ELVIRA ROTUNDU

Unitateea de învăţţare 1.
ISTORIIA ÎN CA ADRUL CU URRICULU UM-ULUI PENTRU
P Î
ÎNVĂŢĂMÂ
ÂNTUL PRIMAR;
COREL LAȚII CU ALTE
A DISC
CIPLINE DIN PLANUL
L DE ÎNVĂȚ
ȚĂMÂNT

I.11. LOCUL ŞI RO
OLUL ISTORIEI ÎN CURRICUL
LUM PENTRU ÎN
NVĂŢĂMÂNTUL
L PRIMAR

Isttoria, ca disciplină de înnvăţământ, are

a un rol deecisiv în form marea persoonalităţii elevvului şi în
pregătireea acestuia pentru
p viaţă. Încă din cele mai vechi timpuri s-a recunoscut
r im
mportanţa cuunoaşterii
istoriei înn înţelegereaa prezentului,, afirmându-sse pe drept cuvânt
c că istooria este "maarea carte" a omenirii.
Prezentuul trăit este înn strânsă interdependenţţă cu trecutul, iar actualitatea cu dimeensiunea ei cotidiană,
c
cu probleematica şi im mperativele ei
e nu pot fi înţelese de eleevi fără o cunnoaștere și înnțelegere a trecutului,
t
a anteceedentelor carre au generat-o sau au innfluenţat asuppra plăsmuirrii ei. De asem menea, fără o viziune
lucidă assupra prezenntului care nee înconjoară nu se poatee detecta calea spre viitoor, spre transsformarea
condiţiiloor existente în
î vederea asigurării
a uneei ordini sociaale mai demne, mai umaane, în congrruenţă cu
tendinţa spre schimbbare, care estte o trăsăturăă caracteristiccă a societăţţii omeneşti.

Importanța cunoașterii
c isttoriei a fost subliniată
s de--a lungul timppului prin afirrmații precum
m:
- “Istoria este dascăluul vieţii.” (Ciccero)
- “Istoria este cea maai folositoare dintre preocupările inteleectuale.” (Sallustius)
- ”Istoria e viața omenească, probblemele de odinioară suntt de acum, înn altă formă, cu alți oameni.” sau
- ”Istoria ne face mai sociabili, maai altruişti, maai iubitori de om şi de viaţţă.” (Nicolae Iorga) 2

Avvând în vedere rolul impportant pe care c l-a avutt și îl are isstoria în dezzvoltarea commplexă și
completăă a personaalității umanee, aceasta figurează
f caa disciplină distinctă
d și în curriculum
m actual,
începândd cu învăţăm mântul primar. Prin învăţarrea istoriei, copiii
c sunt ajuutaţi să se cuunoască pe sine,
s să-și
cunoască istoricul familiei, al com munității localle, naționale și universalee, înţelegândd ceea ce s-aa petrecut
şi ce s-aa realizat de-aa lungul timppului. Mai muult decât atât,, istoria este piatra de tem melie pentru formarea
unei connştiinţe activee, care să asoocieze idealuurile umanităţii cu cele alee cetăţii, ale comunităţii loocale sau
naţionalee. Istoria proomovează scopuri
s sociaale, culturalee, civice, preecum: dobânndirea unei identităţi,
asumareea unei moştteniri culturaale şi de civiilizaţie, practticarea cetăţţeniei active, participareaa la viaţa
publică. Istoria vizeaază atât laturra cognitivă, cât şi pe ceea raţional-affectivă, contrribuind la deezvoltarea
cunoştinţelor din toatte sferele exxistenţei sociaale, a capacităţilor intelecctuale ale eleevului în conncordanţă
cu cerinţţele vieţii conntemporane, cu progreseele ştiinţifice și tehnologiice. Alături dde celelalte discipline,
d
istoria coontribuie la stimularea
s innteresului penntru ştiinţă şi
ş la formareaa gândirii loggice, a spirituului critic,
îndeosebbi prin formarea deprindeerii de a sintetiza, argumeenta şi interprreta obiectiv ffenomenele istorice.

