CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Prezentare de caz

Pacienta N.A., 19 ani, eleva, din mediul urban, s-a internat in Clinica la data de
17.01.2005
Motivele internarii:
 dureri in baza hemitoracelui drept ce apar la inspir profund
 dureri in fosa supraclaviculara dreapta
Antecedente:
 AHC: nesemnificative;
 APP: >> apendicectomie;
>> psihopatie (tulburare bipolara) in tratament;
>> nu cunoaste alergii medicamentoase;
 APF: CM regulat, UM=7.01, N=0, Av=0;
 CMV: caine; fumatoare (~20t/zi).

EXAMENUL OBIECTIV:
 Examenul general:
IMC = 33 (obezitate gradul II)
 Examenul local:
Abdomen suplu, mobil cu miscarile respira-torii, nedureros spontan, usor
dureros la palparea profunda in hipocondrul drept, tranzit intestinal prezent
pentru materiile fecale si gaze
Ficat cu limita sup in sp VI ic dr
marginea ant la 3-4 cm sub rebord
Splina cu polul inferior palpabil
TR, TV: normale clinic.

Paraclinic
 Hemograma:
lc 6100/mmc; tc 272000/mmc;
hb 11,0g/dl; Eo normale.
ht 32,9%;
 Biochimic:
GPT 18U/l;
 amilaze 30U/l;
BRT 0,1mg/dl;
glicemie 86mg/dl;
uree 34,38mg/dl.

Metode imagistice:
Radiografia pulmonara de fata:
- ascensionarea hemidiafragmului dr.
Ecografia abdominala:
- LHS 7 cm, steatozic;
- LHD formatiune chistica voluminoasa, neomogena, cu diametru de 11-12
cm, exterioriza-ta pe fata diafragmatica, probabil chist hidatic, cu membrana
proligera deslipita;
- splenomegalie 15 cm.

Utile pentru diagnostic:

 Testul eozinofiliei provocate: eozinofilia are o sensibilitate redusã (25-45%),
dar în cazul injectãrii de antigen hidatic (IDR Cassoni), creºterea sau scãderea cu
5-10% a eozinofiliei, concomitent cu apariþia unei papule de 1-2 cm la locul
injectãrii ridicã o prezumþie puternicã;
 RFC Weinberg-Parvu, imunofluorescenta, teste imunoenzimatice
(ELISA);
 Colecistocolangiografia: rasunetul chistului asupra cailor biliare
 Angiografia, Scintigrafia, CT, RMN: caracterul de benignitate al tumorii

Diagnostic:
Diagnosticul pozitiv: - sustinut de elementele clinice si paraclinice (in principal
ecografia abdominala);
Diagnosticul diferential:
- chiste hepatice neparazitare;
- abcesul hepatic;
- tumori hepatice;
- abces subfrenic drept.
Evolutie:
 cresterea in volum;
 ruptura in caile biliare, peritoneu, pleura dr;
 supuratia continutului;
 involutia spontana: moartea parazitului.

Complicatii:
I) Biliare:
1) Fisurarea chistului si aparitia unor comunicari bilio-chistice;
2) Ruptura chistului in caile biliare;
3) Diskinezii biliare;
4) Litiaza biliara: secundara, parahidatica si posthidatica;
5) Colecistita acuta de origine hidatica
II) Complicatii septice
III) Complicatii mecanice: ruptura in cavitatea peritoneala, pleurala, in plaman si
bronhii (simfizare hepatochistodiafragmatica si pleuro-

pulmonara concomitenta), constituirea fistulei

biliobronsice, ruptura in VCI
IV) Ciroza hepatica (staza biliara, sangvina, factori alergici);
V) Hipertensiunea portala.

Prognosticul este favorabil sub tratament chirurgical

Particularitatea cazului este data de localizarea chistului (exteriorizare pe fata

diafragmatica) si de dimensiunile sale

TRATAMENT
Tratamentul medical:
 este un adjuvant al tratamentului chirurgical;
 rata de succes sub 20% (doar chistele mici);
 eficacitate mai mare in cazul chistelor pulmonare;
 mebendazol, albendazol;
 indicatii
• pacienti cu boala activa la care interventia chirurgicala este contraindicata
din diverse motive;
• chist rupt spontan in cavitatea peritoneala;
• contaminarea accidentala intraoperatorie.
Tratamentul chirurgical:
 cazul este de indicatie chirurgicala, tratamentul chirurgical fiind singurul
capabil sa asigure vindecarea;
 interventia are caracter de interventie programata;
 pregatire preoperatorie standard;
 AG-IOT;
 obiective majore:
• inactivarea si evacuarea parazitului;
• desfiintarea cavitatii restante;
• tratamentul complicatiilor biliare.

Procedee tehnice:
A) Procedee care lasa perichistul pe loc:
1) Marsupializarea (Landau): drenajul larg al cavitatii restante la exterior;
– metoda in general abandonata (vindecare tardiva/nerealizabila);
2) Chistotomia cu chistorafie: evacuarea parazitului prin chistotomie si apoi sutura
cu lasarea pe loc a cavitatii perichistice;
– necesita comunicare larga a cavitatii cu caile biliare + sfincterotomie/drenaj
Kehr;
3) Chistotomia, chistorafia cu inchiderea cavitatii pe tub Pezzer/sonda Foley -
drenaj extern (marsupializarea “stramta” - metoda Rivas):

– elimina dezavantajele marsupializarii;

4) Anastomozele chisto-digestive (drenajul intern)
– anastomoza cu stomacul/ansa jejunala exclusa
in Y;
– chiste localizate pe fata viscerala;
– drenaj decliv;
– verificarea permeabilitatii CBP.
5) Chistotomie, chistorafie cu drenaj extern extraperitoneal transomfalic (metoda
Burlui);
6) Metode de drenaj biliar intern sau drenajul bipolar (Burghele)

B) Procedee in care se extirpa total/partial adventicea

1) Chistectomia totala (ideala) - Pozzi: pretabila la chistele mici, periferice, care nu
au relatii cu elementele vasculobiliare importante;
Plaga hepatica rezultata se preteaza la:
– sutura invaginanta + drenaj extern;
– inchiderea simpla a cavitatii (“capitonaj”);
– plombaj cu epiploon;
– abandonarea in peritoneu + drenaj extern.
2) Rezectia domului (chistorezectia Lagrot)
– urmata de obicei de sutura invaginanta a marginilor si drenaj extern;

– Burlui a aplicat acest procedeu pentru chistele superioare, asociat cu drenajul

decliv transomfalic si drenaj biliar extern transligamentar;
3) Rezectia hepatica reglata
– metoda de exceptie rezervata leziunilor multiple ale unuia din lobi sau
cavitatilor restante cu pereti duri, calcificati.
In cazul de fata, datorita localizarii chistului, metodele posibile par a fi:
 chistotomia, chistorafia cu drenaj extern;
 perichistectomia partiala Lagrot asociata cu o metoda de drenaj.