Ce Este Hematopoieza, Unde Se Desfasoara Si Ce Procese Cuprinde?

CURS HEMATOPOIEZA
1. Ce este hematopoieza, unde se desfasoara si ce procese

cuprinde?
Hematopoieza este procesul de formare și maturație a celulelor sanguine (hematii,

leucocite,
limfocite, trombocite)
.
Se desfasoara: in viata IU – sac vitelin, ficat,
splina;
la copil – maduva hematogena din toate oasele, care se retrange treptat
spre varsta de 18 ani la epifizele proximale humerus, femur, tibie, oase scurte si plate
la adult – MO oase scurte si plate (craniu, coaste, corpi vertebrali,
bazin etc) –
fiziologic patologic: extramedular, in ficat si splina Cuprinde urmatoarele procese:
proliferare si diviziune , diferentiere si maturare (cel.stem, progenitoare, precursoare,
mature), diabaza
2. Cine regleaza hematopoieza?

Reglarea activitatii celulelor stem hematopoietice depinde de contactul intim cu celulele
stromale si de citokinele din MO. Citokinele, sau factorii stimulatori ai hematopoiezei, regleaza
proliferarea, diferentierea si maturatia celulelor stem pluripotente, unipotente, durata de viata si
functia celulelor mature hematopoietice. Acestea pot fi: -factorii stimulatori de colonii (CSF):
S-CSF, GM-CSF, G-CSF, M-CSF -interleukinele, produse ale leucocitelor si actioneaza tot pe
leucocite: IL 1-13
Factorul de crestere al celulei stem multipotente (factorul Steel) si factorii stimulatori ai
seriilor granulocitara si monocitara (G-CSF, GM-CSF) au indicatii bine definite in tratamentul
anemiilor aplastice, in anemia medulara post transplant sau in neutropeniile congenitale.
Rata eritropoiezei este controlata de eritropietina, care e secretata de rinichi; acest
hormon creste productia de hematii prin stimularea ratei de conversie a CFU-E in
proetritroblasti.
Trombopoietina stimuleaza formarea de plachete sanguine, avand efecte la nivelul
celulei stem mieloide si a precursorilor megacariocitari.
Exista factori care inhiba hematopoieza: interferonul, factorul IV
plachetar.
3. Ce stiti despre diferentiere celule
hematopoietice?
Diferentierea este fenomenul prin care precursorii medulari capata caracteristici

corespunzatoare
cu functiile pe care le vor avea celulele adulte. Odata cu diferentierea celulelor

hematopoietice apar si modificari imunologice, adica se modifica markerii membranari. In
functie de configuratia receptorilor membranari se determina gradul de diferentiere.
4. Ce stiti despre celulele stem hematopoietice, dar despre celulele
progenitoare?
Celulele stem pluripotente - celule de origine ale tuturor liniilor sanguine; au capacitate
de autoregenerare nelimitata şi diferenţiere catre toate liniile; da nastere celulelor stem
multipotente: celula stem mieloida si celula stem limfoida;
Celulele progenitoare (unipotente) - iau naştere din celule stem multipotente, au
capacitate limitată de autoregenerare si diferenţiere; sunt initiate in producerea unui singur tip
de celula, fiind denumite celule formatoare de colonii (CFU); se vor matura in celule
recunoscute pe frotiu= celule cap de serie (precursoare): proeritroblasti, mieloblasti, monoblasti,
megacarioblasti.
Hematopoieza poate fi descrisa dupa modelul unei piramide: varful este reprezentat
de celula stem pluripotenta, iar baza, de celulele mature, identificate prin hemograma.
5. Ce stiti despre citokine?

Citokinele au functie pleiotropa; pot stimula sau inhiba cresterea celulelor
hematopoietice; sunt de mai multe tipuri: IL, interferoni, factori de stimulare a hematopoiezei,
factori de necroza tumorala, factori de crestere, factori supresori.
6. Ce stiti despre transplantul de celule stem

hematopoietice?
Transplantul de celule stem hematopoietice reprezinta transferul de celule stem
sanatoase la un pacient; transferul poate fi autolog (de la pacient) sau alogen (de la donator);
celule stem pot fi recoltate din maduva osoasa hematogena, sange periferic sau sange din
cordon ombilical; se foloseste in tratamentul unor boli maligne sau nemaligne; e indicat
pacientilor tineri cu boli maligne cu risc crescut, dupa obtinerea remisiunii complete; riscuri in
cazul alotransplantului: boala grefa contra gazda, rejetul de grefa.
LUCRARI PRACTICE MORFOLOGIE

7. Definiti hematopoieza si enumerati etapele ei.
Hematopoieza este procesul de formare și maturație a celulelor sanguine (hematii,

leucocite,
limfocite, trombocite) în organele hematopoetice (măduva osoasă, țesutul limfoid și sistemul

reticulo-
endotelial); începe din viața

embrionară.
Etapele sunt: Proliferarea, Diferenţierea , Maturatia , Trecerea în

circulaţie
8. Criterii de maturatie morfologica a celulelor hematopoietice.

• Scaderea dimensiunilor
celulelor
• Micsorarea nucleului cu Disparitia nucleolilor si Condensarea
cromatinei
• Cresterea citoplasmei ( inversarea raportului nucleu/citoplasma), Deschiderea culorii (din
bazofila – acidofila), Aparitia granulatiilor
9. Enumerati precursorii seriei eritrocitare

proeritroblast (cap de serie), eritroblast bazofil, eritroblast policromatofil, reticulocit,
eritrocit
10. Enumerati precursorii seriei granulocitare

mieloblast (cap de serie), promielocit, mielocit (N, Eo, B), metamielocit (N, Eo, B),
nesegmentat (N, eo, B), segmentat (N, Eo, B)
11. Reticulocitul - def, semnificatie clinica, valori normale

Reticulocitele sunt eritrocite anucleate tinere, imature, care inca sintetizeaza Hb. Dupa
expulzarea nucleului eritrocitele raman in maduva pana la 4 zile, timp in care are loc o scadere
continua a sintezei de hemoglobina. Aceste eritrocite tinere se maturizeaza complet in circulatia
periferica in cca. 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa, timp in care pierd complet
capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza. Val normale: 0,5-1,5%
• Scazute – anemii hiporegenerative, de cauza centrala,
medulara
• Crescute – anemii hipeerregenerative, de cauza periferica, hemolitice sau posthemoragice
Cu cat anemia este mai severa, cu atat reticulocitele expulzate vor fi mai imatue = reticulocite
de stres, cu volum mai mare si o cant de Hb mai mare
12. Aspecte morfologice de importanta diagnostica ale

hematiilor
Culoare: - normocromie (centrul palid = 1/3 din diametrul
hematiei)
- hipocromie (Creşterea zonei palide centrale - scăderea concentraţiei de
Hb) Marime: - normocitoza ~ 7 microni
- macrocitoza - diametru >9 μm, fără zonă palidă centrală (celule bine
umplute cu
hemoglobină), macroovalocite (anemii macrocitare, megaloblastice, CHT) -
microcitoza (<6 microni) - anemii hipocrome microcitare - Anizocitoza –
variatie anormala a dimensiunilor hematiilor Forma:
- Poikilocitoza – variatii ale formei eritrocitare - Hematii “în ţintă” (Celule cu o
zonă centrală şi o ramă periferică de hemoglobină şi un
inel palid între ele ) –
talasemii
- Schizocite (hematii fragmentate) - Anemie hemolitică microangiopatică,
valvulopatii
severe/proteze valvulare, arsuri severe, hemoglobinurie de marş, anemie feriprivă severă -
Hematii in picatura – mielofibroza - Microsferocite (Celule sferice, bine
colorate, fără zonă palidă centrală, de dimensiuni
scăzute ) – sferocitoza ereditara - Hematii crenelate/echinocite/celule burr (Celule cu
prelungiri scurte, spiculate, regulate
şi paloare centrală păstrată ) – uremie, deficit de piruvat-kinaza - Acantocite/celule spur
(Celule cu prelungiri de lungime variabilă, neregulate şi fără zonă
palidă centrală ) – ciroza hepatica, postsplenectomie - Hematii in secera/drepanocite –
anemia falciforma = drepanocitoza= HbS - Rulouri eritrocitare (Agregate
eritrocitare asemănătoare cu un “fişic de monede”) –
gamapatii monoclonale,
paraproteinemii
13. Incluzii eritrocitare patologice

Corpii Howell-Jolly = Incluzii dense, sferice, bazofile, de obicei unice (material nuclear
rezidual) - Postsplenectomie, anemii hemolitice,talasemie Punctatii bazofile = Incluzii
punctiforme bazofile (precipitare de material nuclear) – saturnism, talasemie Corpii
Pappenheimer = Granulaţii bazofile, dense, mici - Anemii sideroblastice, intoxicaţie cu
plumb, postsplenectomie, Inele Cabot = Incluzii circulare, fine, bazofile (material nuclear
rezidual) - Postsplenectomie, anemii hemolitice, anemie megaloblastica Corpii Heinz =
incluziuni rotunde, de obicei unice, excentrice, vizibila la coloratii supravitale (albastru de
Nil) – deficit de G6PD
14. Indici eritrocitari: definitie, valori normale

Numar de hematii –
4,5-5,0 mil/mmc la femei 5,0-5,5 mil/mmc la

bărbați
Concentratia de hemoglobina (Hb) 12 -14 g/dl femei (anemie: <11) 13-15 g/dl
barbati (anemie: <12) Hematocrit (Ht) Hematocritul masoara raportul dintre
volumul ocupat de eritrocite si volumul sanguin total.
bărbați - 44 - 46
%
femei - 41 - 43 % Volumul eritrocitar mediu (VEM) – reprezinta volumul

ocupat de un singur eritrocit.
Valori de referinta - 80 – 100 fL microcitoza/macrocitoza Hemoglobina eritrocitara medie
(HEM) – este o masura a continutului mediu de hemoglobina pe eritrocit. Valori de referinta -
26–34 pg Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM) – masoara concentratia
medie de Hb dintr- un volum dat de eritrocite (sau raportul dintre masa de Hb si volumul de
eritrocite). Valori de referinta –32-36 g/dL hipocromie/hipercromie R
eticulocite: 0,5-1,5%
Indicele de distributie a volumului eritrocitar (RDW): 12,5+/-1; anizocitoza
15. Formula leucocitara - valori normale

nr leucocite: 4000-8000/mmc
Nesegmentate si segmentate neutrofile 55- 65%
(2500-7500/mmc) Eozinofile 2-4% (40-400/mmc) Bazofile 1%
(10-100/mmc) Limfocite 25-40% (1500-3500/mmc) Monocite
4-8% (200-800/mmc)
16. Diagnosticul hemolizei pe frotiul de sange

periferic
-normocromie (CHEM), normocitoza (VEM) -cresterea productiei: policromatofilie
(crestrea procentului de reticulocite ) – VEM fals crescut -cauze de distrugere a
hematiilor: pot exista sferocite (AHAI,sferocitoza,HPN), schizocite (hemoliza
microangiopatica), drepanocite (siclemie), hematii in tinta(talasemie)
17. Reactia leucemoida - definitie, exemple - cresterea nr. de leucocite > 15 000/mmc -
deviere la stanga a formulei leucocitare (prezenta de neutrofile imature in sangele
periferic) - cauze: infectii severe bacteriene, virale ( mononucleoza infectioasa,varicela),
intoxicatii cu
mercur, arsuri, eclampsie, hemoragie acuta sau hemoliza masiva , boli maligne cu
metastaze osoase, mielom multiplu, boala Hodgkin, etc.
18. Reactia leucoeritroblastica - definitie,

exemple
- creşterea numărului de leucocite peste 15
000/mmc - deviere la stânga a formulei
leucocitare - prezenţa pe frotiu a eritroblaştilor
- cauze: infiltrare medulară cu celule maligne (carcinom, limfom, leucemie, mielom
multiplu),
fibroză medulară (primară sau secundară), infiltrare medulară cu celule de
depozitare (boala Gaucher), hemoragii severe, hemoliză brutală, postsplenectomie
19. Aspecte morfologice comune pe frotiul de sange periferic in sindroamele

mieloproliferative cronice - proliferari ale uneia sau mai multor linii mieloide: granulocitara,
eritroida, megakariocitara - maturatie relativ normala a celulelor LMC: bazofile in nr crescut
pe frotiul SP; procentul de blasti difera in fct de faza evolutiva PV: hipercelularitate pe
toate liniile TE: anizocitoza plachetara, trombocite gigante, prezenta fragmentelor de
megakariocit; anemie hipocroma microcitara MMM: tablou leucoeritroblastic, eritrocite cu
anizocitoza, policromatofilie si poikilocitoza, prezenta dacriocitelor=hematii “in picatura”;
trombocite gigante si fragmente de megakariocit
20. Diagnostic diferential pe frotiul de sange periferic

intre:
• Reactia leucemoida si LMC faza cronica: bazofilie absoluta si relativa in LMC; formula
deviata la stanga in ambele cazuri, dar predomina procentual neutrofilele segmentate in
reactia leucemoida; scor FAL scazut in LMC, crescut in reactia leucemoida
• LMC si MMM: MMM: anemie normocitara, anizocitoza, poikilocitoza, hematii “in
picatura”
LMC: leucocitoza cu deviere la stg,
bazofilie
• LMC faza blastica si LA: se mentine bazofilia caract pt LMC, mieloblasti>20% in ambele
cazuri;
21. Hiatusul leucemic: definitie si exemplificare
Absenta in formula leucocitara a formelor intermediare de maturatie pe linie

mieloida/limfoida,
cu prezenta blastilor in proportie mare si a celulelor mature din hematopoieza normala

restanta.
- Leucemii acute limfoblastice/
mieloblastice - LMC in faza blastica
22. Ce sunt coloratiile citochimice si care este importanta lor in diagnosticul bolilor
hematologice?
Coloratiile citochimice ofera informatii in legatura cu linia celulara si diferentierea
celulelor hematopoietice, in functie de componentii chimici celulari: nucleoproteine, proteine,
hidrati de carbon, lipide si enzime. Joaca un rol important in evaluarea anomaliilor
hematologice, in special in diagnosticul diferential si clasificarea bolilor maligne ale sangelui.
• mieloperoxidaze – mieloblaşti
• PAS (Periodic Acid Shiff) - limfoblaşti
• esteraze nespecifice – blaşti
monocitoizi
• coloraţie Perls -sideroblaşti
inelari
• fosfataza alcalină
leucocitară
23. Pancitopenia: definitie si exemple

