Trecerea pieței de capital din România de la statutul de Piață de Frontieră la cel de

Piață Emergentă Secundară

Dvorschi Cătălina(ECTS Bălți, an.II, gr. 2)
O piață emergentă(eng. emerging market) este, de obicei, considerată economia unei țări
care se află într-un anumit stadiu de dezvoltare, are o piață de capital reglementată și eficientă, iar
veniturile populației se află în continuare sub media țărilor dezvoltate. În prezent există 24 de piețe
emergente identificate în indexul MSCI: Brazilia, Chilie, Columbia, China Mexic, Peru, Republica
Cehă, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, Rusia, Africa de Sud, Malezia, Pakistan, Filipine,
Taiwan și Tailanda.
Dacă o țară beneficiază de statutul de „piață emergentă”, înseamnă că atât fondurile active, cât și
pasive, care utilizează indicele MSCI Emerging Markets ca punct de referință, pot investi în companii
listate în țara respectivă, ceea ce conduce la creșterea semnificativă a investițiilor străine.
Implicațiile sunt creșterea vizibilității pieței de capital pe plan internațional. Investitorii
care mandatează la rândul lor niște fonduri de investiții care să le gestioneze banii au un mandat
limitat, iar fondurile de investiții globale care gestionează sute de milioane de euro nu pot investi în
piețe de capital, care nu sunt emergente. Prin urmare, la data de 21 septembrie 2021, România a trecut
de la o „piață de capital” la una „emergentă”. Includerea țării în acest indice înseamnă că:
-predomină vizibilitatea;
-apare capitalul;
-există un amalgan de oportunități. Iar firmele care nu sunt listate la bursă pierd aceste oportunități de
investiții. Vor avea de pierdut cei care nu investesc în piața de capital, iar în România, din păcate, 90%
din avuția poporului este blocată în imobiliarte și depozite bancare.
Acest „moment istoric” s-a promovat datorită lui Darius Valcov și Eugen Orlando Teodorovici. De ce?
Pentru a deveni „piață emergentă secundară”, o burscă națională trebuie să respecte 9 criterii. Până
acum România îndeplinea 8 doar, însă lipsea criteriul lichidității, întrucât valoarea tranzacțiilor
derulate prin BVB nu atungea pragul solicitat de FTSE. Spre sfârșitul anului lichiditatea a crescut,
atunci când acționarii au vândut masiv acțiuni din cauza ordonanței 1141 a Guvernului Dăncilă,
concepută de Valcov și Teodorovici. În prima săptămână, indicele pricpipal al BVB a scăzut cu 11.5%,
însă datorită vânzărilor masive s-a respectat criteriul lichidității pentru ca BVB ă fie promovată ca
„piață emergentă secundară”.
Există o nuanță importantă: statistica oficială arată că înn 2019 lichiditatea bursei a fost
de 11.4 miliarde de lei, mai mică decât cea din 2018- 11.8 miliarde de lei. Trei acțiuni ale BVB au fost
puternic afectate de ordonanța 114, respectând criteriul de lichiditate cerut de:Banca Transilvania,
BRD, Romgaz. Însă, din septembrie 2020, acțiunile Băncii Transilvania, BRD și Romgaz au fost
incluse în 4 indici FTSE Rissell, iar în ansamblu România va avea o influență nesemnificativă
raportată la alte țări:
-FTSE Global All Cap-pondere de 0.008% pentru România
-FTSE All-Word-pondere de 0.009% pentru România
-FTSE Emerging All Cap- pondere de 0.078% pentru România
-FTSE Emerging-pondere de 0.085% pentru România