TEMĂ DE REFLECŢIE
R
Citiți afirrmaţiile citatee în text, apparţinând lui Cicero, Sallustius şi N. Iorga. Rapoortați-vă la experiența
dumneavvoastră și identificați cel puțin o situație în care ați valorificaat ceea ce ațți învățat la istorie pe
parcursuul școlarității.

Sttudiul istoriei oferă posibilitatea de a reflecta asupra trecutuluui pentru a înnţelege prezeentul, dar
mai aless pentru a prooiecta un viittor mai bun. Tocmai de aceea,
a învăţaarea istoriei aar trebui să ocupe
o un

2 N. Iorga., (1911), Generralităţi cu priviree la studiile istoorice, Bucureşti,, p. 43

246
 ISTORIE ŞI DIDACTICAA ISTORIEI

loc privilegiat în eduucaţia pentruu o cetăţeniee activă şi reesponsabilă. Acest lucru a fost subliniat şi în
documenntele educaţiionale elaborate la nivel european3, potrivit căroora predareaa istoriei ocuppă un loc
central în
î educaţia cetăţenilor,
c c
care trebuie să fie respoonsabili şi im mplicaţi activv în viaţa soocială, să
respectee diferenţele culturale şi identităţile naţionale, să s susţină activ
a valori fuundamentalee precum
toleranţaa, înţelegereaa şi respectuul reciproc, democraţia, drepturile
d omului ş.a. Aceelaşi documeent atrage
atenţia asupra
a faptuului că predaarea istoriei nu trebuie să fie un innstrument dee manipularee în scop
ideologicc, de propagaandă sau de promovare a ideilor intoleranţei, a ceelor ultranaţioonaliste, xenoofobe sau
a antiseemitismului. Aceasta
A cu atât mai mult
m cu cât istoria poatee deveni uşor un instruument de
manipulaare, prin faalsificarea sau omisiuneea de doveezi, prin distorsionareaa interpretărrilor, prin
ultranaţioonalism, prinn negarea saau omiterea unor fapte isstorice. De aceea,a predarea istoriei trrebuie să
asigure dezvoltarea capacităţilor critice ale elevilor,
e a abbilităţilor de a gândi autoonom, de a manifesta
m
obiectivittate şi rezisteenţă la manipulare, prin studiul
s critic al evenimenntelor controvversate, prin luarea în
discuţie a diferitelor opinii, punctte de vederee, prin studiuul diferitelor domenii:
d poliitic, economiic, social,
cultural şi al influennţelor reciprooce dintre ţăări. În acelaaşi timp, preedarea istorieei trebuie să aibă o
accentuaată dimensiuune europeaană, focalizânndu-se pe evenimentele
e e şi epocile care au conntribuit la
formareaa conştiinţei europene şi pe construcţia europeannă, astfel încât „să permittă cetăţenilor Europei
să îşi forrmeze propria identitate individuală şi ş colectivă prin
p cunoaşteerea moşteniirii istorice coomune în
aspectele sale localee, regionale, europene
e şi globale.
g

În sintezză, la nivelul politicilor edducaţionale ale Uniunii Europene

E see subliniază importanţa istoriei ca
disciplinăă de învăţăm mânt în conturrarea dimenssiunii europene sub trei aspecte:
1. moşteenirea culturală comunăă bazată pe tradiţiile culturale şi identităţile naţionnale şi pe proocesul de
consttrucţie europeeană;
2. dimensiunea civvică–dimensiunea cea mai m „funcţionnală” şi mai pragmatică a predării istoriei
i în
şcoală;
3. importtanţa didacticcilor moderne, axate pe elev,
e pe auto
onomia în în nvăţare a accestuia şi pe abilităţile
şi depprinderile inteelectuale com
mplexe.

