Departamentul: Transporturi, Trafic şi Logistică

Disciplina: Trafic în Reţele cu Acces Reglementat, Lucrări Aplicative

 DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE
CIRCULAȚIE PE SECȚII CU LINIE SIMPLĂ

 Noțiuni introductive:

Capacitatea de circulație a unei linii de cale ferată, reprezintă volumul maxim de circulație
exprimat în trenuri sau vagoane care poate fi efectuat pe linia respectivă în decursul unei
anumite perioade determinate (zi sau oră), în funcție de instalațiile fixe existente, de tipul și
puterea mijloacelor de tracțiune, de tipul vagoanelor și de modul de organizare a circulației
trenurilor.

 În vederea determinării capacității de circulație pe linie simplă se urmăresc

următoarele etape de lucru:

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A.1 Determinarea distanței critice

A.2 Alegerea unei variante de tranzitare pentru distanța critică

A.3. Elaborarea unei scheme iniţiale de tranzitare a trenurilor pe întreaga secţie

A.4 Corectarea schemei iniţiale

A.5 Calculul perioadei graficului și determinarea capacității

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Conform metodologiei prezentate primul pas îl reprezintă determinarea capacității de

circulație pentru graficul paralel. În această situație specifică, în care toate trenurile au
aceeași viteză de circulație (trasele sunt paralele) capacitatea de circulație se determină
numai pentru traficul de călători sau numai pentru traficul de marfă

A. Determinarea capacității pentru graficul paralel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

A.1 Determinarea distanței critice

Determinarea distanţei critice şi a distanţelor apropiate, a căror sumă a timpilor de mers

săgeată se deosebeşte de cea maximă cu două sau trei minute (tabelul 4.1).

Tabelul 5.1 Timpii de mers săgeată

Distanţa de
circulaţie
A-a a-b … -B
Timp de mers
t’
t’’
t’+ t’’ max

Se identifică ca fiind distanță critică aceea distanță de circulație pentru care suma
dintre timpul de mers săgeată de pe sensul impar t’ și timpul de mers săgeată de pe
sensul par t’’ are valoarea maximă. Deoarece poate exista situația în care
capacitatea secției nu este limitată de valoarea obținută pentru distanța critică
trebuie avute în vedere și distanțele apropiate de distanța critică pentru care suma
timpilor de mers săgeată variază cu două, respectiv trei minute.

A.2 Alegerea unei variante de tranzitare pentru distanța critică

Pentru distanţa critică se analizează perioadele celor 4 variante de tranzitare şi se alege cea
care are valoare minima (figura 5.1 a, b, c și d)
 ( 1) , d ,, c ( 2) , d ,, c
T p =t d +t +τ i +t d +t +τ i T p =t +t f +τ sn+t +t f + τ sn

T (p3)=t ,+τ di +t d +t,, +t f +τ csn T (p4 )=t d +t ,+t f +τ dsn +t ,, +τ ci

Figura 5.1 Variante de tranzitare pe distanța critică

A.3. Elaborarea unei scheme iniţiale de tranzitare a trenurilor pe întreaga secţie

Se pleacă de la distanța critică pentru care se aplică varianta de tranzitare pentru

care perioada graficului are valoarea cea mai mică și se extinde pentru întreaga
secție conform principiului de echitate (dacă un tren a oprit într-o stație pentru a
permite trecerea unui tren de pe sensul opus pe următoarea distanță de circulație i se
va permite lui trecerea fără oprire și invers).
 Figura 5.2 Elaborarea schemei de tranzitare pe întreaga secție

 La acest pas este posibil se devină distanță limitativă o altă distanță de circulație cu
perioada graficului mai mare față de cea stabilită inițial.

A.4 Corectarea schemei iniţiale

Se analizează mai multe scheme de tranzitare a trenurilor cu scopul reducerii perioadei

graficului pe distanța limitativă. De exemplu, în loc de două intervale de sosire nesimultană
pe distanța limitativă putem realiza două intervale de încrucișare sau unul de sosire
nesimultană și unul de încrucișare.

A.5 Calculul perioadei graficului și determinarea capacității

Se realizează calculul perioadei graficului, în varianta adoptată pentru toate distanţele de

circulaţie ale secţiei şi determinarea capacităţii de circulaţie a fiecărei distanţe cu ajutorul
relației:

T −t perm
C=
Tp [perechi _tr. directe de marf ă /24 h ]
(5.1)

T
reprezintă perioada de timp prestabilită pentru care se dorește calculul capacității de
unde
T =1440 min
circulație, în mod normal capacitatea se determină pentru o zi și în acest caz

t perm
– durata de timp necesară pentru efectuarea de operații permanente care nu sunt
în legătură cu circulația trenurilor (lucrări la linie, verificări, etc.);

Tp
– perioada graficului pe distanța de circulație pe care se calculează capacitatea de
circulație.

Se întocmeşte diagrama capacităţii de circulaţie pe întreaga secţie

 Figura 5.3 Diagrama capacității de circulație

Capacitatea calculată reprezintă valoarea teoretică a capacităţii graficului paralel, capacitatea

C p=0,8C
practică fiind aproximativ 80% din aceasta.

