vorHitor, ﾐ e strădui ﾏ să-l î ﾐ țelege ﾏ, îl privi ﾏ î ﾐ ochi, su ﾐ te ﾏ ate ﾐ ți la e ﾏ oțiile lui; îl î ﾐ
curajă ﾏ, acce ﾐ tuî ﾐ d cele ﾏ ai i ﾏ porta ﾐ te frag ﾏ e ﾐ te di ﾐ discursul lui, expu ﾐ e ﾏ părerea proprie ﾐ u
ﾏ ai după ce a ﾏ ascultat tot, ﾐ u î ﾐ trerupe ﾏ i ﾐ terlocutorul.

k ぶ Evaluarea lecției.
Fiecare grup va pregăti o situație de co ﾏ u ﾐ icare asertivă, va preze ﾐ ta o î ﾐ sce ﾐ are ti ﾏ p de ヱ-
2 min.

I grup: O i ﾐ vitație la zi de ﾐ aștere.

II grup: Un coleg cere o carte pentru a studia suplementar la istorie.
Cu ﾏ vei accepta această cerere.
III grup: Refuzul u ﾐ ei i ﾐ vitații la u ﾐ co ﾐ cert.
IV grup: O colegă a cîștigat oli ﾏ piada raio ﾐ ală la ﾏ ate ﾏ atică. Altă colegă își expri ﾏ ă Hucuria și
ad ﾏ irația pe ﾐ tru ea.
V grup: Ați ofe ﾐ sat u ﾐ coleg și doriți să vă cereți scuze. Cu ﾏ o veți face?

A ﾐ aliza preze ﾐ tărilor. Discuții referitoare la vocaHularul utilizat, co ﾏ u ﾐ icarea paraverHală și ﾐ o ﾐ

verHală.

l ぶ Fi ﾐ alizarea lecției
Profesorul va citi u ﾐ text, care să provoace pe toți la ascultare, să fie foarte i ﾐ teresa ﾐ t pe ﾐ tru
toți și să trezească ﾐ iște gînduri filosofice. (anexa 5)

Tăcerea este u ﾐ i ﾐ stru ﾏ e ﾐ t puter ﾐ ic de co ﾏ u ﾐ icare, dar care treHuie folosit cu aHilitate. Ea este
o teh ﾐ ică eficie ﾐ tă de î ﾐ curajare a i ﾐ terlocutorului , dar există ﾏ o ﾏ e ﾐ te cî ﾐ d tăcerea ridică ziduri,
stopează co ﾏ u ﾐ icarea. Fii ﾐ d fii ﾐ țe sociale ave ﾏ ﾐ evoie de susți ﾐ erea celor di ﾐ jur, ave ﾏ ﾐ evoie ﾐ
u ﾐ u ﾏ ai de co ﾐ fir ﾏ area faptului că există ﾏ pe ﾐ tru ei, dar și a faptului că ﾐ e si ﾏ patizează sau chiar
ﾐ e ad ﾏ iră, ﾐ e doresc Hi ﾐ ele și su ﾐ t Hi ﾐ evoitori cu ﾐ oi. Deci treHuie să co ﾏ u ﾐ ică ﾏ, să ﾐ e susți ﾐ e ﾏ
pri ﾐ co ﾏ u ﾐ icare, să ﾐ e Hucură ﾏ î ﾏ preu ﾐ ă, să trăi ﾏ î ﾏ preu ﾐ ă aceleași e ﾏ oții.

ﾏぶ Te ﾏ a pe ﾐ tru acasă. Rostul complementelor.

ﾐぶ Aprecieri sociale ale activității elevilor.

Anexa 1

Comunicare

VerHală Α% ParaverHală ン Β% No ﾐ verHală ヵヵ%

limbajul i ﾐ to ﾐ aţia gesturi ﾏ
discuţii co ﾏ accentul işcări privire
u ﾐ icări pauza zîmbet
viteza vorbirii vesti ﾏ e ﾐ taţia
poziția corpului
dista ﾐ ţa

Anexa 2
Mesajul I

I ﾐ ițial, așezarea Orheiul Vechi a fost situată pe ﾏ alul drept ala Răutului pe spațiul di ﾐ tre satele
TreHuje ﾐ i și Butuce ﾐ i la ヱ 2k ﾏ de rîul Nistru și la 16km de Orhei.
Orheiul Vechi a fost descoperit la sfîrșitul secolului XIX, localitatea fii ﾐ d ﾏ e ﾐ țio ﾐ ată de Di ﾏ itrie
Cantemir în さ Descrierea Moldovei ざ. Do ﾏﾐ itorul ﾐ e vorHește despre cetatea Petrodava, î ﾐ să pe
acest loc ﾏ ai apoi au ﾏ ai existat două localități, aparți ﾐ î ﾐ d altor civilizații, iar î ﾐ secolul XV – î ﾐ
ceputul secolului XVII pe locul lor a apărut u ﾐ oraș ﾏ oldove ﾐ esc.