Pancitopenia = scăderea numărului de leucocite, trombocite, hematii.
Cauze:
•hipersplenis
m
•anemie
Biermer
•tuberculoz
ă
•anemie
aplastică
•leucemie
acută
•leucemie cu celule
păroase
•infiltrare medulară cu celule maligne,
nehematopoietice
24. Exemple de boli hematologice in care aspectul frotiului de aspirat medular este
patognomonic.
Frotiu aspirat medular
patognomonic in:
• Leucemii
acute
• Sindroame
mielodisplazice
• Anemie
Biermer
• Mielom
multiplu
• Boala
Waldenstrom
• Metastaze
medulare
• Anemie
aplastică
• Limfoame cu determinare
medulară
• Boala
Gaucher
• Unele parazitoze
(Leishmanioza)
25. Explicati importanta recoltarii de sange capilar in vederea examinarii frotiului de sange.
Recoltarea de sange capilar in vederea examinarii frotiului de sange e importanta
pentru o numaratoare exacta a trombocitelor si evitarea pseudotrombocitopeniei (prin
aglutinarea data de EDTA).
CURS ANEMII HEMOLITICE
26. Enumerati teste de diagnostic in anemiile

hemolitice
- durata de viata a eritrocitelor marcate cu izotopi radioactivi (Cr 51) scazuta = semn direct de
hemoliza - semne indirecte care evidentiaza:
a) distructia crescuta a eritrocitelor: hiperbilirubinemia indirecta, urobilinogen urinar si
fecal crescut, LDH crescut, sideremie crescuta, scaderea haptoglobinei (Hb) si a hemopexinei
(hem) plasmatice, hemoglobinuria si hemosiderinuria
b) cresterea activitatii eritropoietice: reticulocitoza, prezenta de eritroblasti in sangele

periferic, hiperplazie eritroida medulara - teste specifice pentru stabilirea diagnosticului
etiologic: electroforeza Hb, testul de rezistenta osmotica, testul de autohemoliza, testul de
siclizare, testul HAM, testul Coombs direct si indirect, testul aglutininelor la rece, determinarea
anticorpilor bifazici, determinarea enzimelor eritrocitare.
27. Atitudine terapeutica intr-o anemie hemolitica la

alegere
Tratamentul in sferocitoza ereditara: - splenectomia indicata >5 ani datorita riscului
mare de infectii - transfuzii de concentrat eritrocitar in cursul crizelor de
deglobulizare(=hemoliza) - administrarea cronica de acid folic 1mg/zi, previne crizele
megaloblastice (consum prin hemoliza) - colagoge, coleretice pentru prevenirea litiazei
biliare
28. Enumerati anemii hemolitice in care eritrocitele pe frotiul de sange sunt semnificativ
modificate - sferocitoza ereditara: microsferocite - eliptocitoza ereditara: ovalocitoza - deficitul
de G-6-PD: anemie macrocitara sau cu 2 populatii, prezenta corpilor Heinz intraeritrocitari -
siclemia: hematii in secera, in tinta, corpi Jolly, punctatii bazofile - anemia Cooley: anemie
hipocroma, cu anizopoikilocitoza (dacriocite, ovalocite, in tinta, inele Cabot, Corpi Jolly,
punctatii bazofile) - AHAI cu Ac la cald: policromatofilie (expresia reticulocitozei), sferocite
29. Descrieti frotiu de sange in talasemia

majora
- anemie severa hipocroma, cu anizocitoza si poikilocitoza (dacriocite, ovalocite,
hematii “in tinta”), incluzii eritrocitare prezente (inele Cabot, corpi Jolly, punctatii bazofile),
prezenta de eritroblasti, devierea la stanga a formulei leucocitare
30. Ce stiti despre hemoglobinuria paroxistica

nocturna?
Este o anemie hemolitica cronica dobandita cu caracter clonal; afecteaza celula stem
pluripotenta, ce dobandeste un defect structural al membranei, care se transmite tuturor liniilor
celulare; efecte: liza crescuta a eritrocitelor circulante sub actiunea complementului activat.
Hemoliza este intravasculara, cu
descarcarea hemoglobinei in plasma, cu hemoglobinurie si hemosiderinurie. Frecvent HPN
evolueaza cu pancitopenie. - Clinic: crize hemoglobinurice, se manifesta prin eliminarea de
urini inchise la culoare, insotite de dureri lombare, febra, varsaturi - Paraclinic:
-pancitopenie -MO: hiperplazie eritroida sau hipoplazia tuturor seriilor -fosfataza alcalina
leucocitara (FAL) scazuta sau absenta; acetilcolinesteraza eritrocitara scazuta -testul HAM si
testul cu sucroza pozitive - Complicatii:
-HPN poate aparea in cursul evolutiei unei anemii aplastice sau o poate
precede -poate evolua spre o leucemie acuta - Tratament:
-corectarea anemiei prin transfuzii cu eritrocite spalate
-androgenii de sinteza pe perioade lungi pot stimula
eritropoieza -tratamentul martial (cu fier) poate declansa
criza hemolitica -perfuziile cu dextran pot suprima crizele
-hidratare pt mentinerea diurezei -splenectomia numai la
bolnavii cu splenomegalie importanta -transplantul
medular
31. Care sunt anemiile hemolitice cu hemoliza intravasculara,

extravasculara?
Anemii hemolitice cu hemoliza
intravasculara: - HPN - anemia hemolitica
microangiopatica - AHAI cu anticorpi la rece
Anemii hemolitice cu hemoliza
extravasculara: - sferocitoza - deficitul de G-6-PD
- talasemie
Siclemia: hemoliza extravasculara+
intravasculara
32. Clasificari anemii hemolitice
1) Anemii hemolitice
intraeritrocitare:
• Defect de membrana
eritrocitara:
5 ereditar: sferocitoza, eliptocitoza,
piropoikilocitoza
5 dobandit:
HPN
• Defecte enzimatice:
5 deficit de G-6-PD,
PK
• Defecte ale globinei:
5 cantitative: talasemii 5 c alitative: siclemia 5 d
ublu
heterozigote: talasemii cu HbS sau C 2) Anemii
hemolitice extraeritrocitare:
• Prin mecanism imun
5 alloanticorpi (AH izoimuna): reactii posttransfuzionale, boala hemolitica

a nn 5 autoanticorpi (AHAI): a) idiopatice; b) secundare: infectii,
colagenoze,
limfoproliferari, carcinoame,
medicamente
• Prin mecanism neimun
5 agenti infectiosi: paraziti, bacterii 5 agenti chimici: solventi organici, Pb,

Cu, Zn 5 a genti fizici: arsuri, iradiere 5 factori traumatici: proteze
vasculare, valvulare; produc anemia microangiopatica 5 agenti vegetali sau
animali: ciuperci, venin
33. Definitii anemii hemolitice

Reprezinta un grup heterogen de anemii congenitale sau dobandite caracterizate prin
scaderea duratei de viata a eritrocitelor (n=120 zile). Nu orice proces de hemoliza este insotit
de anemie. Maduva osoasa este capabila de a inlocui eritrocitele distruse prin cresterea de
6-8 ori a capacitatii de productie (hemoliza compensata, neinsotita de anemie). Anemia apare
atunci cand hemoliza este in exces, cu depasirea pragului de compensare medulara, durata
de viata a hematiilor fiind mult scazuta (<20 zile).
34. Diagnostic diferential intre AHAI cu anticorpi la cald si la rece -AHAI cu Ac la cald: testul
Coombs direct (deceleaza anticorpii atasati pe eritrocite) este pozitiv cu seruri polispecifice si
cu ser monospecific anti-IgG, atestand prezenta de auto-Ac de tip IgG pe antigenele
eritrocitare; -AHAI cu Ac la rece: testul Coombs direct este pozitiv pentru seruri
anti-complement si negativ pentru seruri anti-IgG; testul Coombs indirect (deceleaza Ac liberi in
ser) cu seruri anti-IgM este pozitiv.
35. Ce stiti despre enzimopatii?

Sunt afectiuni cauzate de deficite enzimatice, de exemplu G-6-PD, PK; deficitele metabolice
eritrocitare sunt evidentiate in situatii de suprasolicitare metabolica a eritrocitelor, determinand
hemoliza.
Deficit de G-6-PD -afectiune ereditara legata de cromozomul X, afecteaza
sexul masculin, femeile fiind purtatoare -frotiu: anemia macrocitara sau cu 2 populatii,
prezenta corpilor Heinz intraeritrocitari; MO cu hiperplazia seriei rosii; determinarea
deficitului enzimatic
Deficit de PK - afectiune ereditara autozomal
recesiva, afecteaza ambele sexe - testul de
autohemoliza pozitiv
36. Indicatii splenectomie in anemii hemolitice, riscuri.

Indicatii splenectomie: - sferocitoza - HPN: in caz de
splenomegalie importanta - deficit de PK - siclemie: formele
cu splenomegalie si hipersplenism - anemia Cooley:
amelioreaza evolutia anemiei si ritmul transfuziilor - AHAI cu
Ac la cald
Riscul principal este cel de aparitie a infectiilor, de aceea se realizeaza dupa implinirea
varstei de 5 ani.
CURS ANEMII HIPOCROME FERIPRIVE
37. Diagnostic diferential intre anemia feripriva si anemia cronica

inflamatorie
• anemia feripriva:
-hipocroma microcitara -feritina serica

scazuta -CTLF si protoporfirina libera
eritrocitara crescute -hemosiderina medulara
absenta
• anemia cronica inflamatorie:
-moderat hipocroma/normocroma
normocitara -feritina serica crescuta
-CTLF scazut -hemosiderina medulara
crescuta
38. Diagnostic diferential intre anemia cronica inflamatorie si anemia cronica

sideroblastica
• anemia cronica inflamatorie:
- moderat hipocroma/normocroma
normocitara
- sideremia scazuta, feritina serica crescuta - MO: sideroblasti in nr
scazut/absenti; nr mare de macrofage incarcate cu fier
• anemia cronica
sideroblastica:
-hipocroma microcitara sau bimorfica (AS dobandita) sau anizopoikilocitoza ( AS
ereditara) -sideremia si feritina serica crescute -MO: hiperplazie eritroida cu
sideroblasti inelari >15%
39. Ce stiti despre anemia

sideroblastica?
Anemiile sideroblastice reprezinta un grup heterogen de boli caracterizate prin defecte
ale sintezei porfirinelor care duc la diminuarea producerii hemului, hipersideremie si stocarea
fierului sub forma de depozite amorfe in mitocondriile eritroblastilor. Datorita distributiei
perinucleare a mitocondriilor, la coloratia Perls acestea apar ca un inel in jurul nucleului, de
unde si denumirea de sideroblasti inelari.
Clinic: -semne legate de anemie = astenie fizica, dispnee, palpitatii -semne legate de
supraincarcarea cu fier = hepatosplenomegalie, hiperpigmentarea tegumentelor, tulburari
cardiace, DZ, tulburari de crestere si dezvoltare (la copii).
Paraclinic: - anemie hipocroma microcitara sau bimorfica (AS dobandita) sau
anizopoikilocitoza ( AS ereditara) cu eritrocite in tinta -MO: hiperplazie eritroida cu sideroblasti
inelari >15%, hemosiderina medulara crescuta -sideremia, feritina serica crescute -decelarea
anomaliilor cromozomiale
Tratament: -vit B6, concentrate eritrocitare -chelator de
fier - Desferal -eritropoietina, factori de crestere
granulomonocitari, Danazol - in ARSI -allotransplant la copii cu
AS ereditare -tratamente specifice pentru formele secundare
40. Cum este feritina serica si depozitele medulare de fier in anemia cronica
inflamatorie?
- feritina serica e crescuta - depozitele medulare de fier sunt crescute, macrofagele incarcate
cu fier fiind in numar mare (marker citologic al acestui tip de anemie)
41. Cum este CTLF si protoporfirina libera eritrocitara in anemia

feripriva?
- CTLF si protoporfirina libera eritrocitara sunt crescute in anemia
feripriva
42. Clasificarea morfologica a anemiilor

Anemii normocrome normocitare - anemia posthemoragica acuta - unele anemii
hemolitice - anemii prin hipoproliferarea maduvei osoase: anemia aplastica, anemia din
IRC, anemia din bolile endocrine, afectarea toxica a maduvei osoase
Anemii hipocrome
microcitare - anemia feripriva -
anemia cronica simpla - anemia
sideroblastica - sindroamele
talasemice
Anemii normocrome macrocitare - anemii megaloblastice (deficit de vit B12, acid
folic) - anemii macrocitare nemegaloblastice: in boli cronice hepatice, sindroame
mielodisplazice, mixedem
43. Criterii de clasificare a anemiilor

• CLASIFICAREA MORFOLOGICA (vezi 42)
• CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA 1. Anemii
prin productie scazuta de eritrocite - defect de
sinteza a Hb (anemii hipocrome) - defect in sinteza
de ADN (anemii megaloblastice) - afectarea celulei
stem hematopoietice (anemia aplastica) -
insuficienta medulara prin inflitrarea maduvei
2. Anemii prin consum crescut de
eritrocite I. anemii posthemoragice II. anemii
hemolitice (vezi 32)
a) de cauza eritrocitara
b) de cauza
extraeritrocitara
44. Mecanisme de producere a anemiilor

hipocrome
1. Anemii prin afectarea metabolismului fierului (hiposideremice) -
deficit de fier = anemia feripriva - utilizare redusa ca urmare a sechestrarii
in macrofage = anemia cronica simpla - afectarea transportului plasmatic
al fierului = atransferinemia - blocarea receptorilor de fier la nivelul
eritroblastilor = anemia Shahidi- Diamond
2. Anemii prin afectarea sintezei protoporfirinei
(sideroblastice) - anemii sideroblastice ereditare - anemii
sideroblastice dobandite: idiopatice sau secundare
3. Anemii prin afectarea sintezei
globinei - cantitativ = talasemii - calitativ =
hemoglobinopatii
45. Absorbtia intestinala a fierului - sursa de fier este alimentara (animala, vegetala),
ingestia zilnica fiind de 5-20 mg sub forma de fier trivalent - la nivelul stomacului, sub
actiunea pH-ului acid, este redus la fier bivalent - <1mg se pierde zilnic (piele, urina,
fecale) - restul se absoarbe in intestinul subtire, unde este reoxidat la fier trivalent
46. Enumerati compartimentele fierului - Fe

hemoglobinic =2/3 - Fe de rezerva (feritina,
hemosiderina) - Fe mioglobinic - Fe labil - Fe circulant
(transferina) - Fe tisular (enzime heminice: citocromi,
catalaze, peroxidaze)
47. Compartimentul de depozit al fierului

