Alimentația la vârstnici.

Alimentația în principalele
afecțiuni digestive.
 Afecțiunile digestive la pacientul vârstnic
• Cauze:
- alimentație necorespunzătoare
- modificări ale dentiției
- resurse financiare reduse
• Manifestări clinice
Ø Manifestări generale
‒ Modificări ale G
‒ Fatigabilitate
‒ Durere
Ø Manifestări specifice
‒ Tulburări ale tranzitului intestinal, ale aportului de
alimente
Afecțiunile digestive la pacientul vârstnic
• Particularități ale afecțiunilor digestive la
vârstnici
ØHDS
→ determină rapid complicațiile hipovolemiei,
iar vâscozitatea ↑ determină CID
ØUlcer gastro-duodenal
→ factori iatrogeni frecvent implicați
→ simptomatologie de obicei diminuată
→ dietă mult mai puțin rigidă
Afecțiunile digestive la pacientul vârstnic
• Particularități ale afecțiunilor digestive la
vârstnici
Ø Cancer gastric
→ incidența maximă la 50-65 ani
Ø Infarct intestinal
→ mortalitate mare
→ intervenție chirurgicală de urgență
Ø Ileus mecanic
→ frecvent determinată de tumori, volvulus, bride
inflamatorii sau postoperatorii
→ durere de intensitate mai redusă, caracterul mai
șters, vărsăturile sunt tardive
→ oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale e
inconstantă (atenție la constipație)
Afecțiunile digestive la pacientul vârstnic
• Particularități ale afecțiunilor digestive la
vârstnic
ØCancer de colon
→ simptomatologie dominată de disconfort
abdominal, modificări de tranzit intestinal,
anemie
→ evaluarea greutății, a tulburărilor de
digestie
→ menținerea unui mediu, climat adecvat
→ evaluarea durerii, a hemoragiei și a
fatigabilității
→ administrarea tratamentului prescris
Bolile hepatice
 Introducere
• Ficatul îndeplineşte un rol central în multe procese
metabolice

• Peste 500 de funcţii

– Metabolismul proteinelor
– Metabolismul glucidelor
– Metabolismul lipidelor
– Stocarea şi activarea vitaminelor
– Sinteza hormonilor steroizi
– Apărarea împotriva infecţiilor
– Detoxifierea unor substanţe
– Conjugarea bilirubinei
Hepatitele
• Hepatita = inflamaţia ţesutului hepatic

• Etiologie
– Consum de alcool
– Toxice
• Tetraclorura de carbon
– Infecţii virale
– Autoimune
– Metabolice
– Medicamente
– Steatohepatita nonalcoolică
Hepatitele virale
• 5 virusuri care determină hepatite
– Acute:
•A
•E
• B
• C
• D
– Cronice (posibil şi acute, iniţial)
• B (± D)
•C
 Dieta
• Nimic specific • Conţinut de lipide
– Uşor hipolipidic
• Recomandări:
– Dietă hipercalorică: • Suplimentare
• 30-35 kcal/kg corp/zi – Vitamine din grupul
– Conţinut crescut de B (B1, B9, B12)
glucide
– vitamina K
– Conţinut de proteine:
• Hepatite acute – Vitamina C
– 1-1,2 g/kc corp/zi – Zn
• Hepatite cronice
– 0,8-1 g/kg corp/zi • Hidratare adecvată
• Consum de antioxidanţi
• Consum de cafea

• Sistarea consumului de alcool (!)

• Atenţie la excesul de
– Vitamina A
– Fe

• Mese frecvente, reduse cantitativ

• Repaus
• Igienă (!)
• Controlul greutăţii
Ciroza hepatică
• Ciroza =
– Degenerarea cronică a celulelor parenchimului
hepatic
– Îngroşarea ţesutului înconjurător

• Cauze
– Cele mai frecvente
• Alcoolism (ciroza Laennec)
• Hepatita C
– Alte cauze
• Alţi viruşi hepatici (B)
• Ciroza biliară primitivă
• Ciroza autoimună
• Steatoza hepatică nonalcoolică
• Toxice
• Boli înnăscute de metabolism
 Manifestări
• Scăderea masei musculare

