Boala Legg-Perthes-Calve

Universitatea de Științe Ghiorghițanu Alexandra-

Agricole și Medicină Mihaela
Veterinară
An 2, grupa 6

Page 1
 Cuprins

1.Introducere………………………………….3
2.Generalități………………….……………...4
3.Semne și simptome………….………..…..6
4.Evoluția bolii………………….………..…..7
5.Cauze…………………………….……….….8
6.Diagnostic………………….…….…………8
7.Tratament……………………..….……….11
8.Prognostic……………………….…………14
9.Bibliografie………………………..……….15

Page 2
 1. Introducere

Am ales să scriu despre boala Legg Perthes Calve deoarece un prieten

de al meu suferă de această boală .
Pe parcursul referatului voi descrie generalități despre cum a fost
descoperită, semne și simptome ce apar in cazul bolii, cauzele ce o
produc, precum și tratamente pentru a împiedica evoluția ei sau a o
stopa, iar în final prognosticul bolii.

Page 3
A

2. Generalități

Boala Legg Perthes Calve sau osteocondrita capului femural face parte
din grupa patologiilor cunoscute sub denumirea de osteocondroze.
Patologia descrie și studiază afectarea funcției șoldului ca urmare a unor
tulburări de vascularizație. Fluxul de sânge spre capul femural este
întrerupt , astfel încât osul devine necrotic ( Fig. 1). Osul se poate
fractura mult mai ușor și se vindecă mai greu.
Frecvența bolii este de aproximativ 1 caz la 12.000 de copii cu vârsta
cuprinsă între 2 și 15 ani, cele mai multe cazuri aparând între 4 și 8 ani.
În marea majoritate a cazurilor, boala este unilaterală, ambele șolduri
sunt implicate în mai puțin de 10% din cazuri, artculațiile find afectate
succesiv.

Istoric
În anul 1910, chirurgul german George Clemens Perthes a descris
pentru prima dată în istoria medicinei într-un articol publicat în revistele
de specialitate, observațiile sale făcute în timpul examenelor clinice și
paraclinice asupra unei noi patologii pe care a studiat-o încă din anul
1898. Tot în aceeași perioadă, medicii Arthur t. Legg din SUA și
Jacques Calve din Franța publicau articole ce conțineau descrieri
asemenătoare despre aceeași patologie, cât și conduite terapeutice de
urmat în timpul tratamentului.

Page 4
 Perthes a declarat în articolul său publicat că artrita degenerativă a
șoldului poate fi secundară unei inflamații, Legg precizează in articolul
său că patologia ar fi secundară unui traumatism ce preocupă articulația
șoldului, iar Calve a concluzionat în lucrarea sacă patologia ar fi
secundară unor procese infecțioase.

În zilele noastre, medicii în domeniu apreciază o serie de factori ca

fiind declanșatori ai acestei boli, inclusiv factorul ereditar. Existența
traumartismelor, a dezechilibrelor hormonale, a inflamațiilor cât și o
consecință a reducerii fluxului sangvin către capul femoral.

Fig. 1 Boala Legg-Perthes-Calve (https://www.mass4d.com/blogs/clinicians-

blog/legg-calve-perthes-disease)

3.Semne și simptome
Page 5
 Copiii care sufera de boala Legg-Perthes-Calve prezintă următoarele
simptome:

 șchiopătat
 hipotrofia musculaturii
 inegalitate de membre cu șchiopătat specific
 durere la nivelul șoldului, genunchiului sau coapsei
 limitarea mobilității șoldului
 spasm muscular
 susținere dureroasă în picior

În unele cazuri activitatea fizică produce iritația severă sau inflamația

zonei afectate.
Cel mai comun semn este durerea persistentă. Durerea coapsei se
poate dezvolta și este rezultatul necrozei osului afectat. Ea poate să
cuprindă zona medială a genunchiului ipsilateral sau inghinală lateral.
Mușchii cvadeicepși și țesutul moale adiacent poate suferi atrofie, iar
coapsa poate dezvolta contracture în flexie adducție.
Testul rotației- cu pacientul în supinație, medicul rotește coapsa
afectată extern și intern, testul demonstrează spasme ce apar mai ales la
rotația internă.

4. Evoluția bolii
Page 6
 Evoluția pe termen scurt a bolii este asociată cu deformarea capului
femural la finalizarea stadiului de vindecare. Fatorii de risc cuprind:

 debut clinic la vârstă avansată

 afectarea extensivă a capului femural
 reținerea capului femural
 reducerea mișcărilor șoldului
 închiderea prematură a platoului de creștere
 istoricul familiei

Băieții prezintă un risc de 5 ori mai mare decât fetele de a suferi de

aceasă boală.
Evoluția pe termen lung a bolii este asociată cu potențialul de
osteoartrită așoldului la adult. La pacienții la care boala se dezvoltă în
copilăria avansată și la cei care au afectat mai complex capului femural
cu deformare reziduală diagnostigul este grav, iar atrita degenerativă
apare la 100% din cazuri.

