LUCEAFARUL – MIHAI EMINESCU

Romantismul – curent literar aparut in Anglia,Germani si Franta in secolul XIX. Este o reactie
impotriva clasicismului care pune accent pe viziunea generica si ratiune. Cultiva subiectivitatea si
individualul (personaje si actiuni exceptionale).

Poezia (1883,Viena) a fost publicata intr-un almanah al societatii academice social literare „Romania
Juna” si introdusa in primul volum intitulat „Poezii” (editie ingrijita de Titu Maiorescu).

Luceafarul se aliniaza romantismului prin tema , structura, izvoarele folclorice si prin amestecul
genurilor si al speciilor literare.

Tema romantica este problematica omului de geniu in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea .
Iubirea se naste lent din starea de contemplatie, de viziune in cadrul nocturnn realizate prin motivele
romantice prezentate la inceputul poemului. Compozitia romantica se concretizeaza prin opozitia a
doua ipostaze : omul de geniu respectiv omul de rand.

Poezia cunoaste un lung proces de elaborare concretizat in 5 variante si are mai multe surse de
inspiratie : Izvorul folcloric, bazmul popular „Fata din gradina de aur” cules de un scriitor german si
publicat la Viena in 1861, „Mitul zburatorului” care subliniaza criza erotica a fetelor, Izvoarele grecesti
cum sunt Platon, Heriod, Aristotel si Teoria Schopenhauriana - geniul in opozitie cu omul de rand,
astfel omul de geniu are aspiratii spre cunoastere, spirit de sacrificiu si inteligenta , pe cand omul de
rand are aspiratii spre instinctualitate, vointa oare de a trai si dorinta de a fi fericit.

In acest poem se intalnesc si se impletesc in armonie toate cele 3 genuri literare :

Genul liric – exprimarea in mod direct a gandurilor si sentimentelor poetului
Genul epic – fir epic, narator, naratiune, actiune si personaje
Genul dramatic – scene, dialog, framantari si tensiune dramatica (abaterea fetei intre real si ideal)
Poemul este structurat in 4 tablouri. Tabloul al doilea descrie un inceput de idila intre pajul Catalin si fata
de imparat Catalina (cadrul este doar terestru). Se observa in lectia de dragoste un limbaj comun, popular
utilizandu-se imprecatii „arz-o focu!” , „bat-o vina!” , forme populare „dut de-ti vezi de treaba” si
expresii populare „din bob in bob”. Prin acest limbaj, Eminescu ironizeaza superficialitatea cu care se
infiripa iubirea. Lectia de dragoste este manifestata principiului masculin. Catalin adopta o atitudine
ofensiva , ritualul de dragoste este initiat de el. Catalina inainte de a alege mediteaza intre iubirea absoluta
si acceptarea unei iubiri simple. Alegerea ei este facilitate si de revelatia asemanarii de structura si ideal
cu pajul asa ca il accepta. Ritualul erotic este redat prin verbe la modul conjunctiv, sugestie a dorintei
„cand ti-oi intinde bratul stang, sa ma cuprinzi cu bratul”