• Scăderea nivelului vitaminelor, mai ales al celor liposolubile

• Tulburări ale statusului mental

• Malabsorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile

• Scăderea sintezei hepatice de proteine, cu hipoalbuminemie

consecutivă

• Scăderea sintezei factorilor de coagulare, cu apariţia sângerărilor

• Encefalopatia hepatică

• Anomalii ale toleranţei la glucoză, suscepitibilitate de a dezvolta diabet

zaharat
 Dietă
• Aport caloric crescut:
– 30-40 kcal/kg corp/zi
• Proteine: 16%
– Vegetale: 10%

• Lipide: 28-30%

• Glucide: 55%
– Glucide simple: maxim 10%
• Proteine:
– În general, aport crescut:
• 1-1,5 g/kg corp/zi, pentru evitarea malnutriţiei
– În caz de encefalopatie: aport mai mic:
• 0,5-0,74 g/kg corp/zi

– Controverse asupra originii proteinelor

• Proteine de origine vegetală ?
– Important este conţinutul lor în fibre
» Participă la eliminarea azotului
» Nu foarte bine tolerate
• Lipide
– Bine tolerate
– Acizi graşi omega 3
– Evitarea excesului

• Glucide
– În funcţie de valoarea glicemiei şi de statusul
glicemic
• Suplimentarea vitaminelor deficitare
– Grupul B
–C
– K – uneori necesară

• Suplimentarea mineralelor deficitare

–K
– Zn
– Mg

• Ca: 500 mg/zi, de rutină

• Atenţie
– Este necesară monitorizarea vitaminelor
•A
•D

– Excesul lor poate fi nociv

– În caz de deficit, trebuie suplimentate
 Stil de viaţă
• Evitarea consumului de alcool

• Orar regulat al meselor, cu 4-6 mese/zi

• Repaus postalimentar
 În caz de ascită
• Aport redus de Na:
– 2 (maxim 4 g) NaCl/zi

• Restricţie de lichide:
– 1-1,5 l/zi
– 2/3 la mese
– 1/3 pentru medicaţie sau în caz de sete

• Atenţie la K la cei care iau spironolactonă

În caz de encefalopatie hepatică
• Aport de proteine redus:
– Iniţial: 0,5 g/kg corp/zi
– Apoi creşte până la 0,74-1 g/kg corp/zi
– De preferat lapte şi ouă, nu carne roşie sau de
pasăre

• Lactuloză

• Pentru a oferi energie, aport crescut de

– Glucoză
– Glucide
– Lipide
• Suplimentare cu • Atenţie la
vitamine şi minerale – Sodiu
– B3 – Lichide
– B1 – Vitamine liposolubile
– B9 – Cu
– P – Mn
– Zn – Fe
– Ca
– Mg
Ficatul gras nonalcoolic
(NASH)
• Cea mai frecventă afectare cronică a ficatului

• Manifestarea hepatică a sindromului

metabolic

• Cauza: insulinorezistenţa

• Poate progresa spre

– Steatohepatită
– Ciroză
– Carcinom hepatocelular
 Tratament
• Modificarea stilului de viaţă

• Scădere în greutate

• Dietă

• Exerciţiu fizic
 Dieta
• Glucide
– Evitarea glucidelor simple
• Aport optim de fibre: 30-45 g/zi
– 20-30% fibre solubile
• Proteine:
– Dietă normoproteică
• Lipide
– Aport scăzut de lipide saturate (sub 10%)
– Aport crescut de acizi graşi mononesaturaţi: 10%
– Aport optim de acizi graşi omega 3 şi omega 6
• 1-2 g ulei de peşte/zi
– Aport redus de acizi graşi trans: sub 2 g/zi
Alcoolul
 Alcoolul
• Afectează motilitatea gastrointestinală
– Diaree
– Malabsorbţie

• Esofagită
• Gastrită şi duodenită acută

• Intoleranţă la lactoză

• Steatoree
 Principalele consecinţe nefaste
• Afectarea ficatului, cu apariţia cirozei

• Accident vascular cerebral (AVC)

– Cantităţi mai mari de 45 g/zi = factor indepedent de risc
pentru AVC

• Cardiomiopatie dilatativă

• Modificări hematologice
– Anemie (macrocitară)
– Granulocitopenie
– Trombocitopenie
• Băuturile alcoolice conţin
– Apă
– Alcool etilic
– Glucide – în cantităţi variabile
– Alte substanţe – în cantităţi mici
– Conţinut caloric: 1 g etanol = 7,1 kcal