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Se utilizează relația:

μ (T −t perm)
C= T p +( μ−1)(I '+ I ' ') γ ¿[ pac h ete perechi _tr. directe de marf ă /24 h]
¿¿
(5.2)

T
reprezintă perioada de timp prestabilită pentru care se dorește calculul capacității de
unde
T =1440 min
circulație, în mod normal capacitatea se determină pentru o zi și în acest caz

t perm
– durata de timp necesară pentru efectuarea de operații permanente care nu sunt
în legătură cu circulația trenurilor (lucrări la linie, verificări, etc.);

Tp
– perioada graficului pe distanța de circulație pe care se calculează capacitatea de
circulație;

I=I '=I ''

– reprezintă valoarea maximă a intervalelor de staţie I;
 μ
– numărul de trenuri din fiecare pachet;

γ
– coeficientul de pachetizare;

 Capacitatea calculată reprezintă valoarea teoretică a capacităţii graficului paralel,

C p=0,8C
capacitatea practică fiind aproximativ 80% din aceasta.

B. Determinarea capacității pentru graficul neparalel

a) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de cale liberă

Pentru graficul de circulaţie neparalel, capacitatea de circulaţie se exprimă în categoria

preponderentă de trenuri (directe de marfă), astfel:

C c =C−∑ e c N c
np i i

i [per . tr . directe¿ ă /24 h]

(5.3)

i
unde reprezintă categoria trenului (alta decât cea în care s-a calculat capacitatea pentru
graficul paralel): i = IC, inter-regionale, regionale, locale de marfă, transcontainere;

Ni i
– numărul de perechi trenuri de călători de categoria ;

ec
– coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfă de către celelalte categorii
de trenuri. Acesta se determină cu ajutorul relației:

e c=e0 +e sr
(5.4)

e0
unde reprezintă coeficient principal de reducere, calculat cu relația:

T PC
e 0=
Tp
(5.5)

e sr
iar reprezintă coeficient suplimentar de reducere.
 TP
Se cunoaște de asemenea perioada graficului pe distanţa de circulaţie limitativă și
T PC
perioada graficului pe distanţa limitativa , pentru trenurile de altă categorie decât cea în
TP
care s-a calculat determinată cu relațiile de calcul:

Inter−regio , ,,
T PC =t c +t c +2 τ i
(5.6)

regio , ,,
T PC =t c +t c +2 τ i + 2t d +2 t f
(5.7)

(în acest caz td şi tf sunt timpii suplimentari de demarare şi frânare pentru trenurile de
călători)

Calculul coeficientului suplimentar de reducere se face cu ajutorul formulei:

e sr =0,7 j−0 , 025 N c −0,1

(5.8)

unde j reprezintă coeficientul de neidentitate a distanţelor de circulaţie (se calculează folosind

perioadele de la trenurile directe de marfă):
med
TP
j= max
TP
(5.9)

Relaţia de determinare a lui esr se aplică numai dacă j[0,6; 0,9] şi Nc [4;9]. Dacă nu se
îndeplinesc condiţiile de aplicare ale formulei, atunci esr se adoptă 0,3.

e0
ec
coeficientul principal de reducere si respectiv mai apoi coeficientul total de reducere, se
calculează pentru categoriile de tren de rang superior Interregio+Transcontainere şi Regio
I+Regio II, pentru care aveţi valori numerice a numărului de perechi de trenuri introduse în
graficul de circulaţie în tema lucrări aplicative.

b) Pe liniile simple cu organizarea circulaţiei pe bază de B.L.A.

Pentru calculul capacității de circulație pe linie simplă cu organizarea circulației la bloc de
linie automat și grafic neparalel se utilizează relațiile 4.3-4.13. Apar însă o serie de modificări
a relațiilor de calcul după cum urmează:

 Pe liniile simple înzestrate cu B.L.A. coeficientul principal de reducere se determină

cu relaţia:

T PC + I s + I e
e 0=
2T P
(5.14)

I=I s =I e
unde reprezintă valoarea maximă a intervalelor de staţie I;

T PC
– perioada graficului pentru trenurile de călători pe distanta limitativă, în ipoteza
existenţei B.L.A.;

TP
– perioada graficului pentru trenurile directe de marfa, pe distanţa limitativă, în
ipoteza existenţei B.L.A.

e0
ec
coeficientul principal de reducere si respectiv mai apoi coeficientul total de reducere, se
calculează pentru categoriile de tren de rang superior Interregio+Transcontainere şi Regio
I+Regio II, pentru care aveţi valori numerice a numărului de perechi de trenuri introduse în
graficul de circulaţie în tema lucrări aplicative.

 Cerințe lucrare aplicativă:

Cunoscând datele obținute în cadrul temei pentru timpi de mers săgeată, precum și
valorile pentru intervalele de circulație determinate în lucrarea aplicativă nr.4 se cere
să se calculeze capacitatea de circulație pentru grafic paralel și neparalel în situația în
care se circulă la înțelegere telefonică sau la bloc de linie automat (B.L.A.).
Rezultatele obținute se vor sintetiza în tabel 5.2.

Tabelul 5.2 Capacitatea de circulație

Grafic
Grafic
Grafic paralel
Organizarea neparalel
circulației
Înțelegere telefonică (cale
liberă)
 B.L.A.

Se cunosc, de asemenea, următoarele informații:

T =1440
 perioada de timp pentru care se calculează capacitatea de circulație:
minute;
 durata de timp efectuarea de operații permanente: t perm=0 minute;
μ=2
 numărul de trenuri din fiecare pachet: trenuri;
γ=0,5
 coeficientul de pachetizare: ;
 numărul de perechi trenuri de călători de categoria regio: N regio =6perechi de trenuri;
 numărul de perechi trenuri de călători de categoria inter-regio: N∫ er −regio =4 perechi de
trenuri;
 număr de perechi de trenuri locale de marfă N Transcontainer=1 pereche de trenuri;
 lungimea secţiei de circulaţie, măsurată în km (se utilizează valoarea furnizată în
Tabelul 1.1 din Tema lucrări aplicative.

Timp de lucru: 4 ore