5. Cauze

Page 7
 Cauza bolii nu a fost încă descoperită, dar se pare ca ea apare la copiii
care au o înălțime mai mică sau a căror osatură s-a dezvoltat mai puțin
decât normal. Alți factori ce pot fi asociați cu această maladie sunt
traumatismele repetate si disfuncțiile metabolice și endocrine.
Se mai suspectează și următoarele cazuri:

 fluxul de sânge în epifiza capului femural este întrerupt

 apariția infarctelor osoase
 modificările platoului de creștere epifizeal

Complicații: Copiii care au suferit de boala Legg-Calve-Perthes au

un risc crescut de a dezvolta artrită de șold la vârsta maturității.

6. Diagnostic
1. Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completă și
evaluarea creșterii ratei de sedimentare a eritrocitelor.

2. Studii imagistică
Radiografia plană a șoldului este extrem de utilă in stabilirea
diagnosticului, aceasta arătând scleroza subcondrală și radiolucența
capului femural. Acesta fiind mai mic în dimensiuni față de cel
sănătos, observându-se fragmentarea și aplatizarea capului femural.
Coapsa afectată are aspect de picioare de broască, spațiul articular
lărgindu-se.

Page 8
 Spațiul articular dintre capul femural și acetabulum se lărgește o
data cu înaintarea bolii, centrii de osificare necrotici sunt denși, iar
colabarea capului femural determină coxa plană.

Se observă cinci stadii radiografice:

 încetarea creșterii epifizei femurale, epifiză femurală mică

 fractură subcondrală, radiolucență lineară în epifiza capului
femural
 resorbția osului
 reosificarea noului os
 sadiu de vindecare

Diagnostic diferențial:

 siclemia
 artrită reumatoidă
 fracturile pelvine
 hipotiroidismul
 piciorul flasc pediatric
 coapsa septică
 sinovita toxică
 limfomul
 displazia spondiloepifizeală
 displazia metafizeală

Page 9
Fig. 2 Radiografie (http://websource.4act.com/training/?p=311)

7. Tratament

Page
10
Tratamentul pentru boala Legg-Calve-Perthes cuprinde:

 eliminarea iritabilității șoldului

 restaurarea și menținerea unei mobilități normale a șoldului
 previnirea colapsului epifizeal femural
 menținerea capului femural în acetabulum până la vindecare

Terapia inițială:
-cuprinde protecția articulației prin menținerea femurului in abducție și
rotație internă și menținerea minimă a greutății în membrul afectat astfel
încât capul femural să fie restant în acetabulum. Se folosesc orteze sau
osteotomia.

Terapia chirurgicală
Se apelează pentru a repoziționa capul femural astfel încât să se obtină
cea mai bună contenție, care să reducă presiunea foarte mare din zonele
afectate. (Fig. 3)

Page
11
Fig. 3- Radiografie+operație cap femural
(https://www.researchgate.net/figure/A-16-year-old-boy-with-Legg-Calve-Perthes-
disease-of-the-left-hip-was-treated-with_fig1_38063112)

Chirurgia nu grăbește vindecarea capului femural, dar favorizează

reosificarea in model sferic.

Alte tratamente:

 fizio-kinetoterapie
 utilizarea de cârje
 aparate gipsate Petrie

Page
12
  repaos la pat
 tracțiunea piciorului afectat (Fig. 4)
 antiinflamatoare
 orteze

Fig. 4Exerciții
(https://www.slideshare.net/dhavalshah4424/leggcalveperthesdisease-7330924)

Page
13
 8. Prognostic
Boala Legg-Calve-Perthes nu necesită tratament de urgență, fiind o
condiție autolimitantă. Tratamentul poate implica supravegherea, mai
ales la copiii sub 6 ani, repausul la pat și exercițiile de abducție fiind
recomandate. Se poate încerca stabilizarea nonchirurgicală a capului
femural prin tije, ghipsuri și șuruburi. Pacientul va fi urmărit la fiecare 6
luni după intrarea în faza de vindecare.
Studiile recente arată că tratamentul chirurgical la copiii sub 8 ani nu
ameliorează evoluția bolii.
Copiii cu vârste fragede de debut al bolii prezintă un prognostic mai
bun, cei de 10 ani având un risc mai ridicat de a dezvolta osteoartrită.
Majoritatea pacienților prezintă un prognostic favorabil, el fiind
proporțional cu gradul de afectare radiologcă.

Page
14
 9. Bibliografie
 http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-ortopedice/maladia-
legg-perthes-calve.html
 https://www.libertateapentrufemei.ro/dictionar-medical/boala-legg-
calve-perthes#Boala_Legg-Calve-Perthes_Simptome
 http://www.pethealthnetwork.com/dog-health/dog-diseases-
conditions-a-z/legg-calve-perthes-disease-dogs
 https://www.romedic.ro/boala-legg-clave-perthes
 https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/boala-legg-calve-
perthes/

Page
15