• Conţinutul în glucide – diferit în funcție de

tipul băuturii
Afectarea hepatică în cazul
consumului de alcool
 Manifestări
• Malnutriţie protein-calorică
– Alcoolicii iau 1/3 din aportul caloric zilnic din alcool

• Deficit de vitamine, atât hidro-, cât şi liposolubile

– A C
– D B9
– B1 B6

• Deficit de minerale
– Zn Fe
– Ca Mg

• Malabsorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile, în

special când există şi insuficienţă pancreatică
asociată
• Poate exista nivel seric crescut al unor minerale
– Fe
– Cu
– Ni

• Precipitarea atacurilor de gută

– Creşte acidul uric
– Scade excreţia sa urinară

• Hipertrigliceridemie

• Cetoză, prin utlizarea acizilor graşi ca substrat

energetic
• Clasic, efectele malnutriţiei în alcoolism
sunt:
– Encefalopatie Wernicke
– Psihoză Korsakoff
– Scăderea masei musculare
– Pierdere în greutate
– Afectare hepatică
Consumul acut al unei cantităţi mari de alcool

• Efecte
– Efect toxic hepatic acut
– Gastrită alcoolică
– Se manifestă prin
• Inapetenţă
• Greţuri
• Vărsături
• Hipoglicemie à jeun, din cauza
– Epuizării rezervelor de glicogen din ficat
– Blocarea gluconeogenezei din AA

• Tratament nutriţional
• Scăderea temporară a aportului proteic, pentru evitarea
encefalopatiei
• Terapia de bază
– Abstinenţa
 Tratament nutriţional în alcoolism

• Aport de proteine în funcţie de gradul

afectării hepatice

• Corectarea deficitelor de vitamine

– De rutină
• B1
• B2
• B6
• B9
– Cu atenţie în ceea ce priveşte hipervitaminoza
• A
• Corectarea deficitelor de minerale
– Zn
– Ca
– Mg
– Fe (?)

• Abstinenţă

• Dietă ca la o persoană sănătoasă

Afecţiunile stomacului
Ulcerul gastro-duodenal
 Definiţie
• Rezultat al ruperii echilibrului între factorii de
apărare şi cei de agresiune, de la nivelul mucoasei
stomacului şi duodenului

• Apare o eroziune, care avansează prin musculara

mucoasei până la submucoasă sau chiar până la
stratul muscular

• Eroziunea este înconjurată de infiltrat inflamator de

tip acut sau cronic

• Boală frecventă (10%)

 Etiologie
• Agentul cauzal cel mai important –
Helicobacter pylori (75% dintre cazuri)

• Alţi agenţi:
– Aspirina
– Antiinflamatoare nesteroidiene

• Secreţia gastrică acidă

• Ulcerul de stres
 Dieta
• Dieta nu mai este esenţială

• Există baze teoretice pentru restricţionarea

consumului de
– Alcool
– Cafea
– Lapte
– Condimente

• Dar, în prezent, dieta este reglată de toleranţa

individuală
 Recomandări
• Mese mici, frecvente, evitarea pauzelor lungi între
mese

• Cantitate optimă de proteine şi vitamina C

(promovează vindecarea)

• Respectarea intoleranţelor individuale

– Sucurile de citrici şi sucuruile acide pot da dureri în
perioadele acute

• Broccoli şi cruciferele cresc protecţia mucoasei

gastrice

• Soia pare benefică

• Limitarea stimulării gastrice prin evitarea
consumului de
– Cafeină (ceai, cafea, coca cola, ciocolată, alte
băuturi cu cafeină)
– Alcool (mai ales bere şi vin), evitarea consumului
de alcool pe stomacul gol
– Mentă
– Piper verde
– Usturoi
– Chili
– Cuişoare
– Alimente foarte bogate în lipide
• Evitarea agresiunilor
– Termice
• prea rece
• prea fierbinte
– Mecanice
• insuficient mestecat
– Chimice
• Condimente
• Afumături
• Prăjeli
– Osmotice
• excesiv de dulce
• excesiv de sărat
• Atenţie la sursa de apă (poate fi izvorul
infecţiei cu H. Pylori)

• Sistarea fumatului

• Evitarea gustărilor înainte de culcare

(stimulează secreţia acidă noctunră)

