GRUP ŞCOLAR „G.J.

CANCICOV” PARINCEA

PROIECT DE
LECŢIE

DATA: 08.05.2012
CLASA: a VIII-a B
PROFESOR: Preotu Anca
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA: Unitatea 6
SUBIECTUL LECTIEI: Propoziţia circumstanţială de scop (finală)
TIPUL LECTIEI: comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
COMPETENŢE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii
de comunicare monologată şi dialogată;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite context de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4. sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat
 2.3. utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii
4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind
adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
OC1: să definească subordonata finală;
OC2: să identifice părţile de vorbire determinate de circumstanţiala finală;
OC3: să identifice elementele de relaţie ale circumstanţialei finale;
OC4: să realizeze expansiunea complementelor circumstanţiale de scop;
OC5: să contragă circumstanţiala finală în partea de propoziţie corespunzătoare
OC6: să identifice adverbele corelative ale circumstanţialei finale din regentă;
OC7: să arate topica şi punctuaţia circumstanţialei finale.
B. Afective:
OA1: vor arăta interes pentru păstrarea îngrijită a caietului şi a celorlalte obiecte
personale;
OA2: vor dovedi încredere în posibilităţile proprii de nuanţare a exprimării.
C. Motrice:
OM1: să foileteze în condiţii de igienă şi securitate materialul utilizat;
OM2: să-şi reprime tendinţa de a executa mişcări inutile.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
A. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, ciorchinele, explozia stelară,
RAÎ, învăţarea prin descoperire.
B. Forme de organizare: frontală, individuală, pe frupe.
C. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, cretă colorată, tablă, caiete, manual
RESURSE:
A. Bibliografice:
1. Metodice: - Berghet, I.: Didactica, Bucureşti, Editura EDP, 1995;
- Parfene, Constantin: Metodica studierii limbii şi literaturii
române în şcoală, Iaşi, Editura Collegium Polirom, 1999.
- Goia, Vistian: Didactica limbii şi literaturii române pentru
gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura DACIA, 2002.
2. didactice: - Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăian
 Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Bucureşti,
Editura Humanitas, 2001;
- Florin D. Popescu, Limba română, Bucureşti, EDP, 1998.
3. ştiinţifice: - Dănilă, Ioan: Limba română - algoritmii analizei gramaticale,
Bacău, Editura Egal, 2001, pp. 163 - 164;
- Avram, Mioara: Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Editura
Humanitas, 1997, p. 354;
- Popescu, Ştefania: Gramatica practică a limbii române,
Bucureşti, Editura TEDIT FZH, 2004, pp.656 – 660.
4. oficiale: - Programa de limba şi literatura română, clasa a VIII- a
B. Temporale: 50 de minute
C. Umane: 18 elevi (clasă de nivel mediu)
 Etapele Unităţi de conţinut Strategia didactică Modalităţi
lecţiei Obiec Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor Metode şi Mijl de Forme de evaluare
-tive procedee înv. de org.

0. Moment Notez absenţele; cer elevilor să pregătească

Organizatoric
materialele pentru lecţie;
(1 min.)

1. Se verifică tema, frontal şi individual, prin Elevii răspund la

Actualizarea
sondaj. Se fac aprecieri verbale (argumentate) întrebări.
cunoştinţelor
ancoră din partea elevilor/profesorului.
(6 min.) Sunt actualizate, prin conversaţie,
cunoştinţele asimilate anterior de către elevi
(după caz, se foloseşte jocul R.A.Î., în condiţiile
în care elevii urmăresc succesiunea logică a
- aprecieri
informaţiilor deja actualizate: profesorul aruncă R
verbale
mingea de tenis unui elev, acesta răspunde la A
I F
întrebare şi aruncă mingea altui elev care trebuie R
să răspundă; dacă acesta răspunde corect, va O
arunca mingea și va pune, la rândul său, o N
întrebare). Se repetă, astfel: T
- definiţia complementului circumstanţial de A
scop; L
Ă
- termenii regenţi ai complementului
circumstanţial de scop – enumerare, -
exemplificare;
- părţile de vorbire prin care poate fi exprimat
complementul circumstanţial de scop –
enumerare, exemplificare;

2. Captarea C
Pentru captarea atenţiei, scriu pe tablă propo- O
atenţiei
ziţia: N
(3 min.)
 Învăţ mult pentru a şti. V
Elevilor li se cere să recunoască c.c.s din Răspund : pentru a şti E
R
propoziţie, punând întrebarea potrivită: Cu ce
S F -evaluare
scop învăţ mult? A R formativă
Elevii sunt întrebaţi prin ce parte de vorbire se Răspund că printr-un verb Ţ T O
OC4 exprimă c.c.s în acest caz. la modul infinitiv. I A N
Elevilor le cer sa facă expansiunea c.c.s , iar unul A B T
dintre ei va ieşi la tablă pentru a scrie fraza obţi- L A
Ă L
nută în urma expansiunii:
Ă

Învăţ mult¹ / ca să ştiu.²/

Elevul va pune întreba-
Îi cer elevului să pună întrebarea corectă rea : Cu ce scop învăţ
pentru a răspunde cu propoziţia subordonată mult ? -aprecieri
verbale
Răspuns : ca să ştiu.
În urma expansiunii, elevii descoperă titlul
lecţiei : Propoziţia circumstanţială de scop (fina-
la) – CS.