In compartimentul de depozit se afla 20-25% din cantitatea totala de fier din organism.
Depozitarea fierului in organism se face sub doua forme (feritina si hemosiderina), in sistemul
monocito- macrofagic din splina, ficat, maduva hematogena.
Feritina este un complex solubil de hidroxid de fier si o proteina specifica, apoferitina.
Aceasta formeaza un invelis al moleculei de feritina, in interiorul careia se gaseste
oxihidroxidul feric (FeOOH), interior ce poate fixa in total 2000 de atomi de Fe. Preluarea,
fixarea si eliberarea fierului din feritina este rapida.
Hemosiderina are o structura chimica similara cu cea a feritinei, dar invelisul proteic de
apoferitina este format din polimeri de dimensiuni foarte diferite, ceea ce a facut sa se afirme ca
hemosiderina contine o „apoferitina degenerata”. Consecinta este ca hemosiderina este
insolubila in apa si se coloreaza mai usor cu albastru de Prusia; hemosiderina este mai stabila
si furnizeaza mai greu fierul.
48. Compartimentul de transport al fierului

In plasma, fierul circula legat de o proteina plasmatica, transferina, care e
sintetizata de ficat
(valori plasmatice normale de 200-250 mg/dl). In conditii fiziologice, transferina fixeaza 100
μg fier/dl
(sideremia). Capacitatea totala a transferinei de fixare a fierului este de 300 μg/dl = CTLF,
ceea ce inseamna ca saturatia este de 30% (coeficient de saturatie a transferinei, CST).
Restul de 2/3 este reprezentat de „capacitatea latenta de legare a fierului”. In conditii
patologice, daca cantitatea de fier plasmatic este crescuta, mai intai se satureaza transferina,
apoi fierul apare sub forma libera in plasma; acest fier detine capacitatea de a patrunde usor
in tesuturi, mai ales in ficat si cord, avand potential toxic.
49. Manifestari clinice in anemia feripriva

Debutul este insidios, cu evolutia gradata a simptomelor: -semne
nespecifice: astenie fizica, dispnee la efort, palpitatii, cefalee, paloare
-semne specifice, date de deficitul de fier la nivelul tesuturilor cu turnover
crescut:
-modif ale tegumentelor si fanerelor: piele uscata cu descuamari, unghii friabile
cu striuri longitudinale, cu aplatizarea si scobirea lor, par decolorat, friabil
-modif atrofice ale mucoasei digestive: cheilita angulara, glosita, sd Plummer-Vinson
(atrofia mucoasei faringo-esofagiene cu disfagie), gastrita atrofica
-atrofia mucoasei nazale - ozena
-atrofia mucoasei genitale cu
metroragii -sindrom pica (in forme
severe) -modificari ale scheletului la
copii
50. Diagnosticul de laborator al anemiei feriprive 1. Examenul sangelui

periferic: -anemie microcitara, hipocroma, cu anizocitoza si poikilocitoza,
eritrocite in tinta -reticulocite N sau scazute -RDW crescut -nr de
leucocite si trombocite normal 2. Examenul MO: -normo sau hiperplazie
eritroida, cu eritroblasti feriprivi -sideroblasti in nr scazut <10% ;
N=30-50% -hemosiderina medulara absenta (caracteristica anemiei
feriprive) 3. Investigarea metab fierului: -sideremia scazuta -capacitatea
totala de legare a fierului (CTLF) crescuta -coeficientul de saturatie a
transferinei (CST) scazut -feritina serica scazuta
-protoporfirina libera eritrocitara
crescuta
51. Diagnosticul diferential al anemiilor hipocrome -talasemia minora si

hemoglobinopatii: prin electroforeza Hb, sideremia crescuta -anemia cronica simpla:
CTLF scazut, feritina serica si hemosiderina medulara crescute -anemia sideroblastica:
sideremie crescuta, hemosiderina crescuta, prezenta sideroblastilor inelari
-atransferinemia: este rara, CTLF mult scazuta, depozite de fier in ficat crescute
52. Tratamentul anemiei feriprive -etiologic:

indepartarea cauzei deficitului de fier
-patogenic: corectarea deficitului de fier
-preparate bivalente de fier oral, 100-200 mg/zi timp de 6 luni -administrarea i.m. sau i.v. in
cazul intolerantei digestive absolute, pierderilor mari de sange, gastrectomie, sindroame de
malabsorbtie severe
-transfuzii de sange: numai in anemii severe la varstnici sau la cei cu patologii
cardiace -profilactic: in sarcina, la sugari, gastrectomizati, donatori de sange
CURS ANEMIE MEGALOBLASTICA
53. Definitia anemiei megaloblastice

Anemiile megaloblastice se caracterizeaza printr-o deficienta a sintezei acizilor
nucleici, care afecteaza tesuturile cu o rata mare de proliferare, respectiv tesutul
hematopoietic, epiteliul tractului digestiv si sistemul nervos. Ca urmare a deficitului de ADN
apare o blocare a maturatiei nucleului, cu pastrarea maturatiei citoplasmatice si aparitia
megaloblastilor si a unei hematopoieze ineficiente. Principalele cauze sunt deficientele
vitaminice de B12 sau acid folic.
54. Cauzele anemiei megaloblastice prin deficit de vit

B12
• aport insuficient la persoanele strict
vegetariene
• deficit de absorbtie: - absenta factorului intrinsec
- de cauza gastrica: gastrectomie, gastrite, cancere - de
cauza intestinala: rezectii ileale, sindroame de
malabsorbtie - de cauza pancreatica: lipsa enzimelor
• consum
crescut: - flora
intestinala anormala -
diverticuli jejunali
- stricturi intestinale -
sindrom de „ansa
oarba” - infestarea cu
botriocefal
55. Descrieti mecanismul fiziopatologic al anemiei prin deficit de vit

B12
Vitamina B12 (cobalamina) are doua forme active: metilcobalamina si
adenozilcobalamina. Anemia megaloblastica apare prin mecanismul „capcana folatilor”: in
mod normal, metilcobalamina catalizeaza formarea metioninei prin transferul gruparii -CH3
de pe N5-metiltetrahidrofolat la homocisteina. Scaderea sintezei de metionina duce la
acumularea de N5-metiltetrahidrofolat, scaderea sintezei de tetrahidrofolat din acesta, si
scaderea sintezei de dTMP si ADN.
56. Care este substratul fiziopatologic al deficitului neurologic din anemia prin deficit de vit
B12
Vitamina B12 (cobalamina) are doua forme active: metilcobalamina si
adenozilcobalamina. Adenozilcobalamina catalizeaza conversia metilmalonil-CoA (provine din
propionat) in succinil-CoA; in cazul deficitului de B12, se acumuleaza acidul propionic, ceea ce
duce la sinteza deficitara de mielina, rezultand demielinizarea SNC, in special a cordoanelor
posterioare ale maduvei spinarii.
57. Tabloul clinic al anemiilor megaloblastice

Debutul este lent, insidios, la persoane varstnice, mai ales la femei. Se manifesta prin 3
sindroame, fara a exista o corelatie intre ele: -sindrom anemic: astenie fizica, ameteli,
palpitatii, paloare, subicter/icter, fanere friabile, sufluri cardiace -sindrom digestiv: anorexie,
greata, disfagie, tulburari de tranzit, limba rosie depapilata (glosita Hunter) -sindrom
neurologic: tulburari senzitive (parestezii simetrice), t motorii (ataxie, parapareza, exagerarea
ROT), t vegetative (t sfincteriene), t de memorie, t psihice usoare (depresie, iritabilitate) sau
severe (psihoza).
58. Modificarile hemogramei in anemiile megaloblastice -anemie, adesea severa, cu

macrocitoza; frotiu: anizocitoza si poikilocitoza cu macroovalocite, nr retic scazut, prezenta
de megaloblasti -leucopenie moderata sau usoara, cu granulocite mari cu tendinta de
hipersegmentare a nucleului -trombocitopenie moderata sau usoara, cu anizocitoza,
prezenta de trombocite gigante
59. Modificarile medulogramei in anemiile megaloblastice -hiperplazie eritroida

cu modificarea raportului E/G -modificari de megaloblastoza pe toate seriile
(scaderea raportului nucleocitoplasmatic) -cresterea numarului de mitoze si
anomalii ale acestora
-aspect de „maduva albastra” - predominanta megaloblastilor cu citoplasma
bazofila
60. Cum puneti diagnosticul de anemie megaloblastica prin deficit de vitamina

B12? - nivelul plasmatic de B12 scazut <100 pg/ml - nivelul plasmatic al folatilor
normal sau scazut - testul Schilling pozitiv - cresterea nivelului urinar al acidului
metilmalonic >15-20 mg/24h - nivelul factorului intrinsec din sucul gastric e foarte
scazut sau absent in anemia Biermer - prezenta Ac anti factor intrinsec (anemie
Biermer) - investigatiile radiologice si endoscopice gastrointestinale - raspunsul
favorabil la tratamentul cu vitamina B12
61. Tratamentul anemiilor megaloblastice 1. Prin deficit de vitamina B12 -tratament
etiologic: rar posibil -tratament substitutiv cu preparate administrate i.m.: doza de
100-1000μg/zi timp de 2 sapt, apoi
100-1000μg/saptamana pana la normalizarea Ht, apoi 100-1000μg/luna

toata viata
-preparate de fier la reluarea hematopoiezei normale -efectuarea hemogramei lunar pana la

normalizare, apoi la 6-12 luni; efectuarea endoscopiei digestive superioare datorita riscului
de aparitie a neoplasmului gastric 2. Prin deficit de folat -profilactic: in sarcina, anemii
hemolitice -substitutiv: 5mg/zi pe cale orala
Tratamentul substitutiv cu concentrate eritrocitare se face doar la pacientii cu
afectiuni cardio- respiratorii asociate.
62. Urmarirea eficientei terapiei anemiilor megaloblastice -

ameliorare clinica rapida - disparitia megaloblastozei
medulare in 48 h - aparitia crizei reticulocitare in ziua 5-7 de
tratament - cresterea leucocitelor si trombocitelor dupa 7-12
zile de tratament - scaderea brusca a Fe seric dupa 2-3 zile
de tratament
63. Ce este anemia Biermer?
Anemia Biermer este o cauza frecventa de anemie megaloblastica, prin deficit de
absorbtie a vitaminei B12 in absenta factorului intrinsec (determinata de gastrita atrofica).
Anemia Biermer este o boala autoimuna idiopatica, deoarece: - in 90% din cazuri, Ac anti
celula parietala gastrica sunt prezenti in ser, ceea ce duce la atrofie gastrica - in 60% din
cazuri exista Ac anti FI in ser; in 76% din cazuri exista in sucul gastric - este asociata cu alte
boli autoimune - raspunde la CS
64. Cum puneti diagnosticul de anemie Biermer? - se determina prezenta Ac anti celula
parietala gastrica din ser, prezenti in anemia Biermer - se determina prezenta Ac anti factor
intrinsec in ser si in sucul gastric, prezenti in anemia Biermer - se determina nivelul factorului
intrinsec (FI) din sucul gastric, care e foarte scazut sau absent in anemia Biermer -
endoscopia gastrica cu biopsierea mucoasei certifica gastrita atrofica
CURS LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA
65. Principii de tratament intr-o forma de LLC, precizati la care va

referiti
forma comuna cu LB – tratamentul se initiaza cand: apar semne de boala (febra,
transpiratii, scadere ponderala), adenopatii tumorale, h-s-megalie,
hemoliza/trombocitopenie autoimuna, limfocitoza rapid progresiva, stadiile III si IV RAI 1.
Chimioterapie:
• agenti alkilanti (clorambucil, ciclofosfamida), la care se pot adauga: steroizi
(prednison), vincristina, antracicline (doxorubicina)
• cure COP (ciclofosfamida, vincristina si prednisolon), CHOP (ciclofosfamida,
doxorubicina, vincristina si prednison)
• analogi nucleozidici (fludarabina) 2. Anticorpi monoclonali:
alemtuzumab 3. Splenectomie/iradiere locala splina 4. Transplant
autolog sau allogenic – pacienti tineri cu boala in stadiu avansat 5.
Terapie suportiva: uricozuric, acid folic, vitamine din grupul B
66. Complicatii LLC

• Infectioase (profilaxie antibacteriana, antifungica,
antivirala)
• Anomalii autoimune (anemie hemolitica, trombopenie autoimuna –
corticoterapie)
• Sindrom de hipervascozitate
serica
• Insuficienta renala
• Boala se poate converti in leucemie prolimfocitara, limfom cu celula mare (Richter),
leucemie acuta sau mielom multiplu
• Cancere secundare – tumori epiteliale (ca efect al
CHT)
67. Diagnostic de laborator LLC

• Hlg: leucocitoza cu limfocitoza absoluta > 5000/mm3; anemie,
trombopenie
• frotiu: limfocite mici, mature, cu umbre
nucleare
• imunofenotipare => proliferare monoclonala (LB, rar LT), cu un singur tip de lanturi usoare
de Ig pe suprafata lor, fie lambda, fie kappa. Caract pt LB sunt: CD19,20,21,23,24, 25 +
• aspirat medular – infiltrat medular limfocitar >30%; biopsie medulara – afectare
nodulara, interstitiala, mixta sau difuza
• testul Coombs poate fi pozitiv = AHAI; anticorpi antitrombocitari prezenti = >
trombopenie
• electroforeza proteinelor cu imunoelectroforeza si imunograma; identificare de
component monoclonal in sange sau urina, daca exista
• Acid uric, LDH (crescute)
• B2-microglobulina crescuta
68. Formulati o hemoleucograma sugestiva pt diagnosticul de LLC si precizati

stadiul
LLC stadiul III Hb:
10g/dl Ht: 30% VEM: 85 fL
HEM: 30 pg CHEM: 34
g/dl reticulocite: 0,4%
numar leucocite:
15.000/mmc FL: limfocite
80%
neutrofile 15% monocite: 4%
eozinofile: 1% bazofile: 0
numar trombocite:
312.000/mmc
69. Diagnosticul diferential intre LLC forma comuna/Leucemie cu celule

paroase
• Hlg: HCL- pancitopenie cu neutropenie, anemie, trombocitopenie, doar 20%
cazuri cu leucocitoza! LLC- leucocitoza cu limfocitoza absoluta > 5000/mm3
• SP si MO: HLC – celule paroase (cu prelungiri citoplasmatice); se coloreaza cu
fosfataza acid tartrat rezistenta; LLC: limfocite mici, mature, cu umbre nucleare
• flowcitometrie : HCL au Ag de suprafata specifice liniei B (CD19,20,22+); specific sunt
pozitive pentru CD25,11c,103 si negative pentru CD5,10,23
70. Factori prognostic LLC