• Atenţie! Poate apărea deficit de

vitamina B12 şi anemie
Gastrita
 Definiţie
• Inflamaţia mucoasei stomacului

• Tipuri:
– Bacteriană (H. pylori)
– Autoimună
– Indusă de alcool
– Prin reflux biliar
– Atrofică
 Recomandări
• Evitarea alimentelor la care există intoleranţă

• Este necesară o hidratare optimă

• Limitarea aportului de lipide (scad motilitatea

alimentelor)

• Limitarea consumului de alcool

Afecţiunile căilor şi vezicii
biliare
Litiaza biliară
 Dieta

• Aport caloric în funcţie de statusul ponderal

• Aport lipidic
– Diminuat în fazele acute
– Apoi se creşte în funcţie de toleranţa individuală

• Evitarea alimentelor care produc flatulenţă

 Alimente recomandate
• Produse de • Lapte şi derivate
panificaţie – Lapte slab
– Pâine – Iaurt
• Albă/intermediară, – Brânză de vaci
• Prăjită
– Urdă
– Griş
– Telemea desărată
– Orez
– Brânzeturi
– Tăiţei nefermentate
• Carne şi derivate • Grăsimi
– Carne slabă, fără – Unt – 10 g/zi
piele
– Ulei – 20 ml/zi
• Vită
• Pui
• Curcan • Ouă
• Peşte
– Albuş de ou preparat
– Ou fiert moale
• Preparare
– Fierbere
– Înăbuşire
• Legume • Lichide
– Cu celuloză fină – Ceaiuri de plante
– Fierte • Muşeţel
– Piure • Sunătoare
– Coapte • Tei
• Rozmarin
• Fructe – Sucuri de
– Coapte fructe/legume
– Compoturi – Limonadă
– ± Crude
 Mod de preparare
• Preparare cât mai simplă

• Adaos minim de ulei

– Fierbere
– Înăbuşire
– Coacere

• Mese mici, mai frecvente: 5-6/zi

• Evitarea alimentelor
– Foarte reci
– Foarte fierbinţi
 Alimente de evitat
• Cele cu conţinut crescut de lipide
• Carne grasă • Conserve în grăsime
– Gâscă – Carne
– Raţă – Peşte
– Peşte gras • Brânzeturi grase
– Porc
• Smântână
– Oaie
– Vânat
• Ouă
– În cantitate mare
• Carne afumată – Fierte tari, prăjite
• Icre • Slănină, untură
• Fructe de mare • Grăsimi prăjite
 Alimente de evitat
• Panificaţie • Patiserie
– Pâine neagră – Aluat dospit
– Pâine foarte – Prăjituri
proaspătă • cu cremă de unt şi ouă
– Făinoase • cu nuci / alune
nedecorticate • cu cacao / ciocolată
– Creme de ouă
– Înghetaţă
 Alimente de evitat
• Legume cu celuloză • Fructe
dură – Cu mulţi sâmburi
– Leguminoase uscate – Oleaginoase
– Gulii • Alune
– Ridichi • Nuci
• Migdale
– Castraveţi
– Varză
– Ceapă
– Usturoi
 Alimente de evitat
• Condimente iritante • Lichide
– Exces de sare – Alcool
– Piper – Cafea
– Boia iute – Băuturi
– Hrean carbogazoase
– Ceapă
– Usturoi • Altele
– Muştar – Supe grase
– Rântaş
– Sosuri grase
– Maioneză
Colecistita acută
Dietă:
•Hipocalorică
•Normoproteică
•Hipolipidică
•Normoglucidică
• După remiterea episodului acut: reluarea
alimentaţiei orale
– Lapte şi produse lactate: iaurt, brânză de
vaci, caş, urdă
– Carne şi peşte: 100 g - peşte slab alb, pasăre,
pui, vită, fiartă sau rasol
– Ouă (albuşul): spume de albuş cu zahăr,
bezele
– Pâine albă, prăjită
– Făinoase: spume cu lapte şi griş, orez, tăiţei,
sufleuri cu albuş
– Legume: supe-creme, piureuri, soteuri, budinci
din pireuri de legume, cartofi copţi
– Fructe: gelatice din sucuri, piureuri din fructe
coapte, compot pasat
– Dulciuri: gelatine, spume de griş cu lapte, bezele,
biscuiţi cu albuş
– Grăsimi: 20 g unt
– Băuturi: ceaiuri calde (muşeţel, sunătoare, măceş)
– Sodiu: 2-4 g/zi
– Vitamine
– Condimente: vanilie, coajă de lămâie
– Sosuri: de roşii, de iaurt
Afecţiunile pancreasului
exocrin
 Pancreasul exocrin
• Pancreasul exocrin secretă următoarele
enzime
– Lipaza pancreatică
• Metabolizarea lipidelor
– Amilaza pancreatică
• Metabolizarea glucidelor
– Tripsina şi chemotripsina
• Metabolizarea proteinelor