1
„Taxa de lăcomie”: (pensia private dispare; creditele vor fi mai scumpe; facturile la utilități vor fi mai mari; servicii
de telecomunicații mai mari, orele suplimentare nu mai sunt achitate.) https://cavaleria.ro/taxa-pe-lacomie/
 Președintele BVB, Radu Hanga și Directorul General al BVB, Adrian Tănase s-au expus
cu părerea în privința consolidării statului de Piață Emergentă:
„România are o nouă autostradă care ne conectează cu întreaga lume, nu doar cu Europa. Ca urmare a
promovării la statutul de Piață Emergentă, autostrada reprezentată de piața de capital facilitează
circulația fluxurilor de bani oriunde în lume. Avem astfel cea mai bună dovadă care arată de ce listarea
la bursă a companiilor, fie că au acționariat majoritar de stat sau privat, reprezintă calea spre
dezvoltarea economică și sustenabilă a României. Continuarea procesului de listare asigură
valorificarea oportunităților și deschide calea spre accesul la capital într-un mod rapid și eficient.
Obiectivul principal comun, atât în mediul economic cât și în cel politic, este dezvoltarea României”. -
Radu Hanga
„România are șansa de a fructifica oportunitățile oferite de noul statut de Piață Emergentă pentru că, în
acest moment, sunt mai multe companii candidate care pot îndeplini criteriul de lichiditate. Noi
emitenți vor putea intra în indicii FTSE Russell dacă vor îndeplini la următoarele evaluări criteriul de
lichiditate. Consolidarea acestui nou stat pe care l-am câștigat se poate realiza doar prin creșterea
numărului de companii românești prezente în indicii Piețelor Emergente, iar acest lucru înseamnă că
vom avea companii românești mai valoroase și mai puternice, ceea ce va contribui la dezvoltarea
economiei românești. Tocmai de aceea este nevoie de o strânsă colaborare între Bursa de Valori
București și autorități, între mediul de business și mediul politic, astfel încât să reușim împreună să
dublăm, în următorii 10 ani, gradul de reprezentativitate al pieței de capital în economie, de la nivelul
actual de 10% la 20% din PIB”. - Adrian Tănase
Care totuși sunt efectele „pieței emrgente” pentru țară?
Parametrii bursei, inclusiv cei oferiți de FTSE Russell, sunt folosiți de fondurile de investiții din
întreaga lume pentru a identifica modul în care investesc banii investitorilor. Fodurile de investiții, în
special, investesc în piețe dezvoltate și resping prin regulament ideea de a investi pe piețele de
frontieră. Prin urmare, principalul efect al promovării României ca „piața emergeentă secundară” este
că fondurile de investiții care gestionează sute de miliarde de euro vor investi în România prin
intermediul celor patru indici care integrează și acțiunile Băncii Transilvania, BRD și Romgaz. Astfel,
după septembrie 2020 este garantat că prețurile și lichiditatea acțiunilor românești să crească, mai ales
a celor trei companii anterior menționate.
Această schimare are efecte considerabile și pentru cetățeni. Un aspect neluat în considerație este
că, atunci când bursa traversează o perioadă profitabilă, iar economia țării respective merge bine, fiind
explicat simplu, precum că este o bursă pe o traiectorie pozitivă, fiind o dovadă că marile companii
prezente pe BVB traversează o perioadă economică pozitivă, iar asta se traduce atât prin potențial
pentru acționari, cât și în investiții pentru dezvoltarea și progresarea afacerilor. Iar aceste investiții pot
genera creșteri de salarii și apariția unor noi locuri de muncă.
De asemenea, o perioadă avantajoasă pentru bursă are ca efect secundar determinarea altor companii
(mici sau mari) să se listeze pe bursă pentru a căuta finanțare pentru dezvoltarea afacerilor ca
alternativă în loc de a lua credite bancare. Iar acest lucru înseamnă posibile creșteri de salarii și de
sigur creșterea numărului de locuri de muncă.
Consider că, acesta este un exemplu clar al faptului că economia românească poate depăși
obstacolele de pe drumul său și poate obține rezultate foarte bune atunci când legislația și
reglementările sunt favorabile.
Până acum, piața României era pecepută drept o piață nu prea sigură, cu un număr mai mic de
lichidități și riscuri mari. Sursele de finanțare a economiei erau limitate. Acesta este rezultatul a ani de
eforturi din partea BVB, a comunității de investitori din România și a autorităților de a crea lichiditate
și de a îndeplini toate criteriile necesare acestui progres.
REFERINȚE:
https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=bvb
Articole https://cavaleria.ro/
Articole https://www.digi24.ro/
Articole https://www.economica.net/