• stadiul bolii RAI: stadiul 0- progn bun, supravietuire >10 ani; I si II – risc
intermediar, supravietuire 7 ani; III si IV- risc crescut, supravietuire 2 ani
• rata de progresie: evolutia pe o perioada de 4-6 luni a limfocitozei, volumul
adenopatiilor, al splenomegaliei
• tipul histologic de infiltrare al MO
• nivelul beta-2-microglobulinei
• profilul imunofenotipic, cariotipul
CURS LEUCEMII ACUTE
1. Etiologia leucemiilor acute LAM: incerta. Asociere cu sdr mielodisplazice preexistente,

antecedente de chimio/radioterapie, expunere benzen, toluen, anomalii cromozomiale
constitutionale (sdr Down, Fanconi), fumat. LAL: incerta; factori predispozanti: radiatii ionizante,
anomalii cromozomiale (sdr Down, Bloom, Klinefelter, Fanconi), agenti chimici, infectii virale,
expunerea parentala la radiatii, nivelul de radon din mediu, proximitatea liniilor de inalta
tensiune.
2. Clasificarea FAB a leucemiilor acute

• LA mieloblastica cu diferentiere minima
M0
• LA mieloblastica fara maturatie
M1
• LA mieloblastica cu maturatie
M2
• LA promielocitara / -varianta microgranulara
M3/M3v
• LA mielomonocitara / -varianta cu eozinofile
M4/M4Eo
• LA monocitara / - LA monoblastica (slab diferentiata) / - LA monocitara (diferentiata)
M5
• Eritroleucemia M6
• LA megakarioblastica M7
3. Coloratii citochimice utilizare in diagnosticul leucemiilor acute

• Mieloperozidaza: mieloblasti (LAM M0-M3)
• PAS: limfoblasti (LAL)
• Esteraze nespecifice: blasti monocitoizi (LAM M4,
M5)
4. Anomalii cromozomiale frecvent descrise in unele tipuri de leucemii

acute LAM: t (8;21), t (16;16), t (15;17) LAL: t (19;22), t (12;21), t (4;11)
5. Manifestari clinice in leucemiile acute - debut acut, stare generala alterata, tablou de
insuficienta medulara: semne de anemie, infectii, sdr hemoragic - hiperleucocitoza –
semne de leucostaza (dispnee, infiltrate pulmonare difuze, confuzie, hemoragii retiniene)
- hepatosplenomegalie LAM - in subtipul M3 FAB: sdr hemoragipar sever prin
coagulopatie complexa
- in subtipurile M4/M5 FAB: hipertrofie gingivala LAL - adenopatii,
afectarea mediastinului cu obstructia VCS, afectarea SNC
6. Diagnostic paraclinic in leucemiile acute - hemograma + frotiu de SP -

medulograma – ex morfologic + citochimie - imunofenotipare din SP si MO - ex
citogenetic din suc medular - biochimie: Glu, Uree, Cr, acid uric, transaminaze,
Bb, LDH, FALC, ionogr, Ca, P - serologie virala, bacteriologie (culturi) - Ekg,
ecocardio (FE), Rx toraco-pulm - ex fund de ochi - tipare HLA (in vederea
transfuziei de conc trombocitar sau allotransplant de celule stem) - CT pt
decelare mase tumorale mediastinale, subdiafragmatice (LAL) - pct lombara si
analiza morfologica din LCR (LAL)
Prezenta mieloblastilor/limfoblastilor in SP si MO (>20%), identificati prin analiza
morfologica asociata cu coloratii citochimice, imunofenotipare, analiza citogenetica si tehnici
de biologie moleculara pt diferentierea LAM de LAL si incadrarea in subtipuri/prognostica.
7. Tratamentul suportiv in leucemiile acute - anemie:

conc E; trombocitopenie: conc T; coagulopatie: PPC
- hidratare cu diureza >100 ml/ora - inhibitori de xantin-oxidaza, hidratare, alcalinizarea
urinei: pt prevenirea hiperuricemiei si sdr de liza tumorala - AB cu spectru larg pt
neutropenie, infectii
- profilaxie antiinfectioasa: izolare, igiena riguroasa, alimente cu grad redus de contaminare
bacteriana si fungica, igiena cav bucale (antiseptice, nistatin), profilaxie antifungica
(fluconazol), antibacteriana (ciproflox/cotrimoxazol/colistin+neomicina po), antivirala (aciclovir) -
leucocitoza importanta si semne de leucostaza: leucafereza
8. Principii terapeutice in LAL

Terapia specifica consta in 4
faze:
1. Inductia RC (prednison, vincristina, daunorubicina, asparaginaza) 2. Profilaxia
determinarilor SNC: iradiere cerebrala si administrare intratecala MTX + citarabina
+/- dexametazona 3. Terapia de consolidare ( pt a reduce masa tumorala reziduala si
riscul de recadere): cicluri
alternative folosind agentii de la inductie, in asociere cu alte citostatice (MTX doze mari,
etoposide, citarabina, antracicline) 4. Terapia de intretinere, min 2 ani (obligatoriu in
LAL pt toti pacientii care nu beneficiaza de
transplant): administrare zilnica de 6-MP si saptamanal de MTX, asociata cu administrari
ciclice de vincristina i.v. si MTX intratecal Obs. - in LAL protocoalele difera in fct de grupa de
risc
- transplantul alogenic de celule stem este indicat la pacientii <45 ani care au donator
comaptibil; in prima remisiune la pacientii cu risc inalt (Ph+); in a 2-a remisiune la pacientii
cu risc scazut
9. Tratamentul LAM Tratament LAM – 3 faze: 1) Inductia remisiunii complete = 1-2 cure
poliCHT cu antraciclina (Danuorubicina) + Citozinarabinozid 2) Terapia de consolidare = 2-4
cure poliCHT intensiva (reduce masa tumorala reziduala si riscul de recadere) 3) Terapia de
intretinere = doar la pacienti varstnici care nu tolereaza CHT intensiva Obs: * in LAM
promielocitara M3 – terapie tintita de inducere a diferentierii (acid all trans retinoic) sau cu
trioxid de arsen
* in LA protocoalele difera in functie de varsta pacientului: >60 ani CHT mai
blanda * transplant allogenic: la pac <45 ani, prognostic sever si intermediar *
transplant autolog: la pac < 60 ani, care au atins RC, cu prognostic sever si
intermediar
10. Factori de prognostic in leucemiile acute Factori de prognostic LAM: -
varsta <50 bun, >60 rau - tipul de leucemie: de novo – bun, secundara – rau
- nr de leucocite la diagnostic: < 25 000 – bun; >100 000 rau - subtipul FAB
(M3, M4Eo –bun; M5-7 – rau) - prezenta anomaliilor genetice, anomalii
moleculare (defect tirozin-kinaza) specifice - afectarea extramedulara – rau -
fenotip asociat cu rezistenta multipla la CHT – rau
- antecedente de mielodisplazie sau tratament leucemogen – rau - esec
in atingerea RC la prima cura de inductie - decelarea bolii minime
reziduale la pac care au atins RC – risc mare de recadere
Factori prognostic in LAL: 5 V arsta > 50-60 – rau 5 N r

leucocite la diag: > 30 000 in LAL B – rau 5 I munofenotip: pro
B, precursor T, T matur 5 Anomalii genetice specifice:
t(9,22)/BCR-ABL; t(4,11)/ALL1-AF4 5 F enotip cu rezistenta la
CHT – rau 5 Atingere RC dupa >3-4 sapt de la initierea
terapiei de inductie
11. Evolutia si complicatiile in leucemiile acute - in cursul terapiei

specifice: aplazie medulara cu infectii severe si hemoragii - pe
termen lung: recaderea
CURS GAMAPATII MONOCLONALE MALIGNE
71. Enumerati factori de prognostic in MM

Elemente de prognostic nefavorabil: IR, anemia, hipercalcemia, proteina
Bence-Jones, titrul paraproteinelor serice, hipervascozitatea, extinderea leziunilor osoase;
cresterea beta2-microglobulinei, LDH si PCR.
72. Diagnostic diferential in MM

• Gamapatia monoclonala esentiala (cu semnificatie necunoscuta), pt care
pledeaza:
5 Lipsa simptomelor 5 Nivel proteinei M
< 3g%, constant in timp
5 Plasmocitoza medulara <10% 5
Lipsa leziuni osteolitice 5 I g
policlonale in concentratii normale
• Boli asociate cu leziuni litice
osoase:
5 Metastaze osoase – reactia osteoblastica in jurul
leziunilor 5 Hiperparatiroidism 5 O
steoporoza senila
sau de menopauza
73. Principii terapeutice in MM

Masuri
generale:
• Evitarea/dozarea efortului
• Trat remineralizant : calcitonina,
bifosfonati
• Trat hipercalcemiei : hidratare, diuretic de ansa, corticosteroizi in doza mare,
calcitonina, bifosfonati
• Trat hiperuricemiei – allopurinol
• Trat hipervascozitatii –
plasmafereza
• Trat insuf renale – hidratare, diuretic,
hemodializa
• Trat anemiei – ME, eritropoietina umana
recombinanta Chimioterapie
• monoCHT: pacienti varstnici – Melphalan+Prednison; Ciclofosfamida in trat
continuu/intermitent
• poliCHT: VMCP (Vincristin, Melphalan, Ciclofosfamida, Prednison), VBAP (Vincristin,
BCNU=Carmustina, Adriamicina, Prednison), VAD (Vincristin, Adriamicina,
Dexametazona) interferon alfa – in combinatie cu CHT T M O – la tineri si in forme
refractare Noi agenti terapeutici: MM refractare la tratament – Thalidomida, Velcade
74. Diagnosticul paraclinic in MM 1) Examen SP 5 Anemie medie normocroma normocitara,

hematii aglutinate in fisicuri, rulouri; Leucocite normale/
scazute; Trombocitopenie moderata; VSH > 100 mm/h 2) Examen MO 5 Hipercelulara,
plasmocitoza variabila 20-90% 3) Anomalii ale proteinelor serice: 5 E lectroforeza PS – peak
cu baza ingusta de implantare si vf ascutit, putand reprezenta 30-50% din proteinele totale;
acest peak se afla in zona gamaglobulinelor, dar poate fi si in zona beta sau alfa; proteine
totale crescute: 9-10g/dl
5 Imunoelectroforeza – concentratia in exces a unui singur tip de Ig 5 Proteinurie
Bence-Jones – in 80% cazuri; reprezinta lanturi usoare kappa sau lambda 4) Anomalii
bioumorale: 5 H iperuricemie, hipercalcemie 5 Alterare teste de coagulare – timp de
trombina 5 Creste beta2-mg, LDH, PCR 5) Radiologic: zone de osteoliza fara
osteocondensare marginala, craniu cu aspect ciuruit, coaste cu aspect de fus si fracturi
patologice, vertebre cu tasari, fracturi, prabusiri; osteoporoza difuza
75. Complicatii in MM
• Dureri osoase, fracturi patologice, artralgii (depozite de
amiloid)
• Manifestari neurologice: compresie medulara - sciatalgii, pareze, plegii; hipervascozitate
– cefalee, ameteli, acufene, confuzie, coma; hipercalcemia- hiporeflexie, apatie, tulb de
perceptie si comportament, stupoare, coma; polineuropatie senzitivo-motorie
(hipervascozitate, amiloid)
• Insuf renala cronica: provocata de - hipercalcemie, amiloidoza, infiltrare cu cel
mielomatoase, hiperuricemie, infectii recurente; IR acuta: provocata de - deshidratare,
medicam nefrotoxice, infectii, hiperuricemie
• Imunodeficienta – infectii bronho-pulmonare si renale cu staf auriu, pseudomonas,
klebsiella, e coli, h influenzae
• Insuf medulara – apare in special
anemie
• Sdr de hipervascozitate – manifestari neurologice + modificari fund de ochi (hemoragii,
exudate retiniene)
• Hipercalcemia – greata, voma, constipatie rebela, polidipsie, poliurie, confuzie,
coma
• Amiloidoza – simptome legate de parenchimul lezat: sd nefrotic, insuf renala, cardiaca,
hepatica, sdr tunel carpian, macroglosie, poliradiculonevrite, sdr hemoragipare
76. Descrieti aspectul maduvei osoase in

MM
Osul este moale de cele mai multe ori, permitand patrunderea usoara a acului de
punctie. Maduva
hipercelulara cu plamocitoza variabila, intre10-90%; un procent de peste 20 elemente

mielomatoase ridica suspiciunea de MM.
77. Diagnosticul clinic, de laborator in amiloidoza

Clinic: 5 macroglosie, tulb de tranzit, dureri abdominale, maldigestie,
malabsorbtie 5 hepatomegalie, insuf hepatica 5 cardiomegalie,
pericardita, insuf cardiaca, tulb de ritm si conducere
5 insuf renala 5
neuropatii periferice
Laborator: 5 Biopsie tisulara si coloratie cu rosu de Congo: tesutul are spatiul
intercelular infiltrat printr-un
material amorf, colorat uniform in
roz-rosu
78. Diferente intre MM si Boala von Waldenstrom

5 In MM clona maligna de LB secreta Ig complete G,M,A, sau lanturi usoara
kappa/lamda sau e
nesecretor // BW clona secreta intotdeauna IgM, proteina cu greutate moleculara
mare 5 B W – adenopatii, hepatosplenomegalie, sdr de hipervascozitate domina
W – fara leziuni litice si hipercalcemie 5 BW – afectare renala
tabloul clinic 5 B
usoara/rara, proteinurie Bence-jones mai rar pozitiva 5 BW – rulouri/fisicuri
eritrocitare mai frecvente decat in MM 5 B W – MO hipercelulara, infiltrate cu
limfocite, elemente de tranzitie (limfoplasmocite) si
plasmocite// MM-plasmocite 5 BW – teste Coombs frecv
pozitive; teste sifilis fals pozitive
CURS NEOPLAZII MIELOPROLIFERATIVE CRONICE
79. Formulati o hemoleucograma sugestiva pt LMC si precizati

faza
LMC faza cronica: Hb: 11
g/dl normocroma normocitara Ht:
34% VEM: 85 fL HEM: 30 pg
CHEM: 34 g/dl reticulocite: 0,4%
numar leucocite: 57.000/mmc FL:
mieloblasti 6%
promielocite 4% mielocite 7%
metamielocite 10% neutrofile
nesegmentate si segmentate 57%
eozinofile 4% bazofile 9% limfocite 2%
monocite 1% numar
plachete: 490.000/mmc
80. Diagnosticul pozitiv pt LMC, PV, TE, MMM
LMC:
1. Prezenţa cromosomului Ph1 şi/sau a rearanjametului BCR-ABL în sângele
periferic sau măduva osoasă. În 5% din cazuri cromosomul Ph1 nu poate fi detectat,
iar confirmarea dianosticului se face prin metode de genetică moleculară (FISH =
hibridizarea in situ cu fluorescenţă; RT-PCR = reverse transciptase polymerase
chain reaction). 2. Leucocitoză accentuată; 3. Formulă leucocitară deviată la
stânga până la mieloblaşti; 4. Bazofilia; 5. Scor FAL scăzut (până la zero); 6.
Splenomegalie marcată, izolată sau asociată cu hepatomegalie;
) s e bazează pe două categorii de criterii. Se