3. Enunţarea Precizez că în lecţia de zi îşi vor însuşi noi E

temei şi a X
cunoştinţe despre propoziţia circumstanţială de
obiectivelor P
(3 min.) scop, urmând ca până la sfârşitul orei elevii să fie
L
capabili să definească propoziţia subordonată cir- I
cumstanţială de scop (finală), să identifice ter- C
menii regenţi ai propoziţiei circumstanţiale de A
scop, să indice elementele introductive, să identi- Ţ
fice propoziţiile finale în contexte date, să re- I
A
marce particularităţile propoziţiei finale privind
topica şi punctuaţia și să distingă propoziţia cir-
cumstanţială finală de alte subordinate.
 4. Cu ajutorul metodei exploziei stelare, elevii E
Prezentarea X F -aprecieri
sunt solicitaţi să pună toate întrebările legate de
conţinutului P R verbale
noii învăţări CS la care doresc să afle răspunsuri pe parcursul Copiii vor nota în caiete O
L
(6 min.) lecţiei. În urma întrebărilor puse de elevi, notez O N
pe tablă: Z T T
I A A
A B L
Ce
Ce este L Ă
CS?
determinăCS Care sunt S Ă
? elementele
introductive ale
T
CS? E
CS L
Care sunt A
adverbele
Care este topica şi R
correlative ale
CS?
punctuaţia CS? Ă
Cum
contragem CS?

Un elev răspunde, profe-

5. Dirijarea Elevii sunt solicitaţi să definească CS, pe baza sorul notează pe tablă şi -aprecieri
învăţării OC1 verbale
expansiunii făcute la exerciţiul de la captarea copiii în caiete:
(15 min) E
atenţiei. Propoziţia cricumstanţia- X
Elevilor li se explică faptul că pentru a afla lă de scop constituie în E
răspunsurile la toate întrebările pe care le-au pus, frază o realizare propo- R F
o serie de exerciţii vor fi rezolvate la tablă, pe ziţională a complementu- C I P
planşe şi pe fişele de lucru, atat în grup, cât şi in- lui circumstanţial de I Ş E -evaluare
Ţ E formativă
dividual. scop. G
I
Astfel, elevii primesc prima fişă de lucru. U R
(ANEXA 1). Sunt împărţiţi în două grupuri Elevii scriu pe tablă L U
şi din fiecare grup vor ieşi câte trei elevi care vor rezolvările. P
OC2 scrie rezolvările pe tablă, descoperindu-se astfel E
părţile de vorbire determinate de CS : un verb, o
 locuţiune verbală, o interjecţie.
Câţiva dintre elevi sunt solicitaţi să meargă Elevii delimitează frazele.
la planşă şi să delimiteze frazele date în propo-
OC3
ziţii, descoperind astfel elementele introductive
ale CS. E -aprecieri
În urma delimitării frazelor în propoziţii, se X F verbale
observă că elementele introductive ale E R
propoziţiei circumstanţiale de scop sunt : R O
C N
conjuncţii subordonatoare (să, ca să, de) şi
I P T
locuţiunea conjuncţională pentru ca să. Elevii observă că modifi- Ţ L A
Le arat elevilor pe planşă două enunţuri în cările apărute sunt: I A L
care li se cere să sublinieze c.c.s şi să facă ex- apariţia elementelor intro- U N Ă
OC4 pansiunea acestora, după expansiune urmând să ductive şi a predicatelor. L Ş
enumere modificările care apar. Elevii îşi notează frazele Ă
Le arăt pe planşă elevilor alte trei fraze , iar în caiete.
OC6 câţiva dintre ei merg să sublinieze adverbele co-
relative ale propoziţiei circumstanţiale de scop.