– Secretă şi bicarbonat de sodiu

• Menţine pH alcalin
Pancreatita acută
• Afecţiune inflamatorie a pancreasuui
– Edematoasă
– Necrotică

• Prognostic: variabil

• Etiologie:
– Litiaza biliară
– Alcoolismul cronic
– Hipertrigliceridemia
 Semne şi simptome
• Dureri abdominale intense
• Greţuri
• Vărsături
• Distensie abdominală
• Steatoree
• Poate merge până la stare de şoc
 Dieta
• Iniţial
– Repaus alimentar (3-7 zile)
– Nutriţie parenterală
– Nutriţie enterală – jejunal
• Alimentaţia orală se poate relua după
dispariţia durerii şi a anorexiei

• În primele zile
– se vor administra doar lichide clare, pentru
testarea toleranţei digestive
•Lichide fără conţinut caloric (apă, ceai, supă de
morcov)
•Apoi dietă semilichidă, cu conţinut redus de lipide
•Glucide – peste 50% din necesarul caloric
• Apoi, în primele săptămâni, dieta va fi
– Cu conţinut redus de lipide
– Cu conţinut redus de proteine

• Pe termen lung
– Normoproteică
– Hipolipidică
– Aport adecvat de vitamine (C, grupul B, B12)
– Aport crescut de antioxidanţi (Se)
– Aport adecvat de Ca, Mg, Zn
– Evitarea alcoolului
– Sistarea fumatului
– Evitarea stimulantelor gastrice(Piper negru, Mentă)
Pancreatita cronică
• Distrugere lent progresivă a ţesutului
pancreatic

• Determină
– Pusee dureroase
– Cicatrizare fibroasă
– Distrugerea ţesutului exocrin
– Ulterior, distrugerea ţesutului endocrin
 Etiologie
• Alcoolism cronic • Bulimie
• Litiază biliară • Aport alimentar
• Hipertrigliceridemie scăzut de albumine
• Factori genetici • Traumatisme
• Hipercalcemie • Infecţii
• Tumori • Fumat
 Obiectivele tratamentului
nutriţional
• Asigurarea aportului caloric crescut

• Prevenirea malnutriţiei

• Prevenirea atacurilor/recurenţelor

• Favorizarea regenerării tisulare

• Atenţie
– Vitamina B12
• Malabsorbţia ei apare la 30% dintre pacienţii cu
pancreatită cronică

– Vitamine liposolubile
 Dieta
• Aport caloric crescut: 25-35 kcal/kg corp/zi

• Mese mici şi dese

• Evitarea consumului de lichide în timpul

meselor

• Evitarea absolută a alcoolului

• Consum de sare: maxim 8 g/zi

• Proteine:
– Aport crescut: 1-1,5 g/kg corp/zi
– Albumine uşor digerabile: lactate, carne de peşte
slabă, albuş de ou

• Lipide: aport reduse: sub 20% din necesarul

caloric (0,7-1 g/kc corp/zi)
– Evitarea lipidelor saturate
– Evitarea gătitului prin prăjire

• Glucide: 60-65% din necesarul caloric

– Evitarea dulciurilor concentrate şi rafinate (sub
5%)
• Antioxidanţi – efect benefic
– Se: 600 μg/zi
– Vitamina A: 9000 UI/zi
– Vitamina C: 500 mg/zi
– Vitamina E: 270 UI/zi
– Metionină: 2 g/zi

• Aport adecvat de
– Ca
– Mg
– Zn
– Vitamina D
– Vitamina K
• Benefic
– Fructe
– Legume
– Orez (pe cât posibil, la fiecare masă)
– Soia
– Iaurt cu probiotice
• Evitarea
– Condimentelor
– Băuturilor carbogazoase
– Cafeinei
– Produselor fermentate şi fermentabile
•Brânzeturi
•Fasole
•Mazăre
•Varză albă
•Ridichi