PV: Diagnosticul de PV (OMS, 2008
acceptă
diagnosticul de PV dacă sunt prezente două criterii majore + un criteriu minor
sau primul criteriu major + două criterii minore. Criterii majore: 1. Hgb>18,5g/dl
la bărbaţi şi > 16,5g/dl la femei sau altă dovadă a creşterii volumului seriei roşii 2.
Prezenţa mutatiei JAK2 V617F sau o altă mutaţie funcţională Criterii minore: 1. La
biopsia osteo-medulară: proliferare trilineala medulara 2. Nivele serice scăzute de
eritropoietină 3. Formare de colonii eritroide endogene in vitro
TE: Pentru diagnosticul TE este necesară prezenţa tuturor celor 4 criterii (OMS,
2008):
1. creşterea susţinută (persistentă) a numărului de trombocite >
450.000/mm3 2. biopsia osteo-medulară: măduvă hipercelulară, cu
proliferare a elementelor liniei megacariocitare, cu un număr mult crescut
de megacariocite mari, poliploide, mature. 3. lipsa de criterii OMS pentru
PV, MI, LGC sau SMD, sau alte neoplazii mieloide 4. demonstrarea
prezenţei JAK2 V617F sau altui marker clonal sau, în absenţa JAK2
V617F, lipsa dovezii de trombocitoză reactivă
MMM: Diagnosticul de MI (OMS, 2008) se precizează în prezenţa celor trei criterii
majore
+ două dintre criteriile minore: Criterii majore: 1. Biopsie
osteo-medulară: prezenţa proliferării megakariocitare şi a atipiei, de
regulă însoţite de fibroză de reticulină sau colagenică; sau în absenţa
fibrozei de reticulină semnificative, modificările megakariocitelor trebuie să
fie însoţite de o celularitate crescută a MO caracterizată prin proliferare
granulocitară şi adesea de eritropoieză scăzută (ex. Faza celulară,
prefibrotică a bolii). 2. lipsa de criterii OMS pentru PV, LGC bcr-abl+,
sau SMD, sau alte neoplazii mieloide 3. demonstrarea prezenţei JAK2
V617F sau altui marker clonal
sau, în absenţa markerilor clonali lipsa dovezii că
mielofiobroza este secundară.
Criterii minore : 4.
leucoeritroblastoză 5. valori
serice crescute ale LDH 6.
anemie 7. splenomegalie
palpabilă
81. Atitudine terapeutica in LMC 1. Tratamentul imediat: - in caz de leucostaza: hidroxiuree
sau leucafereza - combaterea sdr liza tumorala: allopurinol, hidratare 2. Tratamentul in faza
cronica: - CHT – hidroxiuree sau busulfan - Inhibitori de tirozin-kinaza: Imatimib (Glivec):
prima linie de trat; RA- citopenii, cefalee, greata, rash cutanat - Interferon alfa: rezultatele au
fost imbunatatite prin asocierea cu Citarabina - Transplant allogenic de celule stem: indicatie
la pacienti tineri, cu scor de risc mare 3. Tratamentul in faze avansate: - cresterea dozei de
Glivec - transplant de ceule stem hematopoietice, cu rezultate mai slabe decat in faza cronica
- in puseu blastic- schemele de la LA
82. Diagnostic diferential intre PV/TE

CLINIC: PV-facies pletoric, prurit, guta// TH debut cu hemoragii sau tromboze:
echimoze, sangerari mucoase, atrofie splenica, livedo reticularis, dureri toracice, sincope,
IMA, AVC, TVP
PARACLINIC
:
• HLG: PV – poliglobulie, leucocitoza, trombocitoza , masa si volum eritrocitar crescute/ /
TH – trombocitoza >600 000; SP: anizocitoza plachetara, dispunerea in plaja a plachetelor,
trombocite gigant, fragmente de megakariocit; anemie hipocroma microcitara (sangerari
cronice)
• PV- VSH crescut // TH – probe inflamatorii
normale
• PV – scad sideremia si feritina, creste CTLF (flebotomii repetate) // TH – metab fierului
normal
• PV – eritropoietina serica scazuta/ normala, la limita
inferioara
• TH – agregare plachetara deficitara la epinefrina, ADP; sdr von willebrand
dobandit
• MO: PV: hiperplazie trilineala, depozite de fier scazute // TH - hiperplazie
megakariocitara, depozite de fier normale,
• culturi celulare: PV – dezvoltarea de colonii de progenitori eritroizi fara adaos de EP // TH
– dezvoltarea de colonii de progenitori megacariocitari si eritroizi fara adaos de factori de
crestere
83. Diagnostic diferential in LMC -

reactii leucemoide (infectii, inflamatii
) - alte mieloproliferari (PV, TE,
MMM) - LA de novo (faza blastica) -
sdr mielodisplazice
CURS LIMFOAME MALIGNE NON-HODGKIN
84. Factori de risc asociati cu incidenta crescuta a limfoamelor

maligne.
Conditii prelimfomatoase:
-congenitale:
ataxia-teleangiectazia
sindromul Wiscott-Aldrich =eczema, trombocitopenie, deficit imun, diaree sanguinolenta
imunodeficienta severa combinata imunodeficienta legata de cromozomul X -dobandite:
imunodeficienta (transplant, HIV)
boli autoimune (Sjogren, tiroidita Hashimoto, PR,
LES) boala Castleman =noduli limfatici giganti boala
Hodgkin-aparitia unui limfomNH
85. Factori de risc implicati in dezvoltarea LMNH

Factori implicati in patogenia LMNH:
-infectiile cronice -istoric familial de limfoame sau alte
cancere -consum de medicamente: fenitoin, antibiotice,
aspirina, steroizi -expunerea la toxice: pesticide, ierbicide
- expunerea la radiatii - factori nutritionali -alcool, tutun
86. Care este originea specifica a diferitelor tipuri de

LMNH
limfoame cu celule B: -limfom
limfocitic difuz cu celula mica B
-limfom difuz cu celula mare B
-limfom folicular -limfom marginal
-limfom de manta -limfom Burkitt
-limfom limfoplasmocitoid
limfoame cu celulte T:
-limfomul cu celula T al adultului
(ATLL) -limfom cutanat cu celula T
-limfom cu celula T periferic (PCTL)
87. Virusurile implicate in etiopatogenia LMNH si implicatiile terapeutice si

prognostice -virusul HIV e asociat cu cresterea nr de cazuri de limfoame
non-Hodgkin -virusul Epstein-Barr e asociat cu limfomul Burkitt -virusul HHV-8 e
asociat cu sarcomul Kaposi -virusul hepatitic C are un rol indirect in limfoproliferarile
cronice -HTLV-1 a fost identificat in limfomul cu celule T al adultului (ATLL)
88. Dati exemple de oncogene si gene supresoare tumorale implicate in limfomageneza -cea
mai frecventa anomalie cromozomiala din limfoamele non-Hodgkin: translocatia
t(14;18)(q32;q21); in aceasta translocatie se apropie gena bcl2 de gena lantului greu al Ig;
gena bcl2 codifica o proteina capabila sa inhibe apoptoza -translocatia t(11;14)(q13;q32)
apropie gena bcl1 de gena lantului greu al Ig si activeaza expresia genei bcl1 =PRAD 1, o
proteina care se exprima in limfomul de manta
-in limfomul Burkitt se detecteaza translocatia ce intereseaza cromozomul 8q24, locusul
protooncogenei c-myc.
89. Modalitati de debut clinic in LMNH -debutul bolii este in majoritatea cazurilor
ganglionar -splenomegalia apare in 40% din cazuri, uneori asociata cu
hipersplenism si pancitopenie -determinarile SNC apar in limfoamele cu grad
inalt de malignitate -pot aparea determinari renale, pulmonare, pleurale, osoase,
cutanate, orbita, testicule, san -comparativ cu limfomul Hodgkin:
-formele strict localizate sunt mai rare -determinarile extranodale, interesarea
abdominala si afectarea MO sunt mai frecvent intalnite -forma mediastinala e mai
rara -manifestarile sistemice de tip B sunt mai putin prezente -modul de invazie
ganglionara este prin discontiguitate -intereseaza mult mai frecvent inelul Waldeyer
90. Semne si simptome generale in limfoame -simptomele generale sunt: febra

persistenta, transpiratii profuze, scadere ponderala, astenie. -in functie de
localizare:
-inelul Waldeyer: tulburari de deglutitie, disfonie, surditate -tract digestiv: epigastralgii,
greata, varsaturi, malabsorbtie -SNC: semne si simptome de compresie nervoasa,
iritatie meningeala -mediastin: tuse, durere toracica, sindrom de VCS -ganglioni
retroperitoneali, paraaortici, pelvini: ascita, edeme declive, dureri, obstructii, perforatii
91. Rolul imunofenotiparii si imunohistochimiei in diagn limfoamelor

maligne
Analiza imunofenotipica cu Ac monoclonali a biopsiilor si imunofenotiparea prin
citometria de flux duce la identificarea precisa a formelor de LNH. Astfel, se identifica: -Ac
monoclonali pan-B: CD19, CD20, CD22, CD24 -Ac monoclonali pan-T: CD2, CD3, CD7
CD4-Th CD8-Ts -CD5 = panantigen T prezent pe unele celule B
maligne -antigene de activare si proliferare celulara: CD23,
CD25, CD30, CD71
92. Anomalii ale hemoleucogramei in limfoame

-citopeniile importante sunt rare, apar mai ales in afectarea MO -anemia (hiposideremica,
prin dislocare medulara, AHAI, prin consum de folati, post-medicamentoasa) -eozinofilie (in
limfom T) -tablou leucemic, cu descarcarea periferica
93. Modificari ale testelor de laborator in LMNH

Pot aparea: - hemoleucograma: anemie,
eozinofilie -teste pt functia renala modificate
-teste pt functia hepatica modificate -LDH,
beta-2-microglobulina: valori crescute -VSH,
fibrinogen, PCR: valori crescute -electroforeza
cu dozari de Ig: hipogamaglobulinemii
-hipercalcemie, hiperuricemie
94. Stadializarea limfoamelor Stadiu I – Interesarea unei singure grupe ganglionare sau a
unei singure regiuni extraganglionare (I E) Stadiu II – Interesarea a doua sau mai multor
grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului sau interesarea localizata a unei regiuni
extraganglionare si a uneia sau a mai multor grupe ganglionare de aceeasi parte a
diafragmului (II E) Stadiu III - Interesarea grupelor ganglionare de ambele parti ale
diafragmului, care poate fi insotita de interesari localizate de organ sau regiune
extraganglionara (III E) sau de interesarea splinei (III S) sau a amandurora (III ES) Stadiu IV –
Interesarea difuza si diseminata a unuia sau mai multor organe sau tesuturi extraganglionare
cu sau fara marirea de volum a ganglionilor
Toate stadiile se subimpart in: A – fara simptome generale B – febra >38,
transpiratii nocturne, scadere ponderala cu > 10% in ultimele 6 luni care preced prima
internare
95. Optiuni de tratament in LMNH
Principalele modalitati
terapeutice: -chimioterapie
conventionala -radioterapie -tratament
chirurgical -tratament de salvare
-interferon -analogi purinici -anticorpi monoclonali
(imunoterapie, radioimunoterapie) -transplant de
celule stem periferice/ maduva
96. Terapia tintita in LMNH

Terapia tintita utilizeaza anticorpii monoclonali, fiind utile: - imunotoxinele,
care sunt Ac monoclonali asociati cu toxine (ricin, toxina difterica, exotoxina
Pseudomonas) - radioimunoconjugatele; reprezinta Ac monoclonali cuplati cu
radionuclizi (iod, ytriu)
Medicamente utilizate frecvent sunt:
-Rituximab = AC anti CD20 -Tositumomab= AC
anti CD20 marcat cu iod radioactiv -Ipritumomab
= AC anti CD20 marcat cu ytriu
97. Managementul efectelor adverse ale terapiei specifice in

limfoame
- hidratare parenterala in timpul curei - neutropenie febrila: antibiotice

cu spectru larg, terapie empirica antifungica - factori de crestere
granulocitari - profilaxia cistitei hemoragice: uromitexan
- hiperuricemie:
uricozuric
- anemie: eritropoietina; daca e clinic manifesta: transfuzii - trombopenie: transfuzii cu masa

trombocitara - antiemetice: metoclopramid, palonosetronum, granisetron, ondansetron,
antihistaminice, benzodiazepine
98. Managementul supresiei medulare secundare terapiei specifice a

limfoamelor
Dozele se ajusteaza in functie de parametrii hematologici monitorizati pentru urmarirea
toxicitatii chimioterapicelor: Astfel, se opreste administrarea la valori de:
-granulocite:<
1.000/mmc -leucocite: <
2.500/mmc -trombocite:
< 50.000/mmc
99. Atitudine terapeutica in limfoamele agresive cu celula

B
In limfoamele cu grad inalt de malignitate: -chimioterapie conventionala sistemica
asociata cu profilaxia SNC (inductie, consolidare, intretinere) -asociere de anticorpi
monoclonali
-analogi purinici
-auto/allo
transplant
100. Atitudine terapeutica in limfomul cutanat cu celula T -terapie locala in

cazul bolii limitate la piele (e afectata <10% din suprafata corporala):
-chimioterapie locala topica cu nitrogen mustard sau carmustina -iradiere corporeala totala
-fototerapie cu psoralen oral+ultraviolete (PUVA) - la cei cu placi/papule care afecteaza
>10% din suprafata corporala: terapie locala ablativa + terapie sistemica - in caz de boala
viscerala evidenta: terapie paleativa cutanata + terapie sistemica
101. Atitudine terapeutica in limfoamele indolente cu celula