Elevii observă că:

6. Obţinerea OC7 Le cer elevilor să observe topica şi punctuaţia CS poate sta: înaintea re- C
performanţei O
CS, pe baza exemplelor analizate pe parcursul le- gentei sau după regentă.
(5 min.) N -aprecieri
cţiei. Atunci când stă înaintea verbale
V
regentei, CS se desparte, E
de obicei, prin virgulă. R
Atunci când este intro- S
dusă prin de sau să nu se A
desparte prin virgulă. Ţ
I
Atunci când are în regen-
A
tă un corelativ, CS se des-
parte prin virgulă.
7. Feed-back Se va putea efectua pe tot parcursul lecţiei prin
urmărirea comportamentului elevilor şi se va
 interveni pentru a preveni eventualele
neînţelegeri.
8. Evaluarea Elevii rezolvă individual fişa de evaluare. (ANE- Elevii rezolvă fişa. fişe Indivi -evaluare
(5 min.) XA 2) duală formativă

9. Retenţia OC1 Ce am învăţat astăzi? Haideţi să recapitulăm să Elevii răspund la Con- -aprecieri
(3 min.) OC2 vedem dacă am atins obiectivele de la începutul întrebări. versa- verbale
OC3... ţia
lecţiei.
10. Elevii vor avea ca temă exerciţiile 1/207, 3 şi Elevii notează tema.
Transferul 4/208 din manual. Muncă suplimentară: un test
(3 min.)
din culegerea pentru testarea naţională.
 ANEXA 1

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA I

Împărţiti frazele în propoziţii şi observaţi care sunt părţile de vorbire determinate de propo-
ziţia circumstanţială de scop :

A luat un taxi ca să ajungă mai repede.

Ca să nu mai greşesc, tata mi-a adus aminte de trecut.

Hai la Maria, pentru ca să lămurim problema.

FIŞĂ DE LUCRU

GRUPA A II-A

Împărţiţi frazele în propoziţii şi observaţi care sunt părţile de vorbire determinate de propo-
ziţia circumstanţială de scop :

A venit la noi ca să ne ajute.

Au luat-o la fugă ca să nu fie prinşi.

Haide să plecăm, să nu întârziem.

 ANEXA 2

Nume şi prenume: Data:

Clasa:

Fişă de evaluare
Propoziţia circumstanţială de scop

1. Realizaţi expansiunea complementelor circumstanţiale de scop din propoziţiile de mai jos:

Hai la mâncare.

A luat-o la fugă pentru a ajunge la timp.

2. Contrageţi subordonatele circumstanţiale din frazele date în partea de propoziţie corespunzătoare:

Alina s-a dus în oraş ca să-şi cumpere o vestă.

Pentru ca să aleaga cel mai nou şi cel mai frumos model, i-a cerut părerea vânzătorului.

3. Delimitaţi frazele de mai jos în propoziţii şi specificaţi felul acestora:

”.Budulea s-a gândit iar să vie, ca să-l ia pe Huţu şi să-l ducă acasă“
)Slavici, Budulea Taichii(

» .Dar până atunci na-ţi o palmă ca să ţii minte ce ţi-am spus  «

)Creangă, Povestea lui Harap-Alb(

:Construiţi fraze în care propoziţiile subordinate circumstanţiale de scop să fie introduse prin .4

: conjuncţie subordonatoare -

locuţiune conjuncţională -
 SCHEMA TABLEI

Propozitia circumstantiala de scop (CS)

Învăţ mult pentru a şti.

Învăţ mult¹ / ca să ştiu.²/

Ce este
CS?

Ce Care sunt
determină elementele
CS? introductive
CS ale CS?

Care sunt
adverbele Care este
correlative topica şi
ale CS? punctuaţia
Cum
contrage CS?
m CS?

Propoziţia cricumstanţială de scop constituie în frază o realizare propoziţională a

complementului circumstanţial de scop.

Propozitia circumstantiala de scop determina :

- un verb
- o locutiune verbala
- o interjectie

Profesorul îi dădea explicaţii¹ / ca sa înţeleagă²./

Vin ¹ / să iau cartea de la tine.²/

Du-te ¹/ de învaţă!²/

Pentru ca ştie¹/, a citit mult.²/

să

12
Elementele introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop sunt :
 Conjuncţii subordonatoare :
- ca să
- să
- de
 locuţiunea conjuncţională pentru ca să

Haide la plimbare !

Haide¹/ să ne plimbăm² !

A luat-o la picior spre a nu întârzia.

A luat-o la picior ¹/ ca să nu întârzie.²/

Modificările apărute sunt:

- apariţia predicatului;
- apariţia elementelor introductive;

Adverbele corelative:
Anume a învăţat, ca să reuşească.
Înadins a venit, ca să ceara caietul.
De asta citeşte, ca să ştie.
Pentru aceea a muncit, ca să câştige.

Topica şi punctuaţia
CS poate sta: - înaintea regentei
- după regentă
Atunci când stă înaintea regentei, CS se desparte, de obicei, prin virgulă.
Atunci când este introdusă prin de sau să nu se desparte prin virgulă.
Atunci când are în regentă un corelativ, CS se desparte prin virgulă.

13