I.22. PROGRAMAA ȘCOLARĂ DEE ISTORIE PENTTRU CLASA A IV-A

În învăţământtul românessc actual, Isstoria este prevăzută p caa disciplină dde studiu disstinctă în
cadrul cuurriculum-uluui din învăţăm mântul primaar la clasa a IV-a, făcândd parte din A Aria curricularră “Om şi
societatee, alături de geografie,
g edducaţie civicăă şi religie.
Elemente de conţinut
c istoric se regăsessc însă şi în parcursul
p claaselor anteriooare, în cadruul textelor
cu conţinnut istoric dinn manualele de d Limba şi literatura
l rom
mână, care auu un rol impoortant în familiarizarea
elevilor cu unele dintre cele mai m semnificative momente sau personalităţi din istorie. Fără F a le
transformma în lecţii de istorie şi ş a neglija exersarea cititului,
c la acceste lecţii este bine ca lectura
explicativvă să fie foloosită în aşa feel încât să fiee atinse şi obiectivele speecifice studiului istoriei.
Prrograma de istorie
i în vigooare începânnd din anul școlar
ș 2016-220174 propunne ca scop al a studierii
istoriei în
î clasa a IV V-a familiarizzarea eleviloor cu teme referitoare la trecutul m mai apropiat sau mai
îndepărtaat al localităţii natale, al României şi al Europei, utilizând miijloace adecvvate vârstei acestora.
Pornind de la modeelul didactic al istoriei, conceput c penntru toată durata şcolarităţii, experieenţele de
învăţare propuse repprezintă, deopotrivă, etappe ale unui tip specific dee antrenamennt intelectuall şi ocazii

3 Recomanndarea nr.15/20001cu privire laa studiul istoriei în secolul XXI, elaborată de Comitetul
C de Miniştri din cadrull Consiliului
Europei
4 Program
ma de istorie penntru clasa a IV-aa, aprobată prinn O.M.E.N. nr. 5003/02.12.201
5 14 și se găseștee pe www.edu.rro

247
ELVIRA ROTUNDU

pentru vaalorificarea experienţelor

e afectiv-atituddinale. Nucleeul funcţional al programeei este reprezentat de
competeențele specificce, activităţilee de învăţaree şi conţinutuurile propuse.

În elaborrarea programmei s-au avuut în vedere:

 modifficările de sttructură a sisstemului de învăţământ (scăderea vâârstei de şcoolaritate şi extinderea
durattei învăţămânntului obligatooriu);
 contribuţia istoriei la obiectivelle etapei de şcolaritate
ş pee care o reprezintă învăţăământul primaar;
 recom mandările refferitoare la sttudiul istoriei,, cuprinse în documente elaborate
e la nivel europeaan5;
 rezulttatele unor ceercetări referritoare la studdiul istoriei înn învăţământul primar;
 valoriificarea expeerienţei cadreelor didactice care au utilizzat programaa anterioară;
 contribuţia istoriei la competennţele de bazăă care se dezzvoltă prin învvăţământul pprimar.

Prrograma prezzintă, pe lânggă competennțele generalee şi specificee, exemple dee activităţi dee învăţare
construitte astfel încât să valorificee experienţa concretă a elevului
e şi să poată fi integgrate unor sttrategii de
predare--învăţare adeecvate conteextelor variatte de instruirre. Conţinutuurile sunt orgganizate în jurul unor
domenii relevante pentru
p elev şi reprezenntative din perspectiva
p ştiinţei şi a cerinţelor societăţii
contempporane. Stanndardele currriculare de performanţă reprezintăă reperele îîn evaluareaa calităţii
procesului de învăţarre.

Programa șccolară în vigooare:

 propuune compettențe speciffice, exemp ple de activvităţi de învvăţare şi coonţinuturi proiectate
pentrru o oră pe săptămână.
s
 oferă posibilitateaa profesorilorr de la învăţăământul primaar de a optaa pentru anuumite conţin
nuturi din
cele prevăzute de programăă.
 cuprinnde următoaarele elementte:
o Coompetențe generale
o Coompetențe sppecifice și exxemple de acctivități de învvățare
o Coonținuturi
o Suugestii metoddologice

Foorma actualăă a programeei propune un parcurs dee cunoașteree prin care elevii fac cunooștință cu
trecutul pornind de la situații fam miliare (faptee, evenimente legate dee trecutul fam miliei sau al localității
natale) și
ș continuă cuu teme care ses situează laa mai mare distanță
d mp și spațiu. Concepția pe care se
în tim
întemeiaază programaa integreazăă aspecte caare au în vedere, deopotrivă, ținte eeuropene în domeniul
educațieei, asumate prin legislațția naționalăă, dezvoltări actuale dinn domeniul științelor înnvățării și
valorificaarea bunelor practici de aplicare
a a cuurriculumului școlar în Roomânia și înn alte țări. Elementele
care au caracter
c de obligativitate
o pentru cadruul didactic sunt competențele și conținnuturile.