B
- forme localizate (stadii I si

IIA):
-radioterapie (stadiu I) -chimioterapie (3
cicluri) + radioterapie -forme avansate:
-“watch and wait”- asimptomatici, varstnici, status prost de performanta, adenopatii
masive, manifestari sistemice
-mono/polichimioterapie -chimioterapie +
radioterapie -chimioterapie agresiva,
radioterapie agresiva -interferon -transplant
MO, Ac monoclonali, analogi purinici
102. Prognosticul in LMNH

Prognosticul si terapia depind nu numai de stadiul bolii, dar mai ales de tipul histologic si
sunt influentate si de o serie de parametri clinic si biologici. Indicele de Prognostic international
(IPI) coreleaza mai multi factori predictivi ai supravietuirii in limfoame: - factori clinici: stadiu (I/II
vs III/IV), varsta ( <60 vs>60 ani), sex, status de performanta, simptome B, marimea tumorii (
bulky disease), numarul determinarilor extranodale (<2 vs >2), determinarea medulara, numarul
curelor polichimioterapice pana la obtinerea remisiunii complete ( <3 vs >3) - parametri de
laborator: LDH, beta 2 microglobulina, albumina serica, citokine (receptor IL 2, TNF) -
caracteristici biologice ale tumorii: histologie, linia celulara ( B vs T), rata de proliferare a
tumorii, expresia moleculelor de adeziune, anomaliile citogenetice si expresia oncogenelor
(mutatia p53=fenomen asociat cu prognostic nefavorabil)
- factori de prognostic legati de tratament: timpul pana la obtinerea remisiunii
complete
103. Caracteristicile limfomului de

manta
Limfomul de manta (5%) este un limfom agresiv cu ceule B. Se manifesta prin

adenopatii, splenomegalie, leucocitoza. Are tropism pentru mucoasa digestiva, iar
diseminarea ia aspectul pseudopolipozei gastrointestinale. Raspunsul la chimioterapie
este unul mediocru.
104. Subtipuri de limfom marginal -limfom extranodal de

zona marginala tip MALT -limfom nodal de zona
marginala (cu/fara celule B monocitoide) -limfom marginal
splenic (cu/fara limfocite viloase)
CURS BOALA HODGKIN
105. Definitia LH
Este o neoplazie a tesutului limfoid, reprezentand 1% din totalul neoplasmelor si 30%
din totalul limfoamelor. Caracteristica histologica a bolii o reprezinta prezenta celulelor
Reed-Sternberg, situate intr- un mediu de celule inflamatorii. Studiile moleculare au
concluzionat ca in 98% din cazuri, celulele tumorale sunt celule B clonale cu originea in centrul
germinal al ganglionului limfatic. Rezulta ca boala Hodgkin este un limfom cu celule B derivate
din centrul germinal.
106. Care sunt subtipurile histopatologice din

LH Clasificarea histopatologica REAL: - Limfom
Hodgkin nodular predominant limfocitar -
Limfom Hodgkin clasic: - bogat limfocitar -
scleroza nodulara - celularitate mixta - depletie
limfocitara
107. Scurta prezentare a subtipurilor histopatologice din LH
clasic
- subtipul histopatologic scleroza nodulara se intalneste in 80% din cazuri; apare mai
frecvent la adultii tineri care se prezinta in stadiul I sau II cu debut ganglionar latero-cervical
sau/si determinare mediastinala; microscopic, se observa benzi de fibroza si un model de
dezvoltare nodular, celule Hodgkin lacunare si celule Reed-Sternberg rare.
- subtipul celularitate mixta se intalneste in 17% din cazuri; se asociaza cu un stadiu
mai avansat de boala la diagnostic si cu un prognostic nefavorabil; microscopic, se observa un
infiltrat mixt de limfocite, eozinofile, histiocite si celule Reed-Sternberg.
- subtipul depletie limfocitara este rar intalnit (1% din cazuri), in stadii avansate de
boala la prezentare (III, IV); cei mai multi pacienti au simptome B; se asociaza cu
determinari nodale retroperitoneale si determinare medulara; microscopic, se observa un
infiltrat difuz, hipocelular, cu necroza, fibroza si plaje de celule Reed-Sternberg.
- subtipul bogat limfocitar se intalneste in 5-6% din cazuri si este asociat cu un stadiu
de boala mai putin avansat si cu un prognostic favorabil; microscopic, se observa un infiltrat
difuz predominant limfocitar, cuprinzand rare celule Reed-Sternberg.
108. Tabloul clinic in LH

Debutul bolii Hodgkin este cel mai adesea intr-o forma localizata - ganglionar sau
extraganglionar-, ulterior tabloul clinic putand fi completat prin extinderea prin contiguitate a
bolii, cu sau fara semne generale legate de evolutia bolii.
Localizari de debut: - cel mai frecvent, debuteaza prin adenopatii laterocervicale si/sau
supraclaviculare, elastice, nedureroase - determinarea mediastinala este intalnita obisnuit in
asociere cu adenopatia laterocervicala si/sau supraclaviculara - subtipul scleroza nodulara se
asociaza cu debut supradiafragmatic - subtipul celularitate mixta se asociaza cu debut
subdiafragmatic +/- afectare organica - rar: debut extranodal, inelul Waldeyer, ganglioni
mezenterici, afectare strict subdiafragmatica. - splenomegalia apare in aprox 30% din cazuri,
hepatomegalia - in 5%. - masele tumorale mari (bulky, >10 cm) pot determina sindroame
compresive : mediastinale sau hilare, hilare hepatice, abdominale, retroperitoneale. - prin
extensie directa, pot exista determinari la nivel pulmonar, pericardic, pleural, costal.
In stadiile initiale, extensia se realizeaza prin contiguitate, la lanturile ganglionare
invecinate. Diseminarea hematogena apare in stadiile avansate, fiind afectate MO si organele
parenchimatoase (ficat, plaman).
Simptomele generale apar in 33% din cazuri la debut; sunt prezente simptomele B
(febra, scadere ponderala, transpiratii profuze) sau altele: pruritul, durere ganglionara dupa
ingestia de alcool, astenie, paloare, icter. Pacientii au si o susceptibilitate crescuta la infectii,
din cauza defectelor in imunitatea celulara: TBC, fungi, virusuri, protozoare.
109. Stadializarea LH
Stadiul I: afectarea unui singur ganglion sau a unei singure structuri
limfoide
Stadiul II: afectarea a doi sau mai multi ganglioni de aceeasi parte e a diafragmului
Stadiul III: afectarea ganglionilor sau structurilor limfoide de ambele parti ale diafragmului
III1: cu sau fara afectare splenica, hilara, celiaca sau a ganglionilor portali III2: cu
afectarea ganglionilor paraaortici, iliaci, mezenterici
Stadiul IV: afectarea unuia sau a doua organe care nu sunt limfoide (ficat, MO, pleura,
pericard), cu sau fara afectare ganglionara
Prezenta semnelor generale de boala sunt desemnate prin litera B si absenta lor-
prin litera A: A: absenta semnelor generale de boala B: febra 38°C, transpiratii
profuze nocturne, pierdere ponderala >10% in ultimele 6 luni
110. Care sunt investigatiile necesare stadializarii

LH?
-anamneza: simptome B si altele -examen clinic: adenopatii (localizare, nr,
dimensiune), splenomegalie, hepatomegalie -examen de laborator: HLG completa,
VSH, functie hepatica si renala, fosfataza alcalina, LDH -biopsie ganglionara -biopsie
osteo-medulara -investigatii imagistice: Rx torace
ecografie abdomen, pelvis,
cord CT torace, abdomen,
pelvis RMN PET-CT
scintigrafie SPECT
111. Factorii de prognostic in LH

Factorii de prognostic iau in considerare caracterele initiale ale pacientului, elemente
clinice si biologice. Astfel, principalii factori de prognostic sunt: -sexul, varsta -stadiul de
boala -nr ariilor ganglionare afectate -grosimea mediastinului -subtipul histologic
-determinarea subdiafragmatica, determinarea medulara -VSH, LDH, beta-2-microglobulina
crescute -nivelul Hb, nr de leucocite, limfocite
-albuminemia
-raspunsul la
tratament
112. Principii de tratament in LH

Radioterapia: -in manta, Y inversat,
limfoida totala -indicatie de prima linie in
stadiile localizate -combinata cu
chimioterapia in stadiile avansate
Chimioterapia: -cicluri multiple, scheme de polichimioterapie: MOPP, ABVD,
Stanford V, BEACOPP, EVA -indicatie de prima linie in stadiile avansate de boala -efecte
adverse: alopecia, mucozita, aplazia medulara, neuropatie, tulburari g-i, infectii,
hipotiroidism, infertilitate
Transplantul de celule stem: -indicat in stadiile III si IV de boala
refractara, care nu au raspuns la chimioterapie -indicat in cazurile de
boala recazuta
Masuri generale: -hidratare >3000
ml/zi + diureza corespunzatoare
-hipouricemiante+ alcalinizarea urinii
-antiemetice, protectoare gastrice -profilaxia
infectiilor -factori de crestere (G-CSF, Epo)
-tratamentul durerii, depresiei
113. Complicatiile tratamentului in LH

complicatii imediate:
-digestive: inapetenta, greata,
varsaturi -alopecie -dermatologice:
pigmentari cutanate, rash
-neurologice: parestezii, hipoestezii
-hematologice: citopenii
-cardiologice: IC -hepatocitoliza,
colestaza -hiperuricemie, IR
complicatii tardive: -toxicitate minora: disfunctii
endocrine, imunosupresie, infectii virale
-toxicitate importanta: fibroza pulmonara, afectare miocardica, anomalii de crestere, infectii
oportuniste -toxicitate potential fatala: neoplazii secundare de tipul leucemii acute, sindroame
mielodisplazice, limfom non-Hodgkin, alte tumori solide
114. Criterii de raspuns la tratament in

LH
Raspuns complet (RC) - rezolutia completa a tuturor modificarilor clinice,
biologice si radiologice
Raspuns complet incert - prezenta unei mase reziduale stabile sau regresive in timp
Raspuns patial (RP) - scaderea cu peste 50% a maselor tumorale initiale, fara aparitia
altora noi Boala stabila (BS) Boala progresiva (BP) - cresterea maselor initiale si/sau
aparitia altora noi sub tratament
Recaderea este progresia bolii aparuta dupa mai mult de 3 luni dupa obtinerea
remisiunii: -recaderea precoce: <12 luni dupa RC (15% cazuri) -recaderea tardiva: >12
luni dupa RC (15% cazuri)
CURS SINDROAME HEMORAGIPARE
115. Buletin
hemostaza 1
• Numar trombocite= 155000/mmc ( VN= 150000-
400000/mmc)
• Timp de protrombina (PT)= 15.7 secunde (VN= 12-15

secunde)
• Activitate de protrombina ( AP)= 67% ( VN=

70-100%)
• INR= 1.38
• Timp de cefalina ( APTT)= 35.1 secunde ( VN= 24-34

secunde)
• Fibrinogen= 1.09 g/L ( VN= 2-4

g/L)
1. Ce diagnostice sugereaza acest buletin de

hemostaza?
2. De ce teste paraclinice mai aveti nevoie pentru diagnosticul de

certitudine?
1. Fibrinoliza primara, CID cronic, hepatopatie 2. Frotiu de sange periferic, TLCE, PDF,
D-Dimeri, TMF, ATIII, markeri specifici de diagnostic pentru CID: fibrinopeptidele A si B,
fragmentul 1+2 ( provin din transformarea protrombinei in trombina), complexe TAT, probe
hepatice
116. Buletin
hemostaza 2
secunde)

70-100%)
• INR= 1.09

secunde)

g/L)
1. Ce explorari paraclinice suplimentare necesita acest buletin pentru diagnosticul de

certitudine?
2. Care sunt diagnosticele diferentiale care intra in

discutie?
1. Dozare FVIII, FIX, FvW, agregare la ristocetina, TS, Cofactorul Ristocetinei, lupus
anticoagulant,
heparinemie, alti factori de pe calea intrinseca- FXII, FXI 2. Hemofilie A si B, boala von
Willebrand, sindrom antifosfolipidic, heparinoterapie, deficienta altor
factori pe cale intrinseca FXII,
FXI
117. Buletin
hemostaza 3
• Timp de sangerare (TS)= 10 minute 35 secunde ( Metoda Duke VN=
2-4 min)

secunde)
70-100%)
• INR= 1.13

secunde)

g/L)
1. Care sunt diagnosticele diferentiale pe care le ridica acest buletin de

hemostaza?
2. Ce explorari suplimentare sunt necesare pentru diagnosticul de

certitudine?
1. Purpura trombocitopenica, Trombopatie, Purpura vasculara, boala von

Willebrand 2. Numar trombocite, teste de agregare trombocitara, FvW, FvWAg,
cofactorul ristocetinei
118. Buletin
hemostaza 4
secunde)

70-100%)
• INR= 2.98

secunde)

g/L)
1. Ce diagnostice sugereaza acest buletin de

hemostaza?
2. De ce teste paraclinice mai aveti nevoie pentru diagnosticul de
certitudine?
1. CID 2. Frotiu de sange periferic, numar trombocite, D-Dimeri, TLCE, TMF, PDF,
transaminaze
Discutie legata de diagnosticele diferentiale (
CID)
119. Buletin
hemostaza 5
• Timp de sangerare (TS)= 7 minute 45 secunde ( Metoda Duke VN=
2-4 min)

secunde)

70-100%)
• INR= 1.19

secunde)

g/L)
1. Ce diagnostic sugereaza buletinul de mai

sus?
2. De ce teste mai avem nevoie pentru

diagnostic?
1. Boala von Willebrand 2. Agregare Ristocetina, AgFvW,

cofactorul ristocetinei, FVIII
120. Diagnosticul diferential intre fibrinoliza primara si
CID
121. Diagnosticul diferential al bolii vW de hemofilia

A
Boala von
Willebrand
• Timpul de sângerare – este
prelungit
• Numărul de trombocite – este
normal
• PT normal; PTT (K), TH –
prelungite
• Agregarea trombocitară indusă de ristocetină (RIPA) – este scăzută sau absentă (cu
exceptia 2B- RIPA crescut)
• Antigenul factorului von willebrand (Ag:vWF) – este scazut dar poate fi normal în
tipul 2
• Cofactorul ristocetinei (FvW : RCoF)-
scazut
• CBA (Colagen Binding Activity)-
scazut
• Factorul VIII (FVIII:C) este scăzut mai ales în
tipul 3
• analiza electroforetică a multimerilor de factor von Willebrand – diagnosticul de
subtip 2
• Analiza moleculară a genei ce codifica
vWF
Hemofilia A - TH, PTT(K) alungite, TQ= N, FVIIIC scazut, DAR