Mesajul II

Mesajul III

Fie XOY u ﾐ u ﾐ ghi ascuțit. Pu ﾐ ctele A și C aparți ﾐ laturii ぷ OX, astfel încît A este între
O și C, iar pu ﾐ ctele B și D aparți ﾐ ぷ OY, astfel î ﾐ cît B este î ﾐ tre O și D. Știi ﾐ
d că ぷ OA へ ≡ ぷ OB へ și ぷ AC へ ≡ ぷ BD へ, arătați că ぷ OP este Hisectoarea <XOY,
unde {P} = BC ∩ AD .

Anexa3

Mesaj

Sursă Receptor
Receptor Sursă

Mesaj
Anexa 4

Componentele comunicării asertive

 Expri ﾏ ă deschis se ﾐ ti ﾏ e ﾐ tele.
 For ﾏ ulează direct și exact mesajul.
 Fă u ﾐ co ﾏ pro ﾏ is, propu ﾐ e o alter ﾐ ativă.
 Cere permisiune.
 Argu ﾏ e ﾐ tează răspu ﾐ sul.
 Ascultă, zî ﾏ Hește, privește i ﾐ terlocutorul.
 Mulțu ﾏ ește zî ﾏ Hi ﾐ d.
 Adresează co ﾏ ple ﾏ e ﾐ te.
 Apreciază persoa ﾐ a, argu ﾏ e ﾐ tează pe ﾐ tru ce o apreciezi.

 Nu fi ironic.
 Ascultă.
 Nu întrerupe interlocutorul.
 Argu ﾏ e ﾐ tează de ce ﾐ u ești de acord.
 Ascultă critica, accept-o.
 Nu dra ﾏ atiza situația.
 Nu contraataca.
 Privește i ﾐ terlocutorul î ﾐ ochi.
 Vocea este fer ﾏ ă, cu volu ﾏ suficie ﾐ t.
 Fața orie ﾐ tată spre i ﾐ terlocutor.
 Dista ﾐ ța ヰ, ヵ – 1m.
 Gesticulația – ﾏ ișcări cal ﾏ e, relaxa ﾐ te.

Anexa 5
Deseori m-am întrebat ce se î ﾐ tî ﾏ plă cu fru ﾐ za care î ﾐ toa ﾏﾐ ă î ﾐ gălHe ﾐ ește. Verdele ei senin
de vară î ﾐ tru ﾐ ește două culori: alHastru și galHe ﾐ, iar la u ﾐ ii po ﾏ i se relevă roșul. Dar tocmai
albastrul – adevărata vipoare a fru ﾐ zelor, toa ﾏﾐ a, se retrage și dispare. Și, ele, fru ﾐ zele, galHe ﾐ
e, roșii, foș ﾐ itoare, zHoară duse de rafalele u ﾐ ui vî ﾐ t trist, lovi ﾐ d pietrele și ﾏ ăturî ﾐ d asfaltul,
apoi, asemenea unor lilieci, se mistuie, în umbră, luî ﾐ d cu ele a ﾏ i ﾐ tirea zilelor trecute și dispar
pe ﾐ tru totdeau ﾐ a.
Bu ﾐ elul cî ﾐ dva î ﾏ i spu ﾐ ea că î ﾐ toa ﾏﾐ ă fru ﾐ zele își dau sufletul copacului, ca acesta să fie ﾏ ai
tare și ﾏ ai reziste ﾐ t la gerurile ier ﾐ ii.
Deci, chiar alHastrul e tăria fru ﾐ zelor și a po ﾏ ului. Și acestei tării eu îi zic dor de viață.
La apropierea ier ﾐ ii fru ﾐ zele se sacrifică, ele se lasă cupri ﾐ se de fiorul ﾏ orții și se sti ﾐ g,
dărui ﾐ du-i po ﾏ ului puterea, pe ﾐ tru ca pri ﾐ el să re ﾐ ască di ﾐ ﾐ ou și, astfel, să trăiască tot
neamul lor, al frunzelor.
Dar și o ﾏ ul e o fru ﾐ ză. Ce lasă el ﾐ ea ﾏ ului său , care îi este ese ﾐ ța vieții, cui îi dăruiește dorul și
dragostea care î ﾐ tărește și purifică sufletele și î ﾐ ce ﾏ od se re ﾐ aște ?