5Recoman
ndarea nr. 15/22001 a Consiliului Europei cu privire la stuudiul istoriei în secolul XXI şşi Memorandum
mul asupra
Învăţării Permanente,
P Coomisia Comunităăţilor Europenee, 2000

248
 ISTORIE ŞI DIDACTICAA ISTORIEI

C
Competențe ele sunt anssambluri struucturate de cunoștințe,
c a
abilități și atitudini dezvooltate prin
învățare,, care permit identificareea și rezolvaarea unor probleme speecifice unui domeniu sau a unor
problemee generale, în î contexte particulare divverse.
 Competențele geenerale sunt competențele dezvoltatee prin studiereea istoriei în învățământuul primar.
 Competențele sp pecifice se formează
f pee parcursul unui an școlaar, sunt derivvate din competențele
generale și repreezintă etapee în dobânddirea acestorra. Competeențele speciffice sunt însoțite de
exemmple de activvități de învăățare, care coonstituie modalități de organizare a activității diddactice în
scopuul realizării coompetențelor.

C
Conținuturil le învățării sunt organizzate pe dom menii și repreezintă achiziiții de bază, mijloace
informațiionale prin caare se urmărrește realizarrea competennțelor.
 Moduul de abordaare propus integrează isstoria locală în istoria națională n și ppe aceasta în istoria
univeersală.
 Alături de studieerea evenimeentelor, actuuala program mă propune o perspectivă culturalăă, oferind
elevilor ocazia dee a afla despre alte poppoare europeene, despre ocupații, mood de viață, obiceiuri,
influeențele reciprooce sau desppre conducăttorii care le-aau făcut onoaare. Astfel, eelevii din învăățământul
primaar iau contacct succint cu noțiuni și infformații ce urmează a fi consolidate pe parcursull ciclurilor
gimnaazial și liceal.
 Datorrită specificuului lor, câteeva dintre teemele propuuse de proggramă sunt formulate înn termeni
generali. În funcțiee de intereseele elevilor, de
d resursele didactice,
d dee elemente suuport pe caree le poate
oferi școala,
ș profeesorul va optaa pentru cel puțin unul dinntre conținutuurile recomandate

APLICAŢIE
A
Analizaţi unităţile de conţinut prevvăzute de prrograma de isstorie pentru clasa a IV-aa şi marcaţi-le pe cele
pentru caare aţi opta din
d listele preezentate; Notați aspectelee pe care le-- aţi avut în vvedere atuncci când aţi
optat penntru anumite conţinuturi?

Activitățile de
A d învățare din d programăă:
 Nu au
a caracter de obligativvitate, ci repprezintă sugeestii de de activități
a caree integreazăă strategii
didacctice și care valorifică
v expperiența conccretă a elevului.
 Cadruul didactic are
a libertateaa de a utilizaa exemplele de activități de învățaree pe care le propune
progrrama școlarăă, de a le com mpleta sau de a le înloccui, astfel înccât acestea ssă asigure unn demers
didacctic adecvat situației
s conccrete de la claasă.
 Se assigură, în accest fel, prem misele aplicării contextualizate a programei
p șșcolare și prroiectării
unor parcursuri de învățare personalizaate, pornind de la specifficul dezvolttării elevilor..

S
Sugestiile m
metodologicce au rolul dee a orienta cadrul
c didactic în utilizareea programei școlare,
oferind suport
s pentrru proiectareea demersullui didactic și pentru reealizarea acttivităților de predare-
învățare--evaluare, în concordanțăă cu specificuul disciplinei și cu particullaritățile de vvârstă ale elevilor.

249