TS= normal - FvWAg= normal - Agregarea la ristocetina=
prezenta
- Transmitere ereditara legata de sex ( manifesta numai la barbati) - Uniformitatea
manifestarilor clinice la membrii familiei afectati; hematoame si hemartroze
122. Enumerati situatiile in care poate fi prezent deficitul de

vitamina K
• la nou-născut în primele zile (absenţa sintezei de vitamină K de către bacteriile
intestinale, continut scazut de vitamina K in laptele matern)
• alimentaţia parenterală prelungită mai ales asociată cu
antibioterapie
• terapia cu anticoagulante cumarinice (Sintrom,
Trombostop)
• afecţiuni hepatice, boli obstructive ale căilor
biliare
• patologia intestinului (boala celiaca, parazitoze, intestin scurt, diarei
cronice)
• sindroamele de
malabsorbţie
123. Conditiile etiopatogenice de aparitie a CID -

enumerare INFECŢII (prevalenţa cea mai mai mare în
etiologia CID)
• bacteriene – Gram negativi, meningococ,
pneumococ etc.
• virale – herpes, rubeola, hepatita acută,
citomegalovirus, etc.
• ricketsia
• micotice – histoplasma,
aspergiloza
• parazitare – malaria, kala-azar,
tripanosomiaza COMPLICAŢII OBSTETRICALE
(pe locul doi)
• dezlipirea de
placentă
• avortul
septic
• embolia cu lichid
amniotic
• făt mort şi
reţinut
• mola
hidatiformă
• eclampsia şi
preeclampsia
TRAUMATISME:
• politraumatisme
• arsuri
extinse
• intervenţii chirurgicale
extinse
• fracturi cu embolie
grăsoasă
• traumatisme
cranio-cerebrale NEOPLAZII:
• adenocarcinoame (prostată, pancreas, sân, plamân,
ovar, etc.)
• rabdomiosarcom, neuroblastom, carcinoame
metastazante AFECŢIUNI HEMATOLOGICE:
• leucemii acute (LAM3,
LAM4)
• hemoliza intravasculară (transfuzii incompatibile, induse medicamentos, HPN,
siclemia, etc.) AFECŢIUNI VASCULARE:
• hemangiomul cavernos, anevrisme, coarctaţia de aortă, aortita
Takayasu
• grefe arteriale, valvele
protetice
• hipoxia şi hipoperfuzia (infarct miocardic, hipotermia, diferite forme
de şoc) ALTELE:
• muşcătura de
şarpe
• anafilaxia
• socul
termic
• rejectul de allogrefe, boala gazdă contra
grefă
• acidoza
diabetică
• pancreatita
acută
• substitutia cu concentrat de complex
protrombinic
• deficienţa homozigotă de
proteină
124. Tabloul clinic in hemofilia A, forma

severa
• hematoame intramusculare=
HEMATOAME
• hemoragii intraarticulare= HEMARTROZE , în special la nivelul articulaţiilor mari ;
revarsatul articular provoaca distensia sinovialei cu blocarea articulatiei in pozitie antalgica;
se complică în timp cu artroze şi impotenţă funcţională= ARTROPATIA HEMOFILICA
• hemoragii
gastro-intestinale
• hemoragii la nivelul organelor interne, hemoragii
retroperitoneale
• sângerări prelungite post-extracţii dentare şi post-intervenţii
chirurgicale
• hemoragii posttraumatice (hematoame, sângerări prelungite din plăgile
tăiate)
125. Diagnosticul paraclinic al hemofiliei A, forma

severa
• TS, numărul de trombocite, -
normale
• PT normal
• TH, PTT(K), prelungite (in functie de nivelul
FVIII)
• Diagnosticul de certitudine = dozarea factorului VIII (coagulometric, imunologic) -
nivele plasmatice scăzute
• Diagnosticul prenatal - analiză cromozomială după amniocenteză sau prin dozarea
factorului VIII în sângele fetal după săptămâna a 18-a
• Depistarea purtătoarelor de
hemofilie:
raportul F VIII / factor von Willebrand scazut < 0,7 (VN=1); confirmare prin
analiză cromozomială
126. Teste screening pentru diagnosticul bolii

vW
• Timpul de sângerare – este
prelungit
• Numărul de trombocite – este
normal
• PT normal; PTT (K), TH –
prelungite
• Agregarea trombocitară indusă de ristocetină (RIPA) – este scăzută sau absentă (cu
exceptia 2B- RIPA crescut)
• Antigenul factorului von willebrand (Ag:vWF) – este scazut dar poate fi normal în
tipul 2
• Cofactorul ristocetinei (FvW : RCoF)-
scazut
• CBA (Colagen Binding Activity)-
scazut
• Factorul VIII (FVIII:C) este scăzut mai ales în
tipul 3
• analiza electroforetică a multimerilor de factor von WILLEBRAND – diagnosticul de
subtip 2
• Analiza moleculară a genei ce codifica
vWF
127. Manifestari clinice in boala vW

• Epistaxis – din copilarie, care este întâlnit la 60% din
cazuri
• Gingivoragii
• Sângerări prelungite după extracţii
dentare
•
Meno-metroragii
• Hemoragii post intervenţii chirurgicale şi
postpartum
• Hematoame intramusculare şi hemartroze – mult mai rar (în tipul 3 de boală)
Sindromul hemoragipar variază foarte mult ca intensitate de la un tip la altul de boală şi
chiar la acelaşi pacient; se manifesta atat la barbati cat si la femei.
128. Tratamentul trombocitopeniei imune primare, in situatii de

urgenta
• Tratament simptomatic (repaus la pat, evitarea
traumatismelor)
• Tratament paleativ - îngrijirea leziunilor hemoragice de la nivelul mucoaselor (igienă
bucală, antibiotice, antimicotice)
• Corticoterapia de scurta durata ( Prednison 1-2 mg/kgc) – in cazuri grave;
raspuns bun la tratament
• Substituţie - masă trombocitară aleasă in hemoragii
grave
• Gama-globulină (400 mg/kgv,iv, 5 zile)-
hem.cerebrale
• Splenectomia prezintă un risc crescut şi nu se practică decât ca şi măsură de
urgenţă pentru cazurile care nu răspund la tratament
• Plasmafereza- in cazuri grave, care nu raspund la tratamentele
anterioare
129. Algoritm de tratament in trombocitopenia imuna primara 1. Corticoterapia :

Prednison, Dexametazona, Metil prednisolon – pulsterapie 2. Imunoglobuline intraveos: Ig
anti D ( la pacienti Rh+, nesplenectomizati, cu pretul unei hemolize usoare- medii); Se
poate asocia corticoterapia 3. Splenectomia
- indicată în PTI corticorezistenta sau in contraindicaţii pentru
corticoterapie - răspuns bun la 70-80% cazuri 4. Terapia
imunosupresivă
- in cazul refuzului splenectomiei sau imposibilitatea practicarii splenectomiei/ la cei recazuti
dupa splenectomie - Azathioprina, Ciclosporina A ( contraindicata la batrani si cei cu boala
renala cronica), Ciclofosfamida, Alcaloizi de vinca ( Vincristin) 5. Hormoni androgeni: Danazol (
de preferat la femei postmenopauza si la splenectomizati) 6. Anticorpi monoclonali anti CD20:
- Rituximab ( contraindicatii absolute : infectia VHB activa/oculta) - Pentru non-responderi 7.
Agonisti ai receptorilor de trombopoetina: Romiplostim, Eltrombopag 8. Transfuzia de masa
trombocitara - in urgente cu hemoragii cranio-cerebrale
130. Diagnosticul diferential intre trombocitoza reactiva si trombocitemia

esentiala
131. Mecanismele anticoagulante
fiziologice
Sunt mecanisme biochimice complexe, care alaturi de fibrinoliza fiziologica previn
obstruarea trombotica a vaselor; reprezinta unul din capetele echilibrului fluido-coagulant al
sangelui sau homeostaziei hemostazei.
• Antitrombinele- ATIII
• Cofactorul II al heparinei
• TFPI – tissue factor pathway
inhibitor
• Sistemul proteinei C al
coagularii:
-Proteina C
-Proteina S
-Trombomodulin
ul
132. Structura trombocitului MEMBRANA TROMBOCITARĂ , alcatuita dintr-un strat dublu

lipidic bogat în fosfolipide si colesterol. În membrana trombocitară sunt înglobate o serie de
GLICOPROTEINE cu rol de receptor GLICOPROTEINELE DE MEMBRANA
TROMBOCITARA: 1) GLICOPROTEINA Ib/IX/V = receptorul pentru FACTORUL VON
WILLEBRAND 2) COMPLEXUL GLICOPROTEIC GPIIB/IIIA = receptorul pentru FIBRINOGEN
3) COMPLEXUL GLICOPROTEIC IA/IIA = receptorul pentru COLAGEN 4) COMPLEXUL pt
GLICOPROTEIC IC/IIA = receptorul pentru FIBRONECTINĂ
5) GP IV = receptorul pentru TROMBOSPONDINA (rol in consolidarea agregatelor
trombocitare)
SISTEMUL DE
GRANULE
1) GRANULELE ALFA : FIBRINOGEN, FvW, FV, PDGF (platelet derived grow

factor),
Beta-tromboglobulin, F4 plachetar = markeri de activare trombocitară ,

Tromboxan A2
2) CORPUSCULII DENŞI : ADP, ATP , Serotonină,

Calciu
SISTEMUL TUBULAR – rezervorul de calciu şi glicogen al

trombocitului
SISTEMUL
CANALICULAR
- participa la emiterea de
pseudopode
- trombocitul îşi devarsă in circulatie conţinutul

granulelor
CITOSCHELETU
L
- rol în menţinerea formei

trombocitare
- responsabil de modificarile de forma dupa activarea

trombocitara
- secreţia
trombocitară
133. Investigarea unui bolnav cu sindrom

hemoragic
Teste de screning in sindromul hemoragic: TS, nr trombocite, PT, APTT,
fibrinogen
LUCRARI PRACTICE HEMOSTAZA
134. Enumerati etapele

hemostazei
4 etape care in vivo nu sunt separate: 1.
vasoconstrictia 2. formarea dopului
plachetar 3. formarea si stabilizarea
cheagului de fibrina 4. fibrinoliza
135. Enumerati elementele principale care participa in cadrul procesului de

hemostaza
Elementele principale care participa la
hemostaza:
• vasul sanguin
• factorul von Willebrand
• trombocitele
• factorii de coagulare, anticoagulantii
naturali
• plasminogenul, activatorii si inhibitorii
plasminogenului
136. Descrieti pe scurt in ce consta hemostaza primara si h

secundara
Hemostaza primara = Are drept scop formarea trombusului alb, constituit in principal
din plachete si cateva fibre de fibrina care il consolideaza. Cuprinde etapele de hemostaza
vasculara si hemostaza trombocitara. - Hemostaza vasculara: are loc vasocontrictia (reflexa
si mediata chimic), expunerea subendoteliului si eliberarea unor mediatori chimici de la
nivelul celulei endoteliale: FvW, PAF, TFPI, PAI - Hemostaza trombocitara:
• atractia electrostatica a trombocitelor incarcate electronegativ la subendoteliul expus,
incarcat electronopozitiv
• aderare trombocitara directa (GPIa/IIa- colagen subendotelial) si indirecta (GPIb/IX/V
– FvW- colagen)
• activarea
trombocitara
• agregarea trombocitara
(GPIIb/IIIa-fibrinogen-GPIIb/IIIa)
• secretia mediatorilor chimici de la nivelul granulelor
trombocitare
• formarea agregatelor plachetare (dop plachetar alb, friabil) Hemostaza secundara =
Procesul de activare în cascadă a factorilor plasmatici ai coagulării, cu scopul final de
formare a reţelei de fibrină care va consolida agregatele trombocitare (dop plachetar alb) şi
va realiza o hemostază eficientă . Factorii plasmatici ai coagularii sunt proteine sintetizate
sub formă inactivă de zimogen, care vor fi activate printr-un proces de proteoliză limitată.
La procesul coagularii mai participa: prekalikreina, kininogenul cu greutate moleculară
mare (HMWK), fosfolipidele de membrană trombocitară. Etapele clasice ale coagularii
sunt: calea extrinsecă, calea intrinsecă, calea alternativă, calea comuna
(trombinoformarea), procesul de fibrinoformare.
137. Timpul de sangerare: principiul metodei si

interpretare
✤ masurarea duratei de sangerare post incizie

tegumentara
- metoda Duke: incizie de 1,5/3 mm la nivelul lobului

urechii
- metoda Ivy: incizie de 2/2 mm la nivelul

antebratului
✤ reflecta eficienta interactiunii trombocit - perete

vascular
✤ Valori normale: 2-4

minute
✤ alungit in tulburarile hemostazei primare: purpure

vasculare,
trombocitopenii, trombopatii, boala von

Willebrand
138. Testul rezistentei capilare Rumple Leede: principiul metodei si

interpretare
✤ masoara rezistenta, respectiv fragilitatea capilarelor prin aprecierea
numarului de
petesii formate dupa aplicarea unei compresiuni

standard
✤ se aplica manseta tensiometrului la nivelul bratului si se mentine pentru 5

minute la o
valoare a presiunii intre cea sistolica si cea

diastolica
✤ testul este pozitiv daca apar intre 10 si 20 de petesii pe o suprafata

de 2,5 cm2
✤ testul are o specificitate redusa (de ex. poate fi influentat de variatiile

hormonale ale
ciclului menstrual la femei - pozitiv la menstra, in

sarcina)
✤ Testul este pozitiv in unele purpure vasculare, deficitul de Vit. C,

trombopenii,
trombopatii, HTA, DZ, uremie, 8% din persoanele

sanatoase
139. Descrieti pe scurt rolurile trombocitelor in cadrul

hemostazei
✤ in hemostaza primara: formarea dopului plachetar ca

rezultat al
activarii, aderarii si agregarii

plachetare
✤ in coagularea
propriu-zisa:
- asigura o suprafata celulara electronegativa pentru

asamblarea
complexelor procoagulante si generarea de
trombina
- regleaza retractia cheagului de

fibrina
140. Dati exemplu de 2 receptori de la suprafata trombocitelor si mentionati rolul

acestora
✤ GP
Ib
- asigura suprafata electronegativa a

trombocitelor,
- este receptor pentru factorul von Willebrand - rol in

aderare
✤ GP
IIb/IIIa
- receptor pentru fibrinogen - rol in

agregare
- blocarea in terapia
antiagreganta
141. Descrieti pe scurt functiile trombocitului in hemostaza

primara
✤
activarea
✤ aderarea trombocitelor la
subendoteliu:
-
electrostatic
a
- directa la colagen (GP Ia/IIa) si fibronectin (GP

Ic/IIa)
- indirecta prin intermediul factorului von

Willebrand;
✤ agregarea prin intermediul receptorului pentru fibrinogen (GP IIb/IIIa)

→ doua
trombocite se alipesc prin intermediul unei molecule de fibrinogen. In bresa

vasculara
atrag din ce in ce mai multe trombocite → dop hemostatic

trombocitar.
142. Enumerati 5 metode de explorare a

trombocitelor
✤ numaratoarea automata si
manuala
✤ frotiul de sange
periferic
✤ frotiul din aspirat

medular
✤ dozari ale componentelor

structurale
✤
agregometria
✤ PFA
-100/200
✤ citometria in
flux
143. Descrieti pe scurt rolul factorului fW in

hemostaza
✤ rol important in hemostaza primara: prin intermediul fvW trombocitele adera la
subendoteliu
✤ carrier pentru FVIII si rol in protectia

FVIII
✤ prezinta receptori pentru colagen, fibrinogen si receptorul

trombocitar GPIb
144. BvW – tip 1 (teste in general normale + deficit partial

FvW)
* nr trombocite (normal): 205

000/mm3
* TS (alungit) : 5
min!
* PT=quick (normal): 13
sec
* APTT (normal/alungit): 30
sec
* Fibrinogen (normal): 350

mg/dl
145. BvW – tip

3
000/mm3
* TS (alungit) : 5
min!
sec
* APTT (normal/alungit): 40
sec!
mg/dl
146+147 APTT: principiul testului si interpretare; dati exemplu de 4 situatii in care APTT
este alungit
= timpul de coagulare a unei plasme sarace in trombocite (PPP) la adaos de calciu

si cefalina
(inlocuitor al fosfolipidelor trombocitare), se adauga si un activator al factorului de

contact XII
(PPP+Cefalina+activator+
Ca)
- evalueaza calea intrinseca ( prekalicreina, kiniogen cu greutate moleculara mare,

FXII, FXI,
FIX, FVIII) si calea comuna (FX, FV, FII,

FI)
- VN= 25-35
sec
✤scurtarea APTT nu cuantifica

hipercoagulabilitatea
✤alungirea APTT in deficiente congenitale/dobandite ale factorilor de pe calea

intrinseca si
comuna, prezenta de inhibitori ai factorilor de coagulare (in special anticorpii de

tip lupus
anticoagulant), heparinoterapie, inhibitori de trombina (hirudina, argatroban),

terapie
trombolitica, anticoag. orale, def. de vit.K, afectiuni

hepatice, CID
✤utilizat in monitorizarea heparinoterapei (interval optim: 1,5-2.5 x media

intervalului de
normalitat
e)
148+149. PT: principiul testului si interpretare; dati exemplu de 5 situatii in care PT

este alungit
=timpul de coagulare al unei plasme sarace in trombocite (PPP) la adaos de

Calciu si
tromboplastina (factor
tisular)
- Valori normale: 12-15

sec.
✤ initial a fost descris ca si metoda de

determinare a F II
✤scurtarea PT nu poate cuantifica starea de hipercoagulabilitate ( se scurteaza

fiziologic in
sarcin
a)
✤alungirea PT: patologia caii extrinseci si comune (deficit congenital/dobandit de
FVII,FX, FV,
FII si fibrinogenul), terapia anticoagulanta cu antivitamine K, deficit de vitamina K,

afectiuni
hepatice, CID, prezenta de

inhibitori;
✤este un indicator sensibil al suferintei heptice acute sau cronice (FII, FVII, FIX, FX,
sinteza
hepatica vit.K
dependenta)
✤este utilizat pentru monitorizarea terapiei

anticoagulante orale
150. Buletin Hemofilie
A

000/mm3
* TS (normal) : 3
min
sec
* APTT (alungit): 40
sec!

mg/dl
151. Buletin Hemofilie B – modificate la fel ca in

hemofilia A!

000/mm3
* TS (normal) : 3
min
sec
sec!

mg/dl
152. Buletin fibrinoliza

primara
000/mm3
* TS (normal) : 3
min
* PT=quick (usor alungit/normal): 13

sec
* APTT (usor alungit/normal): 32

sec
* Fibrinogen (mult scazut): 75

mg/dl
* PFD (intens crescuti): 34 μg/mL (<4

μg/mL)
* D-Dimeri (normali): 0,17mg/L (<0,25

mg/L)
153. Buletin CID

incipient:
* nr trombocite (scazut): 20
000/mm3
* TS (alungit) : 8
min
* PT=quick (usor alungit/normal): 13

sec
* APTT (usor alungit/normal): 32

sec
* Fibrinogen (scazut): 185 mg/dl (scade

progresiv)
* PFD
(crescuti):24μg/mL
* D-Dimeri (crescut): 2.45

mg/L
154. Buletin CID

avansat:
* nr trombocite (scazut): 7
000/mm3
* TS (alungit) : 10
min
* PT=quick (alungit): 18
sec
sec
* Fibrinogen (scazut): 85 mg/dl (scade

progresiv)
* PFD
(crescuti):44μg/mL
* D-Dimeri (crescut): 3.45

mg/L
155. Diagnosticul diferential intre fibrinoliza primara si

CID
Fibrinoliza primara //
CID:
- nr trombocite normal // scazut - timpii de coagulare normali //

crescuti - D-Dimeri normali // crescuti - testul monomerilor de
fibrina (TMF) normal // pozitiv in CID incipient - AT III normal //
scazuta

Ce Este Hematopoieza, Unde Se Desfasoara Si Ce Procese Cuprinde?

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce Este Hematopoieza, Unde Se Desfasoara Si Ce Procese Cuprinde?

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS HEMATOPOIEZA

1. ​Ce este hematopoieza, unde se desfasoara si ce procese

Hematopoieza este procesul de formare și maturație a celulelor sanguine (hematii,

2. ​Cine regleaza hematopoieza?

Diferentierea este fenomenul prin care precursorii medulari capata caracteristici

cu functiile pe care le vor avea celulele adulte. Odata cu diferentierea celulelor

5. ​Ce stiti despre citokine?

6. ​Ce stiti despre transplantul de celule stem

LUCRARI PRACTICE MORFOLOGIE

Hematopoieza este procesul de formare și maturație a celulelor sanguine (hematii,

limfocite, trombocite) în organele hematopoetice (măduva osoasă, țesutul limfoid și sistemul

endotelial); începe din viața

Etapele sunt: Proliferarea, Diferenţierea , Maturatia , Trecerea în

8. ​Criterii de maturatie morfologica a celulelor hematopoietice.

9. ​Enumerati precursorii seriei eritrocitare

10. ​Enumerati precursorii seriei granulocitare

11. ​Reticulocitul - def, semnificatie clinica, valori normale

12. ​Aspecte morfologice de importanta diagnostica ale

13. ​Incluzii eritrocitare patologice

14. ​Indici eritrocitari: definitie, valori normale

4,5-5,0 mil/mmc la femei 5,0-5,5 mil/mmc la

femei - 41 - 43 % ​Volumul eritrocitar mediu (VEM) ​– reprezinta volumul

15. ​Formula leucocitara - valori normale

16. ​Diagnosticul hemolizei pe frotiul de sange

18. ​Reactia leucoeritroblastica - definitie,

19. ​Aspecte morfologice comune pe frotiul de sange periferic in sindroamele

20. ​Diagnostic diferential pe frotiul de sange periferic

21. ​Hiatusul leucemic: definitie si exemplificare

Absenta in formula leucocitara a formelor intermediare de maturatie pe linie

cu prezenta blastilor in proportie mare si a celulelor mature din hematopoieza normala

23. ​Pancitopenia: definitie si exemple

CURS ANEMII HEMOLITICE

26. ​Enumerati teste de diagnostic in anemiile

b) cresterea activitatii eritropoietice: reticulocitoza, prezenta de eritroblasti in sangele

27. ​Atitudine terapeutica intr-o anemie hemolitica la

29. ​Descrieti frotiu de sange in talasemia

30. ​Ce stiti despre hemoglobinuria paroxistica

31. ​Care sunt anemiile hemolitice cu hemoliza intravasculara,

5 ​alloanticorpi (AH izoimuna): reactii posttransfuzionale, boala hemolitica

5 ​agenti infectiosi: paraziti, bacterii ​5 ​agenti chimici: solventi organici, Pb,

33. ​Definitii anemii hemolitice

35. ​Ce stiti despre enzimopatii?

36. ​Indicatii splenectomie in anemii hemolitice, riscuri.

CURS ANEMII HIPOCROME FERIPRIVE

37. ​Diagnostic diferential intre anemia feripriva si anemia cronica

-hipocroma microcitara -feritina serica

38. ​Diagnostic diferential intre anemia cronica inflamatorie si anemia cronica

39. ​Ce stiti despre anemia

41. ​Cum este CTLF si protoporfirina libera eritrocitara in anemia

42. ​Clasificarea morfologica a anemiilor

43. ​Criterii de clasificare a anemiilor

44. ​Mecanisme de producere a anemiilor

46. ​Enumerati compartimentele fierului ​- Fe

47. ​Compartimentul de depozit al fierului

48. ​Compartimentul de transport al fierului

49. ​Manifestari clinice in anemia feripriva

50. ​Diagnosticul de laborator al anemiei feriprive ​1. Examenul sangelui

51. ​Diagnosticul diferential al anemiilor hipocrome ​-talasemia minora si

52. ​Tratamentul anemiei feriprive ​-etiologic:

CURS ANEMIE MEGALOBLASTICA

53. ​Definitia anemiei megaloblastice

54. ​Cauzele anemiei megaloblastice prin deficit de vit

55. ​Descrieti mecanismul fiziopatologic al anemiei prin deficit de vit

1. Ce este hematopoieza, unde se desfasoara si ce procese

2. Cine regleaza hematopoieza?

5. Ce stiti despre citokine?

6. Ce stiti despre transplantul de celule stem

8. Criterii de maturatie morfologica a celulelor hematopoietice.

9. Enumerati precursorii seriei eritrocitare

10. Enumerati precursorii seriei granulocitare

11. Reticulocitul - def, semnificatie clinica, valori normale

12. Aspecte morfologice de importanta diagnostica ale

13. Incluzii eritrocitare patologice

14. Indici eritrocitari: definitie, valori normale

femei - 41 - 43 % Volumul eritrocitar mediu (VEM) – reprezinta volumul

15. Formula leucocitara - valori normale

16. Diagnosticul hemolizei pe frotiul de sange

18. Reactia leucoeritroblastica - definitie,

19. Aspecte morfologice comune pe frotiul de sange periferic in sindroamele

20. Diagnostic diferential pe frotiul de sange periferic

21. Hiatusul leucemic: definitie si exemplificare

23. Pancitopenia: definitie si exemple

26. Enumerati teste de diagnostic in anemiile

27. Atitudine terapeutica intr-o anemie hemolitica la

29. Descrieti frotiu de sange in talasemia

30. Ce stiti despre hemoglobinuria paroxistica

31. Care sunt anemiile hemolitice cu hemoliza intravasculara,

5 alloanticorpi (AH izoimuna): reactii posttransfuzionale, boala hemolitica

5 agenti infectiosi: paraziti, bacterii 5 agenti chimici: solventi organici, Pb,

33. Definitii anemii hemolitice

35. Ce stiti despre enzimopatii?

36. Indicatii splenectomie in anemii hemolitice, riscuri.

37. Diagnostic diferential intre anemia feripriva si anemia cronica

38. Diagnostic diferential intre anemia cronica inflamatorie si anemia cronica

39. Ce stiti despre anemia

41. Cum este CTLF si protoporfirina libera eritrocitara in anemia

42. Clasificarea morfologica a anemiilor

43. Criterii de clasificare a anemiilor

44. Mecanisme de producere a anemiilor

46. Enumerati compartimentele fierului - Fe

47. Compartimentul de depozit al fierului

48. Compartimentul de transport al fierului

49. Manifestari clinice in anemia feripriva

50. Diagnosticul de laborator al anemiei feriprive 1. Examenul sangelui

51. Diagnosticul diferential al anemiilor hipocrome -talasemia minora si

52. Tratamentul anemiei feriprive -etiologic:

53. Definitia anemiei megaloblastice

54. Cauzele anemiei megaloblastice prin deficit de vit

55. Descrieti mecanismul fiziopatologic al anemiei prin deficit de vit

57. Tabloul clinic al anemiilor megaloblastice

58. Modificarile hemogramei in anemiile megaloblastice -anemie, adesea severa, cu

59. Modificarile medulogramei in anemiile megaloblastice -hiperplazie eritroida

60. Cum puneti diagnosticul de anemie megaloblastica prin deficit de vitamina

62. Urmarirea eficientei terapiei anemiilor megaloblastice -

65. Principii de tratament intr-o forma de LLC, precizati la care va

66. Complicatii LLC

67. Diagnostic de laborator LLC

68. Formulati o hemoleucograma sugestiva pt diagnosticul de LLC si precizati

69. Diagnosticul diferential intre LLC forma comuna/Leucemie cu celule

70. Factori prognostic LLC

1. Etiologia leucemiilor acute LAM: incerta. Asociere cu sdr mielodisplazice preexistente,

2. Clasificarea FAB a leucemiilor acute

3. Coloratii citochimice utilizare in diagnosticul leucemiilor acute

4. Anomalii cromozomiale frecvent descrise in unele tipuri de leucemii

6. Diagnostic paraclinic in leucemiile acute - hemograma + frotiu de SP -

7. Tratamentul suportiv in leucemiile acute - anemie:

8. Principii terapeutice in LAL

Factori prognostic in LAL: 5 V arsta > 50-60 – rau 5 N r

11. Evolutia si complicatiile in leucemiile acute - in cursul terapiei

71. Enumerati factori de prognostic in MM

72. Diagnostic diferential in MM

73. Principii terapeutice in MM

74. Diagnosticul paraclinic in MM 1) Examen SP 5 Anemie medie normocroma normocitara,

76. Descrieti aspectul maduvei osoase in

77. Diagnosticul clinic, de laborator in amiloidoza

78. Diferente intre MM si Boala von Waldenstrom

79. Formulati o hemoleucograma sugestiva pt LMC si precizati

) s e bazează pe două categorii de criterii. Se

82. Diagnostic diferential intre PV/TE

83. Diagnostic diferential in LMC -

84. Factori de risc asociati cu incidenta crescuta a limfoamelor

85. Factori de risc implicati in dezvoltarea LMNH

86. Care este originea specifica a diferitelor tipuri de